DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  
Intreaba un avocat

Sitemap

Cursuri mediatori

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente
Curs mediatori

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English




(P)Scoala de Muzica PianoForte, cursuri de canto, pian si vioara pentru copii si adulti

(P)Cursuri de Limbi Straine
(P)Traduceri si Interpretariat

Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Tentativa. Omor deosebit de grav. Omor savarsit prin cruzimi. Actiune civila. Prejudiciu incert

Jurisprudenta, spete
Contencios administrativ [22 decizii]
Drept Civil [204 decizii]
Drept Comercial [13 decizii]
Drept international privat [1 decizii]
Drept Penal [58 decizii]
Dreptul Familiei [52 decizii]
Dreptul Muncii [32 decizii]
Procedura Civila [66 decizii]
Procedura Penala [4 decizii]
Proprietate intelectuala [10 decizii]
TOTAL [462 decizii]
Cautare jurisprundenta, spete:    

Drept OnLine pune la dispozitia tuturor specialistilor din domeniul juridic o colectie de decizii, sentinte din practica judiciara. Pentru a regasi un anumit text puteti utiliza mecanismul de cautare, prin introducerea unui criteriu sau prin alegerea domeniului de Drept.

Sistemul de practica judiciara are un caracter pur consultativ, avand un rol de informare, neavand un caracter oficial.






Detaliu speta


Tentativa. Omor deosebit de grav. Omor savarsit prin cruzimi. Actiune civila. Prejudiciu incert

Inalta Curte de Casatie si Justitie

Data: 14-01-2009


Decizia nr. 47 din 14 ianuarie 2009, sectia penala, Inalta Curte de Casatie si Justitie

1. Cruzimile, ca element circumstantial de agravare al omorului prevazut in art. 176 alin. (1) lit. a) C. pen., implica, pe de o parte, ferocitatea actiunii violente comise asupra victimei, iar pe de alta parte, sentimentul de oroare pe care aceasta il provoaca. Aplicarea a 36 de lovituri de cutit victimei, in prezenta copilului minor al acesteia, fapta care nu si-a produs efectul datorita interventiei medicale prompte, intruneste elementele constitutive ale tentativei la infractiunea de omor deosebit de grav savarsit prin cruzimi, prevazuta in art. 20 raportat la art. 174 si art. 176 alin. (1) lit. a) C. pen.

2. In solutionarea actiunii civile alaturate actiunii penale in cadrul procesului penal, repararea pagubei cauzate prin savarsirea unei infractiuni presupune atat repararea pagubei efective (damnum emergens), cat si a folosului nerealizat (lucrum cesans), cu conditia ca acestea sa fie certe. Sporurile pentru ore suplimentare, pentru munca prestata in timpul noptii sau in zilele de sarbatoare legala, variabile in functie de programul de productie al societatii in cadrul careia este angajata victima, neavand caracterul unui prejudiciu cert in privinta existentei si a intinderii, nu pot fi incluse in cuantumul daunelor materiale acordate victimei, ca folos nerealizat.

Prin sentinta penala nr. 79 din 18 martie 2008 a Tribunalului lasi a fost condamnat inculpatul G.C. la 12 ani inchisoare si 5 ani pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a), b) si c) C. pen., pentru savarsirea infractiunii prevazuta in art. 20 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1), art. 176 alin. (1) lit. a) C. pen., in conditiile art. 71 si art. 64 C. pen.

A fost obligat inculpatul sa plateasca partii civile M.A. suma de 35.000 lei daune morale si 500 lei daune materiale.

Pentru a pronunta solutia de mai sus, prima instanta - pe baza probelor administrate - a retinut urmatoarea situatie de fapt:

Inculpatul si partea vatamata s-au casatorit in anul 1993, iar din casatoria lor a rezultat minorul G.F., in prezent in varsta de 10 ani.

La scurt timp dupa casatorie intre cei doi au aparut neintelegeri, iar pe parcursul casatoriei inculpatul a plecat in doua randuri in strainatate la munca, ultima data in anul 2003. Din acest ultim moment, relatiile dintre soti s-au deteriorat ascendent.

Pe fondul accentuarii conflictelor, in toamna anului 2005, partea vatamata a inaintat actiune de divort, iar in anul 2006 s-a pronuntat hotararea de desfacere a casatoriei si incredintare a copilului minor mamei. Intrucat partile nu s-au inteles asupra partajarii bunurilor comune, au continuat sa locuiasca impreuna.

In aceste conditii, in noaptea de 15/16 iulie 2007, pe fondul acestor neintelegeri, dar si al consumului de alcool, inculpatul a intrat in doua randuri in camera in care dormea partea vatamata cu fiul sau, cerandu-i sa iasa sa discute situatia dintre ei.

Partea vatamata a refuzat, baricadandu-si usa cu un scaun.

Inculpatul a luat un cutit din bucatarie, a deschis cu putere usa camerei si, reprosand victimei ca-l inseala cu un alt barbat, a inceput sa o loveasca cu cutitul.

Partea vatamata a incercat sa-si apere capul de lovituri si s-a refugiat in sufragerie, urmata de copil. Cum inculpatul a continuat sa o loveasca, partea vatamata s-a indreptat spre usa de acces in locuinta, dar a cazut peste prag, fiind lovita cu cutitul in zona picioarelor de catre inculpat.

Partea vatamata a reusit sa se ridice, sa scoata copilul din apartament si sa-l impinga spre locuinta vecinilor P.C. si C.P. care, alertati de tipetele femeii, deschisesera usa.

In continuare, partea vatamata a coborat treptele inspre etajul inferior, dar pe palierul dintre etaje s-a prabusit din cauza sangerarii.

Din raportul de constatare medico-legala a reiesit ca partea vatamata M.A. a prezentat soc hemoragic, multiple plagi taiate si injunghiate, emfizem subcutanat latero-toracic drept, pneumotorax drept, hemopneumotorax stang, fisura splenica, ruptura mezocolon transvers, ruptura ansa jujenala, plagi peritoneale parieto-colice stangi. Leziunile s-au putut produce prin loviri active repetate cu un obiect taietor-intepator si au fost de natura a-i pune viata in pericol, a concluzionat actul medico-legal.

Impotriva acestei hotarari au declarat apel inculpatul, care a criticat incadrarea juridica a faptei prin retinerea agravantei prevazuta in art. 176 alin. (1) lit. a) C. pen., precum si partea civila, care a cerut majorarea despagubirilor civile.

Prin decizia nr. 103 din 7 octombrie 2008, Curtea de Apel lasi, Sectia penala, a admis apelul formulat de partea civila, a desfiintat in latura civila hotararea atacata si, in rejudecare, a majorat cuantumul despagubirilor materiale acordate de la 500 lei la 2.000 lei si a obligat pe inculpat la plata acestei sume catre partea civila M.A.; prin aceeasi hotarare, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat.

In motivarea solutiei, instanta de apel a retinut, pe de o parte, ca partea vatamata, pentru refacerea sanatatii, a facut cheltuieli mult mai mari decat cele apreciate la fond, iar pe de alta parte, ca in raport cu modul in care a savarsit infractiunea, inculpatul a urmarit sa ucida victima, supunand-o la suferinte inutile, de mare intensitate, care erau apte sa conduca la deces, in lipsa interventiei medicale de specialitate.

In termen legal, impotriva acestor hotarari au declarat recurs atat inculpatul G.C., cat si partea civila M.A.

Recurentul inculpat a criticat hotararile, intre altele, sub aspectul gresitei incadrari juridice, sustinand ca modalitatea de concepere si realizare a actiunii de ucidere desfasurata in cauza nu a urmarit sa provoace victimei suferinte chinuitoare si prelungite, ci s-a realizat intr-un interval scurt de timp, iar suferintele victimei au fost inevitabile si subsecvente actiunii de ucidere si care nu sunt de esenta agravantei prevazuta in art. 176 alin. (1) lit. a) C. pen.

In drept, a fost invocat cazul de casare prevazut in art. 385^9 alin. (1) pct. 17 C. proc. pen.

Recurenta parte civila a criticat modul gresit in care s-au calculat si apreciat despagubirile morale si materiale acordate, care nu respecta prevederile legale privind justa si deplina desdaunare, si nici probele administrate in cauza - referitoare la intinderea prejudiciului efectiv suferit de aceasta parte.

A fost invocata incidenta cazului de casare prevazut in art. 385^9 alin. (1) pct. 10 C. proc. pen.

Inalta Curte de Casatie si Justitie a procedat la examinarea hotararilor atacate atat in raport cu criticile invocate de recurenti, cat si cu cazurile de casare aratate, constatand - pentru considerentele ce urmeaza - ca recursurile declarate sunt nefondate.

Instantele au solutionat corect atat actiunea penala, cat si cea civila adiacenta, stabilind o incadrare juridica adecvata starii de fapt retinute si dispozitiilor legale ce reglementeaza fapta dedusa judecatii, stabilind pedeapsa cu respectarea dispozitiilor art. 72 si art. 52 C. pen.

Totodata, despagubirile civile acordate reprezinta o justa si integrala despagubire a partii vatamate, atat in privinta prejudiciului moral, cat si a prejudiciului material creat prin comiterea infractiunii dedusa judecatii, neimpunandu-se casarea si rejudecarea cauzei sub acest aspect.

Revenind la fapta dedusa judecatii, pentru a distinge intre elementul material al uciderii de cel al agravantei prevazuta in art. 176 alin. (1) lit. a) C. pen., se impune mai intai a se distinge intre actiunile care sunt subsecvente numai actiunii de ucidere si cele care, desi subsecvente uciderii, au si aptitudinea de a fi provocate in vederea uciderii prin cauzarea unor dureri deosebite, prelungite sau nu in timp, dar care inspira groaza, acestea din urma fiind de esenta agravantei prevazute in art. 176 alin. (1) lit. a) C. pen.

In sensul celor de mai sus, jurisprudenta a definit „cruzimile” care atrag incidenta dispozitiilor art. 176 alin. (1) lit. a) C. pen. ca fiind acea actiune violenta comisa intr-un mod neomenos, nemilos, cu ferocitate care inspira oroare, groaza, atat victimei, cat si persoanelor in a caror prezenta se savarseste.

Raportand la aceste consideratiuni de ordin teoretic starea de fapt rezultata din probele administrate in cauza este de necontestat ca actiunile desfasurate de inculpat, in noaptea de 15/16 iulie 2007, impotriva fostei sotii care dormea impreuna cu fiul sau in varsta de 9 ani si in prezenta acestuia, sunt de esenta dispozitiilor art. 176 alin. (1) lit. a) C. pen., asa cum corect a fost condamnat inculpatul.

Maniera de actiune si momentul ales de inculpat, prin patrundere noaptea in camera victimei, trezind-o din somn atat pe aceasta, cat si pe copilul minor, alaturi de cele 36 de lovituri de cutit aplicate victimei, in prezenta minorului, pe tot corpul (zona toraco-abdominala, a membrelor superioare si inferioare, a spatelui), si pe care a urmarit-o in tot apartamentul, silind-o sa se refugieze pe scarile blocului unde au intervenit vecinii treziti de zgomotele si strigatele de ajutor ale victimei, nu poate constitui decat infractiunea de omor deosebit de grav, infractiune ramasa in faza tentativei datorita interventiei prompte si de specialitate acordate victimei.

Afirmatia are in vedere raportul medico-legal, care atesta existenta numeroaselor plagi taiate, injunghiate, penetrante, pe tot corpul victimei, care au produs soc hemoragic, emfizem subcutanat latero-toracic drept, pneumotorax drept, hemopneumotorax stang, fisura splenica, ruptura mezocolon transvers, ruptura ansa jejunala, plagi peritoneale parieto-colice stangi si care au pus in primejdie viata acesteia.

In acest context, criticile formulate de inculpat sunt nefondate, urmand a fi respinse ca atare.

Cat priveste recursul partii vatamate, constituita parte civila, pentru motivele ce urmeaza, este nefondat.

In solutionarea pretentiilor morale si materiale instantele au respectat, pe de o parte, principiul repararii integrale a prejudiciului suferit si care presupune atat repararea pagubei efective - damnum emergens - cat si a folosului nerealizat - lucrum cesans, dar si probele si actele depuse de parte in dovedirea cererilor sale.

Este adevarat ca partea civila a prezentat, pe larg, in fata primei instante categoriile de pretentii care priveau intinderea prejudiciului suferit, dar in aceeasi masura intinderea prejudiciului trebuia si dovedita, ceea ce recurenta nu a reusit in privinta tuturor solicitarilor.

Astfel, in domeniul veniturilor nerealizate pe perioada incapacitatii, locul de munca al partii vatamate, societatea C., a comunicat ca in perioada concediului medical aceasta a fost platita ca si cand ar fi lucrat efectiv, cu exceptia sporurilor de ore suplimentare, de noapte sau de sarbatori legale, care nu i s-au putut plati si care oricum sunt variabile in functie de programul de productie al societatii.

Sub acest aspect, in mod corect prima instanta a apreciat ca pretentiile - reprezentand un folos nerealizat - constand in sporuri si ore suplimentare, nu au fost dovedite nici in privinta certitudinii existentei, in raport cu factorii incerti ai realizarii, si nici a intinderii.

Situatia este similara si in privinta daunelor materiale derivand din diminuarea capacitatii de munca a partii vatamate pe un interval de 6 luni.

Desi expertiza medico-legala efectuata a stabilit afectarea capacitatii de munca a partii vatamate cu 50% pe o perioada de 6 luni de la data examinarii, respectiv 5 decembrie 2007, aceasta nu a putut aprecia asupra unor sechele invalidante si/sau infirmizante, asa incat aceasta pretentie nu a putut fi cuantificata sub aspect material si, mai mult, din aceleasi relatii comunicate de locul de munca rezulta ca, desi in perioada respectiva partea civila a prezentat o capacitate de munca diminuata (cum apreciaza actul medico-legal), aceasta a incasat integral veniturile, inclusiv plata unor sporuri de noapte, sporuri de week-end si pentru ore suplimentare.

Critica formulata de recurenta sub acest aspect este nefondata si, pentru ca aceasta dauna nu a putut fi cuantificata material, s-a realizat compensarea ei echitabila prin includerea in cuantumul daunelor morale acordate.

In fine, pentru intensitatea suferintelor psihice, fizice, prezenta pe corp a peste 30 de cicatrici, instantele au apreciat corect existenta unui prejudiciu moral estimat prin despagubirile in suma de 35.000 lei, la plata carora a fost corect obligat inculpatul.

Existenta unor cheltuieli materiale pentru sustinerea numeroaselor interventii chirurgicale, tratamente de recuperare, kinetoterapie, monitorizare clinica si regim igieno-dietetic, psihoterapie, desfasurate in multe clinici de specialitate si pe o lunga perioada de timp, in scopul refacerii sanatatii si vietii, rezultate din inscrisurile depuse in cauza, au determinat in mod justificat instanta de apel sa majoreze cuantumul daunelor materiale de la 500 lei la 2.000 lei si sa-l oblige pe inculpat la plata.

In aceste conditii, criticile formulate de partea civila sunt nefondate.

In consecinta, in temeiul art. 385^15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins, ca nefondate, recursurile declarate de inculpatul G.C. si partea civila M.A.



Sursa materialului: Inalta Curte de Casatie si Justitie, site oficial





Lista spete


Cautare text




Termeni juridici, grupare tematica


Coordonator
Magdalena Popeanga

Website administrat de
Alioth Software
Politica de securitate
Termeni si conditii
 RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
34 useri online

Useri autentificati: