Sectia civila, decizia nr. 209 din 20 ianuarie 2004, Inalta Curte de Casatie si Justitie

In raport cu art. 323 alin. (2) C. proc. civ., numai cererea de revizuire fondata pe art. 322 pct. 7 este de competenta instantei mai mare in grad fata de instanta sau instantele care au pronuntat hotararile potrivnice, neoperand prorogarea de competenta pentru solutionarea cererii fondata pe art. 322 pct. 2 si 3, care revine, conform art. 323 alin. (1), instantei care a dat hotararea ramasa definitiva si a carei revizuire se cere.

Prin cererea de revizuire inregistrata la data de 23 decembrie 2002 pe rolul Curtii Supreme de Justitie, S.C. "S". S.A., si S.C. "S". S.A. Bucuresti, in contradictoriu cu S.N., a solicitat sa anuleze decizia civila nr. 3503 din 2 decembrie 2002 a Curtii de Apel Ploiesti, deoarece hotarare este potrivnica cu sentinta civila nr. 6601 din 12 iunie 2001 a Judecatoriei Ploiesti (art. 322 pct. 7 C. proc. civ.); instanta s-a pronuntat asupra ceea ce nu s-a cerut (art. 322 pct. 2 C. proc. civ.); obiectul pricinii nu se mai afla in fiinta (art. 322 pct. 3 C. proc. civ.).

In conformitate cu prevederile art. 323 alin. (1) C. proc. civ., cererea de revizuirea se indreapta la instanta care a pronuntat hotararea ramasa definitiva a carei revizuire se cere, aceasta fiind regula generala.

O exceptie de la aceasta regula este prevazuta in aliniatul al doilea al acestei articol, care prevede ca in cazul prevazut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. cererea de revizuire se va indrepta la instanta mai mare in grad fata de instanta sau instantele care au pronuntat hotararile potrivnice.

In speta, s-au formulat mai multe motive de revizuire, a caror competenta de rezolvare ar reveni unor instante deosebite; faptul ca pentru temeiul prevazut de pct. 7 al art. 322 C. proc. civ. competenta revine Curtii Supreme de Justitie, nu va determina o prorogare de competenta pentru celelalte motive.

Aceasta solutie este motivata de faptul ca regulile de competenta materiala sunt de ordine publica si nu pot fi incalcate.

Fata de considerentele mai inainte mentionate, Curtea va examina numai cererea de revizuire intemeiata pe motivul prevazut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

Cererea de revizuire bazata pe acest motiv este nefondata.

In acest sens, urmeaza a retine ca fundamentul acestui motiv de revizuire il reprezinta institutia puterii lucrului judecat.

In cazul in speta, conditiile prevazute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. nu sunt indeplinite, deoarece intre decizia civila nr. 3503/2002 a Curtii de Apel Ploiesti si sentinta civila nr. 6601/200l a Judecatoriei Ploiesti nu se poate pune problema incalcarii unei autoritati de lucru judecat.

Intre aceste doua cauze nu a existat o tripla identitate, existand doar o identitate de parti, lipsind identitatea de obiect si cauza.

Astfel, in prima cauza solutionata s-a solicitat anularea deciziei 55 din 25 iulie 2000 emisa de unitate ( revizuienta din aceasta cauza), cerere care a fost admisa si s-a anulat aceasta decizie de desfacere a contractului de munca.

S-a solicitat, de asemenea, de catre intimatul din aceasta cauza, plata drepturilor banesti pe perioada 1 august 2000 – 28 februarie 2001, care au si fost acordate prin acea hotarare.

In cea de a doua hotarare, a carei anulare se cere, obiectul si cauza au fost altele, respectiv plata unor drepturi banesti pe o alta perioada – respectiv 1 mai 2001 si pana la reintegrarea in munca.

In consecinta, nu este vorba de hotarari contradictorii.

Astfel fiind, s-a respins cererea de revizuire formulata impotriva deciziei civile nr. 3503 din 2 decembrie 2002 a Curtii de Apel Ploiesti, intemeiata pe prevederile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., si s-a disjuns judecarea cererii de revizuire intemeiata pe dispozitiile art. 322 pct. 2 si 3 C. proc. civ. si s-a trimis cauza spre competenta solutionare Curtii de Apel Ploiesti.


Sursa materialului si autoarea textului: Inalta Curte de Casatie si Justitie, scj.ro