Decizia nr. 1496 din 5 septembrie 2007, Curtea de Apel Cluj
In procedura cercetarii exceptiei de nelegalitate a actelor administrative unilaterale, cererea privitoare la repararea prejudiciului cauzat prin emiterea acestor acte administrative nu
este admisibila.
Din intreaga economie a prevederilor art. 4 din Legea nr. 554/2004 rezulta ca exceptia de nelegalitate a actelor administrative unilaterale ca mijloc tehnic procesual de aparare recunoscut
partilor litigante se solutioneaza intr-o procedura speciala, de urgenta, cu celeritate, procedura ce este incompatibila cu regimul juridic procesual al cererilor referitoare la repararea prejudiciului cauzat prin emiterea actelor administrative.
Regimul juridic al acordarii despagubirilor este evocat in art. 19 din Legea nr. 554/2004
care prevede ca termenul de prescriptie pentru despagubiri cand persoana vatamata a cerut
anularea actului administrativ, fara a cere in acelasi timp si repararea prejudiciului, curge de la
data la care acesta a cunoscut sau trebuia sa cunoasca intinderea pagubei, cererile adresandu-se
instantelor de contencios administrativ competente, in termenul de un an prevazut la art. 11 alin. 2.
Acest text vizeaza ipoteza anularii actului administrativ si nu cea referitoare la cercetarea
legalitatii acestuia in procedura speciala prevazuta de art. 4 pe cale de exceptie.
Prin actiunea inregistrata la Judecatoria Gherla, reclamanta Parohia Romana Unita cu Roma,
Greco-Catolica laga a chemat in judecata parata Parohia Ortodoxa laga-Ghiolt, solicitand instantei
ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna obligarea paratei sa desfiinteze fundatiile si
lucrarile executate in jurul Bisericii greco-catolice laga, inscris in CF 29 Ghiolt, cu nr.top.65/1,
65/2, sistarea acestor lucrari si restabilirea situatiei anterioare efectuarii, cu cheltuieli de judecata.
In sedinta publica din 5 septembrie 2006, reclamanta Parohia Romana Unita cu Roma
Greco-Catolica laga a invocat exceptia de nelegalitate a autorizatiei de desfiintare in regim de
urgenta nr. 01-D din 10.05.2006, emisa de Primarul comunei laga, precum si a autorizatiei de
construire nr. 02/2103 din 06.07.2006 emisa de aceeasi autoritate.
Reclamanta a relevat ca imobilul inscris in CF 29 Ghiolt nr.top.65/1 si 65/2, biserica si teren
in intravilanul localitatii laga, zona denumita Ghiolt a constituit proprietatea sa tabulara, prin
ordonanta presedintiala din 09.05.2006 dispunandu-se sistarea lucrarilor de demolare a bisericii.
In motivarea exceptiei de nelegalitate, reclamanta a relevat ca eliberand actele administrative
atacate cu nerespectarea prevederilor art. 7, 4 din Legea nr. 50/1991, autoritatea emitenta a savarsit
un exces de putere, manifestandu-se discretionar, din ilegalitatea obiectiva a actului atacat
rezultand si incalcarea interesului public privitor la realizarea competentelor autoritatilor publice,
respectarea ordinului de drept si garantarea drepturilor cetatenilor.
Prin incheierea pronuntata in sedinta publica din 10.10.2006, Judecatoria Gherla a dispus
declinarea competentei de solutionare a exceptiei de nelegalitate a autorizatiei de desfiintare in
regim de urgenta a bisericii situate in Taga, zona Ghiolt purtand 01-D din 10.05.2006 si a
autorizatiei de construire nr.02/2103 din 06.07.2006 in favoarea Tribunalului Cluj in baza art.4 alin.
1 din Legea nr. 554/2004.
Prin precizarea facuta inaintea instantei investite sa solutioneze exceptia de nelegalitate
invocata prin prisma prevederilor art. 4 din Legea nr. 554/2004, reclamanta a inteles sa extinda
cadrul procesual in care urma sa se solutioneze apararea invocata referitor la nelegalitatea actelor
administrative in discutie, solicitand ca cercetarea acestei exceptii sa se realizeze in contradictoriu
cu paratii M.R., Consiliul Local al comunei Taga, S.C., solicitand obligarea acestora la plata in
favoarea sa a unor despagubiri in cuantum de 272.000 lei, reprezentand valoarea prejudiciului
cauzat prin emiterea autorizatiei de desfiintare a imobilului ce a constituit proprietatea reclamantei.
Parata Parohia Ortodoxa Romana laga, prin intampinarea formulata a solicitat respingerea
exceptiei de nelegalitate.
In sustinerea pozitiei sale procesuale a relevat ca reclamanta nu justifica un interes legitim si
actual pentru invocarea acestei aparari, intrucat nu este proprietara terenului si nu a fost proprietara
constructiei, nefiind in nici un fel prejudiciata prin eliberarea actului administrativ care a recunoscut
paratei dreptul de proceda la edificarea unui alt locas de cult pe amplasamentul in litigiu.
Prin sentinta civila nr. 226/C/2007 Tribunalul Cluj a respins exceptia de nelegalitate
invocata de reclamanta Parohia Romana Unita cu Roma, Greco-Catolica laga.
Pentru a dispune in acest sens, prima instanta a retinut ca reclamanta nu a justificat un
interes nascut, legitim si actual pentru admiterea cererii, in conditiile in care nu a facut dovada ca
este proprietara terenului si a constructiei, apreciindu-se ca aceasta nu a probat faptul ca prin
constructia noii biserici si nici prin eliberarea actelor administrative atacate ar fi fost in mod real
prejudiciata.
Impotriva acestei hotarari judecatoresti a declarat recurs reclamanta, solicitand reformarea
hotararii atacate in sensul constatarii nelegalitatii autorizatiei de desfiintare in regim de urgenta nr.
01-D din 10.05.2006 si a autorizatiei de construire nr. 02/2103/06.07.2006 emise de Primarul
comunei laga, cu obligarea intimatilor in solidar la plata despagubirilor in cuantum de 272.000 lei; cu cheltuieli de judecata.
In motivarea recursului exercitat recurenta a relevat ca prima instanta a realizat o gresita
aplicare a prevederilor legale incidente in materia analizata, statuand asupra neindeplinirii cerintelor
referitoare la legitimitatea si actualitatea interesului titularului exceptiei de a valoriza in judecata
asupra fondului raportului juridic litigios acest mijloc de actiune.
In esenta s-a sustinut ca recurenta a probat si a afirmat atat vatamarea unui drept subiectiv,
cat si a unui interes legitim, in momentul invocarii exceptiei de nelegalitate, proband imprejurarea
ca aceasta vatamare provine in speta de la un act administrativ emis cu exces de putere. S-a aratat ca
excesul de putere al autoritatii emitente deriva din aceea ca autorizatia de desfiintare si autorizatia
de construire, anterior individualizate, au fost emise cu nerespectarea regulilor de fond si de forma
instituite de Legea nr. 50/1991.
Intimata Parohia Ortodoxa Romana laga, prin intampinare, s-a opus admiterii recursului,
reiterand apararile formulate cu prilejul solutionarii in fond a exceptiei invocate.
Deliberand asupra prezentului recurs, Curtea retine urmatoarele:
Prin cererea inregistrata la data de 10 mai 2006, sub nr. 1558, intimata Parohia Ortodoxa
Romana laga, prin reprezentantul sau legal, a solicitat eliberarea autorizatiei de desfiintare, in
vederea executarii lucrarilor de demolare a unui locas de cult, conform proiectului de lucrari nr.
04/2006 elaborat de SC J.C. SRL.
In sustinerea cererii pentru eliberarea autorizatiei de desfiintare, intimata a relevat ca solicita
demolarea bisericii in vederea refacerii acesteia, anexand titlul de proprietate nr. 3246/2329/2004,
precum si fisa proiectului nr. 04/2006, cuprinzand memoriul tehnic general cu situatia existenta a
imobilului si situatia propusa.
La data de 10 mai 2006, in aceeasi zi in care a fost inregistrata cererea, Primarul comunei
laga elibereaza autorizatia de desfiintare in regim de urgenta, nr. 01-D/10.05.2006.
Conform mentiunilor inserate in acest document, documentatia tehnica PAD, vizat spre
neschimbare impreuna cu avizele si acordurile obtinute, constituiau parte integranta din aceasta
autorizatie
Intreaga documentatie care a stat la baza eliberarii autorizatiei de desfiintare in regim de
urgenta, 01-D/10.05.2006, contine un numar de patru inscrisuri, cinci poze, o schita reprezentand
planul de amplasament si delimitare a corpului de proprietate laga – Ghiolt nr. 247, CF 29, nr.top.
41/1, 41/2, 65/1, 65/2, 68, 64/1, vizat de Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie Cluj,
sub nr. 1769/2002, precum si o schita reprezentand releveul parterului constructiei existente a carei
demolare s-a solicitat.
Aceasta documentatie nu a fost vizata spre neschimbare.
Proiectul care a stat la baza eliberarii autorizatiei de desfiintare nu intruneste cerintele
prevazute in anexa 1 din Legea nr. 50/1991.
Conform prevederilor acestui act normativ proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor
de desfiintare - P.A.D., in memoriul tehnic trebuie sa cuprinda date generale privind descrierea
constructiei care urmeaza a fi desfiintata; descrierea structurii, a materialelor constituente, a stilului
arhitectonic; mentionarea si descrierea elementelor patrimoniale sau decorative care urmeaza a se
preleva; fotografii color - format 9 x 12 cm - ale tuturor fatadelor; descrierea lucrarilor care fac
obiectul proiectului pentru autorizarea lucrarilor de desfiintare; fise tehnice cuprinzand elementele
de aviz necesare emiterii acordului unic, obtinute prin grija emitentului autorizatiei si cerute prin
certificatul de urbanism; piese desenate; plan de incadrare in teritoriu; plansa pe suport topografic
vizat de oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie, intocmita la scarile 1:10.000, 1:5.000,
1:2.000 sau 1:1.000, dupa caz; plan de situatie a imobilelor; plansa pe suport topografic vizat de
oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie, intocmita la scarile 1:2.000, 1:1.000, 1:500,
1:200 sau 1:100, prin care se precizeaza: parcela cadastrala pentru care a fost emis certificatul de
urbanism, amplasarea tuturor constructiilor care se vor desfiinta; modul de amenajare a terenului
dupa desfiintarea constructiilor; sistematizarea pe verticala a terenului si modul de scurgere a apelor
pluviale.
Documentatia trebuie sa cuprinda releveul constructiilor care urmeaza sa fie desfiintate, iar
plansele trebuie redactate la o scara convenabila - 1:100 sau 1:50 - care sa permita evidentierea
spatiilor si a functiunilor existente, cu indicarea cotelor, suprafetelor, precum si a materialelor
existente; planurile tuturor nivelurilor si planul acoperisului; principalele sectiuni: transversala,
longitudinala, alte sectiuni caracteristice, dupa caz; toate fatadele.
Anterior eliberarii autorizatiei de desfiintare nu a fost emis un certificat de urbanism, iar
emiterea autorizatiei de demolare in regim de urgenta nu a fost justificata.
Prin cererea inregistrata sub nr. 1811 din 8 iunie 2006, intimata Parohia Ortodoxa laga
solicita eliberarea unui certificat de urbanism in vederea autorizarii executarii lucrarilor de
constructii pentru imobilul situat in comuna laga, satul Ghiolt nr. 247.
La aceeasi data, Primarul comunei laga elibereaza certificatul de urbanism, autoritatea
emitenta informand beneficiarul actului privind regimul juridic, economic si tehnic al imobilului si
stabilind cerintele urbanistice care urmeaza sa fie indeplinite, precum si lista cuprinzand avizele si
acordurile legale necesare in vederea autorizarii.
Autoritatea emitenta a precizat in cuprinsul actului de informare ca proiectul va cuprinde
schemele instalatiilor, planul de situatie pe suport topografic vizat de OJCGC, fisele tehnice
necesare emiterii acordului unic, declaratia pe proprie raspundere privind inexistenta unor litigii
asupra imobilului, dovada luarii in evidenta a proiectului de catre OAR Cluj. Totodata, autoritatea
emitenta a stabilit ca cererea de emitere a autorizatiei de construire va fi insotita de proiectul de
autorizare a executarii lucrarilor de constructii, de proiectul de organizare a lucrarilor de executie.
In cuprinsul certificatului de urbanism s-a mentionat asupra necesitatii prezentarii avizelor si
acordurilor privind utilitatile urbane si infrastructura (alimentare cu energie electrica, gaze naturale,
precum si avizelor privind prevenirea si stingerea incendiilor, aparare civila, sanatatea populatiei.
La data de 6 iulie 2006, intimata Parohia Ortodoxa laga semneaza o cerere privind
eliberarea unei autorizatii de executare a lucrarilor de construire, fara a individualiza in mod expres
care este imobilul asupra caruia se vor executa lucrarile de constructii si fara a preciza in ce constau
aceste lucrari si care este proiectul tehnic pentru executia lor.
In sprijinul acestei cereri nu a anexat nici certificatul de urbanism, nici fisele tehnice insotite
de documentatia necesara obtinerii avizelor, nici lista documentelor de plata a taxelor legale.
La aceeasi data, Primarul comunei laga a eliberat autorizatia de construire nr.
2/2103/06.07.2006, autorizand executarea lucrarilor de construire a unei biserici, pe imobilul teren
situat administrativ in comuna laga, satul Ghiolt nr. 247, in baza proiectului PAC nr. 16/2004.
Intreaga documentatie care a stat la baza eliberarii autorizatiei de construire a fost depusa la
dosarul cauzei, fiind atasata la filele 55-94. Aceasta documentatie nu a fost insa vizata spre
neschimbare. Dosarul administrativ nu a fost numerotat si sigilat, neprecizandu-se cate piese
contine si nefiind intocmit nici un opis al acestora.
Avizul de principiu eliberat de SC Distrigaz Nord SA – Sucursala Cluj in data de 09.05.2005
sub nr. 634, nefacand vorbire de proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de construire nr.
16/2004, rezolutiile privind prelungirea acestui aviz nepurtand un numar de inregistrare si fiind
eliberate ulterior emiterii autorizatiei, respectiv la 8 noiembrie 2006.
De asemenea, fisa tehnica in vederea emiterii acordului unic de la fila 69 face vorbire de
modul de indeplinire a cerintelor avizatorului impuse in certificatul de urbanism nr. 3/2005 si nu
cele evocate in certificatul de urbanism 6/1811/2006.
Avizul pentru emiterea acordului pentru prevenirea si stingerea incendiilor eliberat de
Grupul de Pompieri Avram Iancu Cluj, nu poarta o data certa.
In aceeasi situatie se regaseste si avizul sanitar atasat, care are o data certa anterioara
emiterii certificatului de urbanism nr. 6/1811/2006, acest aviz fiind eliberat sub nr. 4672 in 10 mai
2005 si nefacand nici o referire la PAC 16/2004.
Avizul eliberat de Directia de Sanatate Publica a jud. Cluj sub nr. 4672/10.05.2005, se afla
in legatura cu certificatul de urbanism nr. 3/2005.
Referatele intocmite de verificatorul tehnic atestat nu precizeaza numarul proiectului si nu
individualizeaza care proiect a fost prezentat spre verificare.
Printre documentele prezentate la verificare sunt individualizate doar certificatul de
urbanism nr. 6/1811/2006 si avizele PSI, protectia civila, sanitar, Distrigaz, Electrica al caror numar
nu a fost in mod expres precizat.
Acest referat nu este vizat pentru conformitate cu originalul, nu este vizat spre neschimbare,
nu poarta semnaturile investitorului si proiectantului.
Studiul geotehnic atasat la dosarul cauzei, nu poarta data intocmirii si de asemenea nu
individualizeaza in cadrul carui proiect a fost intocmit, nefiind vizat spre neschimbare.
In cursul procedurii judiciare autoritatea emitenta a depus intreaga documentatie care,
potrivit sustinerilor sale, a stat la baza eliberarii celor doua acte administrative.
S-a precizat ca nu mai exista nici un alt act pe care autoritatea emitenta l-a avut in vedere la
eliberarea acestor acte administrative.
Cu toate acestea proiectul de autorizare a executarii lucrarilor de construire nr. 16/2004 nu sa
depus. Acest proiect nu a fost depus nici de beneficiarul autorizatiei de construire. De asemenea,
nu s-a depus nici proiectul privind organizarea executarii lucrarilor.
Potrivit art. 1 alin. 1 din Legea nr. 50/1991 executarea lucrarilor de constructii este permisa
numai pe baza unei autorizatii de construire sau de desfiintare. Autorizatia de construire sau de
desfiintare se emite la solicitarea detinatorului titlului de proprietate asupra unui imobil - teren
si/sau constructii - ori a altui act care confera dreptul de construire sau de desfiintare, in conditiile
prezentei legi.
Art. 2 alin. 1 din aceeasi lege prevede ca autorizatia de construire constituie actul de
autoritate al administratiei publice locale pe baza caruia se asigura aplicarea masurilor prevazute de
lege, referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea si functionarea constructiilor, iar din alin. 2
rezulta ca autorizatia de construire se emite in temeiul si cu respectarea prevederilor
documentatiilor de urbanism, avizate si aprobate potrivit legii.
In baza art. 3 din Legea nr. 50/1991 autorizatia de construire se elibereaza pentru lucrari de
construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, schimbare de destinatie sau de reparare
a constructiilor de orice fel, precum si a instalatiilor aferente acestora, cu exceptia celor prevazute la
art. 11.
Art. 6 din acelasi act normativ arata ca certificatul de urbanism este actul de informare prin
care autoritatile prevazute la art. 4, in conformitate cu prevederile planurilor urbanistice si ale
regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, dupa caz, avizate si
aprobate potrivit legii, fac cunoscute solicitantului elementele privind regimul juridic, economic si
tehnic al terenurilor si constructiilor existente la data solicitarii si stabilesc cerintele urbanistice care
urmeaza sa fie indeplinite in functie de specificul amplasamentului, precum si lista cuprinzand
avizele si acordurile legale, necesare in vederea autorizarii.
Potrivit art. 7 alin. 1 din Legea nr. 50/1991 autorizatia de construire se emite in cel
mult 30 de zile de la data inregistrarii cererii, pe baza documentatiei depuse la autoritatile prevazute
la art. 4, care va cuprinde: certificatul de urbanism; dovada titlului asupra terenului si/sau
constructiilor; proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii; avizele si acordurile
legale necesare, stabilite prin certificatul de urbanism; dovada privind achitarea taxelor legale.
Alin. 2 al aceluiasi articol prevede ca proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de
constructii este extras din proiectul tehnic si se elaboreaza in conformitate cu continutul-cadru
prevazut in anexa nr. 1, in concordanta cu cerintele certificatului de urbanism, cu continutul
avizelor si al acordurilor cerute prin acesta, si se intocmeste, se semneaza si se verifica, potrivit
legii, iar din alin. 4 rezulta ca executarea lucrarilor de constructii se poate face numai pe baza
proiectului tehnic si a detaliilor de executie.
Potrivit alin. 9 al aceluiasi articol autorizatia de construire se emite daca sunt indeplinite
cumulativ conditiile cerute pentru prezenta lege. Autoritatea emitenta a autorizatiei nu este
responsabila pentru eventualele prejudicii ulterioare cauzate de existenta, la momentul emiterii
actului, a unor litigii aflate pe rolul instantelor judecatoresti privind imobilul - teren si/sau
constructii - apartinand exclusiv solicitantului.
Art. 7 alin. 16 prevede ca autorizatia de construire pentru lucrarile de interventie de prima
necesitate in cazuri de avarii, accidente tehnice, calamitati ori alte evenimente cu caracter
exceptional, inclusiv la constructiile prevazute la art. 3 lit. b, se emite imediat de catre autoritatea
administratiei publice abilitata, conform legii, urmand ca documentatia legala necesara sa fie
definitivata pe parcursul sau la incheierea executarii lucrarilor, cu respectarea avizelor legale.
In alin. 17 al aceluiasi articol se stipuleaza ca primariile pot dezafecta constructiile,
proprietate a unitatii administrativ-teritoriale, aflate in stare avansata de degradare si care pun in
pericol siguranta publica, cu exceptia constructiilor monument istoric, pe baza de autorizatie de
desfiintare emisa in conditiile alin. 16, cu obligatia de a se intocmi documentatii specifice in
conformitate cu prevederile cuprinse in anexa nr. 1.
Autoritatea emitenta nu a justificat in nici un fel eliberarea autorizatiei de desfiintare si
indeplinirea conditiilor prevazute in alin. 16, 17 din art. 7 al Legii nr. 50/1991.
Totodata, autoritatea emitenta a emis autorizatiile in discutie fara ca in prealabil sa se fi
intocmit documentatiile specifice in conformitate cu prevederile cuprinse in anexa 1 a Legii nr.
50/1991.
Art. 12 din Legea nr. 50/1991 prevede ca autorizatiile de construire sau de
desfiintare, emise cu incalcarea prevederilor legale, pot fi anulate de catre instantele de contencios
administrative.
Potrivit prevederilor art. 1 din Legea nr. 554/2004 orice persoana care se considera
vatamata intr-un drept al sau, ori intr-un interes legitim, de catre o autoritate publica, printr-un act
administrativ, poate solicita instantei de contencios administrativ competenta anularea actului.
In temeiul dispozitiilor art. 4 alin.1 din Legea nr. 554/2004 legalitatea unui act administrativ
unilateral poate fi cercetata oricand in cadrul unui proces, pe cale de exceptie, din oficiu sau la
cererea partii interesate.
Conform prevederilor Legii nr. 50/1991 proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de
constructii este extras din proiectul tehnic si se elaboreaza in conformitate cu continutul-cadru
prevazut in anexa nr. 1, in concordanta cu cerintele certificatului de urbanism, cu continutul
avizelor si al acordurilor cerute prin acesta. El se intocmeste, se semneaza si se verifica, potrivit
legii. Executarea lucrarilor de constructii se poate face numai pe baza proiectului tehnic si a
detaliilor de executie.
Probatiunea administrata in cauza atesta fara putinta de tagada ca actele administrative
atacate nu au fost emise cu respectarea prevederilor art. 8, 7, 4 din Legea nr. 50/1991.
Si numai pentru acest singur considerent actele administrative atacate sunt nelegale,
nelegalitatea lor derivand din aceea ca autoritatea emitenta nu a probat asupra imprejurarii ca
eliberarea autorizatiilor de demolare si construire s-a facut in baza unei documentatii complete.
Contenciosul de anulare pentru exces de putere se intemeiaza pe existenta unui interes
legitim. Temeiurile actiunii in contencios administrativ sunt vatamarea unui drept al persoanei ori
vatamarea unui interes legitim. De fapt este vorba de afirmarea vatamarii unui drept subiectiv, sau a
unui interes legitim, in momentul intentarii actiunii in contencios administrativ si dovedirea acestei
vatamari pe parcursul procesului. Recurenta a dovedit vatamarea provenind, in speta, de la actele
administrative emise cu exces de putere.
Excesul de putere al autoritatii emitente deriva din aceea ca autorizatiile de construire si
demolare au fost emise cu nerespectarea prevederilor art. 8, 7 si 4 din Legea nr. 50/1991.
Eliberand autorizatia de construire fara ca aceasta sa aiba in vedere proiectul nr. 16/2004,
autoritatea emitenta a savarsit un exces de putere, manifestandu-se discretionar. Autoritatilor
administratiei publice li se confera un drept de apreciere in ceea ce priveste emiterea unui act. Acest
drept de apreciere nu trebuie sa se exercite discretionar. Excesul de putere discretionara este similar
cu ilegalitatea subiectiva a actului administrativ.
Din ilegalitatea obiectiva a actului atacat rezulta si incalcarea interesului public
privitor la realizarea competentelor autoritatilor publice, respectarea ordinii de drept si garantarea
drepturilor cetatenilor.
Curtea apreciaza ca, in considerarea interesului public, orice persoana fizica poate introduce
actiune in contencios administrativ cand un act administrativ este ilegal in mod obiectiv fiind
contrar regulilor de fond si de forma instituite de lege pentru emiterea sa, deoarece interesul public
este ca autoritatile publice sa respecte legea in activitatea lor.
Pentru aceste considerente nu a retinut apararea formulata de intimata prin care aceasta a
relevat ca reclamanta nu a probat indeplinirea conditiei referitoare la legitimitatea interesului de a
sustine exceptia de nelegalitate a celor doua acte administrative.
Recurenta a dovedit vatamarea provenind in speta de la cele doua acte administrative emise
cu exces de putere.
Litigiul ce se poarta intre partile litigante, prin care recurenta a inteles sa conteste modul in
care s-a reconstituit pe seama intimatei Parohia Ortodoxa laga-Ghiolt, dreptul de proprietate asupra
terenurilor individualizate in titlul de proprietate nr. 3264/2004, litigiu ce nu a fost solutionat printro
hotarare irevocabila, justifica interesul legitim al reclamantei de a solicita exercitarea controlului
de legalitate al celor doua acte administrative. Conduita sa procesuala este menita sa asigure o
protectie eficienta a dreptului de proprietate pe care il invoca pana la transarea cu putere de lucru
judecat a chestiunii referitoare la titularul acestui drept.
Cata vreme parata nu a fost in masura sa indeplineasca formalitatile de publicitate imobiliara
in baza acestui titlu de proprietate, iar titlul sau este contestat intr-o procedura aflata in curs, nu se
poate sustine ca recurenta nu justifica un interes legitim si actual pentru invocarea exceptiei de
nelegalitate, in conditiile in care s-a considerat proprietara terenului si a constructiei demolate,
actionand pe cale judiciara in vederea obtinerii protectiei dreptului invocat.
Pentru considerentele de fapt si de drept anterior expuse, in lumina dispozitiilor art. 312 Cod
proc.civ., Curtea va aprecia recursul exercitat de catre recurenta drept fondat si in consecinta il va
admite si va modifica hotararea recurata in sensul constatarii nelegalitatii autorizatiei de desfiintare
in regim de urgenta nr. 01-D/10.05.2006 emisa de Primarul Comunei laga, precum si a constatarii
nelegalitatii autorizatiei de construire nr. 02/2103/06.07.2006 emisa de Primarul Comunei laga.
In ceea ce priveste cererea referitoare la obligarea intimatilor la plata in solidar a
despagubirilor in cuantum de 272.000 lei, Curtea apreciaza aceste pretentii drept inadmisibile.
In procedura cercetarii exceptiei de nelegalitate a actelor administrative unilaterale, cererea
privitoare la repararea prejudiciului cauzat prin emiterea acestor acte administrative nu este
admisibila.
Din intreaga economie a prevederilor art. 4 din Legea nr. 554/2004 rezulta ca exceptia de
nelegalitate a actelor administrative unilaterale ca mijloc tehnic procesual de aparare recunoscut
partilor litigante se solutioneaza intr-o procedura speciala, de urgenta, cu celeritate, procedura ce
este incompatibila cu regimul juridic procesual al cererilor referitoare la repararea prejudiciului
cauzat prin emiterea actelor administrative.
Regimul juridic al acordarii despagubirilor este evocat in art. 19 din Legea nr. 554/2004 care
prevede ca termenul de prescriptie pentru despagubiri cand persoana vatamata a cerut anularea
actului administrativ, fara a cere in acelasi timp si repararea prejudiciului, curge de la data la care
acesta a cunoscut sau trebuia sa cunoasca intinderea pagubei, cererile adresandu-se instantelor de
contencios administrativ competente, in termenul de un an prevazut la art. 11 alin. 2.
Acest text vizeaza ipoteza anularii actului administrativ si nu cea referitoare la cercetarea
legalitatii acestuia in procedura speciala prevazuta de art. 4 pe cale de exceptie.
Consecinta constatarii nelegalitatii unui act administrativ este cea prevazuta de alin. 4 al art.
4 din Legea nr. 554/2004.
Din interpretarea per a contrario a acestor dispozitii, rezulta ca obiect al judecatii in aceasta
procedura speciala il constituie doar respectarea cerintelor de fond si forma instituite de lege
pentru emiterea actelor administrative supuse cenzurii judiciare pe calea exceptiei de nelegalitate.
Culpa procesuala a intimatului Primarul comunei laga fiind dovedita, acesta va fi obligat sa
plateasca in favoarea recurentei cheltuieli de judecata in cuantum de 1.190 lei.
Sursa si autoarea materialului: Curtea de Apel Cluj