DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  


Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Cererea salariatilor pentru restituirea impozitului retinut de angajator. Calificarea cererii

Jurisprudenta, spete
Contencios administrativ [22 decizii]
Drept Civil [204 decizii]
Drept Comercial [13 decizii]
Drept international privat [1 decizii]
Drept Penal [58 decizii]
Dreptul Familiei [52 decizii]
Dreptul Muncii [32 decizii]
Procedura Civila [66 decizii]
Procedura Penala [4 decizii]
Proprietate intelectuala [10 decizii]
TOTAL [462 decizii]
Cautare jurisprundenta, spete:    

Drept OnLine pune la dispozitia tuturor specialistilor din domeniul juridic o colectie de decizii, sentinte din practica judiciara. Pentru a regasi un anumit text puteti utiliza mecanismul de cautare, prin introducerea unui criteriu sau prin alegerea domeniului de Drept.

Sistemul de practica judiciara are un caracter pur consultativ, avand un rol de informare, neavand un caracter oficial.






Detaliu speta


Cererea salariatilor pentru restituirea impozitului retinut de angajator. Calificarea cererii

Inalta Curte de Casatie si Justitie

Data: 07-05-2003


Decizia nr. 1816 din 7 mai 2003, Sectia civila, Inalta Curte de Casatie si Justitie

Solicitarea salariatilor, de a li se restitui anumite sume retinute cu titlu de impozit constituie un litigiu de munca, iar nu un litigiu de natura fiscala ori delictual civil.

B.M. si alti 10 reclamanti, au chemat in judecata Societatea Romana de Televiziune pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa fie obligata a le restitui sumele incasate pe nedrept in perioada 1997 - 1999 cu titlu de impozit pe salarii, actualizate proportional cu rata inflatiei.

Investita initial cu solutionarea cauzei, Judecatoria sectorului 1 – Bucuresti, prin sentinta nr.4222 din 10 aprilie 2001, a admis exceptia „de necompetenta generala” si a declinat competenta de solutionare a actiunii promovata de reclamanti in favoarea Directiei Generale a Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat a Municipiului Bucuresti, apreciindu-se ca litigiul, avand ca obiect restituirea impozitului pe salariu, este unul fiscal si nu de drept al muncii.

Tribunalul Bucuresti, sectia a III-a civila, prin decizia nr.1058/R din 15 iunie 2001, a „admis exceptia necompetentei materiale a primei instante”, a admis recursurile declarate de reclamanti, a casat sentinta Judecatoriei sectorului 1 – Bucuresti si a retinut cauza spre competenta solutionare in fond.

Pentru a decide astfel tribunalul a motivat ca litigiul nu este nici fiscal si nici unul de munca, deoarece reclamantii solicita a li se repara un prejudiciu constand in diminuarea salariilor la care ar fi avut dreptul daca nu li s-ar fi aplicat transele de impozit. S-a considerat ca litigiul dedus judecatii nu poate fi solutionat decat in conditiile dreptului comun, actiunea reclamantilor fiind considerata una in pretentii (in despagubiri) intemeiata pe prevederile art.998 C.civ. si cum totalul pretentiilor depaseste suma de 150.000.000 lei competenta, in prima instanta, revine tribunalului.

In fond dupa casare, Tribunalul Bucuresti, sectia a III-a civila prin sentinta nr.1523 din 5 decembrie 2001, a respins exceptiile privind nelegala constituire a completului de judecata, a necompetentei materiale a tribunalului si a lipsei calitatii procesuale pasive a Directiei Generale a Finantelor Publice Bucuresti. A respins ca neintemeiata actiunea reclamantilor.

Pentru a pronunta aceasta sentinta s-a retinut ca intrucat prin decizia de casare nr.1058/R din 15 iunie 2001 a aceluiasi tribunal s-a hotarat ca litigiul izvoraste dintr-un delict civil, asupra acestei calificari nu se mai poate reveni in fond dupa casare fara a se infrange principiul autoritatii lucrului judecat. Din probele administrate in cauza nu s-a demonstrat nici o culpa a paratei, lipsind elementul vinovatiei cerut de art.998 C.civ.

Potrivit prevederilor art.7 din Legea nr.32/1991, detinatorii titlului de „Luptator pentru Victoria Revolutiei din Decembrie 1989” erau scutiti de plata impozitului pe salarii, dar reclamantii au intrat in posesia acestor titluri abia in anul 2000, in baza Decretului Presedintial nr.37/2000. Or, la acea data, era in vigoare O.U.G. nr.73/1999 care nu mai prevedea scutirea de impozitul pe salarii pentru cei aflati in situatia reclamantilor, astfel ca retinerea impozitului de catre parata pentru perioada aprilie-decembrie 1999 a fost calificata ca fiind legala.

Apelul promovat de reclamanti impotriva acestei sentinte a fost respins ca nefondat prin decizia nr.312/A din 23 iulie 2002 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, sectia a III-a civila.

Impotriva deciziei data in apel in termen legal au declarat recurs reclamantii care au sustinut ca hotararile pronuntate in cauza sunt nelegale si netemeinice in temeiul urmatoarelor motive de casare: instantele au stabilit gresit ca litigiul are o natura civila cu un caracter special, fiind o cauza de drept al muncii; calificand gresit natura raporturilor dintre parti, litigiul trebuia solutionat de instanta competenta si de un complet special de litigii de munca; eronat s-a retinut in hotararile date in fond dupa casare si in apel ca problema competentei de solutionare a cauzei s-a stabilit irevocabil prin decizia nr.1058/15 iunie 2001 a Tribunalului Bucuresti, chestiune ce nu mai poate fi repusa in discutie; instantele au dat o interpretare gresita normelor legale aplicabile in materie, cu referire speciala la art.7 lit.”e” din Legea nr.32/1991 intrucat detinatorii titlurilor de luptatori pentru victoria Revolutiei romane din decembrie 1989 au fost inclusi in mod expres in categoria persoanelor exceptate de la plata impozitului pe salariu; in mod gresit instantele au respins cererea reclamantilor referitoare la actualizarea sumelor retinute pe nedrept in perioada ianuarie 1998-aprilie 1999.

Recursul este fondat, in sensul considerentelor care succed:

Obiect al litigiului de fata il constituie actiunea reclamantilor, salariati ai Societatii Romane de Televiziune in baza unor contracte individuale de munca incheiate pe durata nedeterminata, prin care au solicitat obligarea societatii parate (a angajatorului) de a li se restitui sumele incasate din salarii, pe o anumita perioada de timp, cu titlu de impozit, sume ce s-a cerut a fi actualizate in raport de rata inflatiei.

Legislatia muncii este formata din ansamblul normelor juridice prin care sunt reglementate relatiile care se stabilesc in procesul incheierii executarii, modificarii si incetarii raporturilor juridice de munca, intemeiate, in principal, pe contractul individual de munca, astfel ca dreptul muncii se ocupa cu reglementarea raporturilor juridice de munca dintre angajatorii si angajatii lor.

Cu unele exceptii, intre salariati, pe de o parte, si angajatori, pe de alta parte, se incheie si un contract colectiv de munca, iar contractul individual de munca trebuie sa respecte normele legale, dar si clauzele contractului colectiv de munca. Asadar, sursa principala a existentei raporturilor juridice de munca o constituie incheierea si executarea contractului individual de munca. S-a spus in mod real ca dreptul muncii este, in principal, dreptul contractului de munca.

Este reputat in drept ca elementele esentiale ale contractului individual de munca sunt partile (subiectele intre care se incheie contractul), felul muncii, salariul si locul muncii.

Salariul constituie atat o categorie economica, cat si una de factura juridica. Este normal, deci, ca analiza sa, in cadrul dreptului muncii, sa vizeze, in primul rand, componente de ordin juridic.

Prin salariu se intelege pretul muncii prestate exprimat, de regula, in bani.

Prestarea muncii si salarizarea muncii sunt obligatiile principale ce rezulta pentru salariat si, respectiv, pentru unitate, din incheierea contractului individual de munca sau din existenta raporturilor de serviciu. Reglementarile legale stabilesc principiul potrivit caruia pentru munca prestata, fiecare persoana are dreptul la un salariu in bani, convenit la incheierea contractului individual de munca.

Din aceasta perspectiva, solicitarea reclamantilor, salariati ai societatii parate, de a li se restitui anumite sume din salarii pe care parata le-a retinut cu titlu de impozit catre stat pe o perioada determinata de timp, constituie un litigiu de munca intervenit intre angajati si angajator in legatura directa cu executarea contractelor individuale de munca incheiate intre partile in litigiu si cu referire speciala la unul din elementele esentiale al acestor contracte si anume salariul datorat angajatilor.

Astfel fiind, calificarea data de instante in sensul ca litigiul ar fi de natura fiscala ori delictual-civila se priveste ca gresita si contrara principiilor de drept mai sus enuntate.

Cu toate ca prin decizia nr.1058/R din 15 mai 2001 Tribunalul Bucuresti, ca instanta de recurs, a stabilit, de altfel gresit, ca raporturile dintre parti sunt de natura civila, rediscutarea acestei chestiuni in recursul de fata nu reprezinta o infrangere a principiului autoritatii lucrului judecat, intrucat calificarea corecta a litigiului constituie, obligatoriu, obiect de control judiciar si de stabilire a instantei competente si in compunerea legala pentru a solutiona conflictul dintre parti.

Fata de cele ce preced, recursul reclamantilor s-a privit ca fondat si a fost admis, s-au casat hotararile date in cauza, si s-a trimis acesta conform art.725 alin.2, teza a II-a C.proc.civ. la Tribunalul Bucuresti care are a se preocupa de solutionarea in fond a litigiului, urmand ca celelalte sustineri facute de reclamanti in recurs sa fie avute in vedere sub forma de aparari, in rejudecare.


Sursa materialului si autoarea textului: Inalta Curte de Casatie si Justitie - www.scj.ro





Lista spete


Cautare text




Termeni juridici, grupare tematica




Coordonator
Magdalena Popeanga

Website administrat de
Alioth Software
Politica de securitate
Termeni si conditii
 RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
87 useri online

Useri autentificati: