DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  


Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Teren afectat de utilitati publice. Realizarea scopului exproprierii

Jurisprudenta, spete
Contencios administrativ [22 decizii]
Drept Civil [204 decizii]
Drept Comercial [13 decizii]
Drept international privat [1 decizii]
Drept Penal [58 decizii]
Dreptul Familiei [52 decizii]
Dreptul Muncii [32 decizii]
Procedura Civila [66 decizii]
Procedura Penala [4 decizii]
Proprietate intelectuala [10 decizii]
TOTAL [462 decizii]
Cautare jurisprundenta, spete:    

Drept OnLine pune la dispozitia tuturor specialistilor din domeniul juridic o colectie de decizii, sentinte din practica judiciara. Pentru a regasi un anumit text puteti utiliza mecanismul de cautare, prin introducerea unui criteriu sau prin alegerea domeniului de Drept.

Sistemul de practica judiciara are un caracter pur consultativ, avand un rol de informare, neavand un caracter oficial.






Detaliu speta


Teren afectat de utilitati publice. Realizarea scopului exproprierii

Inalta Curte de Casatie si Justitie

Data: 30-11-2009


Decizia nr. 9730 din 30 noiembrie 2009, Sectia civila si de proprietate intelectuala, Inalta Curte de Casatie si Justitie

Realizarea scopului exproprierii nu are un inteles restrictiv, in conceptia legiuitorului (neinsemnand numai amprenta la sol a blocurilor construite, in acest caz), de vreme ce legea nu permite restituirea in natura cand lucrarile ocupa functional intregul teren sau cand, ar fi afectat unor amenajari de utilitate publica ale localitatilor urbane sau rurale, conform art. 11 alin. (3) si alin. (4).

Pentru a se putea dispune in sensul celor anterior redate, este necesar a se stabili cu certitudine daca acele amenajari sau lucrari sunt in mod real de utilitate publica, precum si daca ele existau ca atare la data intrarii in vigoare a legii, conditiile fiind cumulative.

Sintagma de amenajari de utilitate publica este definita in dispozitiile art. 10 pct. 3 din H.G. nr. 250/2007 reprezentand acele amenajari destinate a deservi nevoile comunitatii, si anume cai de comunicatie (strazi, alei, trotuare, etc.) dotari tehnico-edilitare subterane, amenajari de spatii verzi in jurul blocurilor de locuit, parcuri si gradini publice, piete pietonale si altele.

Prin cererea inregistrata la Tribunalul Olt, reclamantul A.I.M. a formulat contestatie impotriva dispozitiei nr. 344 din 19 decembrie 2007 emisa de Primarul Orasului Bals in baza Legii nr.10/2001, solicitand anularea acesteia si restituirea in natura a suprafetei de 1300 m.p. situat in orasul Bals.

A sustinut ca prin notificarea nr. 5 N/2002 adresata Primariei orasului Bals prin intermediul executorului judecatoresc, inregistrata la nr. 9604 din 13 septembrie 2005, a solicitat restituirea in natura a unor imobile, respectiv 1300 m.p. teren, doua constructii de 32 si, respectiv, 68 mp, o pivnita de 22,60 mp, situate in orasul Bals, preluate in baza Decretului de expropriere nr. 175/1989.

Prin dispozitia contestata, s-a respins cererea de restituire in natura si s-a propus acordarea de despagubiri in conditiile Titlului VII din Legea 247/2005, cuantumul acestora urmand a se stabili prin scaderea valorii actualizate a despagubirilor primite de autoarea reclamantului. S-a retinut ca imobilele - constructii au fost demolate in totalitate, iar suprafata de 1300 m.p. nu se poate restitui in natura intrucat in prezent este ocupata de amenajari de utilitate publica (parculet, trotuar, parcare).

Prin sentinta civila nr. 1154 din 24 iunie 2008, pronuntata de Tribunalul Olt, s-a admis contestatia, s-a anulat in parte dispozitia nr. 6344 din 19 decembrie 2007 si s-a dispus restituirea in natura a suprafetei de 1300 m.p. situata in orasul Bals.

S-a retinut ca bunurile ce au format obiectul notificarii au fost preluate prin Decretul de expropriere nr. 175/1989 de la autoarea sa A.E.

Totodata, s-a constatat ca imobilele constructii au fost demolate dupa preluare si ca pentru acestea s-au primit despagubiri in valoare de 69.053 lei.

Prima instanta a apreciat ca pentru constructiile demolate sunt aplicabile dispozitiile art. 10 alin. (1) din Legea nr.l0/2001, in sensul ca masurile reparatorii se stabilesc prin echivalent, asa cum s-a procedat si prin dispozitia contestata.

In ceea ce priveste terenul de 1300 m.p., s-a retinut ca nu s-au executat lucrari de interes public potrivit scopului exproprierii, iar amenajarile existente la nivelul solului pe terenul ramas liber nu au relevanta si nu pot fi considerate ca lucrari de investitii propriu - zise.

Impotriva acestei sentinte a declarat apel Primarul Orasului Bals, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

Prin decizia civila nr. 53 din 18 februarie 2009 a Curtii de Apel Craiova, Sectia civila si pentru cauze cu minori si de familie, s-a admis apelul formulat de parat, sentinta atacata a fost schimbata in tot, iar pe fond, contestatia a fost respinsa ca neintemeiata.

In raport de criticile formulate, instanta de apel a retinut ca prin art. 1 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 se consacra principiul restituirii in natura a imobilelor preluate in mod abuziv de stat in perioada de referinta a legii, in timp ce prin dispozitiile art. 7 din lege, contin o reconfirmare a principiului conform caruia, restituirea in natura primeaza, aceasta regula fiind enuntata si de art. 9 din actul normativ special.

Pornind de la prevederile legale mentionate, instanta de apel a apreciat, investita fiind cu o contestatie la Legea nr. 10/2001, ca trebuie a se verifica cu prioritate daca principiul enuntat isi gaseste sau nu aplicabilitatea, respectiv daca este posibila restituirea in natura a imobilului notificat.

S-a constatat ca in scopul efectuarii acestor verificari, Tribunalul Olt in mod corect a incuviintat si administrat proba cu expertiza in specialitatea topografie -geodezie si cadastru, avand ca obiective: identificarea terenului de 1300 m.p. ; daca pe teren sunt construite imobile de interes public sau exista conducte ce apartin domeniului public si respectiv, precizarea datei la care au fost construite imobilele de interes public.

Concluziile expertului au fost insusite de ambele parti implicate in proces, acestea intelegand sa nu formuleze obiectiuni scrise, in timp ce mandatarul reclamantului a formulat o obiectiune verbala cu privire la imprejurarea ca expertul nu a precizat data edificarii imobilelor, care a fost insa respinsa de catre instanta de fond.

Potrivit raportului de expertiza intocmit in dosar, suprafata de 1300 m.p. este ocupata de amenajari de utilitate publica, astfel: 242,67 m.p. - parcare; 912 m.p. - parculet si 154,80 m.p. - alee de acces la blocul P.2

Concluziile raportului de expertiza cu privire la existenta pe terenul notificat a obiectivelor de utilitate publica nu au fost contestate la instanta de fond de reclamant, cata vreme nu a formulat obiectiuni sub acest aspect.

Instanta de apel a apreciat ca fata de concluziile expertizei topografice, tribunalul in mod gresit a retinut ca suprafata de 1300 m.p. este libera in sensul Legii nr.10/2001 si ca terenul poate fi restituita in natura.

In calea devolutiva a apelului, paratul Primarul Orasului Bals a depus inscrisuri prin care a facut dovada faptului ca exproprierea dispusa prin Decretul nr. 175/1989 si-a atins scopul, aceasta fiind facuta in vederea realizarii ansamblului de locuinte Jiul din orasul Bals.

Astfel, la dosarul de apel, au fost depuse proiectul privind construirea de locuinte Jiul si planul de incadrare in zona a constructiei aflate pe terenul in litigiu si s-a facut dovada faptului ca doua dintre obiectivele in litigiu, respectiv parcarea si parculetul se afla pe lista mijloacelor fixe din evidenta Primariei Orasului Bals, la pozitia 34 si 60.

Prin urmare, s-a apreciat de instanta ca sustinerea din intampinare a intimatului reclamant, in sensul ca lucrarile existente pe terenul ce a format obiectul notificarii nu sunt de utilitate publica si ca acestea ar fi improvizate, nu este intemeiata, venind in contradictie cu materialul probator al cauzei.

Este cert ca pe terenul in litigiu au fost realizate lucrarile de utilitate publica constatate prin expertiza de specialitate, astfel ca nu poate fi restituit in natura, intrucat nu este liber, in sensul art. 1, art. 7 si art. 9 din lege.

In acelasi timp, s-a constatat ca fiind vorba de amenajari publice, asa cum acestea sunt definite prin art. 10 pct. 3 din H.G. nr. 250/2007 de aprobare a Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr.10/2001, nu se poate dispune restituirea in natura a terenului, persoana indreptatita urmand sa primeasca masuri reparatorii prin echivalent, in conformitate cu prevederile art. 1 alin. (2) din lege, asa cum corect a dispus Primarul Orasului Bals prin dispozitia nr. 6344 din 19 decembrie 2007.

S-a inlaturat ca lipsita de relevanta sustinerea referitoare la faptul ca o parte din terenul de 1300 m.p. apartine altei persoane, iar nu autoarei reclamantului, cata vreme terenul nu poate fi restituit in natura, intrucat este ocupat cu obiectivele de utilitate publica retinute prin expertiza tehnica.

Cu privire la lucrarile de utilitate publica, instanta de apel a constatat ca acestea au fost realizate in programul de aplicare a proiectului din 1989 privind construirea de locuinte Jiul, neexistand niciun fel de probe din care sa rezulte ca acestea au fost amenajate dupa depunerea notificarii de catre reclamant, astfel cum acesta a sustinut.

Impotriva acestei decizii, reclamantul a formulat recurs, criticand decizia atacata in baza dispozitiilor art. 304 pct. 5 si pct. 9 Cod procedura civila.

Recurentul sustine in dezvoltarea motivelor de recurs ca in mod nelegal s-a retinut de instanta de apel ca nu este posibila restituirea in natura a terenului in suprafata de 1300 mp, intrucat acesta ar fi afectat de lucrari si amenajari de utilitate publica, in aplicarea dispozitiilor art. 10 din Legea 10/2001 si art. 10.3 din HG nr. 250/2007.

Potrivit dispozitiilor legii speciale ca si a HG nr. 250/2007 continand normele metodologice de aplicare unitara a legii, pot fi restituite in natura inclusiv bunuri apartinand domeniului public al unitatii administrativ teritoriale, adica bunuri care, fiind incadrate in aceasta categorie sunt de utilitate publica, potrivit art. 3 din Legea nr. 213/1998 si anexei III la lege.

Recurentul apreciaza ca simpla desemnare ca bunuri de utilitate publica" a amenajarilor de pe terenul in litigiu nu este suficienta pentru a impiedica restituirea in natura, iar legea speciala impune sa se determine concret si explicit elementele care justifica imposibilitatea restituirii in natura, din perspectiva uzului public, sarcina ce revine unitatii detinatoare in faza administrativa si instantei de judecata in etapa judiciara.

Toate amenajarile existente pe terenul in cauza in considerarea carora instanta de apel a respins contestatia, au un caracter improvizat, nu sunt afectate unei utilitati publice, nu sunt evidentiate in documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism si nici nu se regasesc in inventarul domeniului public al Orasului Bals ce trebuie intocmit conform Legii nr. 213/1998.

Pe de alta parte, aceste amenajari nu au nicio legatura cu amenajarea ansamblului edilitar Jiul" pentru realizarea caruia s-a dispus exproprierea: construirea de 385 de apartamente, conform decretului de expropriere.

Or, raportarea instantei de apel, in aprecierea posibilitatii de restituire in natura din perspectiva utilitatii publice, la planul de incadrare in zona sau la lista mijloacelor fixe este nelegala, intrucat acestea nu fac parte dintre criteriile prevazute de Legea nr. 10/2001 in acest scop: autorizatie de construire, documentatii de urbanism sau de amenajare a teritoriului.

Pe de alta parte, expertiza efectuata in cauza nu putea releva decat situatia existenta la fata locului, expertul neavand competente a se pronunta asupra notiunii de utilitate publica".

Recurentul mai invedereaza ca nu a contestat ca pe teren se gasesc respectivele amenajari, insa, a sustinut ca acestea nu sunt de natura a contura situatii care sa excepteze terenul de la restituirea in natura, precum si ca acestea sunt niste improvizatii, realizate ulterior depunerii notificarii, deci, dupa anul 2002.

Desi instanta de apel a retinut ca reclamantul a sustinut constant pe parcursul solutionarii cauzei ca aceste amenajari sunt realizate dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 10/2001 si chiar ulterior depunerii notificarii, situatie in care era incident art. 21 alin. (5) din lege, se retine in acelasi timp ca nu a dovedit acest aspect, desi a formulat obiectiuni scrise exact pentru lamurirea datei realizarii amenajarilor, obiectiune respinsa insa de instanta in mod nejustificat.

Totodata, recurentul afirma ca decizia recurata este contrara obligatiilor instituite in sarcina instantei prin art. 129 Cod procedura civila si de art. 6 paragraful 1 din Conventia Europeana a Drepturilor si Libertatilor Fundamentale ale Omului raportate la art. 21 din Constitutie, nestabilirea datei reale, certe a realizarii acestor amenajari, prin administrarea de probe concludente, pertinente si utile impiedicandu-l sa-si dovedeasca apararile.

Situatia imobilului la data intrarii in vigoare a Legii nr. 10/2001 este cea de care se tine seama in solutionarea notificarilor prin care se solicita masuri reparatorii.

Se mai arata ca intimatul insusi nu s-a aparat in cadrul procesului prin sustinerea ca aceste amenajari ar apartine complexului edilitar Jiul", iar in conditiile in care instanta a retinut astfel, trebuia sa existe la dosar documentatia aferenta realizarii acestui ansamblu de locuinte intru verificarea conditiei prevazute de dispozitiile legale de a se fi realizat scopul exproprierii, ceea ce nu s-a solicitat.

Complexul de locuinte Jiul" este un obiectiv aferent anilor 1989, pe cand parculetul amenajat (metamorfozat in cursul procesului in loc de joaca pentru copii) are vegetatie imatura, recenta, care nu poate data din anul 1989.

Aceeasi expertiza efectuata in cauza doar a desemnat terminologic aceste amenajari: parculet, alee, parcare, fara a consemna si alte date, elemente constructive, ceea ce ar fi fost util pentru a se aprecia asupra afectarii lor uzului public.

Recurentul conchide in sensul ca restituirea in natura a imobilelor preluate abuziv este regula, in timp ce imposibilitatea restituirii in natura constituie exceptia, care este de stricta interpretare, iar pentru demonstrarea ei, sarcina probei revenea unitatii detinatoare, aceasta fiind tinuta sa probeze ca terenul este afectat de amenajari de utilitate publica.

Recursul formulat este fondat.

Analizand materialul probator al cauzei, vazand criticile formulate prin motivele de recurs si examinand in baza acestora decizia atacata, Inalta Curte apreciaza ca se impune casarea acesteia pentru motivele ce succed.

Recurentul reclamant prin notificarea formulata in baza Legii nr. 10/2001 a solicitat restituirea in natura a terenului in suprafata de 1300 mp situat in orasul Bals, judetul Olt si masuri reparatorii prin echivalent pentru constructiile demolate, imobilul fiind preluat pe numele autoarei sale A.E. prin Decretul de expropriere nr. 175/1989, conform listei anexa la decret.

In timp ce prima instanta a retinut ca obiectivul exproprierii nu s-a realizat, apreciind ca terenul este liber, in sensul dispozitiilor Legii nr. 10/2001 si a dispus restituirea in natura, subsecvent anularii in parte a dispozitiei contestate (in ce priveste terenul), instanta de apel, pe baza suplimentarii probelor cu inscrisuri noi, a retinut ca scopul exproprierii s-a realizat, iar terenul nu poate fi restituit in natura, conform art. 10 pct. 3 din HG nr. 250/2007 de aprobare a Normelor Metodologice de aplicare unitara a legii, intrucat pe acesta se gasesc lucrarile si amenajarile de utilitate publica ce au fost constatate de expertiza topo efectuata la prima instanta: parcare, parculet si alee de acces.

Corolarul Legii nr. 10/2001 este prevalenta restituirii in natura, astfel cum corect sustine recurentul.

Dat fiind temeiul preluarii, anume exproprierea, pricina trebuia evaluata pe baza dispozitiilor art. 11 din lege, astfel incat, instanta de apel pentru o legala dezlegare a cauzei era tinuta sa verifice ipotezele acestui text, pentru care dispozitiile art. 10 alin. (3) - (6) din aceeasi lege, sunt norme de trimitere.

In plus, era necesar a se cerceta situatia juridica si de fapt a terenului la momentul intrarii in vigoare a legii, aparare pe care recurentul a sustinut-o in mod constant, sens in care s-a prevalat de art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001, ratiunea acestei norme fiind tocmai indisponibilizarea bunurilor notificate, sens ce decurge si din dispozitiile art. 21. pct. 1 lit. a) - e) din HG nr. 250/2007 de adoptare a Normelor Metodologice de aplicare unitara a legii.

Este cert ca in cauza scopul exproprierii (ca masura ce a vizat un numar mare de persoane ale caror proprietati insumau 10.250 mp, intre care si cea a autoarei recurentului), s-a implinit, intrucat ansamblul de locuinte Jiul" din Bals a fost edificat, insa chiar si in aceasta ipoteza, restituirea in natura, fie in tot, fie in parte nu este exclusa, potrivit dispozitiilor art. 11, in masura in care terenul ce face obiectul notificarii este liber, in sensul legii.

Realizarea scopului exproprierii nu are un inteles restrictiv, in conceptia legiuitorului (neinsemnand numai amprenta la sol a blocurilor construite, in acest caz), de vreme ce legea nu permite restituirea in natura cand lucrarile ocupa functional intregul teren sau cand, asa cum pretinde intimatul, ar fi afectat unor amenajari de utilitate publica ale localitatilor urbane sau rurale, conform art. 11 alin. (3) si alin. (4).

Pentru a se putea dispune in sensul celor anterior redate, este necesar a se stabili cu certitudine daca acele amenajari sau lucrari sunt in mod real de utilitate publica, precum si daca ele existau ca atare la data intrarii in vigoare a legii, conditiile fiind cumulative.

Sintagma de amenajari de utilitate publica este definita in dispozitiile art. 10 pct. 3 din H.G. nr. 250/2007 reprezentand acele amenajari destinate a deservi nevoile comunitatii, si anume cai de comunicatie (strazi, alei, trotuare, etc.) dotari tehnico-edilitare subterane, amenajari de spatii verzi in jurul blocurilor de locuit, parcuri si gradini publice, piete pietonale si altele.

Acelasi text stabileste ca individualizarea acestor suprafete, in cadrul procedurilor administrative de solutionare a notificarilor, este atributul entitatii investite cu solutionarea notificarii, urmand a fi avute in vedere, de la caz la caz, atat servitutile legale, cat si documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism; de asemenea, tot in sarcina unitatii detinatoare revine obligatia de a verifica destinatia terenului si a suprafetei acestuia pentru a nu se afecta caile de acces (strazi, trotuare, parcari amenajate si altele asemenea), ori existenta si utilizarea unor amenajari subterane: conducte de alimentare cu apa, gaze, petrol, electricitate de mare calibru, adaposturi militare si altele similare.

In masura in care entitatea investita cu solutionarea notificarii nu a realizat aceste verificari, instanta era tinuta de ele, intr-o corecta aplicare a legii.

Recurentul a sustinut in mod pertinent ca era necesar ca intimatul sa fi depus la dosar documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism, potrivit textului anterior citat, sa prezinte probe cu data certa, iar nu un inventar al mijloacelor fixe care nu prezinta nicio aparenta de autenticitate sau elemente cu privire la emitent ori la momentul efectuarii unui astfel de recensamant al mijloacelor fixe ale unitatii administrativ teritoriale.

Pentru a valida imposibilitatea de restituire in natura este necesar ca instanta sa lamureasca daca potrivit legii opereaza indisponibilizarea terenului fata de cele constatate de expertiza: respectiv, daca parcarea si parculetul sunt autorizate, daca sunt intr-adevar amenajate, sigura indisponibilitate valabila la acest moment, fiind portiunea de teren afectata caii de comunicatie reprezentate de aleea din extremitatea de sud a terenului; pe de alta parte, conform solicitarilor recurentului este necesar a se stabili si daca parcarea si parculetul existau ca atare la data intrarii in vigoare a legii, sustinerea acestuia fiind ca ele au fost amenajate dupa depunerea notificarii sale, iar obiectiunea cu un atare obiect i-a fost respinsa nemotivat de instanta; totodata, este important a se face verificari si cu privire la eventuale amenajari subterane.

Chiar si apartenenta la domeniul public al unitatii administrativ teritoriale a terenului in litigiu nu constituie un impediment la restituirea in natura, astfel cum reiese din economia intregii legi speciale; concluzia se impune cu atat mai mult cu cat solicitarea de restituire in pricina de fata vizeaza un teren pe vechiul amplasament, de vreme ce legea permite chiar acordarea unor terenuri in compensare dintre cele care au regim de proprietate publica, cu respectarea unei anumite proceduri descrise de art. 1 pct. 7 din HG nr. 250/2007.

Spre o atare finalitate urmeaza ca instanta de rejudecare sa dispuna administrarea unei noi expertize prin care sa se identifice terenul, sa se stabileasca ce amenajari se gasesc pe el, in sensul descrierii lor cu detalii constructive, sa se stabileasca data realizarii acestor amenajari ori lucrari, precum si sa se verifice eventuale amenajari subterane; se vor solicita inscrisurile mentionate de la intimat (autorizatii de construire, documentatii de amenajare a teritoriului si de urbanism, etc.), cu referire la amenajarile in discutie si se vor dispune orice alte probe pertinente, concludente si utile solutionarii cauzei pentru lamurirea tuturor circumstantelor ei, intr-o corecta aplicare a dispozitiilor legale.

Avand in vedere cele aratate, Inalta Curte a admis recursul in baza art. 312 alin. (1) si alin. (3) raportat la art. 304 pct. 9 Cod procedura civila, insa, data fiind incompleta lamurire a situatiei de fapt, s-a casat decizia cu trimiterea cauzei pentru rejudecarea apelului la aceeasi instanta, conform art. 313 Cod procedura civila.


Sursa materialului: Inalta Curte de Casatie si Justitie





Lista spete


Cautare text




Termeni juridici, grupare tematica




Vezi reducerile de azi la televizoare 4k.

Aici gasesti cele mai noi si ieftine telefoane mobile



Coordonator
Magdalena Popeanga

Website administrat de
Alioth Software
Politica de securitate
Termeni si conditii
 RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
40 useri online

Useri autentificati: