Decizia nr.45 din 11 ianuarie 2007, Curtea de Apel Cluj
Intrucat dispozitiile art. 11 alin. 1 si 2 din Legea nr. 292/2003 fac distinctie intre casa de
cultura, ca institutie publica sub autoritatea consiliului local si casa de cultura, ca institutie de
interes public aflata in subordinea sindicatelor sau a altor organizatii, de dispozitiile art. 257 lit. f
Cod fiscal, referitoare la scutirea de impozitul pe teren, beneficiaza numai casa de cultura, ca
institutie publica aflata in subordinea consiliului local.
Prin sentinta civila nr. 2305 pronuntata la data de 14 septembrie 2006 Tribunalului
Maramures - Sectia comerciala, de contencios administrativ si fiscal s-a respins actiunea formulata
de reclamanta Casa de Cultura a Sindicatelor Baia-Mare in contradictoriu cu paratul Primarul
Municipiului Baia-Mare.
Pentru a hotari astfel, instanta a retinut urmatoarele:
Prin Raportul de impunere fiscala nr. 7496 din 28 octombrie 2005 inspectorii de specialitate
din cadrul Directiei de venituri a Primariei Municipiului Baia-Mare au procedat la verificarea
modului de determinare, evidentiere si vizare a impozitelor si taxelor locale de la Casa de Cultura a
Sindicatelor Baia-Mare, in perioada 1 ianuarie 2000-27 octombrie 2004.
S-a retinut ca reclamanta a indeplinit conditia de agent economic cu personalitate juridica
fara scop lucrativ, fiind filiala a Asociatiei Nationale a Caselor de Cultura a Sindicatelor din
Romania.
Urmare a controlului s-a stabilit ca reclamanta datoreaza impozit pe cladiri in suma de
57.288,96 lei, la care se adauga dobanzi si penalitati, taxa teren in suma de 3.117,92 lei plus
dobanzi si penalitati, impozit pe teren 584,66 lei plus dobanzi si penalitati, taxa afisaj in scop de
publicitate si reclama 153,73 plus dobanzi si penalitati, fiind emise si deciziile de impunere cu nr.
7547/1 noiembrie 2005.
Reclamanta a considerat ca fiind o institutie de interes public a fost scutita de la plata acestor
taxe si impozite.
Parata in schimb, a aratat ca Legea nr. 292/2003 la art. 11 face distinctie intre casele de
cultura ca institutie publica si ca institutie de interes public.
Reclamanta, fiind un agent economic fara scop lucrativ ca filiala a Caselor de Cultura a
Sindicatelor din Romania, iar potrivit art. 257 Cod fiscal numai institutiile publice sunt scutite de la
plata acestor taxe si impozite ceea ce nu era cazul reclamantei, astfel ca nu a avut nici o relevanta
faptul ca din 2004 a depus cerere pentru a i se recunoaste calitatea de asezamant cultural.
Normele metodologice privind desfasurarea activitatilor specifice asezamintelor culturale
prevad la art. 7 alin 1 ca pentru obtinerea statutului de asezamant cultural, subordonat unei autoritati
a administratiei publice locale, institutia solicitanta inainteaza un dosar cuprinzand documentatia
care atesta ca sunt indeplinite cerintele prevazute de art. 6 din norme, dar care dupa avizare, se
inainteaza Ministerului Culturii si Cultelor care elibereaza autorizatia de functionare.
Abia in momentul obtinerii autorizatiei, casa de cultura are statul de asezamant cultural.
In speta, reclamanta a depus documentatia pentru a obtine acest statut, dar nu a facut dovada
ca a si primit autorizatie de functionare de la Ministerul Culturii si Cultelor.
Ca atare, in aceasta situatie reclamanta nu are calitatea de asezamant cultural in sensul celor
reglementate de Legea nr. 292/2003 si ca o consecinta, nu a putut beneficia de facilitatile prevazute
de art. 250 alin 1, 257 lit. f si art. 272 din Codul fiscal.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs, in termenul legal, reclamanta-recurenta Casa de
Cultura a Sindicatelor Baia-Mare, solicitand modificarea hotararii atacate, in sensul admiterii
actiunii si anularii dispozitiei nr. 4890 emisa de Primaria Municipiului Baia-Mare, dispozitie prin
care s-a respins contestatia acesteia impotriva deciziilor de impunere nr. 7547 din 1 noiembrie 2005
privind obligatiile fiscale suplimentare stabilite de Inspectia Directia de Venituri a Primariei Baia-
Mare; precum si anularea masurilor luate si dispuse prin deciziile aratate.
In motivarea recursului, recurenta invedereaza instantei ca, s-a retinut faptul ca indeplineste
conditia de agent economic cu personalitate juridica fara scop lucrativ, conform raportului de
inspectie fiscala cu nr. 496/28 octombrie 2005, raport care este fundamentul emiterii deciziilor
contestate.
Institutia-recurenta este o institutie de interes public si in conformitate cu dispozitiile art.
250 alin 1, 257 lit. f, si art. 272 din Legea nr. 571 privind Codul fiscal este scutita de plata
impozitului pe cladiri, taxa pe teren, impozit pe teren, taxa afisaj in scop de reclama si publicitate.
Conform dispozitiilor art. 11 alin. 2 din Legea nr. 292 din 27 iunie 2003 privind organizarea
si functionarea asezamintelor culturale, institutia-recurenta este o institutie de interes public avand
personalitate juridica.
In continuare, reclamanta-recurenta arata ca a efectuat demersurile legale necesare in
vederea obtinerii statutului de asezamant cultural, conform dispozitiilor art. 6 din cap. II din OMCC
nr.2883/2003, inca din data de 9 martie 2004, anexand in acest sens in copie adresa cu nr. 53 din 9
martie 2004 inregistrata la Centrul Judetean pentru conservarea si promovarea culturii traditionale
Maramures.
In conformitate cu Hotararea de Guvern nr. 1646/7 octombrie 2004 privind recunoasterea
Asociatiei Nationale a Caselor de Cultura ale Sindicatelor din Romania ca fiind de utilitate publica,
publicata in Monitorul Oficial nr. 947/15 octombrie 2004, se recunoaste ca aceasta institutie este
persoana juridica de drept privat, fara scop patrimonial, ca fiind de utilitate publica.
Analizand recursul prin prisma motivelor invocate precum si a dispozitiilor art. 304 1 Cod
procedura civila, curtea retine urmatoarele:
Potrivit art. 250 alin. 1 pct. 1 Cod fiscal (Legea nr. 571/2003) impozitul pe cladiri nu se
datoreaza pentru cladirile proprietatea statului, a unitatilor administrativ - teritoriale sau a oricaror
institutii publice, cu exceptia incintelor care sunt folosite pentru activitati economice.
Conform art. 257 lit.f din Codul fiscal, impozitul pe teren nu se datoreaza pentru orice teren
detinut, administrat sau folosit de catre o institutie publica, cu exceptia suprafetelor folosite pentru
activitati economice.
In baza art. 11 alin.1 din Legea nr. 292/2003, casa de cultura este o institutie publica, cu
personalitate juridica, care poate functiona in orase si municipii sub autoritatea consiliului local, iar
potrivit alin. 2 , casa de cultura, ca institutie de interes public poate functiona si in subordinea
sindicatelor sau a altor organizatii - ipoteza din speta.
Ca atare, din reglementarea celor doua aliniate ale art. 11 din Legea nr. 292/2003 privind
organizarea si functionarea asezamintelor culturale , rezulta distinctia pe care legiuitorul o face intre
"institutia publica" si "institutia de interes public".
In speta, reclamantul detinea la momentul impunerii taxelor pe cladiri, terenuri si afisaj
calitatea de institutie de utilitate publica in conformitate cu HG nr. 1646/7 octombrie 2004.
Astfel, reclamantei nu ii sunt aplicabile dispozitiile Codului fiscal cu privire la scutirea de
impozit, dispozitii care au in vedere strict bunuri detinute, folosite sau aflate in proprietatea unor
institutii publice.
In baza acestor considerente, in temeiul art. 312 Cod procedura civila se va respinge ca
nefondat recursul reclamantei, iar sentinta atacata va fi mentinuta in intregime.
Sursa si autoarea materialului: Curtea de Apel Cluj