DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  


Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Conditiile de exercitare a dreptului de a avea legaturi personale cu minorul. Limitarea dreptului la vizita – masura cu caracter exceptional ce poate fi dispusa numai in conditiile art. 16 alin. 1 din Legea nr. 272/2004

Jurisprudenta, spete
Contencios administrativ [22 decizii]
Drept Civil [204 decizii]
Drept Comercial [13 decizii]
Drept international privat [1 decizii]
Drept Penal [58 decizii]
Dreptul Familiei [52 decizii]
Dreptul Muncii [32 decizii]
Procedura Civila [66 decizii]
Procedura Penala [4 decizii]
Proprietate intelectuala [10 decizii]
TOTAL [462 decizii]
Cautare jurisprundenta, spete:    

Drept OnLine pune la dispozitia tuturor specialistilor din domeniul juridic o colectie de decizii, sentinte din practica judiciara. Pentru a regasi un anumit text puteti utiliza mecanismul de cautare, prin introducerea unui criteriu sau prin alegerea domeniului de Drept.

Sistemul de practica judiciara are un caracter pur consultativ, avand un rol de informare, neavand un caracter oficial.






Detaliu speta


Conditiile de exercitare a dreptului de a avea legaturi personale cu minorul. Limitarea dreptului la vizita – masura cu caracter exceptional ce poate fi dispusa numai in conditiile art. 16 alin. 1 din Legea nr. 272/2004

Curtea de Apel Constanta

Data: 23-01-2009


Decizie nr. 6 din 23.01.2009, Sectia civila, Curtea de Apel Constanta

Limitarea dreptului parintelui caruia nu i-a fost incredintat minorul, spre crestere si educare, de a avea relatii personale cu acesta se poate realiza numai in conditiile art. 16 alin. 1 din Legea nr. 272/2004, in cazul in care exista motive temeinice de natura a periclita dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala sau sociala a copilului, cu respectarea art. 34 alin. 2 din lege.

In jurisprudenta sa, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a retinut in mod constant ca parintele are dreptul de a beneficia de masuri adecvate din partea statului pentru a fi alaturi de copilul sau, iar autoritatile nationale au obligatia sa dispuna aceste masuri. Cu toate acestea, obligatia autoritatilor nationale de a lua masuri in acest scop nu este absoluta deoarece este posibil ca reluarea convietuirii cu minorii care au locuit un timp cu celalalt parinte sa nu se realizeze atat de usor, sa nu se poata face imediat si sa necesite unele masuri pregatitoare. De asemenea, Curtea a subliniat ca instantele judecatoresti trebuie sa tina seama de interesele si de drepturile acelor persoane si, in special, de interesul superior al copilului si de drepturile sale stipulate in art. 8 din Conventie (Cauza Ignaccolo-Zenide contra Romaniei, Hotararea nr. 1/2000, Cauza Laforgue contra Romaniei, Hotararea din 13 iulie 2006).

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Constanta sub nr. 16141/212/2007, reclamantul C.T.L. a chemat in judecata pe parata B. (fosta C.) I., pentru ca pe baza probelor ce se vor administra, sa se stabileasca in favoarea sa urmatorul program de vizitare a minorilor C.E., nascuta la data de 30 iulie 1998 si C.N., nascut la data de 22 aprilie 2000:

  • de doua ori pe luna, la domiciliul sau, in prima si a treia saptamana, incepand de vineri (orele 1300) pana duminica (orele 2000);
  • o saptamana in vacanta de iarna; trei zile in vacanta de primavara si o luna in vacanta de vara.

    In motivarea cererii reclamantul a aratat, in esenta, ca a divortat de parata, minorii fiindu-i incredintati paratei spre crestere si educare, prin hotararea judecatoreasca ramasa definitiva si devenita irevocabila.

    Desi a incheiat mai multe tranzactii cu parata privind stabilirea unui program de vizitare a minorilor, parata nu le-a respectat decat la inceput, ulterior schimbandu-si domiciliul si refuzandu-i orice legatura cu minorii.

    In aceasta situatie, pe calea ordonantei presedintiale (sentinta civila nr. 7858/2006 pronuntata de Judecatoria Constanta) s-a stabilit un program de vizitare, insa parata a refuzat si de aceasta data sa-i permita vizitarea minorilor, cu greu si prin intermediul executorului judecatoresc si al organelor de Politie reusind sa-si vada sporadic numai fiul.

    In plus, nici la scoala nu i s-a permis vizitarea minorilor, argumentandu-se de catre directoarea scolii ca pentru aceasta trebuie sa aiba o hotarare judecatoreasca.

    Pentru a-i impiedica orice legatura cu minorii parata si-a schimbat domiciliul si numarul de telefon astfel incat nu poate lua legatura in niciun fel cu ei.

    In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 43 alin. 3 si art. 97 Codul familiei.

    Parata, prin concluziile scrise depuse la data de 17 decembrie 2007, a ridicat exceptia necompetentei teritoriale a Judecatoriei Constanta in raport cu domiciliul sau, solicitand declinarea competentei in favoarea Judecatoriei Ilfov.

    Prin incheierea din data de 4 februarie 2008 instanta a respins exceptia ca neintemeiata intrucat parata si-a schimbat domiciliul la data de 24 noiembrie 2007, dupa sesizarea instantei (3 octombrie 2007), asa cum reiese din copia cartii de identitate, depusa la dosar.

    Prin intampinarea depusa la data de 18 februarie 2008, parata a solicitat reducerea programului de vizitare solicitat prin cererea de chemare in judecata, in sensul de a i se permite reclamantului sa-si viziteze copiii numai la domiciliul sau in Bucuresti, in prima si a treia duminica din luna, de la ora 1200 la ora 1700, argumentand, in esenta, ca un alt program ar afecta viata sociala, pregatirea profesionala si ar pune in pericol integritatea si sanatatea fizica a minorilor, aspecte reluate si prin concluziile scrise depuse la dosar.

    Prin sentinta civila nr. 3842 din 3 martie 2008, Judecatoria Constanta a admis in parte actiunea si a stabilit in favoarea reclamantului urmatorul program de vizitare a minorilor C.E., nascuta la data de 30 iulie 1998 si C.N., nascut la data de 22 aprilie 2000, cu posibilitatea luarii acestora la domiciliul sau, astfel:
  • de doua ori pe luna, in prima si a treia saptamana, incepand de sambata ora 1000, pana duminica ora 1800;
  • 5 zile in vacanta de iarna care sa exceada primei zile de Craciun si Anul Nou;
  • 3 zile in vacanta de primavara;
  • 3 saptamani in vacanta de vara;
  • vizitarea copiilor la scoala pentru a urmari situatia scolara a acestora.

    Impotriva acestei sentinte, in termen legal, a declarat apel parata B.I., solicitand, in principal, schimbarea in tot a sentintei civile apelate, in sensul declinarii competentei de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Buftea, iar in subsidiar, schimbarea in parte a sentintei apelate, in sensul stabilirii in favoarea reclamantului a unui program de vizita a minorilor in orasul de domiciliu al acestora, respectiv in Municipiul Bucuresti, in prima si a treia duminica a lunii, incepand cu orele 1200 pana la orele 1700.

    Prin decizia civila nr. 592 din 4 noiembrie 2008 Tribunalul Constanta a admis apelul paratei si a schimbat in parte sentinta apelata, in sensul ca a stabilit in favoarea reclamantului un program de vizita a minorilor o data pe luna, in prima saptamana, de vineri orele 1500 pana duminica la orele 1800, cu mentinerea celorlalte perioade. A fost inlaturata din dispozitivul sentintei civile apelate dispozitia privind posibilitatea vizitarii copiilor la scoala pentru a urmari situatia scolara a acestora. Au fost mentinute celelalte dispozitii ale hotararii apelate. Intimatul a fost obligat la 4.304,5 lei cheltuieli de judecata.

    Pentru a pronunta aceasta solutie instanta de apel a retinut, in esenta, ca este in interesul minorilor, afectati de divortul parintilor, sa traiasca intr-un mediu linistit si sa nu fie supusi unui maraton, prin deplasari din doua in doua saptamani la Constanta de la Bucuresti, de pe o zi pe alta, asa cum a stabilit instanta de fond.

    In ceea ce priveste mentiunea instantei de fond inserata in cuprinsul dispozitivului sentintei apelate, in sensul ca reclamantul intimat are dreptul de a-si vizita copiii la scoala, instanta de apel a retinut ca o atare dispozitie este inutila si a fost inlaturata, intrucat in notiunea de drept de a avea legaturi personale cu minorii si a veghea la cresterea, educarea si pregatirea lor profesionala se include orice atitudine sau actiune a parintelui in acest sens.

    Impotriva acestei decizii, in termen legal, a declarat recurs reclamantul C.T.L., care a criticat-o pentru nelegalitate si netemeinicie conform art. 304 pct. 7, 9 Cod procedura civila, pentru urmatoarele motive:
  • Hotararea instantei de apel a fost pronuntata cu incalcarea art. 43 alin. 3 Codul familiei, restrangerea dreptului reclamantului de a avea legaturi personale cu minorii la o singura intalnire pe luna neavand un caracter rezonabil.

    Articolul 43 alin. 3 Codul familiei nu este contrar principiului de ocrotire a interesului minorilor, ci instituie un drept special si complex in favoarea numai a parintelui divortat.
  • Hotararea Tribunalului Constanta cuprinde dispozitii contradictorii, motivarea fiind straina de natura pricinii.

    Desi din actele dosarului rezulta ca pe perioada divortului parintii au hotarat ca minorii sa stea pe rand cate o saptamana la fiecare parinte, instanta a retinut ca minorii au fost plimbati de la un parinte la altul, fapt de natura sa le afecteze dezvoltarea, aceasta constatare constituind o acuza la adresa comportamentului reclamantului.
  • Programul stabilit de instanta de apel nu a avut in vedere probatoriul administrat in cauza, desi martorii audiati au aratat ca reclamantul este un tata bun, profund atasat de copiii sai. Referitor la cererea ce viza vizitarea copiilor la scoala, in mod gresit instanta de apel a retinut ca reclamantul a urmarit sa isi viziteze copiii la scoala si prin aceasta sa le perturbe programul scolar, in realitate reclamantul a solicitat accesul in scoala pentru a tine legatura cu unitatea de invatamant, in conditiile art. 43 alin. 3 Codul familie, care ii dau dreptul de a veghea la invatatura copiilor.
  • Onorariul de avocat perceput de aparatorul paratei in instanta de apel este exagerat de mare si se impunea a fi redus de instanta, in raport cu complexitatea relativ redusa a cauzei si cu prestatia avocatului in acest proces.

    Analizand legalitatea hotararii recurate in raport cu criticile recurentului reclamant se constata ca parte din aceste critici sunt fondate pentru urmatoarele considerente:
  • In referire la modalitatea de exercitare a programului de vizita, cu respectarea interesului superior al copilului, se retin urmatoarele:

    Parintele divortat caruia nu i s-a incredintat copilul pastreaza dreptul de a avea legaturi personale cu acesta, precum si de a veghea la cresterea, educarea, invatatura si pregatirea lui profesionala (art. 43 alin. final Codul familiei, art. 9 pct. 3 si art. 10 pct. 2 din Conventia cu privire la drepturile copilului, ratificata de Romania prin Legea nr. 470/2001).

    Dispozitiile art. 43 alin. ultim Codul familiei au fost modificate implicit prin art. 15 alin. 1 din Legea nr. 272/2004, care prevede ca minorul care a fost separat de unul dintre parinti printr-o masura dispusa in conditiile legii, deci si in cazul pronuntarii divortului acestora, are dreptul de a mentine legaturi personale si contacte directe cu acesta, cu exceptia situatiei in care aceasta contravine interesului superior al minorului.

    Limitarea dreptului parintelui caruia nu i-a fost incredintat minorul, spre crestere si educare, de a avea relatii personale cu acesta se poate realiza numai in conditiile art. 16 alin. 1 din Legea nr. 272/2004, in cazul in care exista motive temeinice de natura a periclita dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala sau sociala a copilului, cu respectarea art. 34 alin. 2 din lege.

    In jurisprudenta sa, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a retinut in mod constant ca parintele are dreptul de a beneficia de masuri adecvate din partea statului pentru a fi alaturi de copilul sau, iar autoritatile nationale au obligatia sa dispuna aceste masuri. Cu toate acestea, obligatia autoritatilor nationale de a lua masuri in acest scop nu este absoluta deoarece este posibil ca reluarea convietuirii cu minorii care au locuit un timp cu celalalt parinte sa nu se realizeze atat de usor, sa nu se poata face imediat si sa necesite unele masuri pregatitoare. De asemenea, Curtea a subliniat ca instantele judecatoresti trebuie sa tina seama de interesele si de drepturile acelor persoane si, in special, de interesul superior al copilului si de drepturile sale stipulate in art. 8 din Conventie (Cauza Ignaccolo-Zenide contra Romaniei, Hotararea nr. 1/2000, Cauza Laforgue contra Romaniei, Hotararea din 13 iulie 2006).

    Este real faptul ca, pe perioada divortului partilor, cei doi minori au locuit cate o saptamana la fiecare parinte, starea conflictuala dintre soti repercutandu-se si asupra copiilor si, in special, asupra minorei C.E.. Aceasta situatie conflictuala dintre fostii soti nu trebuie sa se repercuteze, insa, asupra relatiilor reclamantului cu cei doi minori, impunandu-se asigurarea unui raport de proportionalitate intre limitarile dreptului reclamantului de a avea legaturi cu minorii si scopul urmarit – respectarea interesului superior al minorilor.

    Pentru asigurarea unei relatii solide, bazata pe afectiune si intelegere intre reclamant si cei doi minori, se impune ca exercitarea acestui drept sa nu fie stanjenita de prezenta paratei, comunicarea dintre parinte si copiii sai minori trebuind sa aiba loc in mod firesc, fara nicio restrangere. De asemenea, este necesar a se asigura o ritmicitate a intalnirilor reclamantului cu cei doi minori, iar limitarea acestor relatii la doua zile pe luna nu respecta principiul proportionalitatii mai sus mentionat.

    Tinand cont de varsta minorilor, imprejurarea ca acestia sunt elevi in scoala primata si locuiesc intr-o alta localitate, Curtea retine ca programul de vizita stabilit de prima instanta, si anume de doua ori pe luna, in prima si a treia saptamana, incepand de sambata ora 1000 si pana duminica ora 1800, este de natura sa asigure relatii normale intre reclamant si cei doi minori si respecta drepturile si interesele acestora.

    Programul de vizitare solicitat de catre recurentul reclamant nu este adecvat si nu corespunde interesului minorilor, copiii neputand fi luati de la scoala de vineri de la ora 1300, fara a perturba activitatea scolara a acestora si, de asemenea, nu asigura paratei timpul necesar pentru pregatirea minorilor in vederea efectuarii deplasarii acestora in localitatea de domiciliu a tatalui.

    Articolul 31 alin. 2 din Legea nr. 272/2004 prevede in mod expres ca „exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor parintesti trebuie sa aiba in vedere interesul superior al copilului si sa asigure bunastarea materiala a copilului”. Rezulta ca interesul superior al copilului primeaza in orice situatie, deci si in aceea in care casatoria parintilor sai a fost desfacuta prin divort.

    De retinut faptul ca prezenta hotarare prin care s-a stabilit modalitatea de exercitare a dreptului parintelui caruia nu i s-a incredintat copilul de a avea legaturi personale cu minorii nu are autoritate de lucru judecat, astfel incat, potrivit art. 44 Codul familiei, subzista posibilitatea modificarii programului de vizitare a copiilor (prin extinderea acestui program sau prin limitarea lui) odata cu modificarea imprejurarilor care au determinat stabilirea acestuia (varsta minorilor, starea lor de sanatate, afectiunea si increderea dintre reclamant si minori, etc.).
  • Critica recurentului ce vizeaza respingerea cererii referitoare la vizitarea copiilor la scoala pentru a urmari situatia lor scolara se retine a fi vadit nefondata si va fi respinsa pentru urmatoarele considerente:

    Modalitatile de exercitare a dreptului parintelui de a avea legaturi personale cu copilul si, respectiv a dreptului copilului de a mentine relatii personale si contacte directe cu acesta, sunt reglementate de art. 15 alin. 4 din Legea nr. 272/2004 si acestea sunt urmatoarele: intalniri ale copilului cu parintele caruia nu i-a fost incredintat, vizitarea copilului la domiciliul acestuia, gazduirea copilului pe perioada determinata de catre parintele caruia nu i-a fost incredintat; corespondenta ori alta forma de comunicare cu copilul; transmiterea de informatii copilului cu privire la parintele caruia nu i-a fost incredintat copilul, transmiterea de informatii referitoare la copil, inclusiv fotografii recente, evaluari medicale sau scolare catre parintele caruia nu i-a fost incredintat copilul.

    Cererea de vizitare a copiilor la scoala, precizata in motivele de recurs ca fiind o cerere de asigurare a accesului in scoala pentru a tine legatura cu unitatea de invatamant, nu se circumscrie continutului notiunii de legaturi personale cu minorul, ci vizeaza dreptul si obligatia parintilor de a se ingriji de invatatura si de pregatirea profesionala a copilului. Parintii copilului au dreptul sa stabileasca felul invataturii si pregatirii profesionale a copilului, conform art. 102 Codul familiei si art. 29 alin. 6 din Constitutie. Reclamantul este indreptatit sa aiba acces in scoala pentru a obtine informatii de la conducerea scolii cu privire la situatia scolara a copiilor sai, iar refuzul nejustificat al scolii de a furniza relatiile solicitate poate fi cenzurat, insa, nu in cadrul prezentului litigiu, ci intr-o actiune purtata in contradictoriu cu unitatea de invatamant.

    Avandu-se in vedere modalitatea de desfasurare a cursurilor scolare si pentru a se evita perturbarea programului scolar al copiilor, legaturile personale ale reclamantului cu cei doi minori se vor realiza nu in cadrul scolii, ci in modalitatea stabilita mai sus, prin luarea copiilor de doua ori pe luna la domiciliul reclamantului, cu obligatia acestuia de a-i readuce la sfarsitul programului stabilit.

    De altfel, chiar reclamantul, in motivele de recurs, a prevazut in mod expres ca nu doreste sa viziteze copiii la scoala, ci doreste sa tina legatura cu unitatea scolara pentru a afla rezultatele scolare ale minorilor, conditiile oferite de scoala.
  • Se retine a fi vadit nefondata si critica ce vizeaza reducerea onorariului de avocat achitat de parata in apel si care, in conditiile art. 274 Cod procedura civila, a cazut in sarcina reclamantului.

    Conform dispozitiilor art. 274 Cod procedura civila „Partea care cade in pretentii va fi obligata, la cerere, sa plateasca cheltuieli de judecata.”.

    Judecatorii au dreptul sa mareasca sau sa micsoreze onorariile avocatilor, potrivit cu cele prevazute in tabloul onorariilor minimale, ori de cate ori vor constata motivat ca sunt nepotrivit de mici sau de mari fata de valoarea pricinii si munca indeplinita de avocat.

    La baza acordarii cheltuielilor de judecata, inclusiv a onorariului de avocat, se afla principiul raspunderii civile delictuale, in conformitate cu care reparatiunea trebuie sa fie integrala. In contextul abordarilor referitoare la aplicarea art. 274 alin. 3 din Codul de procedura civila, doctrina a subliniat, pe buna dreptate, ca dreptul de a pretinde despagubiri pentru prejudiciile cauzate printr-o fapta ilicita, ca orice drept subiectiv civil, este susceptibil de a fi exercitat abuziv; prin urmare, atunci cand constata ca cel care a castigat procesul a savarsit un drept abuziv, instanta are posibilitatea sa-l oblige pe cel care a cazut in pretentii sa suporte numai o parte din suma ce reprezinta onorariul de avocat platit de partea adversa.

    Prin urmare, numai in cazuri temeinic justificate instanta poate dispune reducerea onorariului de avocat in raport cu echitatea ori cu activitatea depusa de catre avocat.

    In conditiile in care, in prezent, legea nu reglementeaza „plafoane minimale” ale onorariului de avocat, munca prestata de avocat ramane un criteriu fundamental in raport cu care instanta poate statua, in conformitate cu prevederile art. 274 alin. 3 Cod procedura civila, asupra posibilitatii de reducere a onorariului de avocat.

    Munca avocatului are, insa, un caracter complex, iar potrivit art. 132 alin. 2 si 3 din Statutul profesiei de avocat, onorariile vor fi stabilite in raport cu dificultatea cazului, amploarea sau durata acestuia, avandu-se in vedere si o serie de elemente precum: timpul si volumul de munca solicitata pentru executarea mandatului, importanta intereselor in cauza, notorietatea, experienta si reputatia avocatului, situatia financiara a clientului.

    In cauza, se retine ca, desi obiectul cererii deduse judecatii – legaturi personale cu minorii ale parintelui caruia nu i-au fost incredintati copiii la divort – de principiu, nu constituie o cauza deosebit de complexa, particularitatile spetei, raporturile conflictuale dintre fostii soti, durata litigiului, necesitatea suplimentarii probatoriului cu martori, au necesitat o activitate importanta a avocatului apelantei parate, onorariul perceput de avocat – 4.304,5 lei – nefiind unul exagerat in raport cu munca prestata.

    Nu este de neglijat nici importanta intereselor in cauza – interesul parintelui de a avea contact cu minorii, dar si respectarea interesului superior al copiilor, precum si situatia materiala a clientului, aspecte ce au stat la baza stabilirii cuantumului onorariului de avocat.

    Intrucat in prezentul recurs intimata parata este cea care a cazut in pretentii, cererea sa de acordare a cheltuielilor de judecata, reprezentand onorariu de avocat, este nefondata si urmeaza a fi respinsa





  • Lista spete


    Cautare text




    Termeni juridici, grupare tematica




    Coordonator
    Magdalena Popeanga

    Website administrat de
    Alioth Software
    Politica de securitate
    Termeni si conditii
     RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
    73 useri online

    Useri autentificati: