Spatiul Schengen
Materialul de fata a fost preluat de la Ministerul Afacerilor Externe
State Membre ale Acordului Schengen
In prezent, 15 state europene sunt membre cu drepturi depline in Acordul Schengen.
Acestea sunt:
Belgia,
Franta,
Germania,
Luxemburg,
Olanda,
Italia,
Portugalia,
Spania,
Grecia,
Austria,
Danemarca,
Finlanda,
Islanda,
Norvegia,
Suedia.
Cronologia aderarii la Acordul Schengen
1985- Belgia, Olanda, Luxemburg, Germania si Franta
1990- Italia
1991- Spania si Portugalia
1992- Grecia
1995- Austria
1996- Danemarca, Suedia si Finlanda
2001- Islanda si Norvegia
Participarea Regatului Danemarcei
Desi Danemarca a semnat Acordul Schengen, ea poate alege sa aplice sau nu, orice
decizii noi adoptate in cadrul Titlului IV, chiar si cele care constituie o dezvoltare a
acquis-ului Schengen.
Participarea Irlandei si a Regatului Unit
Conform Protocolului anexat Acordului Amsterdam, Regatul Unit si Irlanda pot participa
in totalitate sau doar in anumite aspecte ale acquis-ului Schengen, daca celelalte 13 state
membre Schengen decid astfel in unanimitate, in cadrul Consiliului. Marea Britanie a
solicitat, in luna martie 1999, sa participe in unele aspecte ale Conventiei Schengen
precum: cooperarea politieneasca si judiciara, combaterea drogurilor si Sistemul
Informatic Schengen.
Irlanda a solicitat sa participe in unele prevederi ale Conventiei Schengen, acestea fiind in
mare parte, aceleasi cu cele ale Marii Britanii.
Participarea Islandei si Regatului Norvegiei
Alaturi de Suedia, Finlanda si Danemarca, Norvegia si Islanda iau parte in Uniunea
Nordica a Pasapoartelor, in cadrul careia au fost eliminate controalele la frontierele
interne. Islanda si Norvegia au semnat un Acord cu UE in mai 1999, in urma caruia cele
doua state pot participa la elaborarea noilor instrumente legislative ale acquis-ului
Schengen. Actele sunt adoptate doar de catre statele membre UE, dar se aplica si Islandei
si Norvegiei.
In practica, aceasta asociere ia forma unui Comitet mixt in afara cadrului UE, format din
reprezentanti ai Islandei, Norvegiei, Consiliului UE si Comisiei Europene.
Participarea Elvetiei
In anul 2002 Comisia Europeana a inceput negocierile cu Elvetia. Aceste negocieri au
avut ca finalizare semnarea de catre Uniunea Europeana si Elvetia a unui acord de
asociere a Elvetiei la implementarea, aplicarea si dezvoltarea acquis-ului Schengen.
Definitii, termeni
frontiere interne – frontierele comune tereste al Partilor Contractante, precum si
aeroporturile pentru zborurile interbe si porturile maritime pentru liniile regulate de
pasageri care au punct de plecare sau ca destinatieexclusiva alte porturi de pe teritoriile
Partilor Contractante, fara escale in porturi din afara acestor teritorii
frontiere externe – frontiera terestra si maritima, precum si aeroporturile si porturile
maritime ale Partilor Contractante, daca nu sunt frontiere interne
zbor intern – orice zbor care are ca punct de plecare sau ca destinatie exclusiva teritoriile
Partilor Contractante, fara aterizare pe teritoriul unui stat tert
stat tert – orice alt stat decât Partile Contractante
strain – orice alta persoana decât cetatenii statelor membre ale Comunitatilor Europene
strain semnalat ca inadmisibil – orice strain semnalat ca inadmisibil in Sistemul de
Informare Schengen, potrivit dispozitiilor art. 96
punct de trecere a frontierei – orice punct de trecere autorizat de autoritatile
competente pentru trecerea frontierelor externe
control de frontiera – controlul la frontiere care se intemeiaza doar pe intentia de a trece
frontiera, indiferent de orice alt motiv
transportator – orice persoana fizica sau juridica care asigura, cu titlu profesional,
trabsportul de persoane pe cale aeriana, maritima sau terestra
permis de sedere – o autorizatie de orice natura eliberata de o Parte Contractanta, care
confera dreptul de sedere pe teritoriul acesteia. Aceasta definitie nu include autorizatia
temporara de sedere pe teritorioul unei Parti Contractante in vederea examinarii unei
cereri de azil sau a unei cereri pentru permis de sedere
refugiat – persoana care, datorita unor temeri justificate de a fi persecutata datorita rasei,
religiei, nationalitatii, apartenentei la un anumit grup social sau opiniilor sale politice, se
afla in afara tarii a carei cetatenie o are si nu poate sau, datorita acestei temeri, nu doreste
protectia acestei tari; sau persoana care, ne-având nici o cetatenie si gasindu-se in afara
tarii in care avea resedinta obisnuita, nu poate sau nu doreste sa se reintoarca.
apatrid – persoana pe care nici un stat nu o considera ca resortisant al sau prin aplicarea
legislatiei sale.
solicitant de azil - orce strain care a prezentat o cerere de azil in sensul prezentei
Conventii, cerere asupra careia nu s-a luat o decizie definitiva
cerere de azil – orice cerere prezentata in scris, oral sau in alt mod, de un strain, la
frontiera externa sau pe teritoriul unei Parti Contractante, pentru a obtine recunoasterea
calitatii sale de refugiat, in conformitate cu Convetia de la Geneva din 28 iulie 1951
privind statutul refugiatilor, modificata prin protocolul de la New York din 31 ianuarie
1967 si pentru a beneficia, in aceasta calitate de dreptul de sedere
solicitant de azil - orce strain care a prezentat o cerere de azil in sensul prezentei
Conventii, cerere asupra careia nu s-a luat o decizie definitiva
examinarea unei cereri de azil – ansambul procedurilor de examinare, de decizie, si a
masurilor luate pentru aplicarea deciziilor definitive cu privire la o cerere de azil, cu
exceptia procedurilor de determinare a Partii Contractante responsabile cu examinarea
cererii de azil conform dispozitiilor prezentei Conventii
Alte informatii utile
Termeni juridici, grupare tematica
|
