Decizia nr. 4602 din 18 iunie 2004, Sectia civila, Inalta Curte de Casatie si Justitie

In raport cu natura unitara a pretentiilor deduse judecatii, si cu prevederile art. 11 si 20 alin. 1-3 din Legea nr. 146/1997, insuficienta timbrare justifica anularea in totalitate a actiunii, neexistand temei legal pentru o judecare a pretentiilor reclamantului proportional cu valoarea sumelor achitate in contul intregii taxe judiciare de timbru datorate.

Prin sentinta civila nr. 1614 din la 18 noiembrie 2002, Tribunalul Bucuresti, sectia a III a civila a anulat ca insuficient timbrata actiunea prin care reclamantul A.C. solicitase obligarea paratei T.E. la plata sumei de 250 milioane de lei reprezentand valoarea actualizata a unui imprumut nerestituit.

Apelul reclamantului a fost respins ca nefondat prin decizia nr. 179 din 24 martie 2003 a Curtii de Apel Bucuresti, sectia a III a civila.

Impotriva acestei hotarari, a declarat recurs reclamantul, sustinand, printre altele, ca judecarea cauzei in fond si in apel s-a facut cu incalcarea dispozitiilor legale potrivit carora instantele aveau obligatia de a analiza pretentiile sale in limita valorica pentru care achitase taxa judiciara de timbru.

Recursul este nefondat.

Curtea are in vedere ca pretentiile formulate prin actiunea introductiva corespund exclusiv unei creante pe care, conform sustinerilor reclamantului, acesta ar avea-o impotriva intimatei-parate in baza unui singur act juridic, in speta un contract de imprumut.

In raport cu natura unitara a pretentiilor deduse judecatii - natura care nu a fost modificata prin majorarea (actualizarea) ulterioara, pana la 250 de milioane de lei, a catimii obiectului actiunii - obligatia legala de plata a taxei judiciare de timbru aferente avea de asemenea caracter unitar.

Prin urmare, instantele au facut o corecta aplicare a prevederilor art. 11 si 20 alin. 1-3 din Legea nr. 146/1997, retinand ca insuficienta timbrare justifica anularea in totalitate a actiunii, in cauza neexistand temei legal pentru o judecare a pretentiilor reclamantului proportional cu valoarea sumelor achitate de el in contul taxei judiciare de timbru datorate.

Pe cale de consecinta, recursul a fost respins ca nefondat.


Sursa materialului si autoarea textului: Inalta Curte de Casatie si Justitie, scj.ro