DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  


Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Incredintarea minorilor unui parinte cu o afectiune psihica

Jurisprudenta, spete
Contencios administrativ [22 decizii]
Drept Civil [204 decizii]
Drept Comercial [13 decizii]
Drept international privat [1 decizii]
Drept Penal [58 decizii]
Dreptul Familiei [52 decizii]
Dreptul Muncii [32 decizii]
Procedura Civila [66 decizii]
Procedura Penala [4 decizii]
Proprietate intelectuala [10 decizii]
TOTAL [462 decizii]
Cautare jurisprundenta, spete:    

Drept OnLine pune la dispozitia tuturor specialistilor din domeniul juridic o colectie de decizii, sentinte din practica judiciara. Pentru a regasi un anumit text puteti utiliza mecanismul de cautare, prin introducerea unui criteriu sau prin alegerea domeniului de Drept.

Sistemul de practica judiciara are un caracter pur consultativ, avand un rol de informare, neavand un caracter oficial.






Detaliu speta


Incredintarea minorilor unui parinte cu o afectiune psihica

Curtea de Apel Craiova

Data: 29-03-2010


Decizia nr. 427 din 29.03.2010, Sectia civila, Curtea de Apel Craiova

Critica privind incredintarea minorilor catre mama nu este fondata, aceasta afectiune a paratei neconstituind un impediment, deoarece parata este independenta din punct de vedere social, este permanent ajutata de familia extinsa, nu este decazuta din drepturile parintesti, ceea ce duce la concluzia ca aceasta poate sa ofere o buna crestere si educare minorilor.

Prin actiunea inregistrata la Judecatoria Segarcea, sub nr. 1590/304/2008, la data de 23.10.2008, reclamantul C.A. a chemat in judecata pe parata D.A. solicitand ca, prin hotararea ce se va pronunta, sa-i fie incredintati minorii C.A.M, nascut la data de 10.08.2005 si C.M., nascut in data de 18.10.2008, spre crestere si educare.

In motivarea actiunii, reclamantul a invederat faptul ca a intretinut cu parata relatii de concubinaj si ca, in aceasta perioada, s-au nascut minorii anterior mentionati. Reclamantul a pretins ca parata sufera de oligofrenie de gradul I, afectiune care ii afecteaza in mod grav discernamantul si, in consecinta, ar fi incapabila sa se ocupe de cei doi minori.

Prin sentinta civila nr. 282/ 07.04.2009, pronuntata de Judecatoria Filiasi, s-a respins actiunea principala formulata de reclamantul C.A. impotriva paratei D.A.

A admis in parte actiunea reconventionala formulata de parata - reclamanta reconventional D.A. impotriva reclamantului - parat reconventional C.A.

A incredintat minorii C.A.M, nascut la data de 18.10.2006 si C.M, nascut la data de 10.08.2005, spre crestere si educare mamei parate-reclamanta reconventional.

A obligat tatal-parat la plata sumei de 200 lei, cu titlu de pensie de intretinere lunara pentru minori ( 100 lei fiecare pentru fiecare minor), incepand cu data de 11.11.2008, data formularii cererii reconventionale si pana la majoratul minorilor.

A obligat reclamantul - parat reconventional la plata sumei de 1120 lei cu titlu de cheltuieli de judecata catre parata.

Pentru a se pronunta astfel, instanta de fond a avut in vedere urmatoarele:

In cuprinsul cererii reconventionale parata a invederat faptul ca, in perioada in care a convietuit cu reclamantul, acesta din urma a avut o atitudine necorespunzatoare, care s-a agravat dupa nasterea celor doi minori, in sensul ca atat reclamantul cat si familia acestuia exercitau asupra sa agresiuni fizice si verbale care s-au rasfrant in mod negativ si asupra minorilor.

Parata a precizat ca a fost nevoita sa paraseasca domiciliul comun in data de 17.07.2008, impreuna cu cei doi minori, stabilindu-se la domiciliul parintilor sai, situat in comuna Cotofenii din Dos, sat Mihaita, precum si faptul ca, la acel moment, minorii sufereau de rahitism si de tulburari de comportament, afectiuni care, asa cum a apreciat si medicul specialist, era evident ca nu le-ar fi putut contracta decat in intervalul cat au stat in domiciliul reclamantului.

De asemenea, a precizat ca aceste aspecte au fost retinute si de catre instanta, prin sentinta nr. 737/14.08.2008, pronuntata de Judecatoria Segarcea, fiind respinsa cererea de ordonanta presedintiala formulata de reclamant, privind inapoierea minorilor, in motivarea sentintei retinandu-se ca firea violenta a reclamantului genereaza o stare de disconfort si ca varsta minorilor impune prezenta mamei. Parata a pretins ca, de cand se afla in domiciliul sau, minorii au devenit sociabili, frecventeaza gradinita si nu mai au probleme de sanatate.

Totodata, parata a invocat exceptia de necompetenta teritoriala a Judecatoriei Segarcea, aratand ca domiciliul sau este in comuna Cotofenii din Dos, sat Mihaita, jud. Dolj, astfel incat, in conformitate cu dispozitiile art. 5 Cod pr. civ., Judecatoria Filiasi este competenta de a solutiona actiunea.

Prin sentinta civila nr. 1047/11.11.2008, Judecatoria Segarcea a admis exceptia necompetentei teritoriale, retinand ca domiciliul paratei se afla in comuna Cotofenii din Dos, sat Mihaita, jud. Dolj si ca, in conformitate cu dispozitiile art. 5 Cod pr. civ., este competenta a solutiona cererea formulata de reclamant, instanta de la domiciliul paratei, sens in care a dispus declinarea competentei de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Filiasi, jud. Dolj.

Din declaratiile martorilor audiati in cauza si din certificatele de nastere ale celor doi minori, instanta a retinut ca acestia au rezultat din relatia de concubinaj a partilor si ca de la nastere au locuit impreuna cu parintii lor la domiciliul situat in comuna Calopar, jud. Dolj, pana la data de 17.07.2008 cand parata a parasit domiciliul impreuna cu cei doi minori.

S-a mai retinut ca de la data despartirii in fapt tatal reclamant a mai incercat sa ii viziteze pe minori, insa nu i s-a permis acest lucru de catre parata si ca in perioada cat partile au locuit la Calopar, acestea erau ajutate la cresterea minorilor si de catre mama reclamantului, care insa nu se intelegea cu parata, reprosandu-i mai tot timpul ca nu se ocupa corespunzator de cresterea si educarea minorilor.

Martorele audiate in cauza, la propunerea paratei, au invederat ca aceasta este o persoana responsabila, morala si o buna mama, in timp ce martora C.F, audiata la propunerea reclamantului, a relatat despre un incident care ar fi avut loc la poarta locuintei partilor din comuna Calopar, in timpul caruia fiul cel mare ar fi cazut in namol, iar mama parata nu ar fi reactionat parinteste la aceasta imprejurare, iar martora B.G. a apreciat ca parata ar avea probleme de comportament, nefiind comunicativa.

Din referatele de ancheta sociala intocmite de catre colectivele de sprijin ale autoritatilor tutelare din cadrul Primariei comunei Calopar si Cotofenii din Dos, jud. Dolj a rezultat aspectul ca ambele parti au conditii corespunzatoare pentru cresterea si ingrijirea minorilor.

De asemenea, din modul de comportare al paratei in instanta, s-a apreciat ca aceasta este o persoana cu care se poate comunica, avand reprezentarea faptelor sale, imprejurare in care instanta considera ca aceasta poate relationa cu minorii si poate crea cadrul afectiv specific relatiei mama - copil, nepunand in pericol o dezvoltare fizica si psihica armonioasa a minorilor.

Faptul ca afectiunea de care sufera parata nu este atat de grava este dovedit si de imprejurarea ca reclamantul, care a convietuit cu aceasta o buna perioada de timp, nu si-a putut da seama de tulburarile de comportament ale acesteia, afland despre boala paratei ulterior despartirii in fapt, ceea ce denota faptul ca in realitate parata are un comportament normal, avand iesiri care pe parcursul derularii relatiile de convietuire au fost atribuite unei stari recalcitrante.

In aceste conditii, instanta a apreciat ca parata este in masura sa ofere fiilor sai un climat de viata sanatos, sprijinita de catre familia sa si ca este in interesul acestora sa traiasca intr-un climat linistit, unde s-au adaptat corespunzator .

Impotriva sentintei civile nr.282/07.04.2009, pronuntata de Judecatoria Filiasi, in termen legal, a declarat apel reclamantul C.A, criticand-o pentru netemeinicie si nelegalitate, solicitand analiza cu atentie a depozitiilor si reexaminarea capacitatii parentale a paratei prin prisma situatiilor periculoase in care minorii ajungeau cand ramaneau exclusiv cu aceasta.

Prin decizia civila nr. 257 din 30.10. 2009, pronuntata de Tribunalul Dolj, s-a respins apelul declarat de apelantul-reclamant C.A. impotriva sentintei civile 282/7.04.2009, pronuntata de Judecatoria Filiasi, in dosarul nr.1590/304/2008, in contradictoriu cu intimata-parata D.A., apelantul fiind obligat la 1000 lei cheltuieli de judecata catre intimata.

Pentru a se pronunta astfel, instanta de apel a avut in vedere urmatoarele aspecte:

Din probatoriile administrate in prima instanta si completate cu inscrisuri in apel a rezultat ca minorii se afla in intretinerea mamei de la separarea partilor, iar aceasta, chiar daca sufera de schizofrenie gr. I, este independenta din punct de vedere social si totodata foarte atasata de copii.

Conform raportului Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Dolj din 16.10.2009, minorul C.M. frecventeaza cu regularitate gradinita din localitate, participa la activitatile organizate si este foarte sociabil.

Intimata este ajutata si de familia extinsa, respectiv mama si sora sa, care se implica foarte mult in cresterea si educarea copiilor, relatiile din familie fiind armonioase. Nu se poate interpreta situatia relatata de martora C.F, care descrie ca intr-o anumita imprejurare, cand unul din copii a cazut in noroi, parata nu a intervenit, ramanand pasiva, ca fiind o lipsa de preocupare fata de acesta, imprejurarea respectiva nepunand in pericol siguranta copilului.

S-a mai constatat, de asemenea, ca la domiciliul parintilor intimatei sunt conditii adecvate si din punct de vedere material pentru a se asigura o locuinta corespunzatoare celor doi minori.

Impotriva acestei decizii civile a formulat recurs reclamantul C.A, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, pentru urmatoarele motive:

Instanta de apel a aplicat gresit legea, ignorand toate principiile care guverneaza procesele de incredintare a minorilor.

In speta, interesul minorilor a fost prejudiciat, instantele fiind obligate sa analizeze situatia concreta a fiecarui parinte in parte, prin prisma relatiilor cu minorii, anterioare despartirii in fapt, lucru care nu s-a realizat, desi din probatoriile administrate in cauza se putea observa relatia pozitiva si afectiva pe care tatal-reclamant a avut-o cu minorii.

Instantele nu au analizat corect probatoriile administrate in cauza, in sensul ca, desi intimata sufera de o boala psihica, aceasta nu a reprezentat un impediment in solutionarea cererii privind incredintarea minorilor catre mama-parata.

In mod gresit, ambele instante au respins cererea reclamantului de a se efectua o expertiza psihiatrica, avand in vedere starea de sanatate mintala a paratei.

Din depozitiile martorilor a rezultat ca relatiile dintre reclamant si minori este una corecta, completa si in interesul minorilor.

Recursul este nefondat.

Principalul motiv de recurs vizeaza solutia de incredintare a celor doi minori catre mama-parata.

In aprecierea criteriilor de incredintare a minorului spre crestere si educare trebuie sa primeze interesul minorului si nu faptul ca unul dintre soti a ramas in domiciliul conjugal unde a fost crescut minorul, iar celalalt sot a fost nevoit sa plece.

Aprecierea interesului superior al copilului si incredintarea acestuia mamei sau tatalui, atunci cand ambii parinti formuleaza cerere de incredintare, se va face tinandu-se seama de varsta copilului, de comportarea ambilor parinti fata de copil, anterior si ulterior despartirii in fapt, legaturile de afectiune dintre copil si parinti, locul de munca al acestora, starea de sanatate a copilului.

Ratiunea interesului superior al copilului are caracter complex, continutul sau raportandu-se la posibilitatile de dezvoltare fizica, morala si materiala pe care le poate gasi la unul dintre parinti.

Varsta frageda a copilului este de natura sa creeze prezumtia simpla a unei legaturi afective, puternice dintre mama si copil, superioara oricarei alteia stabilite in virtutea relatiei de rudenie. Instantele au analizat corect, prin prisma acestor criterii si cu aplicarea legala a dispozitiilor Lg. 272/2004, privind protectia si promovarea drepturilor copilului, toate imprejurarile menite sa creeze un ansamblu favorabil in vederea unei solutii clare privind incredintarea minorilor catre mama-parata.

Aceste criterii au fost confirmate in speta de probatoriul administrat corect interpretat de catre instantele de judecata, din care rezulta ca minorii au fost bine ingrijiti in perioada convietuirii partilor, chiar daca s-au implicat si alte persoane in activitatea de crestere a minorilor (bunicii materni), alaturi de parinti.

Chiar daca prin compensatie directa, recurentul a dovedit ca poseda resurse materiale superioare celor ale paratei, minorii au nevoie sa fie ingrijiti permanent de catre mama sa, in contextul in care nu s-a probat ca dezvoltarea fizica si psihica a minorilor ar fi afectata in spatiul ocupat in prezent de catre parata (conditii care pot face oricand obiectul unei reevaluari de catre instanta de judecata).

Corect au fost avute in vedere de catre instante concluziile anchetelor sociale efectuate in cauza, precum si cele ale Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Dolj, privind caracterizarea psihica a minorilor.

Referitor la critica privind starea psihica a intimatei, corect s-a retinut ca aceasta nu constituie un impediment, intrucat parata este independenta din punct de vedere social, este permanent ajutata de familia extinsa, nu este decazuta din drepturile parintesti, ceea ce duce la concluzia ca poate sa ofere o buna crestere si educare minorilor.

Constatand ca instanta de apel a verificat, in limitele cererii de apel, stabilirea situatiei de fapt si aplicarea legii de catre prima instanta, motivand si argumentand juridic solutia pronuntata, Curtea va retine, in conformitate cu dispoz. art. 3121 Cod pr. civ., ca este nefondat recursul formulat in cauza de catre reclamant, in privinta criticii de nelegalitate mentionata.

Referitor la celelalte critici invocate in cererea de recurs, se constata ca acestea vizeaza o gresita stabilire a situatiei de fapt, ca urmare a interpretarii eronate a probatoriului administrat, critici care nu mai pot fi valorificate pe calea recursului, nemaiconstituind motiv de recurs in actuala reglementare a art. 304 Cod pr. civ.

In consecinta, prin prisma dispoz. art. 3121 Cod pr. civ., instanta va respinge ca nefondat recursul formulat in cauza de catre reclamantul C.A.





Lista spete


Cautare text




Termeni juridici, grupare tematica




Vezi reducerile de azi la televizoare 4k.

Aici gasesti cele mai noi si ieftine telefoane mobile



Coordonator
Magdalena Popeanga

Website administrat de
Alioth Software
Politica de securitate
Termeni si conditii
 RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
104 useri online

Useri autentificati: