Decizia nr. 2112 din 21 mai 2003, Sectia civila, Inalta Curte de Casatie si Justitie
Sanctiunea nulitatii pentru lipsa mentiunii pronuntarii in sedinta publica se aplica numai cand aceasta lipseste din dispozitivul hotararii, iar nu si in cazul in care nu s-a facut mentiunea in minuta hotararii.
Impotriva deciziei civile nr. 58/A/18 septembrie 2002 pronuntata de Curtea de Apel Galati au declarat recurs reclamantii, sustinand ca instanta a aplicat gresit legea cand a constatat nulitatea sentintei instantei de fond pentru motivul ca minuta intocmita dupa deliberare nu contine mentiunea „pronuntata in sedinta publica”.
Recursul este fondat.
Potrivit art. 256 (1) C. proc. civ. dupa sfarsitul dezbaterilor, judecatorii chibzuiesc in secret.
Dupa inchiderea deliberarii, potrivit art. 258 C. proc. civ., se va intocmi de indata dispozitivul hotararii (minuta) care se semneaza sub sanctiunea nulitatii de catre judecator si in care se va arata, cand este cazul, opinia separata a judecatorilor aflati in minoritate.
El se pronunta de presedinte, in sedinta publica, chiar in lipsa partilor (art. 258 alin. 2 C. proc. civ.).
Din examinarea dispozitiilor art. 258 (2) C. proc. civ., nu rezulta ca minuta intocmita de judecator, cu ocazia deliberarii, trebuie sa cuprinda mentiunea potrivit careia pronuntarea s-a facut in sedinta publica, ci cuprinde doar obligatia instantei de a pronunta acest dispozitiv in sedinta publica chiar in lipsa partilor.
Mentiunea cum ca pronuntarea s-a facut in sedinta publica este prevazuta de dispozitiile art. 261 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. sub sanctiunea nulitatii absolute. Acest text priveste insa hotararea redactata ulterior intocmirii minutei la care se refera art. 258 C. proc. civ. si pronuntarii acesteia.
Intre cele doua texte, art. 258 (2) C. proc. civ. si art. 261 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ., exista o distinctie, fiecare referindu-se la un alt moment al procedurii judiciare.
Din examinarea dispozitivului sentintei civile nr. 153/F/15 martie 2002 a Tribunalului Galati rezulta ca aceasta mentioneaza ca hotararea a fost pronuntata in sedinta publica la 15 martie 2002, mentiune care lipseste, este adevarat, din cuprinsul minutei intocmite dupa incheierea dezbaterilor, ceea ce insa nu este de natura sa atraga consecinta nulitatii hotararii.
Asa fiind, gresit s-a admis apelul declarat de paratul Statul Roman reprezentat de Ministerul Finantelor, considerandu-se ca hotararea apelata este lovita de nulitate pentru neobservarea prevederilor art. 261 C. proc. civ. si s-a dispus trimiterea cauzei in vederea rejudecarii la instanta de fond, nemaiexaminandu-se celelalte motive din apelurile declarate de parti.
Pentru aceste considerente, recursul declarat de reclamanti a fost admis si s-a trimis cauza aceleiasi instante de apel in vederea rejudecarii apelurilor declarate de partile din proces.
Sursa materialului si autoarea textului: Inalta Curte de Casatie si Justitie - www.scj.ro