DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  


Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Metodologie din 26/01/2007 privind elaborarea Planului national de alocare



[Materialul de fata a fost preluat din Indaco Legenet legenet.indaco.ro]

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 101 din 09/02/2007

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor

Face parte din Ordin nr. 85/2007



Capitolul I - Introducere


Art. 1
(1) Metodologia privind elaborarea Planului national de alocare prezinta modalitatea de calcul si de stabilire a numarului total de certificate de emisii de gaze cu efect de sera, in vederea alocarii la nivel national, precum si la nivelul fiecarui operator, pentru fiecare instalatie care intra sub incidenta prevederilor Hotararii Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera.
(2) Planul national de alocare reprezinta documentul prin care se stabileste numarul total de certificate de emisii de gaze cu efect de sera, denumite in continuare certificate, alocate in conformitate cu prevederile alin. (1). Certificatele sunt alocate activitatilor si instalatiilor prevazute in cuprinsul anexei nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 780/2006.

Art. 2
(1) La elaborarea Planului national de alocare se urmareste respectarea criteriilor prevazute in cuprinsul anexei nr. 3 la Hotararea Guvernului nr. 780/2006.
(2) Planul national de alocare se elaboreaza in conformitate cu recomandarile celui de-al doilea Ghid al Comisiei Europene privind realizarea Planurilor Nationale de Alocare pentru perioada 2008-2012.
(3) Prin Planul national de alocare se stabilesc numarul total de certificate de emisii de gaze cu efect de sera alocate la nivel national, precum si numarul total de certificate de emisii de gaze cu efect de sera alocate pentru fiecare instalatie, in conformitate cu prevederile art. 13 si 14 din Hotararea Guvernului nr. 780/2006.



Capitolul II - Determinarea numarului total de certificate la nivel national


Art. 3
(1) La nivel national, numarul total de certificate este stabilit pe baza proiectiilor emisiilor de dioxid de carbon realizate "de sus in jos" in cadrul scenariului fara masuri si/sau actiuni suplimentare de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera.
(2) Proiectiile emisiilor de dioxid de carbon realizate "de sus in jos" au la baza datele cuprinse in urmatoarele documente oficiale:
a) cel mai recent Inventar national al emisiilor de gaze cu efect de sera, elaborat sub coordonarea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului;
b) prognoza evolutiei produsului intern brut, elaborata de comisia nationala de specialitate in prognoza;
c) strategiile sectoriale, elaborate sub coordonarea autoritatii publice centrale pentru economie si comert.

Art. 4
(1) Proiectiile emisiilor de dioxid de carbon realizate "de sus in jos" se determina pe baza ratei de crestere a produsului intern brut, a ratei intensitatii carbonului, a ratelor de crestere sectoriale, precum si luand in considerare politicile si masurile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera.
(2) Din proiectiile realizate conform alin. (1) se determina proiectiile emisiilor de gaze cu efect de sera generate de sectoarele care nu intra sub incidenta prevederilor Hotararii Guvernului nr. 780/2006, tinandu-se cont de potentialul de reducere a emisiilor de gaze cu efect in aceste sectoare.
(3) Proiectiile emisiilor de dioxid de carbon generate de sectoarele de activitate care intra sub incidenta schemei reglementate de Hotararea Guvernului nr. 780/2006, denumita in continuare schema, se determina luand in considerare cresterea eficientei energetice si reducerea emisiei specifice de dioxid de carbon la nivel de sector.

Art. 5
(1) Numarul total de certificate ce urmeaza a fi stabilit la nivel national nu trebuie sa depaseasca plafonul indicativ determinat luandu-se in considerare recomandarile prevazute la art. 2 alin. (2).
(2) Plafonul indicativ se calculeaza conform prevederilor anexei nr. 1A la prezenta metodologie.

Art. 6
(1) Din plafonul national, care reprezinta numarul total de certificate ce urmeaza sa fie alocate pentru anul 2007 si perioada 2008-2012, se scad atat rezerva pentru instalatiile nou-intrate in schema, cat si numarul total de certificate care sunt utilizate pentru premierea actiunilor timpurii.
(2) Premierea actiunilor timpurii reprezinta acordarea unui bonus in conditiile prevazute la art. 12.
(3) Plafonul rezultat ca urmare a aplicarii prevederilor alin. (1) reprezinta numarul de certificate ce se aloca sectoarelor, respectiv instalatiilor care intra sub incidenta schemei.

Art. 7
Alocarea se realizeaza in doi pasi, dupa cum urmeaza:
a) se stabileste numarul total de certificate la nivel de sector;
b) se stabileste numarul de certificate la nivel de instalatie.



Capitolul III - Alocarea la nivel de sector si la nivel de instalatie


Art. 8
(1) Sectoarele identificate pe baza proiectiilor "de sus in jos", pentru care se realizeaza alocarea de certificate, sunt urmatoarele:
a) sectorul energetic;
b) sectorul rafinare produse petroliere;
c) sectorul productie si prelucrare metale feroase;
d) sectorul ciment;
e) sectorul var;
f) sectorul sticla;
g) sectorul ceramica;
h) sectorul celuloza si hartie.
(2) In sectorul energetic sunt cuprinse si instalatiile care apartin altor sectoare de activitate si care intra sub incidenta schemei datorita faptului ca detin instalatii de ardere cu o putere termica nominala mai mare de 20 MW.

Art. 9
(1) Plafonul la nivel de sector se determina astfel:
a) pentru anul 2007, pe baza ponderilor detinute de fiecare sector in plafonul pentru anul 2007, ponderi calculate ca raport intre total emisii ale fiecarui sector, determinate pe baza proiectiilor "de sus in jos" conform art. 6 alin. (3), si total emisii ale sectoarelor care intra sub incidenta schemei, determinate conform art. 4 alin. (3);
b) pentru perioada 2008-2012, pe baza mediei aritmetice a ponderilor detinute de fiecare sector in plafonul pentru perioada 2008-2012, ponderi calculate ca raport intre total emisii ale fiecarui sector, determinate pe baza proiectiilor "de sus in jos" si total emisii ale sectoarelor care intra sub incidenta schemei, determinate conform art. 4 alin. (3).
(2) Din plafonul pentru sectorul energetic, determinat conform alin. (1) lit. a), se scade numarul total de certificate care sunt utilizate pentru premierea sistemelor de cogenerare in conformitate cu prevederile art. 11.
(3) Din plafonul pentru sectorul energetic, determinat conform alin. (1) lit. b), se scade bonusul pentru cogenerare si rezerva pentru proiectele tip implementare in comun cu efect indirect asupra emisiilor acestui sector.
(4) Proiectele tip implementare in comun cu efect indirect sunt numai acele proiecte care determina diminuarea emisiilor de dioxid de carbon in sistemul energetic national.

Art. 10
(1) Numarul de certificate alocate pentru fiecare instalatie existenta se calculeaza conform prevederilor anexei nr. 1B la prezenta metodologie.
(2) Emisiile instalatiei se determina pe baza prelucrarii datelor privind consumul de combustibili si materii prime declarate in chestionarele transmise de operatori.
(3) Daca intr-o instalatie se desfasoara simultan doua dintre activitatile prevazute in anexa nr. 2 la Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 1.008/2006 pentru aprobarea competentelor si procedurii de emitere si revizuire a autorizatiei privind emisiile de gaze cu efect de sera, atunci alocarea se face astfel:
a) din sectorul activitatii pentru care emisiile generate de respectiva activitate reprezinta mai mult de 70% din emisiile instalatiei in perioada de referinta;
b) din ambele sectoare, in cazul in care emisiile generate de fiecare dintre activitati reprezinta mai mult de 30% din emisiile instalatiei in perioada de referinta.
(4) Determinarea numarului total de certificate alocat fiecarei instalatii se realizeaza cu respectarea principiului conform caruia alocarea nu trebuie sa depaseasca necesarul.
(A(inst.)/E(inst.)) <= 1, unde:

A(inst.) = alocarea instalatiei, calculata pentru fiecare an;
E(inst.) = emisiile totale ale instalatiei, calculate pentru fiecare an.

Art. 11
(1) Premierea sistemelor de cogenerare reprezinta acordarea unui bonus ce reprezinta un numar suplimentar de certificate fata de cele alocate conform art. 10, pentru instalatiile care indeplinesc conditiile prevazute la alin. (2).
(2) Bonusul pentru cogenerare se acorda pentru toate instalatiile existente care produc combinat si simultan energie electrica si termica, daca sunt indeplinite simultan urmatoarele conditii:
a) eficienta producerii simultane si combinate a energiei electrice si termice este de minimum 65% si se calculeaza conform prevederilor anexei nr. 1C la prezenta metodologie;
b) economia de combustibil aferenta producerii combinate si simultane de energie electrica si termica comparativ cu producerea separata a acelorasi cantitati de energie este mai mare decat zero si se calculeaza conform prevederilor anexei nr. 1C la prezenta metodologie.
(3) Bonusul pentru cogenerare se calculeaza in baza reducerii emisiilor de dioxid de carbon datorate economiei de combustibil corespunzatoare producerii combinate si simultane de energie electrica si termica, comparativ cu producerea separata a acelorasi cantitati de energie.
(4) Bonusul pentru cogenerare se calculeaza potrivit prevederilor anexei nr. 1B la prezenta metodologie.

Art. 12
(1) Bonusul pentru actiuni timpurii se acorda pentru reducerile de emisii de dioxid de carbon obtinute prin proiecte care au fost implementate in perioada 1998-2002.
(2) Premierea actiunilor timpurii reprezinta acordarea unui bonus ce reprezinta un numar suplimentar de certificate fata de cele alocate conform art. 10 si se calculeaza potrivit prevederilor anexei nr. 1B la prezenta metodologie.

Art. 13
In cazul in care o instalatie indeplineste conditiile impuse acordarii bonusului pentru actiuni timpurii si a celui pentru cogenerare, se acorda numai bonusul pentru cogenerare.



Capitolul IV - Reguli privind instalatiile nou-intrate


Art. 14
Instalatia nou-intrata este acea instalatie care a obtinut autorizatia privind emisiile de gaze cu efect de sera sau revizuirea acesteia ulterior notificarii Planului national de alocare Comisiei Europene.

Art. 15
Accesarea rezervei pentru instalatiile nou-intrate se poate face in urmatoarele situatii:
a) instalatii puse in functiune ulterior notificarii Planului national de alocare Comisiei Europene;
b) instalatii neidentificate la data notificarii Planului national de alocare Comisiei Europene;
c) schimbari privind regimul de functionare al instalatiei sau, respectiv, schimbari tehnologice care conduc la cresterea emisiilor aferente cresterii productiei cu cel putin 20% fata de anul precedent, cu conditia ca productia anului anterior sa fie cel putin egala cu cea declarata de operator in chestionar, pentru acel an;
d) extinderea instalatiei;
e) cresteri privind emisiile totale de dioxid de carbon, determinate de obligatia respectarii unor prevederi legislative, fara realizarea unei cresteri de productie (de exemplu: desulfurarea);
f) schimbari privind natura instalatiei.

Art. 16
(1) Pentru accesarea rezervei pentru instalatiile nou-intrate operatorul are urmatoarele obligatii:
a) sa notifice Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, ulterior semnarii contractului de executie a lucrarilor, cu privire la datele necesare evaluarii alocarii - din datele de proiect ale instalatiei si termenul punerii in functiune;
b) sa prezinte la Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, cu 90 de zile inainte de punerea in functiune a instalatiei, documentatia necesara obtinerii alocarii din rezerva pentru nou-intrati.
(2) Agentia Nationala pentru Protectia Mediului comunica solicitantului numarul de certificate retinut din rezerva pentru nou-intrati in termen de 30 de zile de la primirea notificarii conform alin. (1).
(3) Numarul de certificate prevazut la alin. (2) este retinut doar pana la data punerii in functiune.

Art. 17
(1) Formula de calcul pentru alocarea certificatelor pentru instalatiile nou-intrate este cea prevazuta in anexa nr. 2 la prezenta metodologie.
(2) Pentru situatia prevazuta la art. 15 lit. d), in cazul in care factorul de emisie pentru combustibilul/materia prima aferenta capacitatii noi este mai mare decat factorul de emisie al combustibilului/materiei prime aferente capacitatii existente datorita schimbarii de combustibil/materie prima, alocarea se determina ca diferenta intre emisiile calculate pentru productia totala aferenta noii capacitati, pe baza factorului de emisie nou, si emisiile calculate pentru productia inlocuita de noua capacitate, pe baza factorului de emisie anterior.
(3) Pentru situatiile prevazute la art. 15 lit. e) alocarea se determina pe baza cresterii de emisii aferente respectarii legislatiei in vigoare.
(4) Pentru instalatiile de producere combinata a energiei electrice si termice, in situatia in care raportul dintre energia electrica si energia termica aferente cresterii de productie este mai mare decat 3, se considera emisia specifica minima pentru centrale termoelectrice.

Art. 18
(1) Rezerva pentru instalatiile nou-intrate se gestioneaza la nivel national, fiind disponibila la inceputul fiecarei perioade, respectiv anul 2007 si anul 2008.
(2) Accesul instalatiilor nou-intrate la rezerva prevazuta la alin. (1) se realizeaza cu titlu gratuit.
(3) Alocarea certificatelor din rezerva se realizeaza dupa principiul "primul venit, primul servit", cu respectarea prevederilor art. 16.
(4) In cazul in care termenul prevazut la art. 16 alin. (1) lit. a) este depasit, alocarea se face in limita disponibilului ramas in rezerva pentru instalatiile nou-intrate la momentul noului termen al punerii in functiune.
(5) In cazul in care rezerva se epuizeaza, operatorii trebuie sa cumpere certificate necesare functionarii instalatiei nou-intrate de pe piata.
(6) Instalatiile nou-intrate in anul 2007 primesc certificatele calculate pentru anul 2007, iar certificatele aferente perioadei 2008-2012 sunt inregistrate in evidenta Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, urmand a fi emise prin registrul national, incepand cu anul 2008.

Art. 19
(1) In cazul in care la sfarsitul perioadei prevazute la art. 13 din Hotararea Guvernului nr. 780/2006 raman nealocate certificate din rezerva pentru anul 2007 pentru instalatiile nou-intrate, acestea sunt anulate in primul trimestru al anului 2008.
(2) In cazul in care la sfarsitul trimestrului al treilea al ultimului an al perioadei prevazute la art. 14 din Hotararea Guvernului nr. 780/2006 raman certificate nealocate din rezerva pentru instalatiile nou-intrate, acestea sunt valorificate prin licitatie de catre Guvern in ultimul trimestru al anului 2012.
(3) Procedura pentru licitatia prevazuta la alin. (2) se stabileste prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului.



Capitolul V - Reguli privind inchiderea instalatiilor


Art. 20
(1) O instalatie este considerata inchisa definitiv atunci cand sunt indeplinite simultan urmatoarele conditii:
a) productia este egala cu zero;
b) emisiile de dioxid de carbon sunt egale cu zero;
c) instalatia respectiva nu se mai deschide odata ce inchiderea a fost constatata si/sau demonstrata.
(2) Certificatele alocate instalatiei raman valabile in totalitate pentru anul in care inchiderea definitiva se constata si/sau se demonstreaza.
(3) Certificatele alocate respectivei instalatii se transfera in rezerva pentru instalatiile nou-intrate pentru anii ulteriori inchiderii definitive, in cazul in care nu s-a realizat un transfer in conformitate cu art. 23.

Art. 21
(1) O instalatie este considerata inchisa temporar atunci cand pentru o perioada de minimum un an inchiderea este planificata prin planul de activitate sau este datorata unor situatii de forta majora si sunt indeplinite simultan urmatoarele conditii:
a) productia este egala cu zero;
b) emisiile de dioxid de carbon sunt egale cu zero;
c) instalatia se redeschide dupa ce inchiderea a fost constatata si/sau demonstrata.
(2) Certificatele alocate instalatiei inchise temporar se transfera in rezerva pentru instalatiile nou-intrate, pentru perioada inchiderii temporare constatate si/sau demonstrate.
(3) Prevederile alin. (2) nu se aplica in cazul inchiderii temporare datorate lucrarilor de modernizare sau reparatiilor planificate si/sau anuntate, accidentelor industriale majore sau accidentelor tehnologice.

Art. 22
(1) O instalatie este considerata inchisa partial daca operatorul decide reducerea definitiva a capacitatii instalatiei cu peste 30% fata de capacitatea prevazuta in autorizatia privind emisiile de gaze cu efect de sera si emisiile de dioxid de carbon ale instalatiei scad cu peste 50% fata de emisiile instalatiei din perioada de referinta, calculate conform art. 10 alin. (1).
(2) Numarul certificatelor alocate instalatiei se reduce proportional cu scaderea emisiilor, incepand cu anul ulterior inchiderii partiale.
(3) Certificatele corespunzatoare reducerii de emisii se transfera in rezerva pentru instalatiile nou-intrate.



Capitolul VI - Reguli privind transferul certificatelor


Art. 23
(1) Transferul certificatelor se accepta doar pentru instalatii aflate pe teritoriul Romaniei.
(2) Transferul certificatelor este permis intre instalatiile care isi desfasoara activitatea in acelasi sector, sub conditia transferului de productie.
(3) Transferul certificatelor se poate realiza de la una sau mai multe instalatii care se inchid definitiv la una ori mai multe instalatii nou-intrate, in urmatoarele situatii:
a) intre instalatii care apartin aceluiasi operator;
b) intre instalatii care apartin unor operatori diferiti, cu conditia ca intre acestia sa existe un acord de transfer al productiei aferente certificatelor transferate;
c) intre una sau mai multe instalatii in functiune care apartin aceluiasi operator.
(4) In situatia prevazuta la alin. (3) instalatiile intre care se realizeaza transferul de certificate pot functiona in paralel pe o perioada de cel mult 6 luni, interval in care trebuie sa se realizeze si transferul de productie intre instalatiile respective.
(5) In situatia in care nu se realizeaza transferul de productie conform alin. (4), nu se realizeaza transferul de certificate.

Art. 24
Transferul certificatelor prevazut la art. 23 alin. (3) se poate realiza in urmatoarele conditii:
a) instalatia nou-intrata primeste toate certificatele aferente productiei transferate, in cazul in care productia instalatiei de la care se face transferul certificatelor este egala cu productia instalatiei catre care se transfera certificatele;
b) instalatia nou-intrata primeste toate certificatele aferente productiei transferate, in cazul in care productia instalatiei de la care se face transferul certificatelor este mai mare decat productia instalatiei catre care se transfera certificatele, iar disponibilul de certificate de la instalatia care se inchide definitiv se transfera in rezerva pentru instalatiile nou-intrate;
c) instalatia nou-intrata primeste toate certificatele aferente productiei transferate, in cazul in care productia instalatiei de la care se face transferul certificatelor este mai mica decat productia instalatiei catre care se transfera certificatele, si pentru diferenta de productie se poate accesa rezerva pentru nou-intrati.



Capitolul VII - Dispozitii tranzitorii si finale


Art. 25
Agentia Nationala pentru Protectia Mediului emite in registrul national certificatele alocate prin Planul national de alocare, astfel:
a) pentru anul 2007, in termen de 10 zile de la data intrarii in vigoare a hotararii Guvernului prin care se aproba Planul national de alocare;
b) pentru perioada 2008-2012, anual pana la data de 28 februarie a fiecarui an, o cincime din numarul total de certificate.

Art. 26
Certificatele emise neutilizate se pot reporta de la un an la altul in cadrul perioadei 2008-2012.

Art. 27
Operatorii pot sa utilizeze unitati de reducere a emisiilor (ERU) si reduceri de emisii certificate (CER) rezultate din activitati de proiect, in procent de 10% din numarul de certificate de emisii de gaze cu efect de sera alocate fiecarei instalatii, prevazut in Planul national de alocare.



ANEXA Nr. 1A la metodologie


1. Formula pentru determinarea plafonului indicativ, prevazuta la art. 5 alin. (2) din metodologie, este urmatoarea*):
___________ *) Pentru sectorul energetic se utilizeaza ultimul document de politica energetica ce urmeaza a fi aprobat, pana la finalizarea si transmiterea Planului national de alocare catre Comisia Europeana.
a) Pentru perioada prevazuta la art. 13 din Hotararea Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera, plafonul indicativ se calculeaza dupa cum urmeaza: PI = E(ET) [1 + r(PIB)]



Metodologie din 11/01/2007 de elaborare si punere in aplicare a planurilor si programelor de gestionare a calitatii aerului



INTRODUCERE

Prezenta metodologie a fost elaborata pentru a oferi sprijin autoritatilor/entitatilor responsabile cu punerea in practica a prevederilor Hotararii Guvernului nr. 543/2004 privind elaborarea si punerea in aplicare a planurilor si programelor de gestionare a calitatii aerului.
Metodologia prezinta o structura de baza care sa fie parcursa la elaborarea planurilor de gestionare/planurilor integrate de gestionare a calitatii aerului si a programelor de gestionare/programelor integrate de gestionare a calitatii aerului, consultarea publicului, aprobarea, monitorizarea implementarii si raportarea rezultatelor.
Termenii specifici utilizati in prezenta metodologie sunt cei definiti in actele normative relevante, in vigoare.
In prezenta metodologie se utilizeaza denumirile prescurtate din H.G. nr. 543/2004:
  • plan de gestionare a calitatii aerului, denumit in continuare plan de gestionare;
  • plan integrat de gestionare a calitatii aerului, denumit in continuare plan integrat de gestionare;
  • program de gestionare a calitatii aerului, denumit in continuare program de gestionare;
  • program integrat de gestionare a calitatii aerului, denumit in continuare program integrat de gestionare.

    1. Cadrul legislativ
    Directiva cadru 96/62/CE privind evaluarea si gestionarea calitatii aerului a fost transpusa in legislatia nationala prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 243/2000 privind protectia atmosferei, aprobata, cu modificari si completari, prin Legea nr. 655/2001. Ordonanta de urgenta stabileste cadrul juridic privind prevenirea, eliminarea, limitarea deteriorarii si ameliorarea calitatii atmosferei pentru evitarea efectelor negative asupra sanatatii omului si mediului, asigurandu-se astfel alinierea la normele juridice internationale si la reglementarile comunitare.
    Directiva Consiliului 1999/30/CE privind valorile limita pentru dioxid de sulf, dioxid de azot si oxizi de azot, pulberi in suspensie si plumb in aerul ambiental (prima Directiva fiica), Directiva 2000/69/CE privind valorile limita pentru benzen si monoxid de carbon in aerul ambiental (a doua Directiva fiica) si Directiva 2002/3/CE privind concentratia de ozon in aerul ambiental (a treia Directiva fiica) au fost transpuse in legislatia nationala prin Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator.
    Strategia nationala privind protectia atmosferei, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 731/2004 are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a calitatii aerului, eficient din punct de vedere economic. Obiectivul general al strategiei este protejarea sanatatii oamenilor si a mediului. Obiectivele cheie sunt:
  • mentinerea calitatii aerului inconjurator in zonele si aglomerarile in care aceasta se incadreaza in limitele prevazute de normele in vigoare pentru indicatorii de calitate;
  • imbunatatirea calitatii aerului inconjurator acolo unde aceasta nu se incadreaza in limitele prevazute de normele in vigoare;
  • adoptarea masurilor necesare in scopul limitarii pana la eliminare a efectelor negative asupra mediului, inclusiv in context transfrontier;
  • indeplinirea obligatiilor asumate prin acordurile si tratatele internationale la care Romania este parte si participarea la cooperarea internationala in domeniu.
    Strategia implica derularea de actiuni la diferite niveluri de competenta si decizie a autoritatilor cu responsabilitati in domeniul protectiei atmosferei, in acest sens, fiind implicate autoritati publice centrale responsabile pentru domeniile protectia mediului, industrie, sanatate, transport, administratie publica, precum si autoritatile teritoriale (regionale si locale) pentru protectia mediului, primariile, consiliile locale si consiliile judetene.
    Planul national de actiune in domeniul protectiei atmosferei, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 738/2004, stabileste un set de masuri care trebuie intreprinse in vederea atingerii obiectivelor cheie ale Strategiei nationale pentru protectia atmosferei. Realizarea actiunilor implica obligatii din partea titularilor de activitate, care detin surse de emisie de poluanti in atmosfera.
    In zonele si aglomerarile in care nivelurile concentratiilor de poluanti in atmosfera nu depasesc valorile limita, autoritatile publice teritoriale pentru protectia mediului iau masurile necesare pentru a pastra cea mai buna calitate a aerului inconjurator, in concordanta cu cerintele privind dezvoltarea durabila.
    In urma evaluarii calitatii aerului agentiile judetene pentru protectia mediului intocmesc liste cu zone/aglomerari, in conformitate cu prevederile Ordinului ministrului apelor si protectiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerarilor si clasificarea aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului in Romania. Pentru zonele si aglomerarile incadrate in lista 1 se elaboreaza planul de gestionare a calitatii aerului sau planul integrat de gestionare a calitatii aerului, iar pentru pentru zonele si aglomerarile incadrate in listele 2 si 4 se elaboreaza programul de gestionare a calitatii aerului, sau programul integrat de gestionare a calitatii aerului.
    Hotararea Guvernului nr. 543/2004 privind elaborarea si punerea in aplicare a planurilor si programelor de gestionare a calitatii aerului stabileste:
  • cadrul procedural de elaborare si punere in aplicare a programelor de gestionare a calitatii aerului in vederea mentinerii concentratiilor poluantilor in aerul inconjurator sub valoarea limita si sub valoarea tinta stabilite prin reglementarile in vigoare, si atingerii intr-o perioada data a acestora, in cazul in care sunt depasite;
  • responsabilitatile ce revin autoritatilor implicate in elaborarea acestor programe de gestionare;
  • initierea planurilor si programelor de gestionare a calitatii aerului de catre autoritatile publice teritoriale pentru protectia mediului, pe baza datelor privind calitatea aerului inconjurator provenite din Sistemul national de evaluare si gestionare integrata a calitatii aerului (SNEGICA).
    Planul de gestionare/planul integrat de gestionare si programul/programul integrat de gestionare a calitatii aerului constituie instrumente pentru realizarea masurilor si actiunilor din Planul national de actiune in domeniul protectiei atmosferei si atingerea obiectivelor din Strategia nationala privind protectia atmosferei.

    2. Atributii si responsabilitati
    Autoritatile publice centrale si teritoriale cu atributii si responsabilitati, in domeniul protectiei atmosferei, stabilite prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 243/2000 privind protectia atmosferei, aprobata, cu modificari si completari, prin Legea nr. 655/2001 si prin Hotararea Guvernului nr. 586/2006 privind infiintarea si organizarea Sistemului national de evaluare si gestionare integrata a calitatii aerului sunt:
    ---------------> Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, desemnata drept cea mai inalta autoritate de decizie si control in domeniul protectiei atmosferei, avand urmatoarele atributii si responsabilitati:
  • elaboreaza, avizeaza, promoveaza si, dupa caz, aproba actele normative, precum si masurile necesare pentru aplicarea unitara pe teritoriul Romaniei a prevederilor din conventiile internationale privind protectia atmosferei, la care Romania este parte;
  • coordoneaza elaborarea si reactualizarea normelor si reglementarilor privind calitatea aerului;
  • coordoneaza elaborarea si reactualizarea normelor si reglementarilor privind emisiile de poluanti in aer;
  • aproba metodele si metodologiile de evaluare a calitatii aerului si a emisiilor poluante in aer, coordoneaza si controleaza aplicarea acestora;
  • participa la derularea activitatilor din cadrul Sistemului national de monitorizare integrata a calitatii aerului si coordoneaza programele de asigurare a calitatii datelor privind calitatea aerului inconjurator provenite din Sistemul national de monitorizare integrata a calitatii aerului;
    ---------------> Autoritatile publice teritoriale pentru protectia mediului cu urmatoarele atributii si responsabilitati:
  • elaboreaza planuri si programe de gestionare a calitatii aerului la nivel teritorial, acolo unde este necesar, si asigura integrarea acestora in planul local de actiune pentru protectia mediului, in colaborare cu serviciile descentralizate ale celorlalte autoritati de specialitate ale administratiei publice centrale, cu autoritatile administratiei publice locale, cu alte institutii specializate si cu titularii de activitate;
  • controleaza punerea in aplicare a planurilor si a programelor de gestionare a calitatii aerului la nivel teritorial;
  • urmaresc si analizeaza aplicarea planurilor si programelor de gestionare a calitatii aerului la nivel teritorial si elaboreaza rapoarte anuale;
  • participa la derularea activitatilor din cadrul Sistemului national de evaluare si gestionare integrata a calitatii aerului;
  • informeaza operativ autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, alte autoritati centrale si locale, potrivit atributiilor si competentelor acestora, in cazul producerii unor evenimente deosebite cu impact asupra calitatii aerului si care aduc prejudicii sanatatii umane;
  • pun la dispozitie autoritatilor teritoriale pentru sanatate, agricultura si alimentatie, lucrari publice, administratiei publice locale informatiile necesare in activitatea de elaborare si punere in aplicare a strategiilor sectoriale legate de calitatea atmosferei;
  • informeaza populatia si autoritatile locale in cazul depasirii pragurilor de alerta;
  • asigura informarea curenta a populatiei si a autoritatilor locale cu privire la calitatea aerului;
    ---------------> Autoritatea publica centrala pentru sanatate, cu urmatoarele atributii si responsabilitati:
  • elaboreaza, prin autoritatile si institutiile de specialitate aflate sub autoritatea, in subordinea si in coordonarea sa, studii pentru a determina relatia dintre calitatea aerului si sanatatea populatiei, pe care le pune la dispozitie autoritatii publice centrale pentru protectia mediului si publicului;
  • prelucreaza si interpreteaza datele de calitatea aerului provenite din Sistemul national de monitorizare a calitatii aerului in relatie cu starea de sanatate; elaboreaza rapoarte periodice;
  • comunica autoritatilor publice centrale sau locale interesate si populatiei riscurile pentru sanatatea colectivitatilor umane produse de poluarea atmosferei;
    ---------------> Autoritatea publica centrala pentru transport, cu urmatoarele atributii si responsabilitati:
  • stabileste conditiile tehnice pe care sa le indeplineasca mijloacele de transport poluante;
  • elaboreaza norme privind transportul marfurilor periculoase care pot afecta calitatea atmosferei;
  • asigura controlul respectarii reglementarilor specifice privind omologarea, inspectia tehnica si exploatarea mijloacelor de transport poluante;
  • exercita functii de reglementare si control privind proiectarea, construirea si operarea mijloacelor de transport care pot afecta calitatea aerului inconjurator;
    ---------------> Autoritatea publica centrala pentru economie, cu urmatoarele atributii si responsabilitati: coordoneaza programele de reducere a emisiilor de poluanti in atmosfera;
  • promoveaza si coordoneaza aplicarea reglementarilor specifice privind emisiile de poluanti in atmosfera pentru activitati industriale cu impact major asupra calitatii aerului;
  • exercita functii de reglementare si control privind proiectarea, construirea si operarea instalatiilor, echipamentelor si utilajelor care pot afecta calitatea aerului inconjurator;
    ---------------> Autoritatea publica centrala pentru comert care elaboreaza, in colaborare cu autoritatile publice centrale interesate, reglementari privind produsele care, prin utilizare, pot afecta calitatea atmosferei, conditiile de plasare pe piata a acestora, restrictiile de producere si utilizare pentru fiecare tip sau clasa de produse;
    ---------------> Autoritatea publica centrala pentru agricultura si autoritatile si institutiile de specialitate aflate sub autoritatea, in subordinea sau in coordonarea sa, care evalueaza riscurile pentru starea de sanatate a vegetatiei si padurilor, legate de calitatea aerului, pe baza datelor provenite din Reteaua nationala de monitorizare a calitatii aerului, furnizate de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, si intocmeste rapoarte periodice pentru informarea publicului in acest sens;
    ---------------> Autoritatea publica centrala pentru lucrari publice, care asigura integrarea in planurile de amenajare a teritoriului si de urbanism a prevederilor strategiei nationale in domeniul protectiei atmosferei, a planurilor si programelor de gestionare a calitatii aerului;
    ---------------> Autoritatile administratiei publice locale.
    Primariile si consiliile locale, au urmatoarele atributii si responsabilitati:
  • elaboreaza, in colaborare cu autoritatile publice judetene pentru protectia mediului, instructiuni pentru titularii de activitate, institutii si populatie privind modul de gestionare a calitatii aerului in cadrul localitatilor si le aduc la cunostinta acestora prin mijloace adecvate;
  • urmaresc si asigura indeplinirea prevederilor din planurile si programele de gestionare a calitatii aerului;
  • integreaza cerintele de protectie a atmosferei in strategia de dezvoltare durabila la nivel local;
  • furnizeaza autoritatilor judetene pentru protectia mediului informatiile si documentatia necesare in vederea evaluarii si gestionarii calitatii aerului;
  • hotarasc asocierea cu alte autoritati ale administratiei publice locale, precum si colaborarea cu titularii de activitate in scopul realizarii planurilor si programelor pentru gestionarea calitatii aerului;
    Consiliile judetene, cu urmatoarele atributii si responsabilitati:
  • coordoneaza activitatea consiliilor locale in vederea realizarii planurilor si programelor de gestionare a calitatii aerului;
  • hotarasc asocierea cu alte autoritati ale administratiei publice locale, precum si colaborarea cu titularii de activitate in scopul realizarii planurilor si programelor de gestionare a calitatii aerului;
  • urmaresc si asigura respectarea de catre consiliile locale a prevederilor prezentului ordin.



    PARTEA I - METODOLOGIA DE ELABORARE SI PUNERE IN APLICARE A PLANULUI DE GESTIONARE A CALITATII AERULUI



    Capitolul I - Dispozitii generale


    Conform prevederilor H.G. nr. 543/2004, in cazul aparitiei unui episod de poluare, caz in care concentratiile unuia sau mai multor poluanti in aerul inconjurator ating sau depasesc pragurile de informare si de alerta, se intocmeste planul de gestionare/planul integrat de gestionare. Acesta cuprinde masurile/actiunile ce se desfasoara pe o durata de maximum 3 zile.
    Valorile pragului de informare si de alerta, precum si perioadele de mediere pentru dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2) si ozon (O3), sunt stabilite in Ordinul MAPM nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator.
    Planul de gestionare/planul integrat de gestionare este initiat si elaborat de catre autoritatea publica judeteana pentru protectia mediului.
    Directorul executiv al agentiei judetene pentru protectia mediului numeste o persoana cu putere de decizie care preia in cazul indisponibilitatii sale responsabilitatea privind coordonarea initierea, elaborarea si implementarea planului de gestionare/planului integrat de gestionare.
    In scopul intocmirii si aplicarii operative si eficiente a planului de gestionare/planului integrat de gestionare se iau masuri pregatitoare dupa cum urmeaza:
    a) In termen de 30 zile de la publicarea prezentului ordin, agentiile judetene pentru protectia mediului intocmesc protocoale de colaborare cu autoritatile ce au responsabilitati in elaborarea planului de gestionare/planului integrat de gestionare, conform prevederilor Hotararii Guvernului nr. 543/2004, inclusiv cu Administratia Nationala de Meteorologie, pentru stabilirea fluxului de informatii si a persoanelor/directiilor responsabile in vederea aplicarii masurilor/actiunilor prevazute in plan.
    Protocolul cuprinde:
  • datele de identificare a partilor,
  • obiectivele protocolului,
  • durata de valabilitate a protocolului,
  • unitatile si persoanele responsabile pentru aplicarea protocolului,
  • obligatiile specifice fiecareia dintre parti,
  • datele necesar a fi furnizate, formatul si termenele de raportare si modalitatea de transmitere,
  • graficul/planul de intalniri periodice pentru evaluarea aplicarii protocolului si luarea masurilor de optimizare,
  • procedura de revizuire sau completare a protocolului.
    b) In baza protocolului intocmit, autoritatile judetene pentru protectia mediului elaboreaza un plan/plan integrat cadru de gestionare a calitatii aerului care se utilizeaza pentru intocmirea planului de gestionare/planului integrat de gestionare propriu-zis prin completarea acestuia, dupa caz.
    Protocolul constituie anexa la acest plan cadru.
    Continutul planului/planului integrat cadru de gestionare a calitatii aerului este prezentat in Partea I, capitolele II, III, IV si V din prezenta metodologie.



    Capitolul II - Descrierea fizico-geografica a zonei/regiunii potential a fi afectata de episodul de poluare


    Descrierea cadrului natural are o insemnatate deosebita, deoarece determina ansamblul elementelor naturale ce sunt, sau pot fi afectate de un anumit poluant/poluanti. In vederea incadrarii teritoriale a arealului studiat se prezinta toate elementele cadrului natural:
  • analiza reliefului pe trepte de relief: unitati de relief, altitudinea lor, gradul de fragmentare, pante, etc.;
  • structura geomorfologica;
  • prezentarea din punct de vedere hidrogeografic: cursuri de apa, debite, disponibilitatea debitelor, etc.;
  • informatii climatice: temperaturi medii, precipitatii, viteza si frecventa vantului, intensitatea radiatiei incidente, nebulozitate, umiditate relativa pentru modelarea dispersiei noxelor in atmosfera, etc.;
  • descrierea vegetatiei, faunei si a tipului de sol, cat si pe cele ce apartin cadrului antropic:
    ---------------> numarul de locuitori;
    ---------------> lista titularilor de activitati/activitatea potential poluatoare, tipul si cantitatea de poluanti emisi.
    +---------------------------------------------------------------------------------------------+
    ¦  NOTA:                                                                                      ¦
    ¦  Pentru o mai buna intelegere a acestora si a modului in care converg si influenteaza       ¦
    ¦calitatea aerului, se pot intocmi reprezentari grafice.                                      ¦
    +---------------------------------------------------------------------------------------------+ 
    



    Capitolul III - Descrierea situatiei existente



    In acest capitol se prezinta informatii tehnice legate de structura retelei de monitorizare a calitatii aerului si caracteristicile statiilor de monitorizare, metodele si tehnicile utilizate pentru evaluarea calitatii aerului, precum si detalii asupra datelor statistice privind calitatea aerului.

    3.1. Prezentarea statiei/statiilor la care s-au depasit pragurile de informare si/sau de alerta

    3.1.1. Informatii generale
    
    Denumirea statiei: .....................................................................       
    Codul statiei: .........................................................................       
    Denumirea arealului/zonei din care face parte statia: ..................................       
    Codul zonei: ...........................................................................       
    Tipul statiei:             
    - trafic                                                                       [ ]             
    - industrial                                                                   [ ]             
    - fond urban                                                                   [ ]             
    - fond suburban                                                                [ ]             
    - fond regional                                                                [ ]             
    - EMEP                                                                         [ ]       
    
    
    Responsabilul statiei (numele si prenumele, adresa, telefon, fax, e-mail):       
    .........................................................................       
    Denumirea si adresa institutiei tehnice responsabile cu intretinerea statiei:       
    .........................................................................       
    Organisme sau programe carora le sunt raportate datele (pe compusi, daca este cazul)       
    (local, national, EMEP, etc.)
    
    
    3.1.2. Aria de reprezentativitate       
    
    Se bifeaza, dupa caz, in coloana "incadrare" din tabelul de mai jos:
    
    +---------------------------------------------------------------------------------------------+
    ¦            Clasa statiei             ¦Raza ariei de reprezentativitate¦      Incadrare      ¦
    +--------------------------------------+--------------------------------+---------------------¦
    ¦Statie de trafic                      ¦           10 - 100 m           ¦                     ¦
    +--------------------------------------+--------------------------------+---------------------¦
    ¦Statie industriala                    ¦          100 m - 1 km          ¦                     ¦
    +--------------------------------------+--------------------------------+---------------------¦
    ¦Statie de fond:                       ¦                                ¦                     ¦
    ¦                                      +--------------------------------+---------------------¦
    ¦    
  • urban ¦ 1 - 5 km ¦ ¦ ¦ +--------------------------------+---------------------¦ ¦
  • suburban ¦ 25 - 150 km ¦ ¦ ¦ +--------------------------------+---------------------¦ ¦
  • regional ¦ 200 - 500 km ¦ ¦ ¦ +--------------------------------+---------------------¦ ¦
  • EMEP ¦ ¦ ¦ +---------------------------------------------------------------------------------------------+ +---------------------------------------------------------------------------------------------+ ¦ NOTA: ¦ ¦ O statie de monitorizare furnizeaza date de calitate a aerului care sunt reprezentative ¦ ¦pentru o anumita arie in jurul statiei. Aria in care concentratia nu difera de concentratia ¦ ¦masurata la statie mai mult decat cu o "cantitate specifica" (+/-20%) se numeste "arie de ¦ ¦reprezentativitate". ¦ +---------------------------------------------------------------------------------------------+ 3.1.3. Coordonatele geografice (longitudine si latitudine, masurate in grade, minute si secunde, precum si in sistem GIS.3.1.4. Altitudinea3.1.5. Poluantii masurati Se bifeaza, dupa caz. - SO2 [ ] - NO2 [ ] - O3 [ ] 3.1.6. Parametrii meteorologici masurati Se bifeaza, dupa caz. - temperatura [ ] - viteza vantului [ ] - directia vantului [ ] - umiditatea relativa [ ] - presiunea atmosferica [ ] - radiatia solara [ ] - precipitatii [ ] 3.1.7. Alte informatii relevante: directia predominanta a vantului, raportul intre distanta pana la si inaltimea celor mai apropiate obstacole, etc. 3.2. Mediul local/morfologia peisajului 3.2.1. Tipul zonei - urbana [ ] - suburbana [ ] - rurala [ ] 3.2.2. Caracterizarea zonei - rezidentiala [ ] - comerciala [ ] - industriala [ ] - agricola [ ] - naturala [ ] 3.2.3. Numarul aproximativ de locuitori din zona. 3.3. Principalele surse de emisie aflate in apropierea statiei - arderi in industria de transformare si pentru producerea de energie - electrica si termica [ ] - instalatii de ardere neindustriale [ ] - arderi in industria de prelucrare [ ] - procese de productie [ ] - extractia si distributia combustibililor fosili [ ] - utilizarea solventilor [ ] - trafic rutier [ ] - alte surse mobile [ ] - tratarea si eliminarea deseurilor [ ] - agricultura [ ] - factorii naturali [ ] 3.4. Caracterizarea traficului 3.4.1. Strazi largi: - volum mare de trafic (> 10.000 vehicule/zi) [ ] - volum moderat de trafic (intre 2.000 si 10.000 vehicule/zi) [ ] - volum mic de trafic (< 2.000 vehicule/zi) [ ] 3.4.2. Strazi inguste: - volum mare de trafic (> 10.000 vehicule/zi) [ ] - volum moderat de trafic (intre 2.000 si 10.000 vehicule/zi) [ ] - volum mic de trafic (< 2.000 vehicule/zi) [ ] 3.4.3. Strazi canion: - volum mare de trafic (> 10.000 vehicule/zi) [ ] - volum moderat de trafic (intre 2.000 si 10.000 vehicule/zi) [ ] - volum mic de trafic (< 2.000 vehicule/zi) [ ] 3.4.4. Autostrazi: - volum mare de trafic (> 10.000 vehicule/zi) [ ] - volum moderat de trafic (intre 2.000 si 10.000 vehicule/zi) [ ] - volum mic de trafic (< 2.000 vehicule/zi) [ ] 3.4.5. Altele: intersectii, semafoare, parcari, statii de autobuz, statii de taxi, etc. 3.5. Informatii privind tehnicile de masurare 3.5.1. Echipament. - denumire ............................................................................. - metoda de referinta .................................................................. 3.5.2. Caracteristici de prelevare: - localizarea punctului de prelevare: ? fatada cladirii [ ] ? trotuar [ ] ? pavaj [ ] ? proprietati particulare [ ] ? gradini [ ] ? curti [ ] - inaltimea punctului de prelevare: .................................................... - lungimea liniei de prelevare: ........................................................ - timpul de prelevare: ................................................................. 3.5.3. Calibrare: - tip: ? automat [ ] ? manual [ ] ? automat si manual [ ] - metoda: .............................................................................. - frecventa: ...........................................................................



  • Capitolul IV - Identificarea/validarea depasirii


    4.1. Identificarea depasirii

    Identificarea depasirilor pragurilor de informare si/sau de alerta se efectueaza de catre responsabilul statiei de monitorizare din cadrul Serviciului Monitorizare, Sinteza si Coordonare din agentiile judetene pentru protectia mediului. Acesta informeaza imediat directorul executiv cu privire la depasirea pragurilor de informare si/sau de alerta. In termen de 2 ore de la identificarea depasirii, valideaza datele de monitorizare inregistrate la statie.

    4.2. Validarea depasirii
    
    Corect                                                                                      [ ]
    Incorect                                                                                    [ ]
    
    +---------------------------------------------------------------------------------------------+
    ¦   NOTA:                                                                                     ¦
    ¦   Validarea datelor se realizeaza prin deplasarea in teren a persoanei responsabile cu      ¦
    ¦functionarea statiei, care verifica functionarea corecta a echipamentelor si data ultimei    ¦
    ¦calibrari. La prima deplasare in teren se culeg date preliminare in vederea identificarii    ¦
    ¦cauzelor. In cazul unor defectiuni minore, acesta le remediaza si efectueaza o noua          ¦
    ¦calibrare, iar datele sunt invalidate.                                                       ¦
    +---------------------------------------------------------------------------------------------+ 
    



    Capitolul V - Masuri si responsabilitati
    
       5.1. Informarea autoritatilor responsabile 
    Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor                                                  [ ]
    Agentia Nationala pentru Protectia Mediului                                                 [ ]
    Comisariatul judetean al Garzii Nationale de Mediu                                          [ ]
    Autoritatea judeteana de Sanatate Publica                                                   [ ]
    Institutia prefectului                                                                      [ ]
    
    
    +---------------------------------------------------------------------------------------------+
    ¦   NOTA:                                                                                     ¦
    ¦   Imediat dupa validarea datelor, agentia judeteana pentru protectia mediului informeaza    ¦
    ¦obligatoriu atat Dispeceratul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, Agentia Nationala¦
    ¦pentru Protectia Mediului, Autoritatea judeteana de Sanatate Publica, precum si Comisariatul ¦
    ¦judetean al Garzii Nationale de Mediu cu privire la aparitia episodului de poluare.          ¦
    +---------------------------------------------------------------------------------------------+ 
    


    5.2. Stabilirea masurilor preventive pentru populatie

    Autoritatea judeteana de Sanatate Publica prelucreaza si interpreteaza datele de poluare atmosferica provenite din Sistemul national de monitorizare a calitatii aerului si transmite in regim de urgenta agentiei judetene pentru protectia mediului evaluarea riscurilor pentru sanatatea populatiei produse de poluarea atmosferei, precum si masurile preventive pentru categoriile de populatie sensibila sau expusa (copii, batrani, bolnavi cronici etc.).

    5.3. Informarea publicului
    Agentia judeteana pentru protectia mediului informeaza publicul prin mass-media audiovideo, precum si prin afisarea pe pagina de internet cu privire la:
  • inregistrarea depasirii pragului de informare si/sau de alerta;
  • valoarea inregistrata, comparativ cu valoarea pragului de informare si/sau de alerta;
  • poluantul care a depasit pragul de alerta, data, ora si locul producerii depasirii pragului de alerta si motivele acesteia, daca se cunosc. Se prezinta valorile concentratiilor inregistrate cu 6 ore inainte de inceperea episodului de poluare si se actualizeaza pe toata perioada de 3 zile de desfasurare a planului de gestionare/planului integrat de gestionare;
  • prognoze privind:
    ---------------> modificarea concentratiilor (imbunatatire, stabilizare sau deteriorare), impreuna cu motivele acestei modificari;
    ---------------> aria geografica afectata;
    ---------------> durata incidentului.
  • riscurile pentru sanatatea populatiei;
  • tipul de populatie potential sensibila la acest incident;
  • masurile preventive ce trebuie luate de catre populatia sensibila in cauza (copii, batrani, bolnavi cronici etc.).

    5.4. Identificarea cauzelor care au generat depasirile
    Identificarea cauzelor trebuie sa se faca rapid, pentru a se putea interveni in perioada de 3 zile. Identificarea cauzelor depasirilor reprezinta componenta cea mai complexa si mai importanta a planului/planului integrat de gestionare a calitatii aerului datorita multitudinii de date de intrare care trebuie luate in calcul, cat si a metodelor/tehnicilor utilizate. Identificarea corecta a cauzelor permite luarea unor decizii adecvate pentru gestionarea calitatii aerului.
    Pentru identificarea rapida a acestor situatii, un rol determinant il are colaborarea cu Comisariatele judetene ale Garzii Nationale de Mediu prin efectuarea de controale comune in vederea identificarii agentilor economici care au produs poluarea in zona.

    5.4.1. Identificarea cauzelor depasirilor pragului de alerta pentru dioxidul de azot (NO2) depasire datorata surselor liniare [ ] depasire datorata surselor fixe [ ] depasire datorata surselor de suprafata (gospodarii si industrie mica) [ ] depasire datorata altor surse [ ]+---------------------------------------------------------------------------------------------+¦ NOTA: ¦¦ In cazul statiilor de trafic depasirile inregistrate sunt cauzate in proportie de peste ¦¦90% de traficul auto. Trebuie eliminate cauzele externe, de aceea se efectueaza comparatii ¦¦cu evolutiile concentratiilor inregistrate in celelalte puncte de monitorizare. Trebuie ¦¦cunoscute, in prealabil si perioadele in care traficul din imediata vecinatate este mai ¦¦aglomerat, pentru a vedea daca perioadele de poluare se suprapun cu cele de congestionare a ¦¦traficului. In zonele de trafic, datele meteo nu sunt concludente decat in ceea ce priveste ¦¦viteza vantului. Calmul atmosferic si conditiile de ceata favorizeaza acumularea noxelor la ¦¦suprafata solului, ceea ce determina inregistrarea concentratiilor ridicate de poluanti. ¦¦ In cazul statiilor industriale pentru o corecta identificare a cauzei/cauzelor depasirii ¦¦pragului de alerta trebuie sa fie disponibile urmatoarele date: ¦¦- lista principalelor surse de poluare a aerului din zona respectiva; ¦¦- inventarul emisiilor acestor surse (valoarea emisiilor totale, cosuri de dispersie ¦¦ existente, instalatii de retinere a poluantilor); ¦¦- datele meteo, cu directia predominanta a vantului pe perioada depasirii pragului de alerta;¦¦- daca este posibil, se actualizeaza modelarea dispersiei poluantilor cu noile date de ¦¦ intrare (date meteo, emisie); ¦¦- date de monitorizare a emisiilor pentru unitatile din zona. ¦+---------------------------------------------------------------------------------------------+5.4.2. Identificarea cauzelor depasirilor pragului de alerta pentru dioxidul de sulf (SO2) depasire datorata surselor liniare [ ] depasire datorata surselor fixe [ ] depasire datorata surselor de suprafata (gospodarii si industrie mica) [ ] depasire datorata altor surse [ ]+---------------------------------------------------------------------------------------------+¦ NOTA: ¦¦ Acest poluant isi are in principal originea in compozitia combustibililor folositi pentru ¦¦ardere. De obicei, principala sursa de SO2 o constituie centralele electrotermice si ¦¦rafinariile. ¦¦ Pentru a identifica corect cauza/cauzele depasirii pragului de alerta trebuie sa fie ¦¦disponibile urmatoarele date: ¦¦- inventarul anual al emisiilor (valoarea emisiilor totale, cosuri de dispersie existente, ¦¦ instalatii de retinere a poluantilor); ¦¦- datele meteo, cu directia predominanta a vantului pe perioada depasirii pragului de alerta;¦¦- daca este posibil, se actualizeaza modelarea dispersiei poluantilor cu noile date de ¦¦ intrare (date meteo, emisie); ¦¦- ultimele date de monitorizare a emisiilor centralelor electrotermice/rafinariilor; ¦¦- consumurile si calitatea combustibililor utilizati in perioada premergatoare episodului ¦¦ de poluare. ¦+---------------------------------------------------------------------------------------------+5.4.3. Identificarea cauzelor depasirilor pragului de informare la ozon (O3) depasire datorata surselor liniare [ ] depasire datorata surselor fixe [ ] depasire datorata surselor de suprafata (gospodarii si industrie mica) [ ] depasire datorata altor surse [ ]+---------------------------------------------------------------------------------------------+¦ NOTA: ¦¦ Ozonul nu este un poluant emis, ci este un produs rezultat din substante precursoare care ¦¦se formeaza la distanta de sursele de emisie. ¦¦ Agentia judeteana pentru protectia mediului care administreaza statia de monitorizare la ¦¦care s-a inregistrat depasirea colecteaza informatii legate de sursele de emisie a ¦¦substantelor precursoare ale ozonului (emisiile de oxizi de azot, cat si de compusi organici ¦¦volatili, bilanturi de solventi) si de conditiile meteorologice la macroscara. ¦¦ Datele meteorologice trebuie furnizate de Administratia Nationala de Meteorologie. ¦¦ Informatiile privind substantele precursoare provenite din afara judetului, trebuie ¦¦furnizate de catre agentia pentru protectia mediului din judetul in care au fost emise ¦¦substantele precursoare. ¦+---------------------------------------------------------------------------------------------+

    5.5. Masuri in cazul depasirilor pragului de informare si/sau de alerta datorate surselor liniare (traficul rutier)
    5.5.1. Agentia judeteana pentru protectia mediului transmite autoritatilor administratiei publice locale (comisiei tehnice de specialitate) urmatoarele:
    ---------------> informatii:
    a) inregistrarea depasirii pragului de informare si/sau de alerta;
    b) valoarea inregistrata, comparativ cu valoarea pragului de informare si/sau de alerta;
    c) poluantul care a depasit pragul de alerta, data, ora si locul producerii depasirii pragului de alerta si motivele acesteia, daca se cunosc. Se prezinta valorile concentratiilor inregistrate cu 6 ore inainte de inceperea episodului de poluare si se actualizeaza pe toata perioada de 3 zile de desfasurare a planului de gestionare/planului integrat de gestionare;
    d) prognoze privind:
  • modificarea concentratiilor (imbunatatire, stabilizare sau deteriorare), impreuna cu motivele acestei modificari;
  • aria geografica afectata;
  • durata incidentului.
    e) riscurile pentru sanatatea populatiei;
    f) tipul de populatie potential sensibila sau expusa la acest incident;
    ---------------> propuneri de masuri pentru reducerea emisiilor pana la incadrarea in valorile limita la imisie:
  • fluidizarea traficului;
  • reducerea/devierea/interzicerea traficului in zonele afectate;
  • interzicerea parcarilor in zona respectiva;
  • devierea traficului
  • interzicerea traficului autovehiculelor cu gabarit depasit;
  • alte masuri specifice.

    5.5.2. Comisia tehnica de specialitate din cadrul administratiei publice locale, in colaborare cu Inspectoratul de politie judetean, la masurile ce se impun, ca de exemplu: fluidizarea traficului [ ] reducerea traficului in zonele poluate [ ] devierea traficului in zonele poluate [ ] interzicerea traficului in zonele poluate [ ] interzicerea parcarilor in zona respectiva [ ] devierea traficului autovehiculelor cu gabarit depasit [ ] interzicerea traficului autovehiculelor cu gabarit depasit [ ] alte masuri specifice [ ] si informeaza periodic agentia judeteana pentru protectia mediului privind stadiul realizariimasurilor aplicate in scopul reducerii concentratiilor de poluanti in aerul inconjurator.

    5.5.3. Agentia judeteana pentru protectia mediului, in colaborare cu Comisariatul judetean al Garzii Nationale de Mediu, monitorizeaza stadiul realizarii masurilor aplicate.

    5.6. Masuri in cazul depasirilor pragului de informare si/sau de alerta datorate surselor fixe (surse industriale)

    5.6.1. Agentia judeteana pentru protectia mediului informeaza titularul activitatii care a generat episodul de poluare cu privire la:
    a) inregistrarea depasirii pragului de informare si/sau de alerta;
    b) valoarea inregistrata, comparativ cu valoarea pragului de informare si/sau de alerta;
    c) poluantul care a depasit pragul de alerta, data, ora si locul producerii depasirii pragului de alerta si motivele acesteia, daca se cunosc. Se prezinta valorile concentratiilor inregistrate cu 6 ore inainte de inceperea episodului de poluare si se actualizeaza pe toata perioada de 3 zile de desfasurare a planului de gestionare/planului integrat de gestionare;
    d) prognoze privind:
  • modificarea concentratiilor (imbunatatire, stabilizare sau deteriorare), impreuna cu motivele acestei modificari;
  • aria geografica afectata;
  • durata incidentului;
    e) riscurile pentru sanatatea populatiei;
    f) tipul de populatie potential sensibila sau expusa la acest incident.
    5.6.2. Agentia judeteana pentru protectia mediului, in colaborare cu Comisariatul judetean al Garzii Nationale de Mediu, dispune:
    a) luarea masurilor de reducere graduala a emisiilor de poluanti sub pragul de informare si/sau de alerta pana la incadrarea in valoarea limita;
    b) reducerea activitatii;
    c) oprirea temporara a activitatii.

    5.6.3. Titularul activitatii care a generat episodul de poluare ia masuri urgente si eficiente de reducere a emisiilor de poluanti in aer, astfel incat concentratia acestora in aerul inconjurator sa fie redusa la nivelul valorilor limita si informeaza periodic agentia judeteana pentru protectia mediului privind stadiul realizarii masurilor aplicate in scopul reducerii concentratiilor de poluanti in aerul inconjurator.

    5.6.4. Agentia judeteana pentru protectia mediului, in colaborare cu Comisariatul judetean al Garzii Nationale de Mediu, monitorizeaza stadiul realizarii masurilor aplicate.

    5.7. Elaborarea planului de gestionare/planului integrat de gestionare
    Agentia judeteana pentru protectia mediului redacteaza planul de gestionare/planul integrat de gestionare.
    In cazul depasirii pragului de informare si/sau de alerta datorata surselor fixe si a celor de suprafata, se revizuieste autorizatia de mediu in conditiile prevazute de legislatia in vigoare, cu includerea in aceasta a masurilor/actiunilor din planul de gestionare/planul integrat de gestionare, daca este cazul.
    Planul de gestionare/planul integrat de gestionare este pus la dispozitia publicului prin afisarea pe pagina de web a agentiei judetene pentru protectia mediului, Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului si Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor.

    5.8. Monitorizarea aplicarii planului de gestionare/planului integrat de gestionare
    Agentia judeteana pentru protectia mediului, in colaborare cu Comisariatul judetean al Garzii Nationale de Mediu, monitorizeaza stadiul realizarii masurilor aplicate, intocmeste rapoarte privind realizarea actiunilor de reducere a concentratiilor de poluanti pana la incadrarea in valorile limita si le transmite la Agentia Nationala pentru Protectia Mediului.
    Agentia judeteana pentru protectia mediului, informeaza periodic stadiul realizarii masurilor/actiunilor cuprinse in planul de gestionare/planul integrat de gestionare prin publicarea pe pagina sa de web.

    5.9. Masuri specifice in context transfrontiera
    In zonele din apropierea frontierelor nationale se elaboreaza si se pun in aplicare planuri/planuri integrate comune de gestionare a calitatii aerului pentru zonele de vecinatate cu statul respectiv sau statele respective.
    In situatiile in care se inregistreaza depasiri ale pragurilor de informare si/sau de alerta in apropierea frontierelor nationale, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor informeaza ministerul omolog din statul sau statele vecine, in vederea facilitarii transmiterii acestor informatii publicului din statele respective.
    In acest sens, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor coordoneaza activitatea de elaborare a planurilor/planurilor integrate de gestionare a calitatii aerului pentru teritoriul national, de catre agentiile judetene pentru protectia mediului si de punere in aplicare a acestora.
    Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor asigura contactarea ministerului omolog din statul sau statele vecine, schimbul de informatii si organizarea intalnirilor intre autoritatile competente pentru realizarea planurilor/planurilor integrate de gestionare a calitatii aerului.



    PARTEA A II-A - METODOLOGIA DE ELABORARE SI PUNERE IN APLICARE A PROGRAMULUI DE GESTIONARE A CALITATII AERULUI



    Capitolul I - Dispozitii generale


    Conform prevederilor HG nr. 543/2004, in cazul aparitiei unei depasiri ale valorilor limita si/sau ale valorilor tinta la unul si/sau mai multi poluanti in aerul inconjurator, se intocmeste programul de gestionare/programul integrat de gestionare. Acesta cuprinde masurile/actiunile ce se desfasoara pe o durata de maximum 5 ani.
    Valorile limita si perioada de mediere pentru poluantii dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2), oxizi de azot (NOx), pulberi in suspensie (PM10 si PM2,5), plumb (Pb), benzen (C6H6), monoxid de carbon (CO), precum si valorilor tinta si perioada de mediere pentru ozon (O3), sunt stabilite potrivit prevederilor Ordinului MAPM nr. 592/2002.
    Programul de gestionare/programul integrat de gestionare se initiaza, conform prevederilor art. 10 alin. (3) al HG nr. 543/2004, de autoritatea publica judeteana pentru protectia mediului si se elaboreaza de comisia tehnica, in termen de 6 luni de la initierea acestuia.
    Programul de gestionare/programul integrat de gestionare se aproba prin hotarare a consiliului local sau judetean (dupa cum programul priveste una sau mai multe localitati ori intreg judetul) in termen de 90 de zile de la finalizarea lui.
    Conform prevederilor art. 10 alin. (1) al HG nr. 543/2004, Comisia tehnica pentru elaborarea programelor de gestionare se infiinteaza la nivel judetean, prin ordin al prefectului, la propunerea autoritatii judetene pentru protectia mediului si a consiliului judetean.
    Comisia tehnica are in componenta cel putin reprezentanti ai urmatoarelor autoritati si institutii:
  • autoritatea judeteana pentru protectia mediului;
  • autoritatea de sanatate publica judeteana sau a municipiului Bucuresti;
  • directia judeteana pentru agricultura si dezvoltare rurala;
  • consiliul local;
  • primaria (infrastructura, constructia de locuinte, dezvoltare industriala si comerciala);
  • oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie;
  • titularul activitatii;
  • altele (de exemplu: reprezentanti ai Camerei de Comert si Industrie locala; reprezentanti ai ONG-urilor active pe plan local in domeniul protectiei mediului; economisti specializati in analize financiare si analize cost-beneficiu; proiectanti in domeniul constructiilor de autostrazi si transport la nivel national etc.);
    Presedinte al comisiei tehnice si responsabil de coordonarea initierii, elaborarii si implementarii programului de gestionare/programului integrat de gestionare este directorul executiv al agentiei judetene pentru protectia mediului.
    Prima intalnire a Comisiei are loc in 10 zile de la anuntul agentiei judetene pentru protectia mediului, referitor la initierea programului de gestionare/programului integrat de gestionare. Activitatea comisiei tehnice se desfasoara la sediul autoritatii judetene pentru protectia mediului, in baza unui Regulament de Organizare si Functionare, care se elaboreaza de comun acord de catre membrii comisiei tehnice, la prima intalnire si se aproba de catre conducatorul agentiei judetene pentru protectia mediului, al consiliului judetean/local, primar si prefect, in termen de 10 zile de la prima intalnire a Comisiei.



    Capitolul II - Descrierea fizico-geografica a zonei/regiunii potential a fi afectata de episodul de poluare


    Descrierea cadrului natural are o insemnatate deosebita, deoarece determina ansamblul elementelor naturale ce sunt sau pot fi afectate de un anumit poluant/poluanti. In vederea incadrarii teritoriale a arealului studiat se prezinta toate elementele cadrului natural:
  • analiza reliefului pe trepte de relief: unitati de relief, altitudinea lor, gradul de fragmentare, pante, etc.;
  • structura geomorfologica;
  • prezentarea din punct de vedere hidrogeografic: cursuri de apa, debite, disponibilitatea debitelor etc.;
  • informatii climatice: temperaturi medii, precipitatii, viteza si frecventa vantului, intensitatea radiatiei incidente, nebulozitate, umiditate relativa pentru modelarea dispersiei noxelor in atmosfera, etc.;
  • descrierea vegetatiei, faunei si a tipului de sol, cat si pe cele ce apartin cadrului antropic:
    ---------------> numarul de locuitori, inclusiv date statistice: grupe de varsta, ponderea pe sexe, etc.;
    ---------------> lista titularilor de activitati/activitatea potential poluatoare, tipul si cantitatea de poluanti emisi.
    Pentru o mai buna intelegere a acestora si a modului in care converg si influenteaza calitatea aerului, este necesara intocmirea unei reprezentari grafice.



    Capitolul III - Descrierea situatiei existente


    In acest capitol se prezinta informatii tehnice legate de structura retelei si caracteristicile statiilor de monitorizare, metodele si tehnicile utilizate pentru evaluarea calitatii aerului, precum si prezentarea detaliata a datelor statistice privind calitatea aerului.

    3.1. Structura retelei de monitorizare
    Denumirea retelei: ............................................................................
    Prescurtare: ..................................................................................
    Tipul de retea: ...............................................................................   
    - la nivel de judet                                                                      [ ]   
    - la nivel de aglomerare                                                                 [ ]   
    - la nivel national                                                                      [ ]
    
    Timpul de referinta (GMT si local)
    Responsabilul retelei (numele si prenumele, adresa, telefon, fax, e-mail): ....................
    Componenta retelei:
          Tip statie       ¦    Numar de statii                       
    -----------------------+------------------------
     
  • trafic ¦ -----------------------+------------------------
  • industrial ¦ -----------------------+------------------------
  • fond urban ¦ -----------------------+------------------------
  • fond suburban ¦ -----------------------+------------------------
  • fond regional ¦ -----------------------+------------------------
  • EMEP ¦ ------------------------------------------------ 3.2. Informatii generale cu privire la statii Denumirea statiei: ............................................................................ Codul statiei: ................................................................................ Denumirea arealului/zonei din care face parte statia: ......................................... Codul zonei: .................................................................................. Tipul statiei: - trafic [ ] - industrial [ ] - fond urban [ ] - fond suburban [ ] - fond regional [ ] - EMEP [ ] Responsabilul statiei (numele si prenumele, adresa, telefon, fax, e-mail): .................... Denumirea si adresa institutiei tehnice responsabile cu intretinerea statiei: ................. Organisme sau programe carora le sunt raportate datele (pe compusi, daca este cazul): local, national, EMEP, etc. 3.2.1. Aria de reprezentativitate Se bifeaza, dupa caz, in coloana "incadrare" din tabelul de mai jos: +---------------------------------------------------------------------------------------------+ ¦ Clasa statiei ¦ Raza ariei de reprezentativitate ¦ Incadrare ¦ +------------------------------+--------------------------------------+-----------------------¦ ¦Statie de trafic ¦ 10 - 100 m ¦ ¦ +------------------------------+--------------------------------------+-----------------------¦ ¦Statie industriala ¦ 100 m - 1 km ¦ ¦ +------------------------------+--------------------------------------+-----------------------¦ ¦Statie de fond: ¦ ¦ ¦ ¦ +--------------------------------------+-----------------------¦ ¦
  • urban ¦ 1 - 5 km ¦ ¦ ¦ +--------------------------------------+-----------------------¦ ¦
  • suburban ¦ 25 - 150 km ¦ ¦ ¦ +--------------------------------------+-----------------------¦ ¦
  • regional ¦ 200 - 500 km ¦ ¦ ¦ +--------------------------------------+-----------------------¦ ¦
  • EMEP ¦ ¦ ¦ +---------------------------------------------------------------------------------------------+ +---------------------------------------------------------------------------------------------+ ¦ NOTA: ¦ ¦ O statie de monitorizare furnizeaza date de calitate a aerului care sunt reprezentative ¦ ¦pentru o anumita arie in jurul statiei. Aria in care concentratia nu difera de concentratia ¦ ¦masurata la statie mai mult decat cu o "cantitate specifica" (±20%) se numeste "arie de ¦ ¦reprezentativitate". ¦ +---------------------------------------------------------------------------------------------+ 3.2.2. Coordonatele geografice (longitudine si latitudine, masurate in grade, minute si secunde, precum si in sistem GIS.3.2.3. Altitudinea3.2.4. Poluantii masurati Se bifeaza, dupa caz. - SO2 [ ] - NO2 [ ] - NOx [ ] - PM10 [ ] - PM2,5 [ ] - Pb [ ] - C6H6 [ ] - CO [ ] - O3 [ ] 3.2.5. Parametrii meteorologici masurati Se bifeaza, dupa caz. - temperatura [ ] - viteza vantului [ ] - directia vantului [ ] - umiditatea relativa [ ] - presiunea atmosferica [ ] - radiatia solara [ ] - precipitatii [ ] 3.2.6. Alte informatii relevante: directia predominanta a vantului, raportul intre distanta pana la si inaltimea celor mai apropiate obstacole etc. 3.2.7. Mediul inconjurator local/morfologia peisajului 3.2.7.1. Tipul zonei - urbana [ ] - suburbana [ ] - rurala [ ] 3.2.7.2. Caracterizarea zonei - rezidentiala [ ] - comerciala [ ] - industriala [ ] - agricola [ ] - naturala [ ] 3.2.7.3. Numarul aproximativ de locuitori din zona.3.2.8. Caracterizarea traficului 3.2.8.1. Strazi largi: - volum mare de trafic (> 10.000 vehicule/zi) [ ] - volum moderat de trafic (intre 2.000 si 10.000 vehicule/zi) [ ] - volum mic de trafic (< 2.000 vehicule/zi) [ ] 3.2.8.2. Strazi inguste: - volum mare de trafic (> 10.000 vehicule/zi) [ ] - volum moderat de trafic (intre 2.000 si 10.000 vehicule/zi) [ ] - volum mic de trafic (< 2.000 vehicule/zi) [ ] 3.2.8.3. Strazi canion: - volum mare de trafic (> 10.000 vehicule/zi) [ ] - volum moderat de trafic (intre 2.000 si 10.000 vehicule/zi) [ ] - volum mic de trafic (< 2.000 vehicule/zi) [ ] 3.2.8.4. Autostrazi: - volum mare de trafic (> 10.000 vehicule/zi) [ ] - volum moderat de trafic (intre 2.000 si 10.000 vehicule/zi) [ ] - volum mic de trafic (< 2.000 vehicule/zi) [ ] 3.2.8.5. Altele: intersectii, semafoare, parcari, statii de autobuz, statii de taxi etc. 3.2.9. Informatii privind tehnicile de masurare3.2.9.1. Echipament: - denumire ........................................................................... - metoda de referinta ................................................................ 3.2.9.2. Caracteristici de prelevare: - localizarea punctului de prelevare: ? fatada cladirii [ ] ? trotuar [ ] ? pavaj [ ] ? proprietati particulare [ ] ? gradini [ ] ? curti [ ] - inaltimea punctului de prelevare: .................................................. - lungimea liniei de prelevare: ...................................................... - timpul de prelevare: ............................................................... 3.2.9.3. Calibrare: - tip: ? automat [ ] ? manual [ ] ? automat si manual [ ] - metoda: ............................................................................ - frecventa: .........................................................................


  • 3.3. Prezentarea datelor de monitorizare

    Pentru fiecare statie de monitorizare in care s-au inregistrat depasiri ale valorilor limita plus marja de toleranta (VL+MT) sau depasiri ale valorilor limita (VL) si/sau depasiri ale valorilor tinta (VT), se prezinta in mod tabelar cel putin urmatoarele date:
    
    +---------------------------------------------------------------------------------------------+
    ¦ Cod  ¦  Nr.   ¦                           Indicatorul monitorizat                           ¦
    ¦statie¦depasiri+-----------------------------------------------------------------------------¦
    ¦      ¦        ¦  SO2  ¦  NO2  ¦  NO(x)  ¦  PM10  ¦  PM2,5  ¦   Pb   ¦  C6H6  ¦  CO  ¦  O3   ¦
    +------+--------+-------+-------+---------+--------+---------+--------+--------+------+-------¦
    ¦Ex.:  ¦ VL+MT  ¦       ¦       ¦         ¦        ¦         ¦        ¦        ¦      ¦       ¦
    ¦AB1   +--------+-------+-------+---------+--------+---------+--------+--------+------+-------¦
    ¦      ¦ VL/VT  ¦       ¦       ¦         ¦        ¦         ¦        ¦        ¦      ¦       ¦
    +------+--------+-------+-------+---------+--------+---------+--------+--------+------+-------¦
    ¦Ex.:  ¦ VL+MT  ¦       ¦       ¦         ¦        ¦         ¦        ¦        ¦      ¦       ¦
    ¦AB2   +--------+-------+-------+---------+--------+---------+--------+--------+------+-------¦
    ¦      ¦ VL/VT  ¦       ¦       ¦         ¦        ¦         ¦        ¦        ¦      ¦       ¦
    +------+--------+-------+-------+---------+--------+---------+--------+--------+------+-------¦
    ¦...   ¦        ¦       ¦       ¦         ¦        ¦         ¦        ¦        ¦      ¦       ¦
    +---------------------------------------------------------------------------------------------+
    +---------------------------------------------------------------------------------------------+
    ¦   NOTA:                                                                                     ¦
    ¦   Evaluarea calitatii aerului trebuie sa aiba la baza un set de date validate si disponibile¦
    ¦pe o perioada de minim un an de zile, de preferinta ultimii ani calendaristici.              ¦
    ¦   In cazul in care exista o situatie ce necesita demararea urgenta a programului de         ¦
    ¦gestionare/programului integrat de gestionare, se poate lua ca baza ultimul set disponibil de¦
    ¦date continue, validate, pe minim un an de zile.                                             ¦
    +---------------------------------------------------------------------------------------------+ 
    



    Capitolul IV - Identificarea si validarea depasirii. Identificarea surselor


    4.1. Identificarea depasirii

    Identificarea depasirilor valorilor limita si/sau ale valorilor tinta, se efectueaza de catre responsabilul statiei de monitorizare din cadrul Serviciului Monitorizare, Sinteza si Coordonare din agentiile judetene pentru protectia mediului. Acesta informeaza imediat directorul executiv cu privire la depasirea valorilor limita si/sau ale valorilor tinta.
    
    Tipul statiei
    - trafic                                                                                    [ ]
    - industrial                                                                                [ ]
    - fond urban                                                                                [ ]
    - fond suburban                                                                             [ ]
    - fond regional                                                                             [ ]
    - EMEP                                                                                      [ ] 
    
     
    
       4.2. Validarea depasirii 
    Corect                                                                                      [ ]
    Incorect                                                                                    [ ]
    
    +---------------------------------------------------------------------------------------------+
    ¦   NOTA:                                                                                     ¦
    ¦   Validarea datelor se realizeaza prin deplasarea in teren a persoanei responsabile cu      ¦
    ¦functionarea statiei, care verifica functionarea corecta a echipamentelor si data ultimei    ¦
    ¦calibrari. La prima deplasare in teren se culeg date preliminare in vederea identificarii    ¦
    ¦cauzelor, in cazul unor defectiuni minore, acesta le remediaza si efectueaza o noua          ¦
    ¦calibrare, iar datele sunt invalidate.                                                       ¦
    +---------------------------------------------------------------------------------------------+ 
    
     
    
    



    Capitolul V - Masuri si responsabilitati
    5.1. Informarea autoritatilor responsabile Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor [ ] Agentia Nationala pentru Protectia Mediului [ ] Garda Nationala de Mediu [ ] Institutia prefectului [ ] Comisia tehnica [ ] +---------------------------------------------------------------------------------------------+ ¦ NOTA: ¦ ¦ Imediat dupa validarea datelor agentia judeteana pentru protectia mediului informeaza ¦ ¦obligatoriu atat Dispeceratul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, Laboratorul ¦ ¦National de Referinta pentru Calitatea Aerului din cadrul Agentiei Nationale pentru ¦ ¦Protectia Mediului, Garda Nationala de Mediu, Institutia prefectului, precum si membrii ¦ ¦Comisiei tehnice, cu privire la depasirea valorilor limita si/sau a valorilor tinta. ¦ +---------------------------------------------------------------------------------------------+ 5.2. Identificarea sursei/surselor care au generat depasirea/depasirile Se efectueaza prin bifarea principalelor surse de emisie aflate in apropierea statiei: - arderi in industria de transformare si pentru producerea de energie electrica si termica [ ] - instalatii de ardere neindustriale [ ] - arderi in industria de prelucrare [ ] - procese de productie [ ] - extractia si distributia combustibililor fosili [ ] - utilizarea solventilor [ ] - trafic rutier [ ] - alte surse mobile [ ] - tratarea si eliminarea deseurilor [ ] - agricultura [ ] - factorii naturali [ ] +---------------------------------------------------------------------------------------------+ ¦ NOTA: ¦ ¦ Imediat dupa identificarea sursei/surselor care au generat depasirea/depasirile agentia ¦ ¦judeteana pentru protectia mediului informeaza Dispeceratul Ministerului Mediului si ¦ ¦Gospodaririi Apelor, Laboratorul National de Referinta pentru Calitatea Aerului din cadrul ¦ ¦Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, Garda Nationala de Mediu, Institutia ¦ ¦prefectului, precum si membrii comisiei tehnice, cu privire la initierea elaborarii ¦ ¦programului de gestionare/programului integrat de gestionare. ¦ +---------------------------------------------------------------------------------------------+


    5.3. Intrunirea Comisiei tehnice

    Presedintele Comisiei tehnice convoaca membrii acesteia, prezinta datele si stabileste initierea programului de gestionare/programului integrat de gestionare. Se lucreaza in echipa. Se intocmesc grafice de lucru cu termene si responsabilitati conform cu responsabilitatile din actele normative relevante in vigoare si precizate in Protocolul de colaborare.

    5.4. Informarea publicului

    Agentia judeteana pentru protectia mediului publica pe pagina de web proprie informatii privind depasirea concentratiilor valorilor limita si/sau a valorilor tinta, sursa/sursele care au generat depasirea/depasirile, precum si initierea elaborarii programului de gestionare/programului integrat de gestionare.

    5.5. Identificarea cauzelor care au generat depasirile

    Identificarea cauzelor depasirilor reprezinta componenta cea mai complexa si mai importanta a programului de gestionare/programului integrat de gestionare datorita multitudinii de date de intrare care trebuie luate in calcul, cat si a metodelor/tehnicilor utilizate. Identificarea corecta a cauzelor permite luarea unor decizii adecvate pentru gestionarea calitatii aerului.
    
    +---------------------------------------------------------------------------------------------+
    ¦         ¦           ¦          Depasiri ale valorilor limita si/sau valorii tinta           ¦
    ¦   Cod   ¦   Tipul   ¦                   pentru indicatorii monitorizati:                    ¦
    ¦ statie  ¦  sursei   +-----------------------------------------------------------------------¦
    ¦         ¦           ¦  SO2  ¦  NO2  ¦ NO(x) ¦ PM10 ¦ PM2,5 ¦   Pb   ¦  C6H6  ¦  CO  ¦  O3   ¦
    +---------+-----------+-------+-------+-------+------+-------+--------+--------+------+-------¦
    ¦Ex.: AB1 ¦fond urban ¦   x   ¦       ¦   x   ¦  x   ¦       ¦        ¦        ¦  x   ¦   x   ¦
    +---------+-----------+-------+-------+-------+------+-------+--------+--------+------+-------¦
    ¦Ex.: AB2 ¦industrial ¦       ¦       ¦       ¦      ¦       ¦        ¦   x    ¦      ¦       ¦
    +---------+-----------+-------+-------+-------+------+-------+--------+--------+------+-------¦
    ¦Ex.: AB3 ¦industrial ¦   x   ¦       ¦   x   ¦  x   ¦   x   ¦   x    ¦        ¦      ¦       ¦
    +---------+-----------+-------+-------+-------+------+-------+--------+--------+------+-------¦
    ¦...      ¦...        ¦       ¦       ¦       ¦      ¦       ¦        ¦        ¦      ¦       ¦
    +---------------------------------------------------------------------------------------------+ 
    
     


    5.5.1. Caracterizarea indicatorilor monitorizati
    Dioxid de sulf - SO2
    Gaz incolor, cu miros intepator, amarui, produs ca urmare a arderii materialelor care contin sulf.
    Surse naturale: eruptiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentatia bacteriana in zonele mlastinoase, oxidarea gazului cu continut de sulf rezultat din descompunerea biomasei.
    Surse antropice: sistemele de incalzire a populatiei care nu utilizeaza gaz metan, centralele termoelectrice si procesele industriale (siderurgie, rafinarie, producerea acidului sulfuric) si in masura mai mica emisiile provenite de la motoarele diesel.
    Efecte asupra sanatatii: provoaca iritatia ochilor si a primei parti a traiectului respirator.
    In atmosfera, contribuie la acidifierea precipitatiilor cu efecte toxice asupra vegetatiei si acidifierea corpilor aposi.
    Oxizi de azot - NO(x) (NO/NO2)
    La temperatura mediului ambiental sunt prezenti in forma gazoasa. NO este incolor si inodor; NO2 are culoarea brun roscat si un miros puternic, inecacios.
    Surse naturale: sursa principala - actiunea bacteriilor la nivelul solului.
    Surse antropice: incalzirea rezidentiala si evacuarile de gaze de esapament de la motoarele vehiculelor in etapa de acceleratie sau la viteze mari. NO produce o cantitate mai mare de NO2 in procesul de combustie si in prezenta oxigenului liber.
    Efecte asupra sanatatii: gaz iritant pentru mucoasa ce afecteaza aparatul respirator si diminueaza capacitatea respiratorie (gradul de toxicitate al NO2 este de 4 ori mai mare decat cel al NO).
    Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide si favorizeaza acumularea nitratilor la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental.
    Pulberi in suspensie - PM10/PM2,5
    Sunt particule lichide si solide cu diametrul mai mic de 10 µ.
    Surse naturale: eruptii vulcanice, eroziunea rocilor si dispersia polenului.
    Surse antropice: activitatea industriala, sistemul de incalzire a populatiei, centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie prin pulberile produse de pneurile masinilor la oprirea acestora si datorita arderilor incomplete.
    Efecte asupra sanatatii: toxicitatea pulberilor se datoreaza nu numai caracteristicilor fizico-chimice, dar si dimensiunilor acestora. Cele cu diametru de la 5-10 µ (PM10) la 2,5-5 µ (PM2,5) prezinta un risc mai mare de a patrunde in alveolele pulmonare provocand inflamatii si intoxicari. Pe de alta parte, vehiculele emit si alte gaze iritante, elemente toxice (Cd, Pb, As, etc.) si substante cancerigene (hidrocarburi aromatice policiclice, aldehide, nitrocompusi, etc.).
    Plumb - Pb
    Surse antropice: principala sursa de poluare o reprezinta emisiile motoarelor cu functionare pe baza de benzina si industria in care sunt procesate metalele, un caz particular fiind topitoriile.
    Efecte asupra sanatatii: efect toxic la oameni, in cazul expunerii la concentratii ridicate, influentand sinteza hemoglobinei ce afecteaza rinichii, organele de reproducere, mecanismul gastrointestinal, articulatiile, sistemul cardiovascular si sistemul nervos.
    Benzen - C6H6
    Compus aromatic foarte usor, volatil si solubil in apa. 90% din cantitatea de benzen in aerul ambiental provine din traficul rutier. Restul de 10% provine din evaporarea combustibilului la stocarea si distributia acestuia.
    Efecte asupra sanatatii: substanta cancerigena, incadrata in clasa A1 de toxicitate, cunoscuta drept cancerigena pentru om. Produce efecte daunatoare asupra sistemului nervos central.
    Monoxid de carbon - CO
    La temperatura mediului ambiental este un gaz incolor si inodor, de origine atat naturala cat si antropica. Apare ca produs in toate procesele de combustie incompleta a combustibililor fosili.
    Surse naturale: arderea padurilor, emisiile vulcanice si descarcarile electrice.
    Surse antropice: producerea otelului si a fontei, rafinarea petrolului, sistemul termoelectric si mediul urban, in principal autovehiculele cu benzina in timpul functionarii la turatie mica.
    Efecte asupra sanatatii: gaz toxic, in concentratii mari este letal (aproximativ 100 mg/m3). Reduce capacitatea de transport a oxigenului in sange cu consecinte asupra sistemului respirator si a sistemului cardiocirculator. Poate induce reducerea acuitatii vizuale si a capacitatii fizice.
    Ozon - O3
    Gaz foarte oxidant, foarte reactiv, cu miros inecacios. Se concentreaza in stratosfera si asigura protectia impotriva radiatiei UV daunatoare vietii. Ozonul prezent la nivelul solului se comporta ca o componenta a "smogului fotochimic". Se formeaza prin intermediul unei reactii care implica in particular oxizi de azot si compusi organici volatili.
    Efecte asupra sanatatii: concentratia de ozon la nivelul solului provoaca iritarea traiectului respirator si iritarea ochilor. Concentratii mari de ozon pot provoca reducerea functiei respiratorii. Este responsabil de daune produse vegetatiei prin atrofierea unor specii de arbori din zonele urbane.
    5.5.2. Depasiri ale valorilor limita si/sau ale valorilor tinta cauzate de surse liniare
    In cazul statiilor de trafic depasirile inregistrate sunt cauzate in proportie de peste 90% de traficul auto. Trebuie eliminate cauzele externe, de aceea se efectueaza comparatii cu evolutiile concentratiilor inregistrate in celelalte puncte de monitorizare. Trebuie cunoscute, in prealabil si perioadele in care traficul din imediata vecinatate este mai aglomerat, pentru a vedea daca perioadele de poluare se suprapun cu cele de congestionare a traficului. In zonele de trafic, datele meteo nu sunt concludente decat in ceea ce priveste viteza vantului. Calmul atmosferic si conditiile de ceata favorizeaza acumularea noxelor la suprafata solului, ceea ce determina inregistrarea concentratiilor ridicate de poluanti.
    5.5.3. Depasiri ale valorilor limita si/sau ale valorilor tinta cauzate de surse fixe
    In cazul statiilor industriale pentru o corecta identificare a cauzei/cauzelor depasirii valorii limita si/sau a valorii tinta trebuie sa fie disponibile urmatoarele date:
  • lista principalelor surse de poluare a aerului din zona respectiva;
  • inventarul emisiilor acestor surse (valoarea emisiilor totale, cosuri de dispersie existente, instalatii de retinere a poluantilor);
  • datele meteo, cu directia predominanta a vantului pe perioada depasirii valorii limita si/sau a valorii tinta;
  • daca este posibil, se actualizeaza modelarea dispersiei poluantilor cu noile date de intrare (date meteo, emisie);
  • date de monitorizare a emisiilor pentru unitatile din zona.
    Titularul activitatii are obligatia sa prezinte agentiei judetene pentru protectia mediului planul cadastral al amplasamentului si coordonatele geografice ale surselor.
    In cazul particular al ozonului care nu este un poluant emis, ci este un produs rezultat din substante precursoare, care se formeaza la distanta de sursele de emisie, agentia judeteana pentru protectia mediului care administreaza statia de monitorizare la care s-a inregistrat depasirea colecteaza informatii legate de sursele de emisie a substantelor precursoare ale ozonului (emisiile de oxizi de azot, cat si de compusi organici volatili, bilanturi de solventi) si de conditiile meteorologice la macroscara.
    Datele meteorologice trebuie furnizate de Administratia Nationala de Meteorologie. Informatiile privind substantele precursoare provenite din afara judetului, trebuie furnizate de catre agentia judeteana pentru protectia mediului din judetul in care au fost emise substantele precursoare.
    Pentru identificarea rapida a acestor situatii, un rol determinant il are colaborarea cu Comisariatele judetene ale Garzii Nationale de Mediu prin efectuarea de controale comune in vederea identificarii agentilor economici care au produs poluarea in zona.
    Masurile trebuie identificate clar, cu termene de realizare si institutiile responsabile. Masurile si activitatile din cadrul programului de gestionare/programului integrat de gestionare nu se pot desfasura pe o perioada mai mare de 5 ani.
    5.6. Recomandari privind sesiunile de lucru ale Comisiei tehnice
    Dupa caz, in baza celor mai noi standarde europene si standarde internationale, a recomandarilor BREF/BAT, Comisia tehnica:
    ---------------> elaboreaza propunerile de solutie analizand:
  • potentialul de reducere a emisiilor;
  • costurile publice si private ale implementarii;
  • beneficiile sociale ale populatiei;
  • termenele de implementare practica;
  • gradul de sustinere legislativa din programele nationale;
  • gradul de realizare a programelor existente;
  • reglementarile cu prevederi privind perioadele de tranzitie.
    ---------------> realizeaza analiza financiara si analiza cost-beneficiu;
    ---------------> efectueaza scenariile de reducere a poluarii (reprezinta in general o dezvoltare viitoare posibila, incepand de la ipoteze plauzibile, pentru a pregati o prognoza a calitatii aerului ca baza pentru masurile/actiunile legate de emisii);
    ---------------> realizeaza analiza SWOT;
    ---------------> stabileste prioritatile;
    ---------------> stabileste gestionarea programului;
    ---------------> altele.
    Trebuie luata in considerare experienta statelor membre ale UE.

    5.7. Masuri in cazul depasirilor valorilor limita si/sau ale valorilor tinta, datorate surselor liniare (traficul rutier)
    Reducerea emisiilor de poluanti astfel incat sa fie respectate valorile limita la imisie
    Comisia tehnica analizeaza toate datele si stabileste de la caz la caz, masurile/actiunile treptate, pe care le prioritizeaza. Pentru fiecare masura/actiune se estimeaza perioada de realizare, costurile necesare realizarii, sursele potentiale de finantare si rezultatele ce se obtin prin implementarea masurii/actiunii.
    Aceste informatii se prezinta sintetizat, conform tabelului:
    
    +---------------------------------------------------------------------------------------------+
    ¦Masuri/¦Prioritizare¦Responsabil¦ Termen de ¦Estimarea costurilor/Surse¦ Rezultat ¦Observatii¦
    ¦Actiuni¦            ¦           ¦ realizare ¦       de finantare       ¦ asteptat ¦          ¦
    +-------+------------+-----------+-----------+--------------------------+----------+----------¦
    ¦*)     ¦            ¦           ¦           ¦                          ¦          ¦          ¦
    +---------------------------------------------------------------------------------------------+ 
    


    *) Exemplu:
    ---------------> Masuri privind fluidizarea traficului prin:
  • reducerea/devierea/interzicerea traficului in zonele poluate;
  • controlul parcarilor;
  • interzicerea parcarilor in zona respectiva;
  • controlul restrictiilor si accesului la trafic;
  • construirea de sosele si drumuri de centura in scopul preluarii de catre acestea a traficului rutier de tranzit si a traficului greu;
  • modernizarea drumurilor de centura;
  • modernizarea si reabilitarea drumului de legatura;
  • modernizarea si asfaltarea strazilor;
  • construirea de pasaje subterane/supraterane in zona intersectiilor;
  • incurajarea utilizarii transportului public, prin inlocuirea autovehiculelor uzate, astfel incat calitatea serviciilor sa se imbunatateasca;
  • curatarea si intretinerea strazilor
  • introducerea unui management eficient al traficului;
  • alte masuri specifice.
    ---------------> Masuri privind respectarea actelor normative in vigoare privind calitatea carburantilor prin:
  • reducerea emisiilor pe unitatea de carburant folosit:
    > imbunatatirea calitatii carburantilor;
    > imbunatatirea intretinerii vehiculelor prin proceduri de inspectie regulata pentru gazele de esapament, care ar trebui sa fie corespunzator aplicate si monitorizate;
    > imbunatatirea tehnologiei motoarelor;
    > folosirea unor carburanti "mai curati" sau alternativi
  • reducerea cantitatii de carburanti folosita pe kilometru:
    > imbunatatirea economiei carburantilor;
    > incurajarea transportului nemotorizat;
  • reducerea numarului de vehicule pe kilometru:
    > marirea gradului de ocupare a vehiculelor;
    > marirea gradului de folosire a transportului public.
    
    +---------------------------------------------------------------------------------------------+
    ¦   NOTA:                                                                                     ¦
    ¦   In acest caz, la lucrarile Comisie tehnice este obligatoriu sa participe reprezentantul   ¦
    ¦Comisiei de specialitate din cadrul administratiei publice locale si al Inspectoratului de   ¦
    ¦politie judetean si responsabilul cu amenajarea teritoriului.                                ¦
    +---------------------------------------------------------------------------------------------+ 
    
    


    5.8. Masuri in cazul depasirilor valorilor limita si/sau ale valorilor tinta datorate surselor fixe (surse industriale)
    Reducerea emisiilor de poluanti astfel incat sa fie respectate valorile limita la imisie
    Comisia tehnica analizeaza toate datele si stabileste de la caz la caz, masurile/actiunile treptate, pe care le prioritizeaza. Pentru fiecare masura/actiune se estimeaza perioada de realizare, costurile necesare realizarii, sursele potentiale de finantare si rezultatele ce se obtin prin implementarea actiunii.
    Aceste informatii se prezinta sintetizat, conform tabelului:
    
    +---------------------------------------------------------------------------------------------+
    ¦Masuri/¦Prioritizare¦Responsabil¦ Termen de ¦Estimarea costurilor/Surse¦ Rezultat ¦Observatii¦
    ¦Actiuni¦            ¦           ¦ realizare ¦       de finantare       ¦ asteptat ¦          ¦
    +-------+------------+-----------+-----------+--------------------------+----------+----------¦
    ¦*)     ¦            ¦           ¦           ¦                          ¦          ¦          ¦
    +---------------------------------------------------------------------------------------------+ 
    


    *) Exemplu instalatii IPPC, LCP, VOC etc.:
    In program sunt introduse cel putin masurile deja incluse in planul de actiuni, prevazute in autorizatia integrata de mediu, precum si din programele specifice de reducere.
    Titularii de activitate sunt obligati sa-si doteze instalatiile tehnologice, care sunt surse de poluare, cu sisteme de automonitorizare si sa asigure corecta lor functionare.
    Masurile de natura tehnologica care conduc la reducerea emisiilor sunt in principal: schimbarea combustibilului utilizat cu unul mai putin poluant, optimizarea/modificarea tehnologiei si a echipamentelor de combustie, utilizarea tehnicilor de reducere a emisiilor de dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2), oxizi de azot (NO(x)), pulberi in suspensie (PM10 si PM2,5), plumb (Pb), benzen (C6H6), monoxid de carbon (CO), etc.

    *) Exemplu de masuri in vederea diminuarii poluarii atmosferice cu COV:
    Reducerea poluarii cu COV rezultati din transferul produselor petroliere:
  • aprovizionarea si montarea de echipamente la instalatiile de depozitare a benzinei, astfel incat sa fie indeplinite cerintele tehnice pentru exploatare prevazute in anexa 2 a HG nr. 568/2001, completata si modificata prin HG nr. 893/2005;
  • echiparea cu cel putin un brat articulat care respecta cerintele tehnice pentru proiectare si exploatare prevazute in anexa 4 a HG nr. 568/2001, completata si modificata prin HG nr. 893/2005 a instalatiilor de incarcare pentru cisterne auto;
  • executarea unui sistem de recuperare a compusilor organici volatili rezultati la descarcarea autocisternelor de alimentare ce aprovizioneaza statia de distributie;
  • inlocuirea vechilor pompe de combustibil cu pompe noi dotate cu instalatii de colectare a compusilor organici volatili;
  • dotarea statiei de distributie benzina cu instalatii de colectare a compusilor organici volatili;
  • montare sistem de recuperare a compusilor organici volatili la rezervoarele de stocare.
    Reducerea poluarii cu COV rezultati in timpul activitatilor industriale:
  • dotarea instalatiilor respective cu sisteme pentru retinerea si recuperarea compusilor organici volatili.

    *) Exemplu de masuri in vederea diminuarii poluarii produsa de procesele de combustie:
    Reducere emisii de SO2
  • trecerea la un combustibil solid cu continut de sulf < 0,5%
  • instalarea unui Scruber de desulfurarea gazelor de ardere
  • introducerea unui sistem de reducere catalitica selectiva
  • utilizarea cu precadere a gazelor de rafinarie
  • trecerea pe gaze naturale
    Reducere emisii de NO(x)
  • reglarea si controlul arderii
  • instalatie de preparare si ardere cu concentrator carbune praf
  • automatizarea functionarii arzatoarelor si pornirea/oprirea lor in functie de sarcina cazanului
  • arderea combustibilului in trepte
  • instalarea de arzatoare cu emisii reduse de NO(x)
    Reducere emisii de pulberi
  • modernizarea electrofiltru
  • utilizarea pacurii cu continut de sulf < 1%
  • utilizarea gazelor de rafinarie drept combustibil
    Reducere emisii de SO2, NO(x), pulberi
  • modificarea arderii CLG prin implementarea solutiei arderii prin pulverizare cu abur
  • montarea de mori cu bile
  • tehnologii de imbunatatirea arderii
  • modernizare cazan
  • montare arzatoare mixte in vederea functionarii cu GN si CLG
  • reducerea consumului specific de pacura
    In cazul depasirii valorilor limita si/sau ale valorilor tinta datorate surselor fixe, se revizuieste autorizatia integrata de mediu in conditiile prevazute de legislatia in vigoare, cu includerea in aceasta a masurilor/actiunilor din programul de gestionare/programul integrat de gestionare, daca este cazul.
    5.9. Masuri in cazul depasirilor valorilor limita si/sau ale valorilor tinta datorate surselor de suprafata (gospodarii si industrie mica)
    Reducerea emisiilor de poluanti astfel incat sa fie respectate valorile limita la imisie
    Comisia tehnica analizeaza toate datele si stabileste de la caz la caz, masurile/actiunile treptate, pe care le prioritizeaza. Pentru fiecare masura/actiune se estimeaza perioada de realizare, costurile necesare realizarii, sursele potentiale de finantare si rezultatele ce se obtin prin implementarea actiunii.
    Aceste informatii se prezinta sintetizat, conform tabelului:
    +---------------------------------------------------------------------------------------------+
    ¦Masuri/¦Prioritizare¦Responsabil¦ Termen de ¦Estimarea costurilor/Surse¦ Rezultat ¦Observatii¦
    ¦Actiuni¦            ¦           ¦ realizare ¦       de finantare       ¦ asteptat ¦          ¦
    +-------+------------+-----------+-----------+--------------------------+----------+----------¦
    ¦*)     ¦            ¦           ¦           ¦                          ¦          ¦          ¦
    +---------------------------------------------------------------------------------------------+ 
    


    *) Exemplu incalzirea locuintelor:
  • reducerea emisiilor directe provenite de la combustibili prin schimbarea calitatii si/sau a tipurilor de combustibili utilizati pentru gatit si/sau incalzire si a instalatiilor corespunzatoare;
  • eficienta energetica a cladirilor publice si administrative;
  • realizarea/extinderea retelei de alimentare si distributie cu gaze naturale a municipiului/localitatii;
  • racordarea locuintelor la reteaua de distributie a gazelor naturale;
  • utilizarea surselor neconventionale de energie (eoliene, termale etc.);
    +---------------------------------------------------------------------------------------------+
    ¦   NOTA:                                                                                     ¦
    ¦   In acest caz, la lucrarile Comisiei tehnice este obligatoriu sa participe reprezentantul  ¦
    ¦titularului activitatii primaria, care a generat in aerul inconjurator concentratii mai mari ¦
    ¦decat valoarea limita.                                                                       ¦
    +---------------------------------------------------------------------------------------------+ 
    
    


    Comisia tehnica elaboreaza propunerea de program de gestionare/program.



    Capitolul VI - Consultarea publicului in vederea elaborarii programului de gestionare/programului integrat de gestionare


    Conform prevederilor art. 7 alin (2) din Hotararea Guvernului nr. 564/2006 privind cadrul de realizare a participarii publicului la elaborarea anumitor planuri si programe in legatura cu mediul, in termen de 5 zile de la elaborarea propunerii de program de gestionare/program integrat de gestionare, Comisia tehnica informeaza publicul prin anunt publicat intr-un ziar national sau local, afisat la sediul agentiei judetene pentru protectia mediului si pe pagina acesteia de internet
    Publicul transmite agentiei judetene pentru protectia mediului comentarii, intrebari sau opinii in termenul prevazut la art 8 alin (2) din HG nr. 564/2006.
    Comisia tehnica consemneaza comentariile, intrebarile sau opiniile publicului intr-un formular tip.
    Identificarea publicul indreptatit sa participe la elaborarea programului de gestionare/programului integrat de gestionare se realizeaza de catre Comisia tehnica.
    Aceasta ia in considerare numai comentariile, intrebarile sau opiniile publicului indreptatit sa participe la elaborarea programului de gestionare/programului integrat de gestionare, cu respectarea prevederilor art. 6 alin (2), (3) si (4) din HG nr. 564/2006.
    In termen de 15 zile de la expirarea termenului prevazut la art. 8 alin (2) din HG nr. 564/2006, Comisia tehnica desfasoara urmatoarele activitati:

    a) analizeaza comentariile, intrebarile sau opiniile publicului indreptatit;

    b) reface, dupa caz, propunerea de elaborare a programului de gestionare/programului integrat de gestionare, pe baza analizei efectuate;

    c) afiseaza noua propunere pe pagina de internet a agentiei judetene pentru protectia mediului;
    d) afiseaza pe pagina de internet a agentiei judetene pentru protectia mediului formularul cu raspunsurile la comentariile, intrebarile sau opiniile publicului identificat conform art. 6 din HG nr. 564/2006.
    Propunerea de elaborare a programului de gestionare/programului integrat de gestionare, refacuta dupa caz, face obiectul dezbaterii publice.
    Comisia tehnica publica anuntul privind organizarea dezbaterii intr-un ziar national sau local, il afiseaza pe pagina de internet a agentiei judetene pentru protectia mediului si la sediul autoritatii publice locale in termen de 15 zile de la data expirarii termenului de primire a comentariilor, intrebarilor si opiniilor.
    Comisia tehnica organizeaza dezbaterea publica in locul cel mai convenabil pentru public, in afara orelor de program.
    Comisia tehnica desemneaza un presedinte si un secretar care inregistreaza participantii. Parerile participantilor se consemneaza in procesul-verbal al sedintei, care se semneaza de presedinte, secretar si, la cererea publicului, de unul sau de mai multi reprezentanti ai acestuia.
    Daca in interval de 60 de minute de la ora anuntata pentru inceperea sedintei nu se prezinta nici un reprezentant al publicului, aceasta se consemneaza in procesul-verbal semnat de presedinte si de secretar, sedinta de dezbatere publica considerandu-se incheiata.
    In timpul sedintei de dezbatere publica, Comisia tehnica prezinta propunerea programului de gestionare/programului integrat de gestionare si raspunde argumentat intrebarilor, comentariilor si opiniilor participantilor.
    Secretarul sedintei de dezbatere publica inregistreaza intrebarile, comentariile si opiniile participantilor, exprimate in cadrul acestei sedinte, pe formularul tip, pe care a consemnat si propunerile primite inainte de data dezbaterii publice.
    In termen de 20 zile de la dezbaterea publica, Comisia tehnica desfasoara urmatoarele activitati:

    a) examineaza comentariile, intrebarile sau opinii exprimate in timpul dezbaterii publice;

    b) modifica, dupa caz, propunerea de program;

    c) afiseaza pe pagina de internet a agentiei judetene pentru protectia mediului formatul tip care contine raspunsurile la comentariile, intrebarile sau opiniile exprimate in timpul dezbaterii publice.

    Modelul anuntului public privind realizarea propunerii de elaborare a programului de gestionare/programului integrat de gestionare a calitatii aerului

    ........................... (denumirea agentiei judetene pentru protectia mediului), titular al
    programului de gestionare/programului integrat de gestionare a calitatii aerului .............,
    anunta publicul asupra initierii procesului de elaborare a programului degestionare/programului
    integrat de gestionare ............................... .Publicul are dreptul de a participa la
    procesul de luare a deciziilor privind programulmentionat.
    Propunerea de program poate fi consultata la sediul APM/ARPM/ANPM/MMGA (adresa) si la
    sediul ............................... (consiliul local/consiliul judetean/Consiliul General al
    Municipiului Bucuresti) (adresa), in zilele de .................., intre orele ..............,
    precum si la urmatoarele adrese internet: .............................. .
    Informatii privind propunerea de program pot fi consultate la sediul ..........................
    (adresa autoritatilor publice care detin aceste informatii), in zilele de ....................,
    intre orele ............ .
    Comentariile, intrebarile sau opiniile pot fi transmise in scris, la sediul ...................
    (agentiei judetene pentru protectia mediului) sau utilizand mijloace electronice la
    adresa .......................... (adresa e-mail a agentiei judetene pentru protectia mediului)
    pana la data ....................... .



    Modelul anuntului privind dezbaterea publica
    ................................ (denumirea agentiei judetene pentru protectia mediului) anunta
    publicul asupra dezbaterii publice privind propunerea de elaborare a programului de gestionare/
    programului integrat de gestionare a calitatii aerului ....................... care va avea loc
    la ........................ (adresa), in data de ..............., incepand cu orele ......... .
    Propunerea de elaborare a programului poate fi consultata la sediul APM/ARPM/ANPM/MMGA ........
    (adresa), si la sediul .......................... (consiliul local/consiliul judetean/Consiliul
    General al Municipiului Bucuresti) (adresa), in zilele de ..............., intre orele ........
    precum si la urmatoarea adresa web ..................................... .
    Publicul poate transmite in scris comentarii/intrebari/opinii privind propunerea amintita la
    sediul APM/ARPM/ANPM/MMGA ........................... (adresa) pana la data de .............. .
    Formular pentru consemnarea comentariilor/intrebarilor/opiniilor publicului privind propunerea de elaborare a programului de gestionare/programului integrat de gestionare a calitatii aerului
    
    +---------------------------------------------------------------------------------------------+
    ¦Nr. ¦Numele si prenumele¦      Adresa       ¦Data primirii¦Continutul pe scurt¦Raspuns concis¦
    ¦crt.¦                   ¦                   ¦             ¦  al observatiilor ¦              ¦
    +----+-------------------+-------------------+-------------+-------------------+--------------¦
    ¦ 1. ¦                   ¦                   ¦             ¦                   ¦              ¦
    +----+-------------------+-------------------+-------------+-------------------+--------------¦
    ¦ 2. ¦                   ¦                   ¦             ¦                   ¦              ¦
    +---------------------------------------------------------------------------------------------+ 
    
    



    Capitolul VII - Definitivarea, aprobarea si punerea in aplicare a programului de gestionare/programului integrat de gestionare

    7.1. Definitivarea si aprobarea programului de gestionare/programului integrat de gestionare
    Comisia tehnica ia in considerare rezultatele dezbaterii publice si definitiveaza programul de gestionare/programul integrat de gestionare pe care il supune aprobarii consiliului local sau judetean, dupa cum acesta priveste una sau mai multe localitati ori intreg judetul, in termen de maxim 90 de zile de la finalizarea lui.
    Decizia consiliului local sau judetean dupa caz, se motiveaza in fapt si in drept si contine informatii prevazute la art. 9 alin. (3) lit. c) si d) din HG nr. 564/2006.
    Consiliului local sau judetean dupa caz afiseaza decizia la sediul propriu si pe propria pagina de internet si pe pagina de internet a agentiei judetene pentru protectia mediului, in termen de 5 zile de la luarea acesteia.
    Dupa aprobare, programul de gestionare/programul integrat de gestionare este pus la dispozitia publicului.
    7.2. Punerea in aplicare si monitorizarea programului de gestionare/programului integrat de gestionare
    Programul de gestionare/programul integrat de gestionare este pus in aplicare prin luarea masurilor/actiunilor progresiv atat pentru a asigura o reducere continua a emisiilor de poluanti in perioada stabilita, cat si pentru a distribui efortul financiar aferent.
    Organismele responsabile cu implementarea programului sunt:
  • in cazul surselor liniare: autoritatile publice locale;
  • in cazul surselor punctuale: titularul de activitate;
  • in cazul surselor de suprafata: autoritatile publice locale si populatia.
    Agentia judeteana pentru protectia mediului, in colaborare cu Comisariatul judetean al Garzii Nationale de Mediu, monitorizeaza stadiul realizarii masurilor aplicate.
    Responsabilii actiunilor (autoritatea administratiei publice locale si/sau ceilalti titulari de activitate, dupa caz) din programul de gestionare/programul integrat de gestionare sunt obligati sa respecte termenele din program si sa raporteze stadiul actiunilor si realizarea masurilor. Aceasta raportare se transmite la agentia judeteana pentru protectia mediului pana la data de 15 decembrie a fiecarui an.
    Autoritatea judeteana pentru protectia mediului, elaboreaza anual raportul privind stadiul realizarii masurilor din programul de gestionare/programul integrat de gestionare, in colaborare cu compartimentele de specialitate din cadrul administratiei publice locale.
    Raportul anual se supune aprobarii consiliului local sau judetean, dupa cum programul priveste una sau mai multe localitati ori intreg judetul, nu mai tarziu de primul trimestru al anului urmator.
    Dupa aprobare, raportul privind stadiul realizarii masurilor din programul de gestionare/programul integrat de gestionare se pune la dispozitia publicului prin grija autoritatilor administratiei publice locale.
    Primul raport va cuprinde in introducere datele mentionate in capitolele II, III, IV si V din Partea a II-a, urmate de stadiul realizarii masurilor din program.
    7.3. Revizuirea programului de gestionare/programului integrat de gestionare
    In timpul derularii unui program de gestionare/program integrat de gestionare, daca apar depasiri ale valorilor limita si/sau ale valorilor tinta la unul si/sau mai multi poluanti (indicatori) noi, se revizuieste programul de gestionare/programul integrat de gestionare, cu parcurgerea acelorasi pasi.



    Capitolul VIII - Cerinte specifice in context transfrontiera


    In zonele din apropierea frontierelor nationale se elaboreaza si se pun in aplicare programe de gestionare a calitatii aerului/programe integrate comune de gestionare a calitatii aerului pentru zonele de vecinatate cu statul respectiv sau statele respective.
    In situatiile in care se inregistreaza depasiri ale valorilor limita si/sau ale valorilor tinta in apropierea frontierelor nationale, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor informeaza ministerul omolog din statul sau statele vecine, in vederea facilitarii transmiterii acestor informatii publicului din statele respective.
    In acest sens, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor coordoneaza activitatea de elaborare a programelor de gestionare/programelor integrate de gestionare pentru teritoriul national, de catre agentiile judetene pentru protectia mediului si de punere a lor in aplicare.
    Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor asigura contactarea ministerului omolog din statul sau statele vecine, schimbul de informatii si organizarea intalnirilor intre autoritatile competente pentru realizarea programelor de gestionare/programelor integrate de gestionare a calitatii aerului.


    Poate fi de interes si:
    Ordonanta de urgenta nr. 114/2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului
    Legea 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din intravilanul localitatilor. Lege nr. 24/2007
    Lege pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, legea nr. 292/2007
    Ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar in domeniul protectiei mediului, oug nr. 12/2007
    Ordonanta de urgenta nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, oug 196/2005
    Hotarare privind modalitatile de investigare si evaluare a poluarii solului si subsolului, hotarare nr. 1408/2007
    Hotarare privind refacerea zonelor in care solul, subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate, hot. nr. 1403/2007
    OUG nr. 15/2009 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 68/2007 privind raspunderea de mediu cu referire la prevenirea si repararea prejudiciului asupra mediului
    Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2007 privind instituirea Programului national de imbunatatire a calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi in localitati, legea nr. 343/2007
    Ordonanta de urgenta privind instituirea Programului national de imbunatatire a calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi in localitati, oug nr. 59/2007
    Metodologie din 13/12/2006 privind sistemul de planificare strategica pe termen mediu al institutiilor administratiei publice de la nivel central, 2006
    Indrumar din 21/11/2007 privind evaluarea riscurilor asupra mediului si sanatatii umane, datorate introducerii deliberate in mediu si pe piata a organismelor modificate genetic, ordin nr. 1829/2007
    Conventie cadru privind protectia si dezvoltarea durabila a Carpatilor, 2006
    Lege privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale a Zonei Montane , legea nr. 181/2007
    Hotarare privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiant, hotarare nr. 321/2005, republicata in 2008
    Regulament privind organizarea si functionarea Comisiei pentru Securitate Biologica, ordin nr. 98/2008
    Hotarare nr. 546/2008 privind gestionarea calitatii apei de imbaiere
    Ordin privind prohibitia pescuitului in anul 2007, ordinul 237/2007
    Ordonanta de urgenta privind raspunderea de mediu cu referire la prevenirea si repararea prejudiciului asupra mediului, oug nr. 68/2007. Lege de aprobare nr. 19/2008
    Ordonanta de urgenta pentru modificarea Legii muntelui nr. 347/2004, oug nr. 21/2008


    -------------
    Drept OnLine va prezinta in cadrul acestei Sectiuni cateva reglementari juridice de interes general, cu mentiunea ca informatiile prezentate in aceasta sectiune au un caracter pur informativ, existand posibilitatea de a fi intervenit modificari ulterioare, abrogari, nesurprinse aici.
    -------------


    Alte reglementari




    Termeni juridici, grupare tematica




  • Coordonator
    Magdalena Popeanga

    Website administrat de
    Alioth Software
    Politica de securitate
    Termeni si conditii
     RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
    80 useri online

    Useri autentificati: