DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  


Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Actiune pentru anularea dispozitiei emise de primarie privind restituirea unui imobil preluat abuziv de stat

Jurisprudenta, spete
Contencios administrativ [22 decizii]
Drept Civil [204 decizii]
Drept Comercial [13 decizii]
Drept international privat [1 decizii]
Drept Penal [58 decizii]
Dreptul Familiei [52 decizii]
Dreptul Muncii [32 decizii]
Procedura Civila [66 decizii]
Procedura Penala [4 decizii]
Proprietate intelectuala [10 decizii]
TOTAL [462 decizii]
Cautare jurisprundenta, spete:    

Drept OnLine pune la dispozitia tuturor specialistilor din domeniul juridic o colectie de decizii, sentinte din practica judiciara. Pentru a regasi un anumit text puteti utiliza mecanismul de cautare, prin introducerea unui criteriu sau prin alegerea domeniului de Drept.

Sistemul de practica judiciara are un caracter pur consultativ, avand un rol de informare, neavand un caracter oficial.






Detaliu speta


Actiune pentru anularea dispozitiei emise de primarie privind restituirea unui imobil preluat abuziv de stat

Inalta Curte de Casatie si Justitie

Data: 10-06-2009


Decizia nr. 6456 din 10 iunie 2009, Sectia civila si de proprietate intelectuala, Inalta Curte de Casatie si Justitie

Normele legale referitoare la regulile de interpretare a conventiilor pentru situatia clauzelor indoielnice (art. 978 C.civ.), la interpretarea sistematica (art. 982 C.civ.) si la interpretarea corespunzatoare vointei interne a partilor (art. 977 C.civ.) vizeaza interpretarea actului juridic in intelesul de negotium, situatie careia nu i se poate asimila notificarea formulata in conditiile Legii nr. 10/2001, care este un act procedural respectiv, acel act care initiaza procedura de restituire a imobilelor.

Unui asemenea act, pentru a i se determina efectele juridice, nu-i sunt incidente normele de interpretare de drept comun aplicabile conventiilor (sau actelor juridice unilaterale), ci prevederile legii speciale (art. 22 din Legea nr. 10/2001), care ii stabilesc continutul si consecintele juridice.

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Dambovita reclamanta M.?. a solicitat anularea dispozitiei emisa de Primarul municipiului Targoviste, prin care i-a fost respinsa notificarea formulata conform Legii nr. 10/2001.

In motivarea contestatiei, reclamanta a aratat ca a solicitat restituirea in natura a unui teren de 160 mp situat in Targoviste si a constructiei de pe acest teren (229,84 mp din care suprafata utila 179,99 mp), imobile mostenite de la numita L.E. (decedata la 2.03.1987), prin succesiune testamentara conform testamentului autentificat la Notariatul de Stat Dambovita.

S-a mai aratat ca, respingerea notificarii s-a datorat faptului ca reclamanta nu este persoana indreptatita la restituirea bunurilor, in sensul art. 3 alin. (1) din Leg.10/2001, nefiind proprietara bunului solicitat, ignorandu-se art. 4 alin. (2) potrivit caruia de masurile reparatorii beneficiaza si mostenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice indreptatite.

De asemenea, in mod gresit notificarea a raspuns doar solicitarii de retrocedare a terenului, fara a face referire la constructia ce se afla pe acest teren, precum si la imprejurarea potrivit careia, desi nu este posibila restituirea in natura (terenul fiind ocupat de o parcare de interes public, iar constructia demolata), nu s-au acordat masuri reparatorii prin echivalent.

Tribunalul Dambovita a pronuntat sentinta civila nr.695 din 12 iulie 2007 prin care a admis in parte contestatia formulata de reclamanta. A anulat dispozitia emisa de Primarul municipiului Targoviste si a constatat ca reclamanta este indreptatita la masuri reparatorii pentru suprafata de 160 mp situat in intravilanul municipiului Targoviste.

Prin aceeasi hotarare, a fost obligat paratul sa intocmeasca si sa inainteze si propunerea de acordare a despagubirilor Secretariatului Comisiei Centrale pentru stabilirea acestora, respingandu-se capatul de cerere privind acordarea despagubirilor pentru locuinta preluata si demolata, ca inadmisibil.

Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut ca, prin notificarea formulata, reclamanta a solicitat masuri reparatorii numai pentru imobilul teren, nu si pentru constructie, acesta fiind motivul pentru care paratul nu s-a pronuntat prin dispozitie cu privire la constructie. Desi in preambulul notificarii se face un scurt istoric al preluarii celor doua imobile, in ultima fraza reclamanta a solicitat in mod expres restituirea in natura a terenului, fie si sub un alt amplasament, daca retrocedarea celui initial nu este posibila.

Fata de aceasta imprejurare, instanta a inlaturat sustinerea reclamantei potrivit careia a pretins despagubiri pentru constructia demolata, deoarece termenii notificarii sunt evidenti, altfel s-ar eluda dispozitiile Legii nr. 10/2001, in sensul acordarii masurilor reparatorii fara parcurgerea procedurii prealabile, care este obligatorie.

Cu privire la acordarea de masuri reparatorii pentru teren de asemenea, instanta a apreciat ca in cauza nu sunt incidente dispozitiile art.1.4 lit.c din Normele Metodologice de aplicarea Legii 10/2001 care se refera la inaplicabilitatea Legii nr. 10/2001 pentru terenurile din intravilan, ce puteau fi dobandite numai prin mostenire legala, deoarece potrivit acestor norme, excluderea acestui act normativ de la beneficiul reparatiilor este argumentata prin faptul ca legiuitorul de dupa 1989 a solutionat aceasta problema in favoarea dobanditorilor constructiilor, recunoscand acestora dreptul sau vocatia de a obtine titluri de proprietate pentru terenul aferent constructiei cumparate (fiind vorba de Legea 18/1991).

Or, constructia aflata pe terenul in litigiu a fost demolata conform Decretului.62/1987, iar ulterior nu s-a edificat o alta constructie care sa fie vanduta unei alte persoane ce ar putea invoca legea fondului funciar pentru constituirea dreptului de proprietate. Terenul este liber si afectat unei parcari publice.

A mai apreciat instanta, ca este neintemeiata apararea paratului conform careia, reclamanta a solicitat masuri reparatorii in calitate de proprietara si nu ca mostenitoare testamentara a autoarei L.E., caz in care ar fi fost indreptatita la masuri reparatorii in temeiul art.4 alin. (2) din Legea nr. 10/2001.

Aceasta, intrucat in cuprinsul notificarii, reclamanta precizeaza ca solicita aplicarea Legii nr. 10/2001 ca fost proprietar al imobilului dobandit prin mostenire, ca unic succesor al defunctei L.E.

Impotriva sentintei primei instante au declarat apel atat reclamanta, cat si Primaria Municipiului Targoviste - prin primar, considerand-o nelegala si netemeinica.

1) Reclamanta M.S. a criticat hotararea pronuntata, intrucat in mod gresit i s-au acordat masuri reparatorii in echivalent doar pentru imobilul teren in suprafata de 160 m.p. nu si pentru constructia ce a existat pe acesta si pentru care a primit o despagubire baneasca derizorie la acea vreme, fara sa i se acorde si o alta locuinta in schimb, asa cum prevedea legislatia vremii.

A mai precizat apelanta ca nu s-a facut o interpretare corecta a actelor depuse la dosar, respectiv a notificarii ce a fost inaintata intimatei precum si a dispozitiilor codului civil, respectiv art. 977 – art. 978 si art. 982 Cod Civil, cat si art. 50 alin. (1) din Legea nr. 10/2001.

2) In apelul declarat, Primaria Municipiului Targoviste - prin primar a aratat ca solutia este nelegala, intrucat gresit instanta a acordat reclamantei dreptul la masuri reparatorii pentru teren, deoarece la data la care a intervenit exproprierea, terenul intrase deja in proprietatea statului prin efectul art.30 din Legii nr. 58/1974 si in aceste conditii aceasta nu mai putea beneficia de masuri reparatorii.

De asemenea, instanta nu a avut in vedere ca notificarea formulata de reclamanta, s-a facut in calitate de proprietara a terenului si nu in calitate de mostenitoare a numitei L.E., apreciind ca preluarea abuziva a acestuia a intervenit o data cu preluarea imobilului constructie si nu prin efectul Legii nr. 58/1974.

Apelurile au fost respinse ca nefondate prin decizia civila nr. 411 din 11 octombrie 2007 a Curtii de Apel Ploiesti.

Pentru a decide astfel, instanta de apel, a retinut ca in cauza s-a facut dovada calitatii de persoana indreptatita a reclamantei, raportat la prevederile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 si la calitatea de succesoare testamentara a acesteia fata de autoarea L.E. (proprietara imobilului).

Tot astfel, imprejurarea ca in notificare reclamanta si-a indicat calitatea de proprietara a fost apreciata ca lipsita de relevanta, cata vreme din motivarea notificarii rezulta ca este avuta in vedere proprietatea transmisa pe cale succesorala.

Sustinerea reclamantei, conform careia ar fi solicitat masuri reparatorii si pentru constructia demolata (fiind interpretata gresit notificarea de catre instanta), a fost inlaturata cu motivarea ca cererea acesteia, la restituire prin echivalent, nu a facut referire la constructia expropriata, cu privire la care, dimpotriva, s-a aratat ca au fost primite despagubiri.

Ca atare, s-a concluzionat ca pentru imobilul-constructie reclamanta nu a urmat procedura prealabila prevazuta de art. 22 din Legea nr. 10/2001 si deci, nu este indreptatita la despagubiri pentru acesta.

Impotriva deciziei au declarat recurs ambele parti.

1) Reclamanta a criticat hotararea sub urmatoarele aspecte:

  • Instanta a apreciat gresit, cu incalcarea legii ca, potrivit notificarii transmise, masurile reparatorii solicitate nu au privit decat imobilul-teren (art. 304 pct. 9 C.pr.civ.).

    Aceasta, in conditiile in care, pe cale de interpretare, pornindu-se de la paragraful din notificare in care se arata ca pentru constructie a fost primita o despagubire baneasca derizorie” si ca nu a fost primita o locuinta in schimb, asa cum prevedea legislatia vremii”, trebuia sa se desprinda intentia clara a solicitarii de masuri reparatorii si pentru constructie.

    Instanta avea obligatia, conform art. 978 C.civ., sa interpreteze clauzele indoielnice in sensul in care ele produc efecte juridice pentru ca altminteri, nu ar fi avut niciun sens evocarea in continutul notificarii a imobilului-constructie.

    De asemenea, trebuia realizata o interpretare coordonata a actului, in sensul art. 982 C.civ., ( toate clauzele conventiilor se interpreteaza unele prin altele”) si astfel, reiesea cu claritate ca mentionarea imobilului-constructie in notificare s-a facut cu intentia de a solicita revendicarea acestuia.

    Instanta trebuia sa acorde prioritate vointei reale (interne) a partilor, potrivit art. 977 C.civ., care precizeaza ca interpretarea contractelor se face dupa intentia comuna a partilor contractante, iar nu dupa sensul literal al termenilor”.

    In felul acesta, rezulta ca vointa reala a recurentei-reclamante a fost aceea de a solicita si restituirea imobilului-constructie.

    Instanta a interpretat gresit actul juridic dedus judecatii (art. 304 pct. 8 C.pr.civ.) intrucat, prin prisma argumentelor expuse in dezvoltarea motivului de nelegalitate prevederilor de art. 304 pct. 9 C.pr.civ., rezulta ca intelesul neindoielnic al notificarii a fost de a solicita si restituirea imobilului-constructie.

    2. Recurentul Municipiul Targoviste a formulat critici cu referire la motivele prev. de art. 304 pct. 7 si 9 C.pr.civ., in dezvoltarea carora a sustinut urmatoarele:
  • In mod gresit, cu nesocotirea notificarii si a dispozitiilor legale incidente, instanta a apreciat ca reclamanta a formulat notificarea in calitate de mostenitor testamentar, desi aceasta si-a indicat calitatea de proprietar deposedat prin exproprierea din 1987.

    Or, reclamanta nu a exercitat niciodata atributele dreptului de proprietate asupra terenului, intrucat bunul intrase in proprietatea statului prin efectul art. 30 din Legea nr. 58/1974, acesta fiind si motivul pentru care notificarea a fost respinsa.

    Intrucat notificarea a fost formulata de catre reclamanta in calitate de proprietar al bunului preluat de stat prin expropriere, urmeaza sa se constate ca aceasta nu si-a justificat calitatea de persoana indreptatita, deoarece la data la care a intervenit exproprierea, terenul intrase deja in proprietatea statului prin efectul art. 30 din Legea nr. 58/1974.

    Drept urmare, invocarea de catre reclamanta a dispozitiilor art. 4 din Legea nr. 10/2001 nu are relevanta in speta, cata vreme notificarea nu s-a facut in calitate de mostenitor, ci in calitate de proprietar deposedat.

    Examinand criticile deduse judecatii prin intermediul celor doua recursuri, Inalta Curte urmeaza sa constate caracterul nefondat al acestora, in sensul urmatoarelor considerente:

    1) Cu privire la recursul reclamantei, este neintemeiata sustinerea acesteia potrivit careia solicitarea de restituire cuprinsa in notificarea transmisa conform Legii nr. 10/2001, ar fi fost gresit interpretata.

    Incercand sa demonstreze o nesocotire a limitelor investirii de catre entitatea careia i-a fost trimisa notificarea, reclamanta pretinde ca a cerut ca masurile reparatorii sa fie acordate nu numai pentru teren, ci si pentru constructia demolata.

    In acest sens, recurenta face referire la regulile de interpretare a conventiilor pentru situatia clauzelor indoielnice (art. 978 C.civ.), la interpretarea sistematica (art. 982 C.civ.) si la interpretarea corespunzatoare vointei interne a partilor (art. 977 C.civ.), pretinzand ca aceste dispozitii legale ar fi fost nesocotite de instanta in solutionarea cauzei.

    Or, asemenea critici sunt lipsite de pertinenta, in conditiile in care normele legale mentionate vizeaza interpretarea actului juridic in intelesul de negotium, situatie careia nu i se poate asimila notificarea formulata in conditiile Legii nr. 10/2001, care este un act procedural respectiv, acel act care initiaza procedura de restituire a imobilelor.

    Unui asemenea act, pentru a i se determina efectele juridice, nu-i sunt incidente normele de interpretare de drept comun aplicabile conventiilor (sau actelor juridice unilaterale), ci prevederile legii speciale (art. 22 din Legea nr. 10/2001), care ii stabilesc continutul si consecintele juridice.

    Astfel, potrivit art. 22 alin. 2 din Legea nr. 10/2001, notificarea va cuprinde denumirea si adresa persoanei notificate, elementele de identificare a persoanei indreptatite, elementele de identificare a bunului imobil solicitat, precum si valoarea estimata a acestuia”.

    Raportandu-se la aceste dispozitii legale si la continutul notificarii, instantele fondului au stabilit in mod corect, fata de mentiunea expresa a notificatorului, ca acesta a solicitat restituirea imobilului-teren de constructie in suprafata de 160 mp pe vechiul amplasament sau, daca acest lucru nu este obiectiv posibil, in alt amplasament in zona ultracentrala”.

    Imprejurarea ca in continutul notificarii se face referire si la constructia care a fost demolata si pentru care s-a primit o despagubire baneasca derizorie nu poate avea semnificatia pretinsa de recurenta decat cu incalcarea dispozitiilor art. 22 alin. 2 din Legea nr. 10/2001 mentionate anterior.

    Este vorba de asemenea, de eludarea prevederilor art. 22 alin. 1 din legea mentionata, in conditiile in care imobilul-constructie nefiind solicitat prin notificare, s-ar admite discutarea pretentiilor asupra acestuia direct in instanta, cu nesocotirea astfel, a procedurii prealabile.

    Rezulta ca, in determinarea limitelor investirii sub aspectul fondului masurilor reparatorii si ulterior, in procedura judiciara, instantele fondului au facut o corecta aplicare a normelor de drept material incidente, motivul de recurs prev. de art. 304 pct. 9 C.pr.civ. fiind neintemeiat.
  • In ce priveste interpretarea gresita a actului juridic dedus judecatii si astfel, aplicabilitatea art. 304 pct. 8 C.pr.civ. recurenta face de fapt, trimitere la argumentele care au sustinut motivul de nelegalitate prev. de art. 304 pct. 9 C.pr.civ., fiind in realitate, o critica indicata in mod formal, fara dezvoltarea considerentelor care sa o sustina.

    2) Recursul paratului este de asemenea, nefondat, avand in vedere urmatoarele:

    Sustinand ca reclamanta nu si-a demonstrat in cauza calitatea de persoana indreptatita, paratul face trimitere la continutul aceleiasi notificari, din care ar rezulta ca solicitarea de restituire a fost formulata prin indicarea calitatii de proprietar deposedat, iar nu a aceleia de mostenitor al proprietarului deposedat, pentru a face incidente dispoz. art. 4 alin. 2 din Legea nr. 10/2001.

    Critica este nefondata, in conditiile in care, precizandu-si calitatea de persoana indreptatita, reclamanta a aratat ca este fost proprietar al imobilului, ca unic mostenitor al defunctei L.E.”.

    Cum L.E. a fost proprietara a imobilului – teren si constructie –, iar terenul a fost trecut in proprietatea statului prin efectul art. 30 din Legea nr. 58/1974, intrucat reclamanta era mostenitor testamentar (iar dobandirea terenurilor la acel moment se putea realiza doar pe calea succesiunii legale), rezulta ca aceasta avea vocatia de a solicita restituirea terenului, conform art. 4 alin. 2 din Legea nr. 10/2001.

    Sub acest aspect, instantele au facut o corecta aplicare a normei legale mentionate care recunoaste beneficiul legii si mostenitorilor legali sau testamentari ai persoanelor juridice indreptatite”.

    Imprejurarea ca in continutul notificarii reclamanta si-a precizat calitatea de proprietar al bunului trebuie pusa in legatura cu motivarea ulterioara, respectiv, ca este unica mostenitoare a defunctei L.E.”.

    Probele administrate in cauza (testamentul, certificatul de mostenitor) au justificat aceasta calitate, iar dispozitiile legale (art. 4 alin. 2 din Legea nr. 10/2001) in care se incadreaza situatia reclamantei ii confera acesteia statutul de persoana indreptatita.

    Or, in pofida acestei evidente si fara sa aiba un fundament legal in demersul sau judiciar, recurentul-parat contesta calitatea de persoana indreptatita a reclamantei, limitandu-se la un considerent pur formal, pe care il deduce din imprejurarea ca in notificare a fost indicata in mod direct calitatea de proprietar al bunului in persoana notificantei.

    Se ignora astfel in mod voit faptul ca respectiva calitate de proprietar se grefa, in realitate, pe aceea de mostenitor al titularului dreptului de proprietate care facuse obiectul deposedarii abuzive.

    Potrivit considerentelor aratate, criticile de nelegalitate formulate au fost gasite nefondate, astfel incat si recursul paratului va fi respins in consecinta.


    Sursa materialului: Inalta Curte de Casatie si Justitie





  • Lista spete


    Cautare text




    Termeni juridici, grupare tematica




    Vezi reducerile de azi la televizoare 4k.

    Aici gasesti cele mai noi si ieftine telefoane mobile



    Coordonator
    Magdalena Popeanga

    Website administrat de
    Alioth Software
    Politica de securitate
    Termeni si conditii
     RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
    46 useri online

    Useri autentificati: