Decizia nr. 2241/R din 28 octombrie 2009, Sectia civila, de munca si asigurari sociale, pentru minori si familie, Curtea de Apel Cluj


Asupra imobilului expropriat, cu privire la care nu si-a intabulat dreptul de proprietate in cartea funciara, Statul Roman a dobandit un drept de proprietate extratabulara, in temeiul art. 26 teza I-a din Decretul-lege nr. 115/1938, insa pentru a-l putea instraina valabil chiriasilor, avea obligatia ca in prealabil sa isi inscrie dreptul sau de proprietate in cartea funciara, potrivit tezei a II-a din acelasi text legal.

In aceasta situatie, in cadrul actiunii in revendicare de drept comun, intentate de fostii proprietari ramasi inscrisi in cartea funciara, dar care au fost deposedati abuziv de Statul Roman, detin un titlu mai bine caracterizat decat beneficiarii-cumparatori neintabulati in cartea funciara.

Prin sentinta civila nr.9473 din 28 noiembrie 2007 a Judecatoriei Cluj-Napoca, s-a admis actiunea civila precizata, intentata de reclamantii N.G. si sotia N.M., in contradictoriu cu paratii B.M., B.M., STATUL ROMAN, prin CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA, s-a respins ca neintemeiata cererea reconventionala formulata de paratii B. Mihai si B.M.

S-a constatat ca paratul Statul Roman a dobandit dreptul de proprietate asupra apartamentului nr.107, situat in Cluj-Napoca, str.C., inscris in CF nr.49287 Cluj-Napoca, nr.top 23577/S/C/VII, prin decizia nr.16/1987 a fostului Consiliu Popular al judetului Cluj, emisa in temeiul Decretului nr.223/1974.

S-a dispus radierea din CF nr.49287 Cluj-Napoca, a dreptului de proprietate al paratilor B.M. si B.M. de sub B1, 2 si intabularea in CF nr.49287 Cluj-Napoca, a dreptului de proprietate al paratului Statul Roman, in administrarea Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca, cu titlu de drept lege.

S-a constatat ca reclamantii au dobandit dreptul de proprietate asupra imobilului inscris in CF nr.49287 Cluj-Napoca, nr.top 23577/S/C/VII prin contractul de vanzare-cumparare nr.30999/1996 incheiat cu Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca, prin mandatar, in temeiul Legii nr.112/1995.

S-a dispus intabularea in CF a dreptului de proprietate al reclamantilor asupra imobilului inscris in CF nr.49287 Cluj-Napoca, nr.top 23577/S/C/VII, ca bun comun, cu titlu de drept cumparare.

Au fost obligati paratii B.M. si B.M. la plata in favoarea reclamantilor a sumei de 10.715,50 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.

Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut ca imobilul in litigiu este apartamentul nr.107, din cladirea situata in Cluj-Napoca, str.C., inscris in CF nr.49287 Cluj-Napoca, nr.top 23577/S/C/VII, in favoarea paratilor B.M. si B.M., ca bun comun, cu titlu de construire, cu incheierea nr.1152/22.02.1982.

Prin decizia nr.16/26.01.1987 a Comitetului executiv al Consiliului Popular al judetului Cluj, emisa in temeiul Decretului nr.223/1974, apartamentul a trecut in proprietatea Statului Roman, fara plata, statul preluand diferenta de credit nerambursat, in suma de 50.860 lei.

Paratii, in calitate de fosti proprietari ai apartamentului, nu au solicitat restituirea imobilului in natura sau acordarea de despagubiri in temeiul Legii nr.112/1995, situatie in care in baza art.9 din acelasi act normativ, Statul Roman prin Consiliul local al municipiului Cluj- Napoca reprezentat de mandatarul sau SC CONSTRUCTARDEALUL SA Cluj-Napoca, le-a vandut reclamantilor N.G. si sotia N.M., apartamentul in litigiu, prin contractul de vanzarecumparare nr.30999/14.11.1996, cumparatorii intabulandu-si dreptul de proprietate in cartea funciara nr.49287 Cluj-Napoca, la data de 8.01.2001. Ulterior, prin sentinta civila nr.587/2004 a Judecatoriei Cluj-Napoca, modificata prin decizia civila nr.1129/A/2004 a Tribunalului Cluj, ramasa irevocabila prin decizia civila nr.2317/2005 a Curtii de Apel Cluj, s-a dispus rectificarea CF nr.49287 Cluj-Napoca, nr.top 23577/S/C/VII si restabilirea situatiei anterioare, prin radierea inscriptiilor de sub B4, 5, efectuate cu incheierea nr.122/2001, apreciindu-se ca pentru valabilitatea inscrierii, se impunea intabularea prealabila a dreptului de proprietate al Statului Roman.

Chiar daca paratii mai figureaza in cartea funciara ca proprietari tabulari asupra ap.nr.107, dreptul lor este golit de continut, intrucat nu sunt beneficiarii prerogativelor dreptului de proprietate si anume dispozitia, posesia si folosinta. Conform art.2 din Legea nr.10/2001, persoanele ale caror imobile au fost preluate fara titlu valabil, isi pastreaza calitatea de proprietar avuta la data preluarii, pe care o exercita dupa primirea deciziei sau a hotararii judecatoresti de restituire.

Or, imobilul in litigiu a trecut in proprietatea Statului Roman, in baza deciziei administrative emise in temeiul Decretului nr.223/1974. Eventuala nerespectare a dispozitiilor actului normativ de preluare, nu formeaza obiectul prezentului litigiu, paratii investind instanta cu o actiune in revendicare, context in care instanta este abilitata doar sa compare titlurile partilor si sa acorde preferinta unuia dintre ele. Actiunea in revendicare formulata de parati in contradictoriu cu reclamantii, nu a fost exercitata si fata de Statul Roman.

Lipsa intabularii in CF a dreptului de proprietate al Statului Roman, nu impieteaza asupra existentei dreptului in patrimoniul acestuia, intrucat el a dobandit un drept de proprietate extratabulara, ca o exceptie de la principiul efectului constitutiv de drepturi al inscrierii in cartea funciara, consacrat de art.17 din Decretul-lege nr.115/1938. Reclamantii au infrant prezumtia relativa de proprietate, instituita de art.32 din acelasi decret-lege.

Statul Roman a dobandit dreptul de proprietate asupra imobilului, iar paratii nu au solicitat restituirea apartamentului in litigiu in baza Legii nr.112/1995, sau pe calea unei actiuni de drept comun. Apartamentul a fost inclus in circuitul civil de catre Statul Roman, prin exercitarea nestingherita de catre acesta a tuturor atributelor dreptului de proprietate. De asemenea, contractul de vanzare-cumparare, nu a fost desfiintat.

Prin decizia civila nr.204/A din 8 aprilie 2008 a Tribunalului Cluj, s-a admis exceptia insuficientei timbrari a apelului si in consecinta, s-a anulat ca insuficient timbrat apelul declarat de paratii B.M. si B.M. impotriva sentintei civile nr.9473/28.11.2007 a Judecatoriei Cluj-Napoca. Au fost obligati apelantii in solidar sa le plateasca intimatilor N.G. si N.M., cheltuieli de judecata in suma de 1190 lei.

Prin decizia civila nr.1572/R din 1 septembrie 2008 a Curtii de Apel Cluj, s-a admis recursul declarat de paratii B.M. si B.M., impotriva deciziei civile nr.204/A din 8.04.2008 a Tribunalului Cluj, care a fost casata si s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiasi instante de fond.

Prin incheierea civila din 24 noiembrie 2008 a Curtii de Apel Cluj, s-a admis cererea de lamurire a dispozitivului deciziei civile nr.1572/R din 1.09.2008 a Curtii de Apel Cluj, pe care a lamurit-o in sensul ca s-a dispus trimiterea cauzei la acelasi tribunal pentru rejudecarea pe fond a apelului declarat de paratii B.M. si B.M.

Prin decizia civila nr.215/A din 7 aprilie 2009 a Tribunalului Cluj, s-a respins ca nefondat apelul declarat de paratii B.M. si B.M., impotriva sentintei civile nr.9473 din 28 noiembrie 2007 a Judecatoriei Cluj-Napoca, pe care a mentinut-o in intregime.

Au fost obligati apelantii sa le plateasca intimatilor N.G. si N.M., cheltuieli de judecata in apel, in suma de 1.190 lei.

Pentru a decide astfel, tribunalul a retinut ca initial, actiunea reclamantilor a fost inregistrata in anul 2006, ca o actiune in constatare intemeiata pe dispozitiile art.111 C.pr.civ., la Judecatoria Cluj-Napoca, instanta care a respins actiunea in constatare ca inadmisibila. Prin decizia civila nr.37/A din 2007 a Tribunalului Cluj, actiunea a fost calificata ca o actiune in realizare, s-a desfiintat sentinta primei instante si s-a trimis cauza spre rejudecare.

Imobilul in litigiu a trecut in proprietatea Statului Roman prin decizia nr.16/1987 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular al judetului Cluj, emisa in temeiul Decretului nr.223/1974. Dreptul de proprietate al Statului Roman a fost dobandit astfel cu titlu de lege conform art.645 C.civ., situatie in care opereaza exceptia de la principiul instituit de art.17 si 18 din Decretul-lege nr.115/1938.

Paratii nu au contestat valabilitatea titlului statului, nu au solicitat masuri reparatorii in procedurile instituite de Legea nr.112/1995 si de Legea nr.10/2001, dupa cum nu au solicitat nici sa se constate nulitatea contractului de vanzare-cumparare.

Dreptul de proprietate al reclamantilor asupra apartamentului in litigiu este actual si le confera titularilor toate atributele dreptului de proprietate conform art.480 C.civ. Acest aspect a fost retinut si prin decizia civila nr.29/A/2004 a Curtii de Apel Cluj si prin decizia civila nr.2317/R/2005 a aceleiasi instante, prin care s-a statuat ca actualii reclamanti au la indemana promovarea unei actiuni in justitie, prin care sa valorifice dreptul lor de proprietate dobandit in temeiul Legii nr.112/1995, in contradictoriu cu proprietarii tabulari si sa faca posibila intabularea dreptului in cartea funciara.

Actiunea reclamantilor difera de actiunea in rectificare de carte funciara promovata si castigata de sotii B., chiar daca aparent partile si obiectul ar fi identice, difera cauza, tribunalul neputand accepta punctul de vedere al paratilor, potrivit caruia sunt intrunite conditiile autoritatii de lucru judecat.

Actiunea in rectificare de carte funciara promovata de sotii B., solutionata irevocabil prin decizia civila nr.2317/R/2005 a Curtii de Apel Cluj, a fost admisa pe motiv ca nu a fost respectata ordinea inscrierii in CF a transmisiunilor dreptului de proprietate asupra imobilului in litigiu, fiind necesar ca inscrierile dreptului de proprietate in cartea funciara sa fie in concordanta cu succesiunea transmiterii dreptului de proprietate.

In prezentul dosar, reclamantii incearca sa obtina o evidenta de carte funciara, care sa oglindeasca situatia juridica reala a imobilului pe parcursul timpului, pe cand sotii B. au obtinut rectificarea de carte funciara pentru ca nu se oglindea situatia reala a transmisiunii dreptului de proprietate.

In mod legal prima instanta a retinut ca actiunea reclamantilor este intemeiata fata de dispozitiile art.35 si art.36 alin. (1) pct.4 din Legea nr.7/1996.

Fata de situatia reala a dreptului de proprietate asupra apartamentului in litigiu, este corecta si legala privind respingerea actiunii reconventionale, prin care paratii au solicitat obligarea reclamantilor la recunoasterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr.107, inscris in CF nr.49287 Cluj-Napoca, nr.top 23577/S/C/VII.

Dar prima instanta nu a fost investita pe calea actiunii reconventionale, sa analizeze valabilitatea titlului de proprietate al statului si sa dispuna desfiintarea lui si nici sa analizeze titlul de proprietate al reclamantilor si sa dispuna desfiintarea lui, aceste titluri nefiind desfiintate pe caile legale.

In momentul solutionarii cauzei, paratii nu erau in posesia unui titlu de proprietate actual asupra apartamentului in litigiu, titlu care sa constituie termen de comparatie in operatiunea de comparare a titlurilor de proprietate. Singurul titlu de proprietate in vigoare asupra apartamentului, este titlul reclamantilor, care este act autentic si constituie titlu de proprietate opozabil de la data incheierii lui, conform art.45 pct.2 indice 1 din Legea nr.1/2009.

Chiar daca s-ar pune problema compararii titlurilor, pe parcursul solutionarii cauzei a intervenit si decizia nr.XXXIII din 9 iunie 2008 a ICCJ, potrivit careia concursul dintre legea speciala si legea generala, se rezolva in favoarea legii speciale, iar in cazul in care sunt sesizate neconcordante intre legea speciala si CEDO, aceasta din urma are prioritate.

Pe de alta parte, alin. (2) al art.2 din Legea nr.10/2001, a fost abrogat prin Legea nr.1/2009.

Nu a fost gasita fondata critica apelantilor potrivit careia prin solutia primei instante, s-ar fi recunoscut efectul de ultraactivitate al Decretului nr.223/1974, atunci cand s-a dispus inscrierea in CF a dreptului de proprietate al statului, drept ce nu ar mai putea fi inscris in temeiul unei legi abrogate.

Impotriva acestei decizii, au declarat recurs paratii B.M. si B.M., solicitand modificarea ei si rejudecand, admiterea apelului paratilor si schimbarii sentintei in sensul respingerii actiunii principale si admiterii actiunii reconventionale.

In motivarea recursului, paratii au sustinut ca in solutionarea prezentei cauze, trebuie pornit de la urmatoarele principii: dreptul de proprietate este garantat indiferent de proprietar, conform art.1 din Protocolul 1 si art. 44 din Constitutie; nu pot coexista doua titluri de proprietate asupra aceluiasi bun; toti subiectii de drept trebuie sa beneficieze de tratament egal in fata legii.

Daca reclamantii pretind recunoasterea dreptului lor de proprietate pe baza unor dispozitii legale de drept comun, apararea paratilor pe baza acelorasi dispozitii nu poate fi inlaturata sub cuvant ca ei nu au la dispozitie decat dispozitiile legii speciale, caci altfel s-ar incalca CEDO privind dreptul la un proces echitabil.

Cererea reclamantilor pe calea actiunii oblice privind inscrierea dreptului de proprietate al Statului Roman dobandit in baza Decretului nr.223/1974 in prezent abrogat, s-a intentat dupa ce printr-o hotarare irevocabila anterioara, s-a dispus radierea dreptului de proprietate al reclamantilor din cartea funciara.

Prin inscrierea dreptului de proprietate al statului, reclamantii urmaresc acelasi scop si aceeasi finalitate ca in procesul anterior, solutionat irevocabil. Asadar, reclamantii doresc sa impuna controlul instantei asupra unei hotarari judecatoresti anterioare, prin care dreptul lor a fost radiat din cartea funciara in contradictoriu cu recurentii.

Este nelegala inscrierea dreptului de proprietate al Statului Roman in anul 2009, pe baza unei decizii emise in temeiul unui act normativ abrogat in anul 1989. Curtea de Apel Cluj prin decizia civila nr.388/a/2007, a statuat ca inscrierile facute dupa momentul abrogarii respectivelor acte normative, justifica aplicarea art.34 din Decretul-lege nr.115/1938.

In momentul cumpararii apartamentului, reclamantii nu s-au bazat pe cuprinsul cartii funciare, situatie in care nu pot obtine intabularea impotriva paratilor, fata de care nu dispun de niciun titlu valabil.

In mod gresit a retinut instanta de apel ca paratii nu au investit judecatoria cu analizarea titlului de proprietate al statului si nici a titlului de proprietate al reclamantilor. Din moment ce paratii sunt proprietari de carte funciara, nici nu era necesara aceasta investire a instantei, fata de dispozitiile art.30 din Legea nr.7/1996, conform carora daca in cartea funciara s-a inscris un drept real, in conditiile prezentei legi, in folosul unei persoane, se prezuma ca dreptul exista in folosul ei, daca a fost dobandit sau constituit cu buna-credinta, cat timp nu se dovedeste contrariul. Daca un drept s-a radiat din cartea funciara, se prezuma ca acel drept nu exista.

Or dreptul paratilor este inscris in cartea funciara, in timp ce dreptul de proprietate al reclamantilor a fost radiat din cartea funciara, in baza unei hotarari judecatoresti irevocabile.

Asa fiind, se impunea verificarea daca reclamantii N. au fata de paratii B., vreun titlu opozabil care sa rastoarne prezumtia de proprietate de care se bucura paratii. Reclamantii au cumparat apartamentul de la un neproprietar, indiferent ca acesta este statul sau o alta persoana. Reclamantii ar avea acces la o asemenea actiune numai daca ar fi pretins ca au dobandit un drept real, intemeindu-se pe cuprinsul cartii funciare, in care au fost si sunt proprietari paratii.

Cu privire la contractul de vanzare-cumparare al reclamantilor, prin decizia nr.1572/2008, s-a constatat ca nu le este opozabil, din moment ce s-a dispus radierea reclamantilor din cartea funciara in care au fost inscrisi in baza acelui contract. O lege din anul 2009, nu poate sa modifice aceasta stare de lucruri, stabilita printr-o hotarare irevocabila cu valoare de lucru judecat. Dispozitia introdusa prin Legea nr.1/2009, nu prevede opozabilitatea „erga omnes", singurele dispozitii legale in acest sens fiind cele cuprinse in Legea nr.7/1996.

Orice alta interpretare, ar intari doar ideea tratamentului preferential al unor contracte incheiate de stat, fata de altele, care duce la concluzia inegalitatii in fata justitiei. Reclamantii nu au dobandit in mod legal dreptul de proprietate, avand titlul dobandit de la un neproprietar. Si reclamantii au dreptul la reparatie, in conditii chiar mai favorabile decat paratii.

Intimatii N.G. si N.M. prin intampinare au solicitat respingerea recursului ca nefondat si obligarea recurentilor la plata cheltuielilor de judecata.

Aceiasi intimati, au depus si concluzii scrise la dosar.

Examinand recursul paratilor, curtea retine urmatoarele:

Prin actiunea civila inregistrata sub nr.3533/211 din 3 mai 2006 la Judecatoria Cluj- Napoca, ulterior precizata, reclamantii N.G. si N.M., i-au chemat in judecata pe paratii B.M., B.M. si Statul Roman prin Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca, solicitand instantei ca prin sentinta ce o va pronunta, sa constate ca Statul Roman prin Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca, a dobandit dreptul de proprietate asupra ap.nr.107 din imobilul situat in Cluj- Napoca, str.C., inscris in CF nr.49287, nr.top 23577/S/C/VIII, in baza deciziei nr.16/1987, emisa in baza Decretului nr.223/1974; sa se dispuna radierea dreptului de proprietate al paratilor B.M. si B.M. de sub B1-2 si inscrierea dreptului de proprietate al Statului Roman prin Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca; sa se constate ca reclamantii au dobandit dreptul de proprietate asupra ap.nr.107, in baza contractului de vanzare-cumparare nr.30999/1996 incheiat cu SC CONSTRUCTARDEALUL SA Cluj-Napoca; sa se dispuna inscrierea dreptului de proprietate al reclamantilor in CF nr.49287 Cluj-Napoca, nr.top 23577/S/CVII cu titlu de cumparare ca bun comun, precum si a interdictiei de instrainare pe timp de 10 ani, cu cheltuieli de judecata.

La randul lor, paratii B.M. si B.M. prin cererea reconventionala inregistrata la termenul din 7 iunie 2007, au solicitat aceleiasi instante, sa dispuna obligarea reclamantilor sa le recunoasca dreptul de proprietate asupra ap.nr.107, inscris in CF nr.49287 Cluj-Napoca, nr.top 25577/S/CVII.

Asupra ap.nr.107 situat in Cluj-Napoca, str.C., s-a intabulat dreptul de proprietate al paratilor B.M. si B.M., cu incheierea nr.1852 din 11.02.1982, in CF nr.49287 Cluj-Napoca, nr.top 23577/S/CVII.

Apartamentul in litigiu a trecut in proprietatea Statului Roman, prin decizia nr.16/26.01.1987 a Comitetului Executiv al fostului Consiliu Popular al judetului Cluj, data in baza Decretului nr.223/1974.

Prin contractul de inchiriere nr.405929/22.04.1987, apartamentul le-a fost inchiriat reclamantilor N.G. si N.M., iar dupa aparitia Legii nr.112/1995, intre SC CONSTRUCTARDEALUL SA Cluj-Napoca si chiriasi, s-a incheiat contractul de vanzarecumparare nr.30999/14.11.1996, pentru pretul de 20.207.743 lei.

Reclamantii N.G. si N.M. si-au intabulat dreptul lor de proprietate asupra ap.nr.107 din Cluj-Napoca, str.C., in CF nr.49287 Cluj-Napoca, nr.top 23577/S/CVII, sub B 4-5, cu incheierea nr.122/2001.

Prin decizia civila nr.1129/A din 12 mai 2004 a Curtii de Apel Cluj, s-a admis apelul declarat de B.M. si B.M. impotriva sentintei civile nr.587/26.01.2004 a Judecatoriei Cluj-Napoca, pe care a schimbat-o in sensul ca s-a admis in parte actiunea intentata impotriva lui N.G., N.M. si a Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca si in consecinta, s-a dispus rectificarea CF nr.49287 Cluj-Napoca, nr.top 23577/S/CVII si restabilirea situatiei anterioare, prin radierea inscriptiilor de sub B 4-5, efectuate in baza incheierii nr.122/08.01.2001. In considerentele acestei decizii ramase irevocabile prin decizia civila nr.2317/R din 21 octombrie 2005 a Curtii de Apel Cluj, s-a retinut ca lui B.M. si B.M., nu le este opozabil contractul de vanzare-cumparare nr.30999/14.11.1996, fata de prevederile art.969 si art.973 C.civ. Actiunea in rectificare de carte funciara, a fost admisa in temeiul art.34 pct.1 din Decretul-lege nr.115/1938. In considerentele deciziei civile nr.2317/R din 21 octombrie 2005 a Curtii de Apel Cluj, s-a retinut ca din perspectiva „lipsei consimtamantului proprietarilor tabulari la stramutarea proprietatii, din patrimoniul lor in patrimoniul recurentilor Noge, contractul de vanzare-cumparare incheiat de acestia cu un neproprietar, apare ca fiind lovit de nulitate absoluta prin prisma art.948 pct.2 C.civ."

Dobandirea dreptului de proprietate de catre Statul Roman a avut loc in temeiul deciziei nr.16/1987 date in baza Decretului nr.223/1974, cu titlu de expropriere.

Potrivit art.26 din Decretul-lege nr.115/1938, drepturile reale se vor dobandi fara inscriere in cartea funciara, din cauza de moarte, accesiune, vanzare silita si expropriere; titularul nu va putea insa dispune de ele prin carte funciara, decat dupa ce s-a facut inscrierea.

In speta insa, Statul Roman nu si-a intabulat dreptul sau de proprietate cu titlu de expropriere, dar cu toate acestea, a incheiat cu reclamantii, contractul de vanzare-cumparare nr.30999/14.11.1996.

Conform art.32 alin. (1) din Decretul-lege nr.115/1938, daca in cartea funciara s-a inscris un drept real in folosul unei persoane, se prezuma ca dreptul exista in folosul ei; este cazul paratilor B.M. si B.M. In alin. (2) al art.32 din acelasi decret-lege, se prevede ca daca un drept sa radiat din cartea funciara, se prezuma ca acel drept nu exista; este cazul reclamantilor N.G. si N.M., carora li s-a radiat dreptul de proprietate prin decizia civila nr.1129/A din 12 mai 2004 a Curtii de Apel Cluj.

In art.31 alin.(1) din Decretul-lege nr.115/1938, se prevede ca inscrierile in cartea funciara isi vor produce efectele de la data inregistrarii lor. Art.17 din Decretul-lege nr.115/1938, a consacrat efectul constitutiv al inscrierii in cartea funciara, exceptiile de la acest principiu fiind enumerate in art.26 din acelasi act normativ.

Reclamantii N.G. si N.M., nu sunt nici macar proprietari extratabulari, deoarece un drept de proprietate extratabular cu titlu de expropriere, a dobandit Statul Roman, drept pe care nu la putut transmite mai departe, cata vreme nu si-a intabulat el in prealabil dreptul de proprietate in cartea funciara. In prezent, Decretul nr.223/1974 este abrogat.

Avand in vedere dispozitiile art.480 C.civ., raportate la prevederile Decretului-lege nr.115/1938, privitoare la efectul constitutiv de drepturi reale al inscrierii in cartea funciara, la modul de reglementare al proprietatii extratabulare si a conditiilor in care poate fi transmisa aceasta tertilor, precum si la prezumtia legala de proprietate iuris tantum, ceea ce inseamna ca impotriva ei este admisibila proba contrara, numai ca reclamantii N. in calitate de achizitori nemijlociti, nu pot prezenta o contraproba, iar contractul de vanzare-cumparare nr.30999/14.11.1996, nu le este opozabil paratilor B., potrivit principiului res inter alios acta aliis neque nocere, neque prodesse potest, rezulta ca titlul paratilor B. este mai bine caracterizat, intrucat indeplineste cerintele legale privind dobandirea dreptului de proprietate in regim de carte funciara, pe cand contractul de vanzare-cumparare exhibat de reclamantii N., nu constituie titlu de proprietate.

Paratii B. au formulat o actiune in revendicare intemeiata pe dreptul comun impotriva reclamantilor N., si nu impotriva Statului Roman, pentru a i se opune exceptia inadmisibilitatii actiunii, fiindca nu a formulat o actiune in baza Legii nr.10/2001.

Actiunea in revendicare este imprescriptibila; ea putea fi paralizata numai in ipoteza in care un posesor ar fi invocat si dovedit prin actiune sau pe cale de exceptie uzucapiunea, care fata de momentul intrarii in posesie al reclamantilor, nu putea fi intemeiata decat pe dispozitiile art.27 sau 28 din Decretul-lege nr.115/1938, conditii care nu vor fi analizate in actualul cadru procesual, intrucat ar depasi limitele investirii instantei.

Niciuna dintre parti nu a invocat dispozitiile Legii nr.10/2001. Oricum, prin decizia nr.XXXIII din 9 iunie 2008 a sectiilor unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, s-a decis ca „in cazul in care sunt sesizate neconcordante intre legea speciala, respectiv Legea nr.10/2001 si Conventia Europeana a Drepturilor Omului, aceasta din urma are prioritate. Aceasta prioritate poate fi data de cadrul unei actiuni in revendicare, intemeiate pe dreptul comun, in masura in care astfel nu s-ar aduce atingere unui alt drept de proprietate ori securitatii raporturilor juridice".

Intrucat paratii nu au un drept de proprietate asupra apartamentului in litigiu, deoarece Statul Roman nu si-a intabulat dreptul de proprietate in cartea funciara in temeiul Decretului nr.223/1974, care este abrogat in prezent, in speta are prioritate art.1 alin. (1) din Protocolul aditional nr.1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, conform caruia „orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international".

Statul Roman nu a expropriat imobilul proprietatea paratilor pentru cauza de utilitate publica si nici conform principiilor generale ale dreptului international, respectiv a pactelor si tratatelor internationale la care Romania era parte, ci a procedat la o preluare abuziva, in temeiul unui act normativ in prezent abrogat, motiv pentru care nici nu si-a mai intabulat dreptul de proprietate in cartea funciara.

La randul lor, N.G. si N.M., precum si Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca, au avut calitatea de parati in dosarul in care s-a pronuntat decizia civila nr.1129/A din 12 mai 2004 a Curtii de Apel Cluj, in contradictoriu cu B.M. si B.M., prin care s-a dispus rectificarea CF nr.49287 Cluj-Napoca, nr.top 23577/S/CVII si restabilirea situatiei anterioare prin radierea inscriptiilor de sub B4 si B5, efectuate in baza incheierii nr.122/08.01.2001.

Prin urmare, curtea nu poate face abstractie de statuarile dispuse prin hotarari judecatoresti intrate in puterea lucrului judecat, pronuntate exact intre aceleasi parti. In ceea ce priveste „securitatea raporturilor juridice" de care se face vorbire in aceeasi decizie nr.XXXIII din 9 iunie 2008 a instantei supreme, curtea constata ca prin decizia nr.425/2008 a Curtii Constitutionale, s-a statuat ca principiul stabilitatii raporturilor juridice nu poate implica promovarea unui drept, prin intermediul unei ilegalitati. Pentru aceste considerente de fapt si de drept material, in temeiul art.304 pct. 9 si art.312 alin. (1) – (3) C.pr.civ., se va admite recursul paratilor B.M. si B.M. impotriva deciziei tribunalului, care va fi modificata si rejudecand cauza, se va admite apelul declarat de paratii B.M. si B.M. in contra sentintei judecatoriei, care va fi schimbata in intregime, in sensul ca se va admite cererea reconventionala intentata de paratii B.M. si B.M. impotriva reclamantilor N.G. si N.M., care vor fi obligati sa le recunoasca paratilor dreptul de proprietate asupra apartamentului nr.107 inscris in CF nr.49287 Cluj-Napoca, nr.top 23577/S/CVII.

In sarcina paratilor B.M. si B.M., ramane obligatia achitarii diferentei de 50.860 lei reprezentand credit nerambursat, preluat de Statul Roman, actualizat conform dispozitiilor legale incidente in materie.

Paratii-recurenti nu au solicitat cheltuieli de judecata.

Pe cale de consecinta, avand in vedere solutia ce urmeaza a fi data cererii reconventionale, se va respinge actiunea principala intentata de reclamantii N.G. si N.M., in contradictoriu cu paratii B.M. si B.M., precum si cu Statul Roman prin Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca.

Nu se poate constata ca Statul Roman prin Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca, ar fi dobandit dreptul de proprietate asupra apartamentului in litigiu, in baza deciziei nr.16/26.01.1987, a Comitetului Executiv al fostului Consiliu Popular al judetului Cluj, date in aplicarea unui act normativ emis cu nerespectarea principiilor referitoare la dreptul de proprietate, cuprinse in Codul civil, in Constitutia Republicii Socialiste Romania si in tratatele internationale la care Romania era parte, Decretul nr.223/1974, fiind in prezent abrogat.

Cata vreme Decretul nr.223/1974 a fost abrogat, nu sunt prezente niciunul dintre cele trei cazuri prevazute de art.34 din Decretul-lege nr.115/1938, pentru a se putea dispune rectificarea cartii funciare nr.49287 Cluj-Napoca, nr.top 23577/S/CVII, prin radierea dreptului de proprietate al paratilor B.M. si B.M., dupa care pe calea actiunii oblice prevazute de 974 C.civ., sa se dispuna intabularea dreptului de proprietate al Statului Roman prin Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca.

Daca Statul Roman a preluat apartamentul in litigiu cu titlu de expropriere, in baza deciziei administrative nr.16/1987 emise in temeiul Decretului nr.223/1974, conform art.26 teza a II-a din Decretul-lege nr.115/1938, pentru a-l putea transmite reclamantilor N.G. si N.M., trebuia ca in prealabil, sa se intabuleze el, Statul Roman, in cartea funciara, ceea ce nu a facut.

Neintabulandu-si dreptul de proprietate in cartea funciara, Statul Roman prin contractul de vanzare-cumparare nr.30999/14.11.1996, nu le-a transmis reclamantilor dreptul de proprietate asupra apartamentului in litigiu, drept pe care acestia nu l-au avut niciodata, motiv pentru care nici nu se poate dispune intabularea in cartea funciara a unui drept de proprietate inexistent.

Argumentele primei instante, in baza carora s-a admis actiunea principala si s-a respins cererea reconventionala, ca si argumentele instantei de apel in temeiul carora s-a respins apelul paratilor impotriva sentintei, sunt eronate, motiv pentru care instanta de recurs le-a inlaturat in totalitate si le-a inlocuit cu prezentele considerente, care sprijina solutia data de curte in acord art.480 C.civ., art.44 alin. (1), art.11 alin. (2) si art.20 alin. (2) din Constitutie, precum si art.1 alin. (1) din Protocolul aditional nr.1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului.


Sursa si realizatoarea materialului: Curtea de Apel Cluj