DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  


Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Granituire; transmitere calitate procesuala; expertize cu concluzii diferite; diferenta intre suprafata mentionata in cartea funciara si cea detinuta in posesie

Jurisprudenta, spete
Contencios administrativ [22 decizii]
Drept Civil [204 decizii]
Drept Comercial [13 decizii]
Drept international privat [1 decizii]
Drept Penal [58 decizii]
Dreptul Familiei [52 decizii]
Dreptul Muncii [32 decizii]
Procedura Civila [66 decizii]
Procedura Penala [4 decizii]
Proprietate intelectuala [10 decizii]
TOTAL [462 decizii]
Cautare jurisprundenta, spete:    

Drept OnLine pune la dispozitia tuturor specialistilor din domeniul juridic o colectie de decizii, sentinte din practica judiciara. Pentru a regasi un anumit text puteti utiliza mecanismul de cautare, prin introducerea unui criteriu sau prin alegerea domeniului de Drept.

Sistemul de practica judiciara are un caracter pur consultativ, avand un rol de informare, neavand un caracter oficial.






Detaliu speta


Granituire; transmitere calitate procesuala; expertize cu concluzii diferite; diferenta intre suprafata mentionata in cartea funciara si cea detinuta in posesie

Tribunalul Brasov

Data: 03-02-2009


Decizie nr. 27 din 3.02.2009, Sectia civila, Tribunalul Brasov Tribunalul

A admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei T. A. in actiunea in granituire, invocata din oficiu.

A admis apelul declarat de apelanta parata T. A. si cererea de aderare a apel formulata de apelanta parata S. J. impotriva sentintei civile nr. 7648/19.06.2001 pronuntata de Judecatoria Brasov in dos. nr. 8156/1997, pe care a schimbat-o in parte, in sensul ca:

A respins petitul avand ca obiect granituire, formulat de reclamantii initiali T. I. si T. V., decedati in cursul procesului, actiune continuata de reclamantii T. S., T. M. si B. M. M., nascuta T., ca urmare a transmisiunii calitatii procesuale active, in contradictoriu cu parata T. A., ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.

S-a stabilil linia de granita intre terenul proprietatea apelantei parate S. J., situat in com. T., str. R., nr. X (fost 221), jud. Brasov, inscris in C.F. nr. 2234 T., sub nr. top 1407 si terenul proprietatea intimatei reclamante B. M. M., nascuta T., situat in com. T., str. T., nr. X (fost 142), jud. Brasov, inscris in C.F. nr. 2646 T., sub nr. top 1508/1, ca fiind muchia albiei majore, pe linia dintre punctele GH – 316 S, potrivit anexei nr. 1 a raportului de expertiza tehnica topografica – raspuns la obiectiuni si completare la raport nr. 266270/16.12.2008, intocmit de expertul judiciar P. R. si care face parte integranta din sentinta civila apelata.

S-a respins petitul formulat de reclamantii initiali T. I. si T. V., decedati in cursul procesului, actiune continuata de reclamantii T. S., T. M. si B. M. M., nascuta T. – ca urmare a transmisiunii calitatii procesuale active – in contradictoriu cu paratii initiali T. A. si T. S., acesta din urma decedat in cursul procesului – calitate procesuala transmisa paratei S. J. – avand ca obiect obligarea paratelor la respectarea dreptului de proprietate si posesie al reclamantilor.

Pentru a pronunta aceasta decizie, instanta de apel a retinut urmatoarele:

Prin sentinta civila nr. 7648/19.06.2001 pronuntata de Judecatoria Brasov in dos. nr. 8156/1997 s-a admis in parte actiunea civila formulata si precizata de reclamantii T. I. si T. V. impotriva paratelor T. A. si S. J. si, in consecinta:

  • paratele au fost obligate sa lase reclamantilor in deplina proprietate si posesie terenul in suprafata de 467,25 mp situat in com. T., nr. X, jud. Brasov, inscris in C.F. nr. 2646 T., nr. top 1508/1;
  • s-a stabilit linia de granita intre terenul proprietatea reclamantilor situat in com. T, nr. X, jud. Brasov, inscris in C.F. nr. 2646 T.i, nr. top 1508/1 si terenul proprietatea paratelor situat in com. T., str. R., nr. X, jud. Brasov, inscris in C.F. nr. 2234 T., nr. top 1407, ca fiind situat la o distanta de 1,60 m de peretele surii proprietatea paratelor, potrivit raportului de expertiza tehnica si a schitei din plansa nr. 2, intocmite de ing. expert M. D. ce face parte integranta din sentinta;
  • a respins restul pretentiilor;
  • a luat act de renutarea la judecata impotriva paratilor K. I., T. V., F. G., T. S., C. V. si B. S.;
  • paratele au fost obligate sa plateasca reclamantelor suma de 4.467.000 ROL, reprezentand cheltuieli de judecata.

    Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut urmatoarele:

    Reclamantii T. I. si T. V. sunt proprietarii tabulari ai imobilului – teren in suprafata de 1.300 mp situat in com. T., nr. X, jud. Brasov, inscris in C.F. nr. 2646 T., nr. top 1508/1 iar paratele T. A. si S. J. sunt proprietarele imobilului teren in suprafata de 745,20 mp situat in com. T., str. R., nr. X, jud. Brasov, inscris in C.F. nr. 2234 T., nr. top 1407.

    Din concluziile raportului de expertiza intocmit de ing. expert M. D. a rezultat ca imobilul proprietatea reclamantilor are o suprafata de 832,75 mp iar cel al paratelor o suprafata de 743,13 mp, acestea folosind si gradina in suprafata de 484,84 mp revendicata de reclamanti.

    La adoptarea acestei solutii, instanta de fond a mai retinut ca parcelele detinute de parti sunt situate una in prelungirea celeilalte, conform evidentelor de cadastru si schitelor c.f. si au granita comuna.

    Astfel, terenul folosit de parate este mai mare decat suprafata din acte cu 485,74 mp din care reclamantii au dreptul potrivit actelor c.f. la 467,25 mp si ca atare, granita dintre cele doua imobile a fost stabilita la 1,60 m de grajdul paratelor, ramanand o suprafata de 18,52 mp in spatele acestui grajd, necesara lucrarilor de intretinere.

    Prima instanta a inlaturat concluziile raportului de expertiza intocmit de expertul F. G., deoarece contin unele contradictii iar in raportul de expertiza intocmit de expertul H. M., acesta a concluzionat ca granita dintre cele doua imobile nu poate fi facuta avand drept criteriu suprafetele de teren inscrise in actele de proprietate deoarece acestea nu exprima realitatea, suprafata de teren folosita de parati, chiar daca este mai mare decat cea inscrisa in cartea funciara, nu reprezinta terenul revendicat de reclamanti. Cu toate acestea, expertul a stabilit linia de hotar ca fiind linia albiei majore a raului T., prima instanta apreciind ca linia de hotar a fost stabilita dupa forma de relief, fara a tine seama de evidentele de cadastru care arata pozitionarea in fapt a parcelelor.

    Impotriva acestei sentinte a declarat apel parata T. A., criticand-o pentru nelegalitatea si netemeinicie, insa motivarea apelului a fost facuta atat de parata T. A. cat si de parata S. J..

    In dezvoltarea motivelor de apel s-a sustinut ca, in mod gresit si-a intemeiat prima instanta solutia pe concluziile raportului de expertiza intocmit de expert M. D., inlaturand concluziile expertului H. M.

    In acest sens s-a aratat ca prima instanta a motivat sumar solutia de inlaturare a concluziilor raportului de expertiza intocmit de expertul mentionat, retinand doar ca acest expert a stabilit linia de hotar dupa forma reliefului si nu a tinut seama de evidentele cadastrale care arata pozitionarea in fapt a parcelelor, concluzie eronata deoarece, expertul al carui punct de vedere a fost impartasit de prima instanta nu a tinut seama la intocmirea lucrarii de specialitate de planul de dezmembrare al nr. top 1508 vizat de catre Primaria T..

    Or, admitand punctul de vedere al expertului M. D., instanta de fond a facut o greseala majora, stabilind linia de granita la 1,60 m de peretele surii proprietatea paratelor, ceea ce practic inseamna ca parcela cu nr. top 1508/1 este suprapusa pe o suprafata de 467,25 mp peste parcela cu nr. top 1407, proprietatea paratelor, solutie inadmisibila din punct de vedere tehnic si legal. Aceasta, in timp ce expertul H. M. a descris pe larg pozitia celor doua parcele, concluzionand ca acestea sunt independente si nu se pot suprapune.

    In continuare se sustine ca solutia instantei de fond a plecat de la premisa gresita ca, daca reclamantilor le lipseste o suprafata de teren iar paratii folosesc o suprafata de teren mai mare decat cea rezultata din actele de proprietate, acest excedent de teren reprezinta terenul revendicat de reclamanti or, in legatura cu acest aspect, expertul H. a aratat ca acest excedent de suprafata nu poate reprezenta in niciun caz terenul revendicat de reclamanti si ca stabilirea liniei de granita intre cele doua imobile nu poate fi facuta avand drept criteriu suprafetele incluse in actele de proprietate.

    S-a mai criticat faptul ca instanta de fond a omis sa analizeze expertiza intocmita de ing. expert H. M., care vorbeste de „hotarul de drept", conform schitei de C.F. materializat pe linia D – C si despre „hotarul de fapt", dintre cele doua imobile, materializat pe linia A – B, acest din urma hotar fiind identic cu cel mentionat in decizia civila nr. 577/1969 a Tribunalului Judetean Brasov.

    Or, daca in anul 1969 s-a stabilit cu titlu definitiv ca ceea ce avea in plus T. I. sen. fata de cota prevazuta in C.F. nu putea apartine statului, cu atat mai mult nu se poate sustine ca ceea ce detin in minus reclamantii se poate recupera din terenul proprietatea paratelor, deci din nr. top 1407, atata timp cat ei sunt proprietari pe terenul primit de la stat, inscris sub nr. top 1508/1.

    In final s-a aratat ca atata timp paratii au respectat linia de hotar stabilita cu titlu definitiv in anul 1969 si ei nu pot accepta mutarea acestei linii indicata de instanta de fond prin suprapunerea nr. top 1508/1 asupra nr. top 1407.

    Prin intampinarea depusa al fila nr. 30 a dosarului, intimatii reclamanti au solicitat respingerea apelului declarat de parate ca nefondat, motivat de faptul ca prima instanta a interpretat corect probele administrate in cauza si dispozitiile art. 584 Cod civil.

    Prin decizia civia nr. 70/A/22.01.2003 pronuntata de Tribunalul Brasov in dos. nr. 5155/2001, s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei T. A., in actiunea avand ca obiect granituirea, s-a admis apelul declarat de apelanta T. A. impotriva sentintei civile nr. 7648/2001 a Judecatoriei Brasov, care a fost schimbata in parte, in sensul ca s-a respins cererea de chemare in judecata formulata de reclamantii T. I. si T. V. in contradictoriu cu parata T. A., avand ca obiect granituirea, ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva si a pastrat celelalte dispozitii ale sentintei civile, relative la revendicare, la stabilirea liniei de hotar, la respingerea restului pretentiilor, la renuntarile la judecata constatate de prima instata si la cheltuielile de judecata.

    Impotriva acestei decizii au declarat recurs paratele T. A. si S. J., criticand-o pentru motivele prevazute de art. 304 pct. 9 si 10 Cod proc. civ.

    Prin decizia civila nr. 779/R/20.06.2003 pronuntata in dos. nr. 634/2003, Curtea de Apel Brasov a admis recursul declarat de parate impotriva deciziei civile pronuntate in apel, pe care a casat-o si a trimis cauza aceleiasi instante spre rejudecare.

    Pentru a se pronunta in acest sens, instanta de recurs a retinut ca parata T. A. a declarat apel impotriva sentintei civile iar motivele de apel au fost formulate in termen de catre ambele parate – T. A. si S. J., insa, instanta de apel solutionand cererea de apel pe cale de exceptie nu a observat ca apelul este motivat si de coparticipanta in proces S. J. si ca urmare nu l-a examinat. In aceste conditii, instanta de apel nu a examinat aplicabilitatea prevederilor art. 293 Cod proc. civ. referitoare la aderare sau coparticipare, fiind indeplinite conditiile prevazute de art. 304 pct. 9 Cod proc. civ.

    Urmare casarii deciziei sus mentionate, cu trimitere spre rejudecare, apelul a fost inregistrat din nou pe rolul Tribunalului Brasov sub nr. de dos. 2597/2003.

    Prin decizia civila nr. 171/A/09.03.2004 pronuntata de Tribunalul Brasov in dos. nr. 2597/2003, s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei T. A. in actiunea avand ca obiect granituire, s-a admis apelul declarat de apelanta T. A. impotriva sentintei civile nr. 7648/2001 a Judecatoriei Brasov, aceasta fiind schimbata in parte in sensul ca s-a respins cererea de chemare in judecata formulata de reclamantii T. I. si T. V. in contradictoriu cu parata T. A., avand ca obiect granituirea, ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva, s-au pastrat restul dispozitiilor sentintei civile si s-a respins cererea de aderare la apel formulata de parata S. J. impotriva aceleiasi sentinte civile.

    Pentru a se pronunta in acest sens, instanta de apel a retinut ca:
  • manifestarea de vointa a paratei S. J. reprezinta o cerere de aderare la apel in conditiile art. 293 Cod proc. civ.
  • urmare a incheierii contractului de vanzare – cumparare autentificat sub nr. 3542/12.08.1999 de B.N.P. Asociati C. E. si D. E., parata T. A. a instrainat paratei S. J. si sotului acesteia S. I. nuda proprietate asupra imobilului situat in T., str. R., nr. X, inscris in C.F. nr. 2234 sub nr. top 1407, retinandu-si uzufructul viager, instanta a luat act de transmisiunea conventionala a calitatii procesuale pasive catre S. I. si a constatat lipsa calitatii procesuale pasive a paratei T. A. in actiunea avand ca obiect granituirea, fata de prevederile art. 584 Cod civil.
  • expertul M. D. in lucrarea efectuata a aratat corect pozitionarea celor doua parcele nr. top 1407 si nr. top 1508/1, fara a le suprapune, aratand ca acestea sunt alipite pe latura scurta.
  • expertul a mai aratat ca nr. top 1508 este limitrof cu toate parcelele ce pornesc din str. R., respectiv 1403, 1404 etc., pana la 1507, aceasta limita comuna confirmand numai vecinatatea parcelelor nu si intinderea acestora.
  • expertul a mai remarcat ca schita dezmembrarii initiale intocmita de expert tehnic N. V. in 1968 nu s-a bazat pe schita C.F. initiala din 1940 decat in pozitionarea celor doua parcele, diminuand forma parcelelor vecine.
  • expertul a avut in vedere masuratorile din teren, comparate cu datele inscrise in cartea funciara, pozitia si intinderea parcelelor din stanga si drepta, intinderea parcelelor la suprafata din acte.
  • expertul H. M., desi a afirmat ca suprafata de teren folosita in plus de catre parati nu poate constitui suprafata de teren revendicata de reclamanti, nu a aratat cui ii apartine respectiva suprafata de teren si nu a oferit o explicatie viabila pe care sa se intemeieze afirmatia sa.

    Impotriva acestei decizii au declarat recurs paratele T. A. si S. J..

    Prin decizia civila nr. 312/30.05.2006 pronuntata de Curtea de Apel Brasov in dos. nr. 1236/R/2005 s-a respins exceptia privind nulitatea deciziei civile nr. 171/09.03.2004 a Tribunalului Brasov si a sentintei civile nr. 7648/19.06.2001 a Judecatoriei Brasov, s-a admis recursul declarat de parate impotriva deciziei civile nr. 171/09.03.2004 a Tribunalului Brasov, care a fost casata iar cauza a fost trimisa spre rejudecare.

    Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de recurs a retinut urmatoarele:

    In ceea ce priveste exceptia nulitatii hotararilor mentionate pe considerentul ca instanta de apel nu a pronuntat o solutie in contradictoriu si cu intimatul parat S. I., caruia i s-a transmis nuda proprietate alaturi de sotia sa, recurenta S. J., acest motiv nu se circumscrie dispozitiilor art. 306 alin. 2 cod proc. civ. actiunea in revendicare exercitata doar fata de unul dintre coproprietarii devalmasi si neexaminarea litisconsortiului, nu este de natura sa atraga nulitatea hotararilor judecatoresti ci inopozabilitatea acestora fata de coproprietarul S. I., impotriva caruia reclamantii nu au pornit procedura judiciara.

    In raport de dispozitiile art. 294 Cod proc.civ., apelul reprezinta un mijloc procedural de continuare a procesului al carui cadru sub aspectul partilor a fost stabilit inaintea primei instante, iar nu un mijloc de dezvoltare al cadrului procesual. Drept urmare, desi in apel s-a pus in discutia partilor necesitatea introducerii in cauza a lui S. I., nu s-a dispus citarea acestuia, in calea de atac a apelului nefiind posibila introducerea in proces a altor persoane, decat in conditiile prevazute de dispozitiile Codului de procedura civila care reglementeaza participarea tertilor in procesul civil.

    Solutia instantei de apel se fundamenteaza pe argumente contradictorii, prin preluarea unor fragmente dintr-un raport de expertiza insuficient argumentat cu ignorarea unor probe administrate in cauza.

    Raportul de expertiza intocmit de expertul M. D. si pe care se intemeiaza hotararile judecatoresti, se limiteaza doar la diminuarea parcelei nr. top 1407 proprietatea paratelor si readucerea acesteia la suprafata mentionata in titlul de proprietate, in conditiile in care inscrierile din cartea funciara nu garanteaza suprafata (art. 33 din Decretul Lege nr. 115/1938).

    Expertizele tehnice efectuate in cauza au ajuns la concluzii diferite, situatie fata de care, puteau fi confirmate numai in masura in care se coroborau cu celelalte probe administrate in cauza si nu prin raportare la suprafata ocupata de parate.

    Cu ocazia rejudecarii urmeaza a se stabili limita dintre cele doua terenuri identificate prin numerele topografice 1508/1 si 1407 si pe ce aliniament se invecineaza terenul intabulat sub nr. top 1508, avand in vedere ca in regim de C.F. actiunea in granituire intemeiata pe dreptul de proprietate implica chemarea in judecata a proprietarilor tabulari. Reclamantii au solicitat obligarea paratelor la restituirea unei portiuni din terenul invecinat pe care paratele l-ar detine fara drept, fapt care impune ca reclamantii, in prealabil operatiunii de determinare a proprietatilor limitrofe, sa isi dovedeasca dreptul de proprietate asupra portiunii revendicate.

    Sub acest aspect, in cauza nu s-au administrat probe care sa ateste ocuparea terenului a carui revendicare este solicitata si nici modificarea hotarului existent dintre cele doua fonduri vecine, in vederea clarificarii situatiei juridice fiind necesara administrarea de probe noi in rejudecare.

    Apelul a fost inregistrat in rejudecare sub nr. de dosar 29/62/2006.

    Datorita repetatelor cicluri procesuale strabatute de prezentul litigiu, cadrul procesual a suferit numeroase modificari.

    Astfel, in fata primei instante paratul T. S. a decedat, in cauza fiind introdusa mostenitoarea acestuia, S. J., fara sa se observe ca, prin contractul de vanzare – cumparare cu clauza de intretinere autentificat sub nr. 3542/12.08.1999 de B.N.P. Asociati C. E. si D. E., paratii T. A. si T. S., anterior decesului acestuia din urma, instrainasera dreptul de nuda proprietate asupra imobilului inscris in C.F. nr. 2234 T. sub nr. top 1407 fiicei si ginerelui lor – S. J. si S. I., retinand in favoarea lor dreptul de uzufruct viager. Cu toate acestea, parata S. J. a fost introdusa in cauza pe temeiul art. 243 pct. 1 Cod proc. civ. de catre prima instata iar nu ca urmare a transmisiunii conventionale a calitatii procesuale pasive.

    Indiferent de temeiul legal care a stat la baza introducerii in cauza a paratei S. J. acesta are calitate procesuala pasiva cata vreme este titulara dreptului de proprietate asupra imobilului fata de care reclamantii au solicitat stabilirea liniei de hotar.

    Deoarece numitul S. I. nu a figurat ca parte in fata primei instante, omitandu-se constatarea transmisiunii calitatii procesuale pasive in favoarea sa, instantele de control judiciar nu il mai puteau introduce ca parte in cauza, dupa cum a argumentat instanta de trimitere, acesta putand invoca inopozabilitatea hotararii ce se va pronunta in speta.

    In cursul rejudecarii apelului, la termenul de judecata din data de 17.10.2006 instanta a constatat ca numitii T. V., F. G., T. S., C. V. si B. S., nu mai au calitatea de parti in litigiu, motivat de faptul reclamantii au renuntat la judecata in contradictoriu cu acestia in fata primei instante, care a si luat act de aceasta manifestare de vointa a reclamantilor, dispozitie care nu a fost criticata in apel si in recurs, dupa cum s-a constatat si in dosarul nr. 1036/2005 al Curtii de Apel Brasov la termenul de judecata din data de 17.05.2006 cnf. filei nr. 40.

    De asemenea, din copia C.F. nr. 2646 Brasov s-a constatat ca imobilul din litigiu de sub nr. top 1508/1, apartinand reclamantilor initiali, T. I. si T. V., dupa decesul intimatei reclamante in cursul solutionarii cauzei, a revenit in intregime sotului sau, intimatul reclamant T. I., cu titlul de mostenire. Drept urmare, numitii T. I. jr. in calitate de fiu predecedat (si implicit mostenitorii acestuia T. E., T. I. si T. G.), T. S. in calitate de fiu si T. P., in calitate de fiica, desi au fost indicati drept mostenitori ai reclamantei T. V. si au fost introdusi in cauza pe acest considerent in dosarul nr. 2723/2004 al Curtii de Apel Brasov, nu au calitatea de mostenitori ai reclamantei decedate, fata de emiterea certificatului de mostenitor intabulat in C.F. si care atesta calitatea de unic mostenitor a reclamantului T. I..

    In consecinta, la termenul de judecata din data de 06.02.2009, din oficiu, instanta a invocat si a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantilor T. P., T. E., T. I. si T. G., deoarece acestia nu au detinut niciodata calitatea de mostenitori ai reclamantei T. V. si implicit nici pe aceea de proprietari ai terenului din litigiu, devolutiunea succesorala legala invocata de acestia la momentul introducerii lor in cauza neavand loc vreodata, succesiunea fiind testamentara.

    Tot in cursul rejudecarii apelului, intimatul reclamant T. I. a instrainat nuda proprietate asupra imobilului din litigiu numitei T. M. M., casatorita B. cu retinerea uzufructului viager in favoarea sa si a numitilor T. S. si T. M., prin contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. 2154/09.12.2005.

    Drept urmare, la termenul de judecata din data de 06.02.2007 instanta a constatat transmisiunea conventionala a calitatii procesuale active in favoarea beneficiarei nudei proprietati B. M. M. si a beneficiarilor uzufructului viager – T. I., T. S. si T. M. – acestia din urma justificandu-si prezenta in litigiu ca urmare a petitului de revendicare formulat de reclamantii initiali in cererea introductiva de instanta, uzufructuarii fiind detinatorii imobilului de sub nr. top 1508/1 alaturi de proprietarul tabular.

    In cursul desfasurarii rejudecarii procesului in calea de atac a apelului, reclamantul initial si in prezent titularul dreptului de uzufruct viager asupra imobilului din litigiu de sub nr. top 1508/1, T. I., a decedat, uzufructul acestuia asupra imobilului stingandu-se.

    La termenul de judecata din data de 11.11.2008 instanta a invocat din oficiu exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei T. A. in actiunea in granituire.

    In rejudecarea apelului s-au depus inscrisuri, s-au audiat martori, s-a efectuat o cercetare la fata locului si o noua expertiza judiciara topografica si s-a audiat expertul care a intocmit lucrarea de specialitate, potrivit indrumarilor instatei de control judiciar.

    Analizand cu prioritate, potrivit art. 137 alin. 1 Cod proc. civ., exceptia absoluta si dirimanta a lipsei calitatii procesuale pasive a paratei T. A. cu privire la actiunea in granituire, instanta retine urmatoarele:

    Prin operatiunea de granituire se urmareste delimitarea proprietatilor invecinate, prin semne exterioare si vizibile, ea constituindu-se intr-o obligatie reciproca a proprietatilor a doua fonduri vecine.

    Intemeindu-se pe un drept real, actiunea in granituire este o actiune petitorie, reala, imobiliara si imprescriptibila. Drept urmare, intr-o astfel de actiune calitatea procesuala nu poate apartine decat titularilor dreptului de proprietate asupra imobileleor cu privire la care s-a solicitat a fi stabilita linia de hotar.

    Desi initial parata T. A. a detinut calitatea de proprietar al imobilului inscris in C.F. nr. 2234 T. sub nr. top 1407 ce se solicita a se delimita de imobilul inscris in C.F. nr. 2646 T., sub nr. top 1508/1, in cursul judecatii a cedat nuda proprietate asupra parcelei mentionate fiicei sale, parata S. J., retinandu-si dreptul de uzufruct viager. In consecinta, parata nu mai are calitatea de proprietar al imobilului fata de care reclamantii au solicitat stabilirea liniei de hotar si prin urmare nici calitatea de titular al obligatiei in raportul juridic dedus judecatii, fapt pentru care instanta urmeaza sa admita exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive in actiunea in granituire.

    In ceea ce priveste fondul cauzei, examinand sentinta civila in raport cu motivele de apel si cu probele administrate in cauza, instanta retine urmatoarele:

    Cu ocazia cercetarii efectuate la fata locului, instanta a constatat ca imobilele din litigiu sunt dispuse unul in prelungirea celuilalt, imobilul reclamantilor cu intrare de pe strada T. iar imobilul paratelor cu intrare de pe strada R.. In gradina din spatele surii apartinand apelantelor parate s-a observat amplasarea a sase stalpi metalici, fixati in beton, scandurile care fusesera montate pe stalpi si care alcatuisera gardul regasindu-se sprijinite de un copac din gradina apelantelor. La fata locului intimatul reclamant T. I. a recunoscut ca el a fost acela care a demontat scandurile de pe stalpii metalici ce delimitau gradina folosita de apelante de cea a intimatilor, motivat de faptul ca limita reala dintre cele doua proprietati se afla imediat dupa sura apelantelor, intre cei doi peri iar nu in gradina pe care acestea o folosesc.

    S-a mai constatat ca apelantele parate folosesc imobilul delimitat de str. R. si pana la stalpii metalici din gradina, de-a lungul gardurilor laterale ce delimiteaza proprietatea lor de cea a vecinilor. Intimatii reclamanti folosesc terenul de la acesti stalpi metalici, pe acelasi aliniament, in prelungirea gradinii folosite de apelantele parate, pana la strada T.. Alaturi de gradina folosita de intimatii reclamanti se afla un teren cu aceeasi destinatie folosit de intimatul reclamant T. S. impreuna cu sotia sa (care au sustinut ca sunt proprietarii acestuia si ca nu face obiectul prezentului litigiu), teren care nu este delimitat prin garduri de cel din litigiu, apartinand in prezent reclamantei B. M. M. iar anterior reclamantului initial T. I.

    Martora O. E., vecina cu apelantele parate din 1971, a declarat ca in urma cu 10 ani a asistat la demolarea gardului dintre cele doua proprietati de catre reclamantii initiali, T. I. si T. V., gardul fiind din scandura sprijinit pe stalpi de fier. De existenta acestui gard avea cunostinta de cand locuieste in comuna T., deci din 1971.

    Martora a mai sustinut ca are cunostinta de la tatal reclamantului initial T. I., decedat in urma cu aproape 25 de ani, ca ia dat acestuia jumatate din gradina, pana la gardul pe care ulterior l-a desfiintat, pentru a-si contrui o casa. Conflictul dintre cele doua familii cu privire la linia de hotar a aparut atunci cand reclamantul T. I. a sustinut ca ar fi primit de la tatal sau intreaga gradina. Martora a sustinut ca nu a existat vreun gard construit imediat dupa sura apelantelor parate.

    Martorul K. A., fost vecin cu partile de cand s-a nascut si pana in 1991, a declarat ca autorul partilor initiale – reclamantul T. I. si paratul T. S., ambii decedati in cursul procesului – a impartit gradina din litigiu in doua si i-a dat paratului o bucata de teren intinzandu-se de la sura cu aproximativ 30 m inspre proprietatea reclamantului, cealalata portiune fiind data reclamantului T. I., fiind locul unde acesta si-a construit casa.

    In anii 1972 – 1973, martorul l-a ajutat pe tatal sau sa puna niste stalpi metalici in pamant si sa monteze intre acestia un gard din lemn paralel cu sura paratelor si la circa 30 de metri de aceasta sura, pe latimea parcelei, la cererea paratilor T. S. si T. A.. La acel moment au existat discutii intre parti cu privire la linia de granita insa nu a fost oprit de la efectuarea lucrarii de montare a gardului. La mutarea sa din zona in 1991 gardul exista. Martorul a mai sustinut ca si anterior ridicarii gardului cu stalpi metalici familia apelantelor foloseau gradina pana la locul unde acestia au fost montati.

    In consecinta, din proba testimoniala, coroborata cu cele constatate la fata locului si cu recunoasterea pe care a facut-o intimatul reclamant T. I. cu ocazia cercetarii locale, instanta a constatat ca intre cele doua imobile a existat o delimitare inca din anii 1971 – 1972, gardul despartitor fiind partial desfiintat de catre intimatii reclamanti, in prezent decedati, T. I. si T. V., dupa multi ani de la edificarea acestuia.

    Intimatele parate au sustinut in fata primei instante ca acest aliniament al gardului din stalpi metalici a fost fixat in urma unei hotarari judecatoresti definitive, fiind trasat de executorul judecatoresc prin procesul verbal din 29.04.1970.

    Potrivit raportului de expertiza nr. 195961/2008/15.01.2008 intocmit de expertul tehnic topograf Perlik Romeo, terenurile in cauza de pe str. R. de la nr. administrativ X (fost X) si de pe str. T., de la nr. administrativ X (fost X), sunt delimitate intre ele ca folosinta printr-un aliniament de tevi pe linia de hotar descrisa de apelantele parate ca fiind stabilita printr-o sentinta definitiva.

    Apelantele parate folosesec o suprafata de 1305,50 mp, mai mica fata de suprafata de C.F. de 2224,80 mp, pentru nr. top 1405 si 1407.

    Intimatii reclamanti folosesc o suprafata de 841,50 mp aferent nr. top 1508/1, care, potrivit situatiei de C.F. are o intindere de 1.300 mp. La aceasta se adauga o suprafata de 1750 mp alaturata parcelei in litigiu, amplasata la sudul acesteia, despre care au sustinut ca se identifica sub nr. top 1508/2/1. Din anexa nr. 5 a raportului de expertiza, rezulta ca parcela folosita de intimatii reclamanti alaturata celor din litigiu, se intinde la sudul celor doua parcele care fac obiectul granituirii, de-a lungul acestora fiind partial neingradita spre terenul reclamantilor cu nr. top 1508/1, dupa cum s-a constatat si la fata locului.

    Expertul a stabilit linia de hotar ca fiind limita albiei majore a raului T., tinand cont de schita de carte funciara iar nu de suprafetele inscrise in favoarea partilor in cartea funciara.

    Acest aliniament este diferit, atat de cel stabilit de prima instanta cat si de cel desfiintat de intimatii reclamanti si despre care s-a sustinut ca s-ar fi trasat de executorul judecatoresc in urma unei hotarari judecatoresti definitive, noul aliniament fiind amplasat mai mult inspre interiorul parcelei folosite de intimatii reclamanti. Ca urmare a trasarii noului aliniament, reclamantii detin 890 mp in loc de 1.300 mp inscrisi in cartea funciara iar paratele 1715,50 mp in loc de 2.224,80 mp inscrisi in cartea funciara, cu observatia ca in parcela reclamantilor s-a inclus si portiunea folosita de acestia la sud, aferenta garajului, latindu-se parcela acestora fata de forma initial descrisa in prelungirea parcelei paratelor iar in parcela paratelor s-a inclus si nr. top 1405 care nu face obiectul litigiului.

    In sustinerea acestei delimitari, expertul a sustinut urmatoarele:
  • schita dezmembrarii initiale a nr. top 1508/1 din nr. top 1508, efectuata la data de 18.07.1968 de expertul tehnic V. N., este superficial intocmita, fara repere fixe sau dimensiuni numerice, astfel ca nu este un document care sa permita o reconstituire precisa a unor limite;
  • din confruntarea situatiei masuratorilor topografice efectuate si plansa C.F: rezulta ca in decursul timpului nr. top initiale au suferit posibile transformari insa s-a constatat faptul ca lungimea terenurilor corespunzand plansei C.F. numerelor topografice 1405, 1406, 1407, 1408 corespunde muchiei albiei majore care se afla situata in spatele casei reclamantilor de la nr. administrativ X;
  • aliniamentul de tevi descris ca fiind stabilit prin sentinta definitiva, corespunde unei limite de folosinta dintre parcelele cadastrale apartinand celor doua nr. administrative limitrofe (nr. cad. 1231 si 1236) iar nu dintre parcele topografice;
  • din confruntarea plansei C.F. si a planului cadastral tehnic anterior anului 1989 s-a constatat ca, desi scriptic nr. top 1405 si 1407, tinand cont de ordinea nr. top, trebuie sa fie separate prin nr. top 1406, in realitate acestea apar ca un corp funciar;
  • limitele parcelelor de C.F. sunt cel mai adesea situate pe limitele naturale sau de folosinta veche;
  • scara plansei C.F. indica o corespondenta cu limita naturala – muchia talazului albiei majore a raului T.;
  • latimea terenului folosit de intimatii reclamanti spre digul raului T. corespunde nr. top 1508/1;
  • diferenta de suprafata a corpului funciar apartinand aplelantelor parate, format din nr. top 1405 si nr. top 1407 se poate explica in parte prin inregistrarea unei suprafete mai mari in evidente (viciu C.F.), datorita erorilor de masurare, configuratiei neregulate, prin cedarea unor portiuni de teren vecinilor, folosirea terenului pe alte limite decat cele corecte, printr-o alta lungime a terenurilor spre raul T.;
  • aliniametul propus in anexa nr. 10 are la baza studiul evidentelor C.F. si cadastrale cunoscute, al expertizelor judiciare intocmite in cauza si al obiectiunilor formulate la acestea, al documentatiilor cadastrale, al adeverintelor si adreselor depuse la dosarul cauzei si confruntarile dintre situatia masuratorilor topografice si plansa C.F., dintre situatia masuratorilor topografice si planul cadastral tehnic anterior anului 1989 si dintre plansa C.F. si planul cadastral tehnic anterior anului 1989.

    Audiat la termenul de judecata din data de 18.03.2008, pentru a da lamuriri suplimentare fata de concluziile la care a ajuns relativ la identificarea imobilelor din litigiu si delimitarea acestora, expertul tehnic topograf Perlik Romeo a declarat ca nr. topografice 1407 si 1405 sunt amplasate in acelasi loc si la acelasi nr. administrativ 193 apartinand apelantelor parate, motivat de faptul ca apelanta parata S. J. este proprietara tabulara a nr. top 1407 iar nr top 1405 apartine tot familiei sale, desi scriptic, in planta C.F. si in evidentele de carte funciara cele doua nr. top sunt amplasate in locuri diferite; apelantele parate nu stapanesc in alta parte vreo suprafata de teren si in alte limite decat cele de la nr. administrativ 193. Drept urmare, cele doua parcele trebuie sa fie amplasate in acelasi loc, fie alaturat, fie una in prelungirea celeilalte. Deoarece nu exista operatiuni de contopire sau de comasare efectuate in acest sens, termenul folosit in limbajul expertilor topografi este cel de „viciu

    C.F." Nr. top 1406 este amplasat la nord de nr. top 1405 si 1407. Scriptic, nr. top 1405 ii corespunde nr. adminsitrativ 191 unde apare ca proprietar numitul Vasile Maftei, dar a fost informat la fata locului ca aceasta persoana nu figureaza ca proprietat al nr. top 1405.

    Intr-adevar, potrivit adresei nr. 4155/17.04.2008 a Primariei Com. T. pe str. R., la nr. administrativ 191 corespunzator nr. top 1403/1, 1404/1, figureaza ca proprietari numitii M. V. si M. E., la nr. administrativ 192 corespunzator nr. top 1406 figureaza ca proprietar numitul K. E. iar la nr. administrativ 193 corespunzator nr. top 1405 si 1407, figureaza ca proprietari parata S. J. alaturi de sotul sau S. I. Aceasta neconcordanta de suprapunere a nr. topografice cu nr. administrative este evidenta in confruntarea de la anexa nr. 7 a raportului de expertiza potrivit careia nr. administrtiv 191 ii corespunde nr. top 1405, desi proprietarii acestuia sunt parata S. J. alaturi de sotul sau S. I., insa ei nu stapanesc imobilul de la nr. administrativ 191, amplasat intr-o alta locatie, ci de la nr. administrativ 193.

    Drept urmare, solutia pe care expertul tehnic topograf a propus-o pentru stabilirea liniei de granita, de amplasare in acelasi loc si la acelasi nr. administativ a celor doua nr. top 1405 si 1407 este justificata.

    In ceea ce priveste schita de dezmembrare prin care a luat fiinta nr. top 1508/1 intocmita in 1968 de V. N., expertul arata ca nu are scara iar daca parcelele 1405 – 1408 par redate la aceeasi scara cu cea din schita C.F., dimensiunile nu mai sunt respectate si pentru parcela dezmembrata 1508/1, aceasta parand a fi de doua sau de trei ori mai mare decat distanta pana la cursul de apa, asa cum este evidentiat acesta in plansa C.F.

    In continuare, expertul a sustinut ca linia care delimiteaza parcelele cu nr. topografice 1405 – 1408 si urmatoarele de parcelele cu nr. top 1508 si dezmembrarile acesteia, in general a fost trasata pe hotarele naturale, fiind vorba de albia raului sau de terenuri care nu mai puteau fi folosite si a apreciat ca limita parcelelor din litigiu este pe aliniamentul taluzului deoarece numerele topografice 1405 – 1408 au destinatie de terenuri pentru constructii, tinand de intravilan in prezent iar nr. top 1508 la origine a avut destinatie de padure.

    In ceea ce priveste intinderea parcelei cu nr. top 1508/1 apartinand in prezent reclamantei B. M. M. (n. T.), conform schitei de carte funciara, aceasta se regaseste in prelungirea parcelei cu nr. top 1407, pe aceeasi latime si pe o adancime de 100 m inspre rau, insa fizic nu se regasesc cei 1.300 mp inscrisi in C.F. in proprietatea reclamantei, motiv pentru care expertul a „latit" parcela 1508/1 fata de parcela 1407, extinzand-o si asupra terenului pe care reclamantii initiali il ocupau si despre care au sustinut ca apartine Statului (fara sa probeze acest aspect), fiind singurul amplasament in care s-ar regasi suprafata de teren aferenta nr. top 1508/1.

    In raspunsul la obiectiuni expertul a mentionat din nou ca imobilul de la nr. top 1407 se afla impreuna cu cel de la nr. top 1405 si ca o varianta de granituire cu respectarea intinderii parcelelor limitrofe de la nr. top 1407 (inclusiv 1405) si 1508/1 indicate in cartea funciara nu este posibila din punct de vedere tehnic deoarece parcelele ar ajunge sa se suprapuna iar nr. top 1405 nu poate fi exclus din calcul. A mai sustinut expertul ca planul de situatie intocmit de I.G.O. Sf. G. la data de 15.02.1968 pentru nr. top 1508/1 si in care linia de granita este trasata in spatele surii apelantelor parate, nu poate constitui un reper deoarece nu respecta situatia rezultata din confruntarea dintre planta C.F. si planul de cadastru tehnic.

    Desi nr. top 1405 formeaza un corp funciar impreuna cu nr. top 1407, expertul aducand suficiente argumente tehnice sustinute de suprapunerile efectuate, acesta nu face obiectul litigiului, instanta fiind sesizata cu stabilirea liniei de hotar intre imobilele de la nr. top 1407 si 1508/1. Drept urmare, s-a solicitat expertului sa intocmeasca o varianta de granituire cu excluderea nr. top 1405 precum si o varianta in care sa tina seama de suprafetele inscrise in cartea funciara ale celor doua parcele limitrofe.

    In consecinta, in completarea raportului de expertiza nr. 266270/2008/16.12.2008 expertul a stabilit linia de granita strict numai intre imobilele ce fac obiectul litigiului, granita propusa fiind tot aceea a muchiei albiei majore, pe baza evidentelor de carte funciara si cadastrale, a expertizelor judiciare efectuate in cauza, obiectiunile formulate la acestea, documentatiile cadastrale vizand cauza precum si adresele si adeverintele depuse la dosarul cauzei.

    In aceasta varianta, forma parcelelor prorpietatea partilor nu a suferit modificari fata de lucrarea de expertiza initiala, modificarile survenind doar cu privire la suprafetele inscrise in C.F. pe numele partilor. Astfel suprafata detinuta de reclamanti este de 890 mp fata de cea de 1300 mp inscrisa in C.F. (ca si in lucrarea initiala de expertiza) iar suprafata detinuta de parate este de 1715,50 mp fata de cea de 745,20 mp inscrisa in C.F. (excluzandu-se scriptic suprafata nr. top 1405).

    Expertul a avut in vedere in mod special confruntarea dintre situatia masuratorilor topografice pe care le-a efectuat si plansa C.F., plansa care are elemente de concretitualitate iar lungimea parcelelor 1405 – 1408 corespunde muchiei albiei majore care se afla situata in spatele casei intimatei reclamante B. M. M.. Muchia albiei majore este granita dintre nr. top 1407 si 1508 initial.

    Instanta a apreciat ca acesta este hotarul de drept dintre cele doua imobile limitrofe, atat pentru considerentele de ordin tehnic prezentate de expert si redate mai sus cat si pentru cele ce urmeaza:
  • reclamantului initial T. I. i s-a atribuit prin decizia nr. 25/1968 a Consiliului Popular al Com. T. suprafata de 1.300 mp inscrisa sub nr. top 1508/1, loc de casa in intravilan pe care acestra a edificat casa de locuit si anexele, in baza unei dezmembrari efectuate din nr. top initial 1508 cu ram de cultura padure si a unei schite de dezmembrare improprie, fara repere fixe sau dimensiuni numerice care sa permita o reconstituire precisa a unor limite, imprejurare constatata atat de catre expertul Perlik Romeo in prezentul dosar cat si de catre expertul M. D. in apelul obiect al dos. nr. 5155/C/2001.
  • potrivit adresei nr. 6822/06,12.2002 emisa de Primaria Com. T. nr. top 1508/1 se intinde pana la granita cu nr. top 1407 linia de hotar dintre aceste parcele fiind identica cu linia de hotar de pe planul cadastral; reclamantii initiali nu au fost pusi in posesie cu privire la suprafata de 1.300 mp ce le-a fost atribuita;
  • faptul ca din terenul de sub nr. top 1405 si 1407 T. S. sen., autorul reclamantului si paratului initiali, ar fi cedat reclamantului initial T. I., fara dezmembrare, o suprafata de 820 mp, potrivit adeverintei nr. 659/1999 emisa de Primaria T., nu ii indreptateste pe reclamanti sa pretinda o suprafata de teren din cel ai carui proprietari tabulari au fost paratii initiali si mutarea liniei de granita in interiorul nr. top mentionate mai sus, cata vreme aceasta operatiune nu a fost concretizata prin inscrisuri si in evidentele de carte funciara;
  • potrivit aceleiasi adeverinte, din terenul Statului Roman cu nr. top 1508 s-ar fi dezmembrat numai 480 mp, reprezentand diferenta de la cei 820 mp din nr. top 1405 si 1407 pana la suprafata de 1.300 mp atribuita in final reclamantilor initiali, acesta fiind motivul pentru care suprafata de 1.300 mp nu se regaseste in intregime la nr top 1508/1, reclamantii avand in realitate pretentii la o portiune din nr. top 1405 si 1407 aflate in proprietatea tabulara a apelantei parate S. J.;
  • expertul tehnic topograf H. M. care a intocmit o lucrare de expertiza la prima instanta, a ajuns la aceeasi concluzie cu cea a expertului Perlik Romeo in prezentul apel cu privire la linia de hotar, sustinand ca aceasta este redata de taluzul albiei majore a raului T., conform schitei C.F.;

    Drept urmare, linia de hotar nu poate avea un alt amplasament decat cel dat de limita dintre nr. top 1403 – 1408 si nr. top 1508 de pe schita de carte funciara, limita ce coincide cu muchia albiei majore a raului T..

    Sustinerea intimatilor reclamanti relativa la nerespectarea dreptului lor de proprietate ca urmare a reducerii suprafetei de teren care li s-a atribuit este nefondata, cata vreme nu s-a probat ca diferenta de suprafata s-ar regasi in posesia paratelor, acestia nu au probat ca ar fi fost vreodata pusi in posesia suprafetei de 1.300 mp prin identificarea si delimitarea terenului si cu semnaturile tuturor vecinilor, fiind posibil ca diferenta de suprafata sa se regasessca la celelalte parcele limitrofe, reclamantii detinand si suprafata de teren de la sudul terenurilor din litigiu (fara sa probeze cu ce titlu). Astfel, daca reclamantilor le lipseste o suprafata de teren iar paratii folosesc o suprafata de teren mai mare decat cea rezultata din actele de proprietate, acest excedent de teren nu reprezinta terenul revendicat de reclamanti, expertul P. R. invederand in fata instantei ca, deoarece fizic, suprafata de 1300 mp a parcelei 1508/1 nu ar mai putea fi regasita pe lungimea de 13 m spre rau in prelungirea par

    celei 1407, este posibil ca acesta sa fie regasita prin latirea parcelei 1508/1, conform anexei nr. 10 din raportul de expertiza, respectiv in suprafata de teren invecinata pe care reclamantii o ocupa, fara a proba titlul si care nu face obiectul litigiului.

    Inscrierile in cartea funciara nu garanteaza suprafata (art. 33 din D.L. nr. 115/1938), in operatiunea de delimitare a imobilelor limitrofe nefiind definitorii si hotaratoare suprafetele de teren ocupate de parti sau suprafetele inscrise in cartea funciara.

    Trasarea liniei de granita tinand cont de suprafetele de carte funciara ale partilor nu este viabila deoarece parcelele 1407 si 1508/1 s-ar suprapune si nu s-ar mai respecta limita C.F. ale celor doua nr. top, linia de granita ajungand sa treaca prin sura apelantelor parate iar nr. top 1508/1 nu ar mai fi in prelungirea nr. top 1407 ci s-ar invecina cu acesta si cu parcele 1406 si 1409, limita dintre nr. top 1403 – 1409 si nr. top 1508 fiind mutata, inspre str. R., contrar schitei de carte funciara.

    De asemenea, daca se dorea stabilirea liniei de granita tinand cont de suprafetele inscrise in cartea funciara, reclamantii ar fi trebuit sa cheme in judecata toti proprietarii tabulari vecini iar nu doar pe parata S. J., cata vreme se impunea identificarea si masurarea tuturor suprafetelor limitrofe imobilului reclamantilor pentru a se gasi diferenta de teren de care reclamantii au pretins ca au fost privati.

    Vechiul aliniament dat de gardul din scandura si stalpi metalici, desfiintat partial de reclamantul T. I. nu mai poate constitui linia de granita reala dintre imobilele limitrofe. Acest aliniament a fost trasat de executorul judecatoresc conform proceselor verbale din data de 13.03.1968 si din 29.04.1970, in executarea sentintei civile nr. 1500/25.07.1967 pronuntata de Tribunalul Popular al Raionului Sf. G. in dos. 1144/1967 definitiva, dupa cum au sustinut apelantele parate, imprejurare necontestata de catre intimatii reclamanti. Insa hotararea judecatoreasca mentionata a fost pronuntata intr-o actiune posesorie care a delimitat imobilele conform folosintei lor iar nu intr-una petitorie care sa stabileasca limita de hotar dintre cele doua proprietati limitrofe conform actelor de proprietate, evidentelor de carte funciara si schitelor C.F.





  • Lista spete


    Cautare text




    Termeni juridici, grupare tematica




    Vezi reducerile de azi la televizoare 4k.

    Aici gasesti cele mai noi si ieftine telefoane mobile



    Coordonator
    Magdalena Popeanga

    Website administrat de
    Alioth Software
    Politica de securitate
    Termeni si conditii
     RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
    40 useri online

    Useri autentificati: