Decizia nr.1396 din 5 aprilie 2002, Sectia civila, Inalta Curte de Casatie si Justitie
Art. 16 alin. 3 din Decretul nr. 31/1954 cuprinde doar o enumerare exemplificativa a imprejurarilor care pot conduce la declararea judecatoreasca a mortii, astfel incat aceasta poate fi pronuntata si in cazul altor imprejurari asemanatoare care indreptatesc a se presupune decesul, fara a mai fi necesara parcurgerea procedurii prealabile a declararii judecaoresti a disparitiei.
R.U. s-a adresat la 9 mai 2000 Tribunalului Tulcea cu actiune pentru declararea judecatoreasca a mortii prezumate a lui R.N., nascut la 11 octombrie 1940, disparut la data de 28 octombrie 1998.
In motivarea cererii, incadrata in drept in dispozitiile art.16 alin.3 din Decretul nr.31/1954 si art.40 din Decretul nr.32/1954, petentul a aratat ca in ziua de 28 octombrie 1998, in timp ce R.N. traversa Dunarea cu barca, aceasta s-a rasturnat, astfel incat nu a mai fost gasit, in pofida cautarilor efectuate.
In speta s-a dispus culegerea de informatii de la organele de politie, au fost audiati martori ai accidentului.
Pe baza probelor administrate Tribunalul Tulcea, sectia civila a pronuntat sentinta civila nr.21 din 18 ianuarie 2001, prin care a admis cererea si potrivit art.16 alin.3 din Decretul nr.31/1954 a declarat judecatoreste moartea lui R.N., la data de 28 octombrie 1998.
Parchetul de pe langa Tribunalul Tulcea a declarat apel impotriva sentintei, apel admis prin decizia civila nr.242 din 24 septembrie 2001 a Curtii de Apel Constanta, sectia civila.
In motivarea deciziei Curtea de Apel Constanta a retinut, in esenta, ca, pentru declararea mortii ar fi trebuit in prealabil sa existe o hotarare judecatoreasca de declarare a disparitiei, de la a carei data au trecut mai putin de 4 ani.
Impotriva acestei decizii in termen legal a declarat recurs petentul R.V. care a reprosat instantei gresita aplicare a legii, respectiv a art.16 alin.3 din Decretul nr.31/1954, care, in opinia reclamantului, nu contine o enumerare limitativa, ci exemplificativa a imprejurarilor care pot conduce la declararea judecatoreasca a mortii.
Recursul este fondat si va fi admis pentru motivul de casare prevazut de art.304 pct.9 C.proc.civ., in sensul urmatoarelor considerente.
Potrivit art.16 alin.3 din Decretul nr.31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice, cel disparut in cursul unor fapte de razboi, intr-un accident de cale ferata, intr-un naufragiu sau intr-o alta imprejurare asemanatoare care indreptateste a se presupune decesul, poate fi declarat mort, fara a se mai declara in prealabil disparitia sa, daca a trecut mai putin de un an de la data imprejurarii in care a avut loc disparitia.
In speta, pe baza amplului material probator administrat, corect prima instanta a declarat moartea prezumata a lui R.N., fratele petentului.
Astfel, este necontestat ca la data de 28 octombrie 1998 in jurul orei 13, R.N., in stare de ebrietate fiind, s-a urcat in barca condusa de martorul D.G. si, dezechilibrandu-se, a produs rasturnarea ambarcatiunii in Dunare.
Martorul a fost salvat de cativa sateni, dar R.N. s-a scufundat si, in ciuda cautarilor, nu a mai fost gasit.
Ca atare, exista suficiente elemente care indreptatesc aplicarea prezumtiei mortii, in sensul art.16 alin.3 din Decretul nr.31/1954.
Sursa materialului si autoarea textului: Inalta Curte de Casatie si Justitie, www.scj.ro