DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  
Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente
Cursuri Lupu&Partners

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English





(P)Scoala de Muzica PianoForte, cursuri de canto, pian si vioara pentru copii si adulti

(P)Cursuri de Limbi Straine
(P)Traduceri si Interpretariat

Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Resursa ta de Drept: Migratia poate aduce un plus de bunastare si reduce saracia", se spune in Perspective Economice Globale 2006



Material preluat de la Banca Mondiala
WASHINGTON, 16 noiembrie 2005

Migratia internationala poate genera substantiale castiguri de bunastare pentru persoanele care migreaza si familiile lor, precum si pentru tarile de origine si de destinatie prin politici care sa asigure o mai buna gestionare a fluxului persoanelor in migratie si facilitare a transferului sumelor trimise acasa, se spune in raportul anual al Bancii Mondiale Perspective economice globale (Global Economic Prospects – GEP) in 2006.

"Cu numarul celor care migreaza apropiindu-se de 200 milioane, productivitatea si banii castigati de acestia reprezinta o forta in reducerea saraciei," a declarat François Bourguignon, economist sef al Bancii Mondiale si Prim Vicepresedinte pentru economia dezvoltarii. "Sumele trimise acasa, in special, reprezinta pentru multi un mijloc important de a iesi din saracia extrema. Pentru oficialitatile care formuleaza politica, provocarea consta in valorificarea integrala a beneficiilor economice ale migratiei gestionand totodata implicatiile sociale si politice ale acesteia."

Raportul GEP pe acest an intitulat Implicatiile economice ale migratiei si sumelor repatriate mai prognozeaza si o incetinire a cresterii economice in tarile in dezvoltare la 5,9% anul acesta si 5,7% in 2006, de la 6,8% in 2004. In economiile in curs de dezvoltare, cresterea va continua intr-un ritm dintre cele mai inalte inregistrate de acestea vreodata, care va reprezenta totodata mai mult decat dublul celui din tarile cu venit ridicat unde se prevede scaderea ritmului de crestere economica de la 3,1% in 2004 la circa 2.5% in 2005 si 2006.

Preturile ridicate ale petrolului, constrangerile de capacitate si cresterea treptata a ratelor dobanzii sunt principalii factori de incetinire a dezvoltarii globale. "Pana nu demult, cererea ridicata pe plan global si cresterea preturilor celorlalte materii prime in afara de petrol au atenuat impactul preturilor crescande ale petrolului asupra tarilor in curs de dezvoltare importatoare de petrol,"a aratat Andrew Burns, autorul unuia din capitolele raportului. "Dar este de asteptat ca pretul tot mai ridicat al petrolului incepand din 2004 sa genereze costuri economice substantiale pentru economiile sarace importatoare de petrol care nu sunt integral reflectate in valorile PIB-ului."

Impactul negativ al preturilor ridicate la petrol asupra conditiilor de desfasurare a comertului este estimat la circa 3% din venit, in tarile cu venit redus importatoare de petrol. In absenta unor masuri de asistenta a celor mai vulnerabile dintre aceste tari, acestea ar putea fi obligate sa-si reduca importurile de alte produse esentiale in afara petrolului.

Click pentru detalii

Unul din riscurile perspectivei prezentate in raport este posibilitatea perturbarii livrarilor de petrol, care ar putea duce la o majorare si mai mare a preturilor acestuia si o potentiala reducere a productiei mondiale cu 1,5% timp de cativa ani. Un al doilea element de incertitudine este dat de persistenta dezechilibrelor globale si cresterea datoriei publice in tarile cu venit ridicat. Ceea ce, avertizeaza raportul, ar putea duce la o crestere a ratelor dobanzii pe termen lung mult mai rapida decat se prevede, afectand perspectivele cresterii economice.

Rezultatele economice bunele ale tarilor in curs de dezvoltare din ultima vreme sugereaza un impact pozitiv al reformelor intreprinse in ultimele decenii asupra trendului cresterii. Progresele inregistrate in Africa, unde venitul pe locuitor a crescut cu 1,8% pe an, contrasteaza vizibil cu situatia din anii Optzeci si Nouazeci cand venitul acestor tari era in scadere. Dar, in pofida acestor progrese, mai sunt inca multe de facut. Desi in Africa Sub-Sahariana, cresterea economica s-a consolidat si incidenta saraciei a scazut, cresterea rapida a populatiei face ca numarul locuitorilor din aceasta regiune care traiesc cu $1 sau mai putin pe zi sa fie mai mare decat la inceputul anilor Optzeci, si este de asteptat ca el sa creasca in continuare.



Migratia ofera castiguri economice care pot fi extrem de mari

Revenind la principala tema a raportului GEP pe acest an, migratia si sumele repatriate, raportul arata ca o crestere a numarului celor plecati sa lucreze in strainatate care sa mareasca forta de munca din tarile cu venit ridicat cu 3% pana in 2025 ar putea majora venitul real global cu 0,6% sau 356 miliarde dolari. O crestere de acest ordin a numarului celor care migreaza ar corespunde trendului migratiei din ultimele trei decenii.

"Castigurile relative sunt mult mai mari pentru populatia tarilor in curs de dezvoltare decat pentru cea a tarilor bogate, rivalizand cu castigurile potentiale ale reformei globale a comertului" incheie autorul, aratand ca $162 miliarde vor reveni noilor persoane care migreaza, $143 miliarde locuitorilor tarilor in curs de dezvoltare si $51 miliarde locuitorilor tarilor cu venit ridicat. Pentru realizarea acestor castiguri, GEP propune ca tarile in curs de dezvoltare sa caute incheierea de acorduri cu tarile in care emigreaza locuitorii lor pentru imbunatatirea conditiilor de trecere a frontierei, cautare si mentinere a locurilor de munca si trimitere a unei parti din castigul realizat acasa.

In concordanta cu recentul raport al Comisiei Globale pentru Migratie Internationala, care cere "recunoasterea si intarirea" rolului persoanelor care migreaza in promovarea cresterii economice, dezvoltarii si reducerii saraciei, GEP mai arata si ca migratia si banii trimisi acasa trebuie priviti ca venind in completarea eforturilor locale de dezvoltare in tarile cu venit redus. "Migratia" se spune in GEP, "nu trebuie considerata ca inlocuitor al dezvoltarii economice in tara de origine, intrucat dezvoltarea depinde, in ultima instanta, de o sanatoasa politica economica interna."

GEP citeaza si nevoia tarilor in curs de dezvoltare confruntate cu un masiv exod de persoane calificate si absolventi universitari (asa-numita "migratie a creierelor"–"brain drain") de a imbunatati conditiile de lucru in sectorul public, de a investi mai mult in educatie si cercetare, si de a ajuta la identificarea unor locuri de munca pentru cei cu nivel de studii ridicat care au lucrat in strainatate si se intorc acasa.

"Gestionarea programelor de migratie, inclusiv vize de munca temporara pentru lucratorii cu nivel redus de calificare care emigreaza in tarile industriale, ar putea ajuta la reducerea problemelor legate de numarul mare al persoanelor care migreaza neregulat, si cresterea migratiei lucratorilor temporari," a declarat Uri Dadush, Director al Grupului Bancii pentru perspectivele dezvoltarii care realizeaza GEP. "Aceasta ar contribui la reducerea semnificativa a saraciei in tarile de origine, a celor care migreaza, a familiilor acestora si, pe masura ce sumele repatriate cresc, a comunitatii mai largi."



Sumele repatriate au ajuns la $232 miliarde

Sumele repatriate oficial inregistrate la nivel mondial au depasit $232 miliarde in 2005. Din acestea, tarile in curs de dezvoltare au primit $167 miliarde, mai mult decat dublul ajutorului pentru dezvoltare din toate sursele. Autorii GEP sugereaza ca sumele trimise acasa prin canale informale ar mai putea reprezenta inca cel putin jumatate din suma oficiala estimata, ceea ce face ca in multe tari in curs de dezvoltare sumele repatriate sa constituie cea mai mare sursa de capital extern.

Tarile in care se inregistreaza cele mai mari intrari de sume repatriate sunt
  • India ($21,7 miliarde),
  • China ($21,3 miliarde),
  • Mexic ($18,1 miliarde),
  • Franta ($12,7 miliarde)
  • Filipine ($11,6 miliarde).

    Cele pentru care sumele repatriate reprezinta cea mai mare proportie din produsul intern brut sunt Tonga (31%), Moldova (27,1%), Lesotho (25,8%), Haiti (24,8%) si Bosnia si Hertegovina (22,5%.

    In pofida accentului pus pe sumele trimise acasa din tarile dezvoltate, cele din tarile in curs de dezvoltare—asa-numitele "fluxuri sud-sud"—reprezinta 30-45% din totalul sumelor repatriate.

    "Migratia reprezinta un fenomen cu adevarat global," a declarat Dilip Ratha, unul din co-autorii raportului. "Multe tari, atat dezvoltate, cat si in curs de dezvoltare, sunt deopotriva tari care trimit si primesc persoane aflate in migratie, si care trimit si primesc sume repatriate."

    Analiza sondajelor in randul populatiei arata ca sumele trimise acasa de cei care lucreaza in strainatate se asociaza cu o scadere semnificativa a ratei saracie iin mai multe tari in curs de dezvoltare, printre care Uganda (11%), Bangladesh (6%) si Ghana (5%). In plus, sumele repatriate par sa ajute populatia sa-si mentina nivelul consumului in cazul unor socuri economice si dificultati. Ele se leaga si de o crestere a sumelor investite de populatie in educatie si sanatate, precum si de o crestere a activitatii antreprenoriale. Aceste concluzii sunt sustinute de constatarile unui studiu recent al Bancii Mondiale intitulate Migratia internationala, sumele repatriate si exodul de creiere (International Migration, Remittances and the Brain Drain), redactat de Caglar Ozden si Maurice Schiff.

    Insa, comisioanele percepute de furnizorii serviciilor de transfer al sumelor repatriate sunt ridicate, ajungand deseori la 10-15% pentru sume mici trimise acasa de regula de persoane sarace. GEP face un apel la actiune pentru reducerea acestor comisioane care sunt adesea mult mai ridicate decat costul efectuarii acestor tranzactii. Raportul arata ca o crestere a concurentei pe piata transferurilor acestor sume va conduce la scaderea comisioanelor, marind astfel venitul ramas la dispozitia lucratorilor saraci in migratie si, deci, stimulentele de a trimite mai multi bani acasa.



    Reducerea costului de transfer al sumelor repatriate

    Reducerea costului sumelor trimise acasa va incuraja utilizarea canalelor formale de transfer mai mult decat reglementarea serviciilor asa-zis informale. Daca reglementarea este necesara pentru a reduce activitatile de spalare a banilor si finantare a terorismului, ea trebuie implementata in asa fel incat sa nu se interpuna obiectivului de reducere a costului sumelor trimise acasa.

    GEP recomanda marirea accesului persoanelor sarace care migreaza si familiilor acestora la servicii financiare formale pentru expedierea si primirea sumelor repatriate. Aceasta s-ar putea realiza prin incurajarea dezvoltarii retelelor bancare, permiterea bancilor interne din tarile de origine de a functiona in strainatate, emiterea unor carti de identitate recunoscute celor care migreaza si facilitarea participarii institutiilor de microfinantare si case/societati de credit pe piata sumelor repatriate.

    Raportul citeaza experienta reducerii taxelor de transfer al sumelor repatriate in India, Filipine si pe coridorul SUA-Mexic, drepte exemple pentru a fi urmate. Acestea au inclus, printre altele, actiunea guvernului pentru deschiderea sistemului postal in scopul cresterii concurentei pentru transferul de sume repatriate, emiterea unei carti de identitate consulare pentru a inlesni deschiderea de catre mexicanii care migreaza de conturi bancare in SUA si transmiterea de mesaje pe telefonul mobil pentru transferurile de sume repatriate.

    Pe langa cresterea consumului familiilor celor care migreaza, fluxul constant de valuta al sumelor repatriate poate mari bonitatea unei tari in cazul creditelor externe. Acolo unde institutiile financiare pot emite titluri de valoare pentru depozitele de sume repatriate, ele pot largi accesul la capital in tarile in curs de dezvoltare si reduce costul imprumuturilor.

    Daca raportul incurajeaza reformele pentru facilitarea cresterii fluxului de sume repatriate, el se opune eforturilor guvernelor de a impozita sumele repatriate si avertizeaza impotriva stimularii indreptarii sumelor repatriate catre anumite domenii sau sectoare prin programe de cofinantare. Argumentand ca astfel de scheme au avut putin succes in trecut, raportul Bancii sfatuieste guvernele sa aplice sumelor repatriate acelasi regim ca oricarui alt venit privat. De asemenea, ca fonduri private, sumele repatriate nu trebuie considerate ca inlocuitor al asistentei pentru dezvoltare, se arata in raport.

    "Sumele repatriate reprezinta un venit castigat din greu care, in majoritatea cazurilor, a fost deja impozitat," a spus economistul sef al Bancii Bourguignon. "Ele nu trebuie sa fie impozitate din nou, iar guvernele nu trebuie sa incerce sa le considere ajutor de dezvoltare."


    -----------------------------------
    Comunicat de presa nr. 2005/201
    Contactati: Christopher Neal (202) 473-7229
    Cneal1@worldbank.org
    Nazanine Atabaki (202) 458-1450
    Natabaki@worldbank.org
    Radio/TV: Cynthia Case McMahon (202) 473-2243
    Ccase@worldbank.org
    ------------------------------------



    Alte resurse




    Termeni juridici, grupare tematica



  • Coordonator
    Magdalena Popeanga

    Website administrat de
    Alioth Software
    Politica de securitate
    Termeni si conditii
     RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
    92 useri online

    Useri autentificati: