Resursa ta de Drept: Program de masuri pentru elaborarea Strategiei nationale pentru reducerea efectelor secetei pe termen scurt, mediu si lung, 2007
[Materialul de fata a fost preluat din Indaco Legenet legenet.indaco.ro]
Scopul
Stabilirea de masuri eficiente la toate nivelurile implicate in vederea realizarii Strategiei nationale pentru reducerea efectelor secetei pe termen scurt, mediu si lung, denumita in continuare Strategia.
Principii ale reducerii efectelor secetei
a) protectia si conservarea resurselor de apa existente si realizarea de noi acumulari de apa;
b) protectia si conservarea resurselor de sol;
c) protectia si conservarea ecosistemelor;
d) dezvoltarea durabila a agriculturii si silviculturii;
e) reconstructia zonelor deteriorate ca efect al secetei;
f) participarea publicului la implementarea masurilor de reducere a efectelor secetei.
Studii si documentatii de baza
In vederea realizarii Strategiei se vor utiliza studii si documentatie relevante, printre care: harti pedologice, proiectii satelitare, harti de hazard si de risc la seceta, inventarul amenajarilor de irigatii, studiul de irigatii si drenaje in Romania, studiile tehnice, economice, financiare si de mediu din cadrul Proiectului "Reabilitarea si reforma sectorului de irigatii" etc.
Partile principale ale Programului de masuri pentru elaborarea Strategiei
Programul de masuri pentru elaborarea Strategiei va cuprinde, fara a se limita la acestea, urmatoarele parti principale:
a) norma de continut a Strategiei, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezentul program;
b) institutiile implicate in elaborarea Strategiei:
autoritati ale administratiei publice centrale;
unitati de invatamant superior;
institute de cercetare;
organizatii neguvernamentale;
furnizori de apa pentru populatie, agricultura, industrie si alte activitati;
c) masurile institutionale si legislative:
convocarea Comitetului national pentru combaterea secetei, a degradarii terenurilor si a desertificarii, denumit in continuare Comitetul national, infiintat prin Hotararea Guvernului nr. 474/2004;
organizarea de intalniri ale tuturor partilor implicate pentru punerea de acord a documentelor elaborate si integrarea acestora in conceptul general al Strategiei;
d) consultarea si informarea publica.
Implementarea planului
a) coordonarea elaborarii Strategiei:
Comitetul national;
b) atributiile si responsabilitatile institutiilor implicate in elaborarea Strategiei:
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale;
Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile;
Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor;
Ministerul Transporturilor;
Ministerul Economiei si Finantelor;
Ministerul Internelor si Reformei Administrative;
Ministerul Sanatatii Publice;
universitati de specialitate;
institute de cercetare de profil;
c) resurse necesare implementarii planului:
fonduri de la bugetul de stat pentru elaborarea studiilor si evaluarilor preliminare;
alte fonduri si granturi disponibile;
d) elaborarea de studii si evaluari preliminare necesare definirii Strategiei:
definirea unei harti clare a zonelor care nu se preteaza la aplicarea irigatiilor;
realizarea unei harti a masurilor de interventie urgenta pentru diminuarea efectelor secetei;
realizarea unui studiu privind ciclicitatea fenomenului de seceta;
e) raportarea si monitorizarea evolutiei elaborarii Strategiei:
rapoarte periodice ale institutiilor publice implicate catre Comitetul national, in vederea coordonarii elaborarii Strategiei;
rapoarte ale Comitetului national catre Guvernul Romaniei privind evolutia elaborarii Strategiei.
ANEXA la Programul de masuri pentru elaborarea Strategiei - NORMA DE COTINUT A STRATEGIEI
STRATEGIA NATIONALA pentru reducerea efectelor secetei pe termen scurt, mediu si lung
1. INTRODUCERE
1.1. Desertificarea si seceta - efecte imediate, pe termen mediu si lung
Avand in vedere pozitia Romaniei pe glob, la jumatatea distantei dintre pol si ecuator, fiind strabatuta de paralela de 45?, precum si pozitia sa geografica pe continent, la aproximativ 2.000 km de Oceanul Atlantic, 1.000 km de Marea Baltica, 400 km de Marea Adriatica si riverana cu Marea Neagra, masele de aer dirijate spre teritoriul Romaniei in diferite contexte sinoptice evolueaza intr-o gama foarte ampla mergand pana la cele tropicale. Instabilitatea raporturilor dintre principalii centri barici face sa se inregistreze atat perioade importante cu regim anticiclonic specific manifestarii fenomenului de seceta, cat si treceri rapide de la regimul anticiclonic la circulatia ciclonica si invers, cu trecerea prin fenomene extreme precum furtuni, grindina sau tornade.
Din punctul de vedere al indicelui de ariditate, care este in medie de 0,20, teritoriul Romaniei se incadreaza in zonele semiaride, uscat-subumede si umede.
In teritoriul cu risc ridicat la desertificare si seceta clima este calda si uscata, cu temperaturi medii anuale mai mari de 10?C.
Romania are 7 milioane de hectare situate in zone cu risc de desertificare.
In Romania fenomenele de seceta cu accente puternice in unele perioade au fost semnalate si descrise cu mult timp in urma. In ultimul deceniu fenomenele de uscaciune extrema s-au extins ca urmare a transformarilor profunde carora a fost supus patrimoniul funciar agricol si silvic - defrisari, distrugerea perdelelor forestiere de protectie, neaplicarea irigatiilor etc.
Conform datelor meteorologice obtinute pentru o perioada de peste 100 de ani in sud-estul tarii, cuprinzand Dobrogea, estul Munteniei si sudul Moldovei, aceste zone sunt potential afectate de desertificare, circa 3 milioane de hectare, din care 2,8 milioane de hectare reprezinta terenuri agricole. Suprafata afectata de seceta este sensibil mai mare decat cea mentionata, practic acoperind intreaga zona agricola a tarii.
Procesele de degradare a solurilor afecteaza in diferite grade mai mult de o treime din suprafata teritoriului tarii. Dintre acestea cele mai notabile sunt eroziunea prin apa si alunecarile de teren, care afecteaza 7 milioane de hectare, la care se adauga efectul secetei.
Pentru reducerea efectelor secetei si combaterea desertificarii este necesar sa se adopte masuri privind:
a) activitati preventive - de prevenire, de protectie si de pregatire;
b) activitati de management operativ - ce se intreprind in timpul fenomenului de seceta;
c) activitati de reconstructie si refacere - ce se intreprind dupa trecerea fenomenului de seceta.
1.2. Definitii
Masuri de diminuare a efectelor secetei - ansamblul masurilor de protectie a resurselor de apa si de sol, precum si de reconstructie a zonelor afectate de expunerea la seceta.
Degradarea solurilor - procesele de deteriorare a calitatii solurilor, printre care eroziunea, reducerea materiei organice, contaminarile difuze si locale, scoaterea din circuitul agricol, compactarea, declinul biodiversitatii, salinizarea, seceta, inundatiile si alunecarile de teren sau combinatii ale acestora, care conduc la crearea conditiilor climatice aride sau subaride specifice desertificarii.
Conservarea solului - ansamblul masurilor care asigura protectia si restabilirea solurilor, utilizarea stiintifica argumentata, rationala si in complex, in scopul asigurarii bunastarii continue a generatiilor de azi si viitoare.
Conservarea resurselor de apa - ansamblul masurilor care asigura protectia si refacerea resurselor de apa dulce prin controlul cantitatii utilizate si al continutului de substante poluante din aceasta.
2. STRATEGIA NATIONALA PENTRU COMBATEREA DESERTIFICARII SI REDUCEREA EFECTELOR SECETEI
a) Necesitatea Strategiei
Actiunile si masurile de reducere a efectelor asupra sanatatii populatiei si a pagubelor materiale produse de seceta se desfasoara pe teritoriul Romaniei de peste 100 de ani, in a doua parte a secolului XX acestea fiind acompaniate de masuri complexe de protectie a mediului. In prezent functioneaza diverse tipuri de amenajari de protectie a populatiei, bunurilor si resurselor de sol si de apa, constand in:
amenajari de irigatii care pot deservi pana la 3 milioane de hectare de teren arabil;
lacuri de acumulare;
terenuri impadurite;
perdele forestiere de protectie.
Fenomenul de seceta cu care se confrunta Romania in anul 2007 a scos in evidenta vulnerabilitatea comunitatilor umane expuse riscului, manifestata prin slaba lor capacitate de a absorbi efectele fenomenului si de a se reface dupa trecerea acestuia.
In acest context apare ca necesara schimbarea abordarii asupra solutionarii problemelor generate de seceta si trecerea de la actiunea de tip pasiv la actiunea activa pentru reducerea pagubelor potentiale si a vulnerabilitatii receptorilor riscului de seceta.
b) Scopul Strategiei
Strategia are drept scop reducerea impactului produs de seceta asupra populatiei, bunurilor si factorilor de mediu printr-o planificare adecvata si printr-o politica care sa corespunda standardelor si nevoilor comunitatilor umane.
Strategia reprezinta documentul-cadru pentru pregatirea si adoptarea unor masuri vizand:
adoptarea unei conceptii integrate in abordarea aspectelor fizice, biologice si socioeconomice ale proceselor desertificarii si secetei;
acordarea atentiei cuvenite, in privinta comertului si contractarii de datorii in scopul crearii unui mediu economic favorabil, care sa conduca la promovarea unei dezvoltari durabile;
integrarea strategiilor pentru eradicarea saraciei in eforturile pentru combaterea desertificarii si reducerea efectelor secetei;
promovarea cooperarii transfrontaliere in domeniile protectiei mediului si ale conservarii solului si resurselor de apa, in masura in care ele au legatura cu desertificarea si seceta;
consolidarea cooperarii subregionale, regionale si internationale;
cooperarea in cadrul organizatiilor interguvernamentale competente;
stabilirea mecanismelor institutionale, acordand atentie evitarii paralelismelor;
incurajarea utilizarii mecanismelor si a intelegerilor financiare bilaterale si multilaterale existente, care mobilizeaza si canalizeaza resurse financiare pentru combaterea desertificarii si reducerea efectelor secetei;
acordarea prioritatii cuvenite alocarii resurselor adecvate pentru combaterea desertificarii si reducerii efectelor secetei;
stabilirea de strategii si prioritati in cadrul planurilor si/sau al politicilor de dezvoltare durabila, pentru combaterea desertificarii si reducerea efectelor secetei;
abordarea cauzelor profunde ale desertificarii si acordarea unei atentii speciale factorilor socioeconomici care contribuie la procesele de desertificare;
stimularea formarii constiintei publice si facilitarea participarii populatiei la eforturile pentru combaterea desertificarii si reducerea efectelor secetei;
crearea unui cadru favorabil prin consolidarea legislatiei aplicabile in vigoare sau prin adoparea de noi legi si stabilirea politicilor pe termen lung si a programului de actiune.
Strategia constituie si baza stabilirii masurilor specifice de reducere a efectelor secetei si de dezvoltare regionala ce se vor lua de administratia centrala si locala.
Strategia stabileste responsabilitatile de implementare si reglementare ale autoritatilor administratiei centrale si locale, ale populatiei si agentilor economici, precum si modul de cooperare la rezolvarea problemelor generate de seceta si implicarea tuturor factorilor.
c) Obiectivele strategiei
(i) Obiective generale
Obiectivul general al Strategiei il constitue stabilirea atributiilor ce revin Guvernului Romaniei, autoritatilor administratiei publice centrale si locale si utilizatorilor de apa si de terenuri, precum si a resurselor necesare realizarii Programului national de actiune pentru combaterea fenomenelor de degradare a terenurilor, de seceta si desertificare.
In acest sens se vor realiza urmatoarele:
stabilirea de actiuni eficiente la toate nivelurile de decizie;
crearea unei conceptii integrate in abordarea aspectelor fizice, biologice si socioeconomice ale proceselor desertificarii si secetei;
dezvoltarea unei abordari cuprinzatoare care sa se coroboreze cu programele de dezvoltare durabila.
(ii) Obiective specifice
Obiective economice
In plan economic se vor aloca resursele necesare prevenirii si reducerii efectelor secetei si asigurarii conditiilor de continuare a activitatii in conditii de risc crescut al impactului lipsei de umiditate si actiunii temperaturilor extreme.
Obiective sociale
Persoanele individuale si locuintele vor avea create conditii de alimentare corespunzatoare cu apa potabila, asigurare a confortului termic si a pragului de umiditate, aprovizionarii cu alimente proaspete.
Obiective de protectie a mediului
Obiectivul acestei strategii este acela de a constitui un document-cadru in vederea unei abordari sistematice si eficiente pe termen scurt si mediu a managementului secetei, avand ca scop diminuarea efectelor sale asupra populatiei si adoptarea masurilor de combatere pe termen lung a aridizarii si desertificarii.
Obiective sectoriale
A. Renaturarea prin reamenajarea Luncii Dunarii si a zonelor de lunca ale unor rauri interioare
B. Crearea unor salbe de iazuri in zonele pretabile din Moldova, Muntenia, Oltenia, Transilvania si Maramures
C. Reabilitarea amenajarilor de irigatii existente si realizarea de noi amenajari
D. Reimpadurirea si perdeluirea
E. Folosirea soiurilor de samanta si material semincer cu rezistenta sporita la seceta
F. Infiintarea culturilor in functie de prognoza meteo pentru anul agricol
G. Reorientarea spre culturi pretabile la zonele aride
H. Utilizarea unor tehnologii de lucru al solului pretabile in zonele aride
I. Protectia si utilizarea durabila a solului
d) Implementarea Strategiei nationale pentru combaterea desertificarii si reducerea efectelor secetei
(i) Planuri si programe
1. Programe de cooperare subregionala si regionala
In vederea punerii in aplicare a Strategiei, se vor elabora programe de cooperare subregionala si regionala constand in actiuni specifice la nivel de bazine hidrografice, zone cu risc ridicat la seceta sau in pericol de desertificare.
2. Programul national de actiune pentru combaterea fenomenelor de degradare a terenurilor, de seceta si desertificare
Programul national de actiune pentru combaterea fenomenelor de degradare a terenurilor, de seceta si desertificare reprezinta elementul central al Strategiei si cuprinde actiuni vizand urmatoarele:
a) promovarea programelor de eradicare a saraciei si asigurare a securitatii alimentare;
b) dinamica demografica, migrarea fortei de munca si asigurarea unui minim de conditii pentru continuarea desfasurarii activitatii in conditii de seceta extrema;
c) managementul durabil al resurselor naturale; mentionam ca pentru resursa "apa", acesta se realizeaza in prezent prin planurile de management ale bazinelor hidrografice;
d) utilizarea practicilor agriculturii durabile;
e) exploatarea si utilizarea eficienta a diverselor surse de energie;
f) masuri legislative si institutionale de implementare;
g) analiza sistemului informational meteorologic, hidrologic si hidrogeologic pentru a face completarile necesare monitoringului secetei meteorologice, agrometeorologice, hidrologice si hidrogeologice;
h) crearea de capacitate de reactie;
i) educarea si sensibilizarea publicului.
3. Instrumente de diminuare a efectelor secetei
Efectele secetei se pot diminua prin adoptarea unui set de masuri constand in urmatoarele:
Programe de evaluare
Elaborarea de criterii ori modalitati de declansare a actiunilor referitoare la seceta
Elaborarea unui sistem de avertizare, program de monitorizare
Realizarea inventarului datelor disponibile
Stabilirea de noi retele de strangere a datelor
Monitorizarea furnizorilor vulnerabili de apa pentru public
Legislatie/politici publice
Pregatirea de documente cuprinzand puncte de vedere pentru legislativ privind aspectele de politici publice
Aplicarea legislatiei adecvate in conformitate cu Directivacadru apa
Adoptarea de legislatie care sa asigure imprumuturi garantate cu dobanda mica pentru agricultori
Impunerea de limite dezvoltarii urbane
Cresterea livrarii de apa
Planificarea necesarului de apa
Schemele directoare de amenajare a bazinului hidrografic
Planificarea necesarului de apa se face prin intermediul schemelor directoare ale bazinelor hidrografice. Schemele directoare fixeaza intr-o maniera generala si armonioasa obiectivele de calitate si cantitate a apelor in perioadele secetoase. In corelare cu prevederile schemelor directoare se elaboreaza programe de masuri care trebuie realizate pentru atingerea obiectivelor privind asigurarea protectiei cantitative si calitative a apelor, apararea impotriva actiunilor distructive a apelor, precum si valorificarea potentialului apelor in raport cu cerintele dezvoltarii durabile a societatii si in acord cu strategia si politicile de mediu incluzand dezvoltarea lucrarilor, instalatiilor si amenajarilor de gospodarire a apelor.
In cadrul schemelor directoare se fac prezentarea zonelor expuse la seceta si cuantificarea caracteristicilor secetei:
a) frecventa, durata, extinderea si intensitatea secetelor;
b) indicatori de seceta;
c) zonarea teritoriului bazinului hidrografic din punctul de vedere al riscului la seceta;
d) variatia in timp si spatiu a secetei;
e) caracterizarea rezurselor de apa in conditii de seceta;
f) populatia afectata de fenomenele de seceta, pe judete, avand la baza indicatorii de vulnerabilitate la acest fenomen.
Asigurarea resurselor de apa in perioada secetoasa
Adoptarea de masuri structurale si nestructurale pentru combaterea secetei prin asigurarea resurselor de apa
Masurile structurale vor consta in propuneri pentru realizarea de noi infrastructuri ingineresti pentru:
a) cresterea capacitatii de stocare a apelor pentru asigurarea volumelor necesare in vederea acoperirii cerintelor de apa ale folosintelor: alimentarea cu apa potabila si industriala, producerea de energie, irigatii, zootehnie, navigatie, piscicultura/acvacultura, cerinte ecologice si de mediu etc.;
b) crearea zonelor umede de-a lungul raurilor interioare si de-a lungul Dunarii.
Masurile nestructurale vizeaza:
c) dezvoltarea sistemului de monitoring al secetei;
d) asigurarea unui sistem performant de avertizare a secetei;
e) imbunatatirea exploatarii lucrarilor care asigura sursele de apa ale folosintelor, inclusiv prin schimbarea categoriilor de folosinta;
f) aplicarea masurilor prevazute in planurile de restrictii in perioadele deficitare;
g) masuri pentru stimularea consumatorilor spre marirea randamentului instalatiilor existente, in vederea reducerilor pierderilor de apa, prin lucrari de intretinere si reparatii curente si prin refacerea instalatiilor respective, retehnologizare;
h) propuneri de masuri administrativ-financiare pentru reducerea cerintelor de apa ale folosintelor si pentru incurajarea recircularii apei;
i) modelarea de scenarii pentru studiul distributiei resurselor de apa in zonele afectate de seceta si aridizare, prin prisma modificarilor si variabilitatilor climatice la scara globala, specifice zonei geografice a Romaniei.
Avertizarea publica/programele de educare
Organizarea de intalniri de informare privind seceta pentru public si pentru mass-media
Implementarea de programe de avertizare privind conservarea apei
Publicarea si distribuirea de brosuri/foi volante privind tehnicile de conservare a apei si strategiile de gestionare a secetei in agricultura
Organizarea de seminarii privind aspectele deosebite referitoare la seceta
Pregatirea de modele de ordine privind conservarea apei
Infiintarea unui centru de informatii privind seceta. Componenta si atributiile acestuia se vor stabili de catre Comitetul National de Combatere a Secetei, infiintat prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale, cu referire stricta la perioadele de seceta.
Asistenta tehnica
Acordarea de consultanta furnizorilor de apa privind evaluarea vulnerabilitatii sistemelor de distributie existente
Reducerea cererii/programe de conservare a apei
Introducerea de stimulente economice mai puternice pentru investitiile private in domeniul diminuarii pierderilor de apa
Incurajarea reducerii pierderilor de apa la consumatorii casnici
Imbunatatirea utilizarii apei si a eficientei aductiunii acesteia
Programe de interventie in caz de urgenta
Se vor adopta masurile ce decurg din obligatiile trasate de Uniunea Europeana pentru racordarea la sisteme centralizate.
(ii) Atributii si responsabilitati
A. Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
a) elaboreaza, coordoneaza si aplica Strategia nationala pentru combaterea desertificarii si reducerea efectelor secetei;
b) coordoneaza, fundamenteaza, elaboreaza si actualizeaza Programul national de actiune pentru combaterea desertificarii si reducerea efectelor secetei;
c) coordoneaza aplicarea Programului national de actiune pentru combaterea desertificarii si reducerea efectelor secetei si evalueaza periodic efectele, calitatea si eficienta actiunilor intreprinse;
d) asigura cu prioritate fondurile necesare pentru aplicarea Programului national de actiune, in cadrul bugetului aprobat anual;
e) elaboreaza prevederi pentru impaduriri, realizarea de perdele forestiere, reabilitarea terenurilor agricole;
f) elaboreaza prevederi pentru utilizarea tehnologiilor moderne pentru irigatii;
g) elaboreaza prevederi pentru adaptarea culturilor agricole la noile conditii de seceta.
B. Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile
a) face propuneri de corelare a Programului national de actiune pentru combaterea desertificarii si reducerea efectelor secetei cu Strategia nationala privind schimbarile climatice si Planul national de actiune privind schimbarile climatice, Legea apelor, planurile bazinale de restrictii si folosire a apei in perioade deficitare, regulamentele de exploatare a barajelor si lacurilor de acumulare, legislatia privind calitatea apei, schemele directoare de amenajare a bazinelor hidrografice (prin planuri de amenajare a bazinelor hidrografice - din punctul de vedere al cantitatii si prin Planuri de management al bazinelor hidrografice - din punctul de vedere al calitatii), care trebuie elaborate pana la 22 decembrie 2009;
b) coordoneaza aplicarea masurilor pentru consolidarea capacitatii nationale climatologice, meteorologice si hidrologice, precum si mijloacele de avertizare din timp privind seceta;
c) elaboreaza planurile de bazin hidrografic de gospodarire a apelor;
d) evalueaza necesarul de apa la nivel national si zonal si propune masuri pentru asigurarea acestui necesar.
C. Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor
a) participa la elaborarea unor studii complexe de fundamentare a politicilor de combatere a efectelor secetei prin mijloace specifice amenajarii teritoriului si urbanismului;
b) asigura imbunatatirea dotarii cu echipamente a bazelor operationale pentru interventii in situatii de urgenta;
c) asigura imbunatatirea dotarii cu echipamente a bazelor operationale pentru interventii in situatii de urgenta prin Programul operational regional - Axa prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale.
D. Ministerul Transporturilor
a) asigura managementul tipurilor de risc generator de situatii de urgenta provocate de seceta;
b) asigura plantarea perdelelor forestiere de-a lungul cailor de comunicatii.
E. Ministerul Economiei si Finantelor
aplica prevederile Legii nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile ulterioare.
F. Ministerul Internelor si Reformei Administrative
a) initiaza si desfasoara campanii de constientizare a publicului larg asupra cauzelor si efectelor secetei si asupra importantei strategiei, obiectivelor si programului de actiune;
b) supravegheaza aplicarea in teritoriu a Programului national de actiune pentru combaterea desertificarii si reducerea efectelor secetei si a Strategiei nationale pentru combaterea desertificarii si reducerea efectelor secetei.
G. Ministerul Sanatatii Publice
a) organizeaza si coordoneaza activitatea de monitorizare a starii de sanatate a populatiei si relatiile cu factorii de risc de mediu;
b) propune masuri de igiena si urmareste aplicarea acestor masuri in zonele calamitate.
H. Administratia Nationala de Meteorologie
a) asigura monitorizarea in flux operational a evolutiei rezervelor de umiditate din sol, pe baza masuratorilor din cadrul retelei de specialitate;
b) asigura elaborarea prognozelor si avertizarilor referitoare la evolutia conditiilor meteorologice si agrometeorologice, implicit fenomenul de seceta pedologica;
c) asigura diseminarea informarilor agrometeorologice in flux operational catre factorii decizionali si alti utilizatori de profil agricol;
d) elaboreaza periodic rapoarte privind starea de umiditate a solului si vegetatia culturilor agricole in functie de evolutia conditiilor meteorologice si agrometeorologice;
e) elaboreaza documentatii privind aria de raspandire a fenomenului de seceta pedologica in anii agricoli excesiv de secetosi, pentru fundamentarea acordarii despagubirilor in caz de calamitati;
f) elaboreaza harti tematice privind aria de vulnerabilitate a zonelor de cultura la fenomenul de seceta pedologica, in scopul identificarii arealelor cu risc extrem (harti tematice la nivel national si regional);
g) analizeaza impactul schimbarilor climatice la nivel national in contextul schimbarilor climatice globale (situatia actuala, scenarii posibile ale schimbarilor climatice viitoare proiectate la nivelul Romaniei);
h) elaboreaza studii si cercetari privind stadiul curent si perspectiva evolutiei fenomenului de seceta pedologica la nivel national si pe regiuni agricole de referinta, pe baza de indicatori si, indici de seceta, nivele si clase de risc.
I. Academia de Stiinte Agricole si Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisesti"
coordoneaza activitatea stiintifica in domeniul crearii soiurilor de plante rezistente la seceta, tehnologiei irigatiilor cu consumuri mici de apa, politicilor agricole care reduc pierderile de apa.
J. Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie (ICPA)
a) monitorizeaza calitatea solului;
b) identifica terenurile degradate;
c) propune solutii de ameliorare a solului si de amenajare a terenurilor degradate.
K. Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice
a) realizeaza studii de fezabilitate si proiecte tehnice privind infiintarea perdelelor forestiere de protectie, impadurirea terenurilor degradate si impadurirea altor terenuri pentru cresterea suprafetelor ocupate cu paduri;
b) realizeaza studii si cercetari privind rezistenta speciilor lemnoase la seceta si a gradului de pretabilitate a acestora la diferite tipuri de soiuri.
L. Institutul National de Cercetare-Dezolvare pentru Imbunatatiri Funciare - I.N.C.D.I.F. - "ISPIF"
a) realizeaza studii de fezabilitate si proiecte tehnice privind reabilitarea amenajarilor de irigatii existente si executarea altor lucrari de realizare a altor noi amenajari de irigatii;
b) elaboreaza studii privind posibilitatea utilizarii unor surse de apa alternative pentru alimentarea amenajarilor de irigatii.
M. Regia Nationala a Padurilor (ROMSILVA)
asigura materialul genetic forestier in vederea executarii lucrarilor de impaduriri.
N. Administratia Nationala a Imbunatatirilor Funciare
a) realizeaza inventarul amenajarilor de irigatii aflate in administrarea sa;
b) evalueaza si propune lista lucrarilor de reabilitare a amenajarilor de irigatii aflate in administrarea sa;
c) evalueaza si propune lista amplasamentelor in care se pot realiza noi amenajari de irigatii.
(iii) Informarea si educarea populatiei.
In vederea informarii si educarii populatiei in privinta riscurilor si efectelor secetei, autoritatile responsabile cu gestionarea situatiei de urgenta in caz de seceta vor elabora ghiduri, indrumare, pliante, afise cuprinzand informatii referitoare la cauzele fenomenului de seceta, modalitatile de prevenire a acestora, precum si actiunile de protectie si interventie individuala si de grup.
Distributia materialelor informative se face prin grija autoritatilor administratiei publice locale, cu participarea activa a institutiilor de cult si de invatamant.
Populatia trebuie invatata cum sa se comporte inainte de aparitia fenomenului de seceta, in timpul acesteia si dupa trecerea fenomenului.
In vederea adaptarii la seceta a comunitatii se vor realiza campanii de informare adaptate nevoilor specifice ale comunitatii.
(iv) Transmiterea si receptionarea mesajelor de avertizare pentru cazuri de desertificare si seceta
Mesajele trebuie sa precizeze clar si concis ce se intampla si unde, ce semnificatie au ele pentru populatia tinta si ce trebuie aceasta sa faca. Aceste mesaje constituie semnalul pentru cei expusi riscului pentru ca acestia sa treaca la actiune inainte ca seceta sa se produca ori sa atinga niveluri critice.
Specialistii in mass-media vor fi consultati pentru ca mesajul sa fie:
scurt;
ordonat, astfel incat sa constituie cea mai importanta stire pentru populatie;
clar, simplu si sa evite jargonul.
Mesajul trebuie sa fie:
pozitiv, axat pe ce sa facem si nu pe ce sa nu facem;
sa sugereze actiunea si nu inactiunea;
sa invite la sociabilitate si nu la izolare;
sa fie viguros.
Caile de diseminare a avertizarii la seceta pot fi:
mesaje radio;
mesaje televizate, prezentate cu scris in miscare, la stiri sau in pauza;
ziare locale sau regionale;
telefon;
fax;
din usa in usa.
(v) Aspecte institutionale si legislative
Elaborarea unui act normativ privind gestiunea fenomenului de seceta pentru protectia populatiei si a bunurilor
Elaborarea unui act normativ pentru definirea proiectelor de interes national si de interes local si a modului lor de elaborare si de finantare
Elaborarea unui act normativ pentru clasificarea obiectivelor din punctul de vedere al gradului de protectie la seceta ce trebuie asigurat sau al riscului social acceptat
Instituirea unei structuri guvernamentale, interministeriale care sa asigure colaborarea "actorilor" si coordonarea lor
Elaborarea unui act normativ pentru reglementarea activitatilor de voluntariat pentru cazuri de seceta
Revizuirea legislatiei existente in domeniul managementului situatiilor de urgenta generate de seceta
-------------
Drept OnLine va prezinta in cadrul acestei Sectiuni cateva reglementari juridice de interes general, cu mentiunea ca informatiile prezentate in aceasta sectiune au un caracter pur informativ, existand posibilitatea de a fi intervenit modificari ulterioare, abrogari, nesurprinse aici.
-------------
Alte reglementari
Termeni juridici, grupare tematica
|
