DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  


Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

DreptOnline.ro: Legea de organizare judecatoreasca

Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 259 din 30 septembrie 1997

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.


Titlul I - Dispozitii generale


Art. 1
Autoritatea judecatoreasca se compune din instantele judecatoresti, Ministerul Public si Consiliul Superior al Magistraturii, fiecare cu atributiile proprii prevazute de Constitutie si de lege. Puterea judecatoreasca este separata de celelalte puteri ale statului, avand atributii proprii ce sunt exercitate prin instantele judecatoresti, in conformitate cu principiile si dispozitiile prevazute de Constitutie si de celelalte legi ale tarii.

Art. 2
Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime. Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.
Instantele judecatoresti infaptuiesc justitia in scopul apararii si realizarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, precum si a celorlalte drepturi si interese legitime deduse judecatii.
Instantele judeca toate procesele privind raporturile juridice civile, comerciale, de munca, de familie, administrative, penale, precum si orice alte cauze pentru care legea nu stabileste o alta competenta.
Ministerul Public reprezinta, in activitatea judiciara, interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor.

Art. 3
Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii.

Art. 4
Nimeni nu este mai presus de lege.
Justitia se infaptuieste in mod egal pentru toate persoanele, fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala.

Art. 5
Sedintele de judecata sunt publice, in afara de cazurile prevazute de lege.

Art. 6
Procedura judiciara se desfasoara in limba romana.
Cetatenii apartinand minoritatilor nationale, precum si persoanele care nu inteleg sau nu vorbesc limba romana au dreptul de a lua cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului, de a vorbi in instanta si de a pune concluzii, prin interpret; in procesele penale acest drept este asigurat in mod gratuit.

Art. 7
In tot cursul procesului partile au dreptul sa fie reprezentate sau, dupa caz, asistate de aparator.

Art. 8
Asistenta juridica internationala se solicita sau se acorda de instantele de judecata si Ministerul Public in conditiile prevazute de lege si de conventiile internationale la care Romania este parte.

Art. 9
Hotararile instantelor judecatoresti se pronunta in numele legii si se executa in numele Presedintelui Romaniei.


Titlul II - Compunerea si functionarea instantelor judecatoresti



Capitolul 1 - Dispozitii comune


Art. 10
Instantele judecatoresti sunt:
a) judecatoriile;
b) tribunalele;
c) curtile de apel;
d) Curtea Suprema de Justitie.
In limitele stabilite prin lege vor functiona si instante militare.
Competenta instantelor judecatoresti se stabileste prin lege.

Art. 11
Organizarea si functionarea Curtii Supreme de Justitie si a instantelor militare sunt reglementate prin lege.

Art. 12
Fiecare judecatorie, tribunal si curte de apel se incadreaza cu numarul necesar de judecatori. Instantele sunt conduse de cate un presedinte, care exercita si atributii de administratie.
Presedintii tribunalelor si ai curtilor de apel sunt ajutati in indeplinirea atributiilor de 1-3 vicepresedinti. Ministrul justitiei stabileste tribunalele si curtile de apel la care vor fi cate 2 sau 3 vicepresedinti, precum si judecatoriile la care presedintii sunt ajutati de cate un vicepresedinte.
Presedintii instantelor desemneaza judecatorii care urmeaza sa indeplineasca, potrivit legii si regulamentelor, si alte atributii decat cele privind activitatea de judecata.

Art. 13
Tribunalele si curtile de apel pot avea doua sau mai multe sectii.
Numarul sectiilor tribunalelor si ale curtilor de apel se stabileste de ministrul justitiei, in raport cu volumul de activitate si dupa natura cauzelor deduse judecatii. Ministrul justitiei stabileste instantele la care functioneaza sectii maritime si fluviale, pentru judecarea cauzelor prevazute de lege.

Art. 14
Sectiile tribunalelor si ale curtilor de apel sunt conduse de cate un presedinte de sectie.
Presedintele instantei repartizeaza judecatorii pe sectii.

Art. 15
Presedintii instantelor sau, dupa caz, presedintii de sectii constituie complete de judecata. Cand este necesar, pot fi constituite complete specializate pentru judecarea cauzelor privind anumite materii.
Cauzele penale privind pe minori se judeca de judecatori anume desemnati de presedintele instantei de judecata.

Art. 16
Completul de judecata este prezidat de presedintele sau vicepresedintele instantei ori de presedintele sectiei, atunci cand acestia participa la judecata. In celelalte cazuri, completul de judecata este prezidat de catre judecatorul desemnat de presedintele instantei sau al sectiei.

Art. 17
Cauzele date, potrivit legii, in competenta de prima instanta a judecatoriilor, tribunalelor si curtilor de apel se judeca de un singur judecator.
Apelurile se judeca de tribunale si de curtile de apel in complet format din 2 judecatori.
Recursurile se judeca de tribunale si de curtile de apel in complet format din 3 judecatori.
In cazul in care judecatorii care intra in compunerea completului prevazut la alin. 2 nu ajung la un acord asupra hotararii, procesul se judeca din nou in complet de divergenta.
Completul de divergenta se constituie prin includerea, in completul de judecata, a presedintelui sau a vicepresedintelui instantei ori a unui alt judecator desemnat de presedinte.

Art. 18
Consiliul Superior al Magistraturii si ministrul justitiei vegheaza la respectarea independentei justitiei.
Ministrul justitiei raspunde de buna organizare si functionare a justitiei ca serviciu public. Prin judecatori inspectori de la curtile de apel, ministrul justitiei este informat cu privire la functionarea instantelor si la abaterile de natura sa compromita calitatea activitatii, aplicarea legilor si a regulamentelor in circumscriptiile curtilor de apel.
Presedintii si vicepresedintii instantelor verifica organizarea si calitatea serviciului, respectarea legilor si a regulamentelor in cadrul institutiei pe care o conduc si al instantelor din circumscriptia acesteia. Presedintii curtilor de apel isi exercita aceasta atributie si prin judecatorii inspectori din cadrul curtii.
In nici o imprejurare verificarile efectuate nu pot conduce la imixtiuni in desfasurarea proceselor in curs sau la repunerea in discutie a ceea ce a fost deja judecat. Nu se considera imixtiune exercitarea atributiilor date prin lege ministrului justitiei cu privire la caile judiciare de atac.


Capitolul 2 - Judecatoriile


Art. 19
Judecatoriile functioneaza in fiecare judet si in municipiul Bucuresti.
Numarul si localitatile de resedinta ale judecatoriilor sunt prevazute in anexa nr. 1 la prezenta lege.
In fiecare judet, circumscriptiile judecatoriilor se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea ministrului justitiei.

Art. 20
Judecatoriile judeca toate procesele si cererile, in afara de cele date prin lege in competenta altor instante.

Art. 21
Ministrul justitiei poate dispune ca, in municipiul Bucuresti, unele categorii de procese sau cereri sa fie solutionate numai de anumite judecatorii, cu respectarea competentei materiale prevazute de lege.


Capitolul 3 - Tribunalele


Art. 22
In fiecare judet functioneaza un tribunal, cu sediul in localitatea de resedinta a judetului. In municipiul Bucuresti functioneaza, de asemenea, un tribunal.
In circumscriptia fiecarui tribunal sunt cuprinse toate judecatoriile din judet sau din municipiul Bucuresti.

Art. 23
Tribunalele judeca, in prima instanta, procesele si cererile date prin lege in competenta lor.
Tribunalele, ca instante de apel, judeca apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii in prima instanta.
Tribunalele, ca instante de recurs, judeca recursurile impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului.


Capitolul 4 - Curtile de apel


Art. 24
Fiecare curte de apel isi exercita competenta intr-o circumscriptie cuprinzand mai multe tribunale.
Numarul curtilor de apel, resedintele acestora, precum si tribunalele cuprinse in circumscriptiile lor sunt prevazute in anexa nr. 2 la prezenta lege.

Art. 25
Curtile de apel judeca, in prima instanta, cauzele date in prima instanta, cauzele date in competenta lor prin lege.
Ca instante de apel, curtile judeca apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de tribunale.
Ca instante de recurs, curtile de apel judeca recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in apel, precum si in alte cauze prevazute de lege.


Titlul III - Ministerul public



Capitolul 1 - Dispozitii comune


Art. 26
Ministerul Public isi exercita atributiile prin procurori constituiti in parchete pe langa fiecare instanta judecatoreasca, sub autoritatea ministrului justitiei.
Activitatea Ministerului Public este organizata potrivit principiilor legalitatii, impartialitatii si al controlului ierarhic.
Ministerul Public este independent in relatiile cu celelalte autoritati publice si isi exercita atributiile numai in temeiul legii si pentru asigurarea respectarii acesteia.

Art. 27
Atributiile Ministerului Public sunt urmatoarele:
a) efectuarea urmaririi penale in cazurile si in conditiile prevazute de lege;
b) supravegherea activitatii de cercetare penala efectuata de politie si de alte organe; in exercitarea acestei atributii, procurorul conduce si controleaza activitatea de cercetare penala, dispozitiile date de procuror fiind obligatorii pentru organul de cercetare penala;
c) sesizarea instantelor judecatoresti pentru judecarea cauzelor penale;
d) exercitarea actiunii civile in cazurile prevazute de lege;
e) participarea, in conditiile legii, la sedintele de judecata;
f) exercitarea cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti, in conditiile prevazute de lege;
g) supravegherea respectarii legii in activitatea de punere in executare a hotararilor judecatoresti si a altor titluri executorii;
h) verificarea respectarii legii la locurile de detinere preventiva, de executare a pedepselor, a masurilor educative si de siguranta;
i) apararea drepturilor si intereselor minorilor si ale persoanelor puse sub interdictie;
j) studierea cauzelor care genereaza sau favorizeaza criminalitatea, elaborarea si prezentarea propunerilor in vederea eliminarii acestora, precum si pentru perfectionarea legislatiei penale.
Ministerul Public exercita orice alte atributii prevazute de lege.

Art. 28
Procurorii din fiecare parchet sunt subordonati conducatorului acelui parchet.
Conducatorul unui parchet este subordonat conducatorului parchetului ierarhic superior din aceeasi circumscriptie teritoriala.
Procurorul ierarhic superior poate sa indeplineasca oricare dintre atributiile procurorilor in subordine si sa suspende ori sa infirme actele si dispozitiile acestora, daca sunt contrare legii.
Dispozitiile procurorului ierarhic superior, date in conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii in subordine. Cu toate acestea, procurorul este liber sa prezinte in instanta concluziile pe care le considera intemeiate potrivit legii, tinand seama de probele administrate in cauza.

Art. 29
In exercitarea atributiilor lor, procurorii au dreptul sa ceara direct sprijinul agentilor fortei publice, care sunt obligati sa execute dispozitiile procurorului.

Art. 30
Fiecare parchet se incadreaza cu numarul necesar de procurori.
Structura si organizarea aparatului tuturor parchetelor, precum si stabilirea parchetelor la care se vor infiinta sectii maritime si fluviale, birouri sau servicii de criminalistica si criminologie se stabilesc de ministrul justitiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie.
Repartizarea procurorilor pe compartimente de activitate se face de catre conducatorul fiecarui parchet.

Art. 31
Parchetele militare vor fi organizate si vor functiona potrivit legii.

Art. 32
Parchetele sunt independente fata de instantele judecatoresti.

Art. 33
Dispozitiile ministrului justitiei, date in mod direct sau prin procurorul general, in vederea respectarii si aplicarii legii, sunt obligatorii.

Art. 34
Ministrul justitiei, prin procurori inspectori din cadrul Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie si din parchetele de pe langa curtile de apel sau alti procurori delegati, exercita controlul asupra tuturor procurorilor.
Cand considera necesar, ministrul justitiei, din proprie initiativa sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, efectueaza controlul prin inspectori generali sau prin procurori detasati in Directia relatii cu Ministerul Public si coordonarea strategiei antiinfractionale din cadrul Ministerului Justitiei.
Controlul se efectueaza prin verificarea lucrarilor, a modului cum se desfasoara raporturile de serviciu cu justitiabilii si cu celelalte persoane implicate in lucrarile de competenta parchetelor, precum si prin aprecierea asupra activitatii, pregatirii si aptitudinilor profesionale ale procurorilor.
Ministrul justitiei poate sa ceara procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie informari asupra activitatii parchetelor si sa dea indrumari cu privire la masurile ce trebuie luate pentru combaterea fenomenului infractional.
Ministrul justitiei are dreptul sa dea dispozitie scrisa, in mod direct sau prin procurorul general, procurorului competent sa inceapa, in conditiile legii, procedura de urmarire penala pentru infractiunile despre care are cunostinta si sa promoveze in fata instantelor judecatoresti actiuni si cai de atac necesare apararii interesului public. Nu vor putea fi date insa dispozitii pentru oprirea procedurii de urmarire penala legal deschise.


Capitolul 2 - Parchetele de pe langa judecatorii si tribunale


Art. 35
Parchetele de pe langa judecatorii si tribunale sunt conduse de prim-procurori.
Prim-procurorii parchetelor de pe langa tribunale sunt ajutati de adjuncti. Ministrul justitiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, stabileste parchetele de pe langa judecatorii la care prim-procurorii sunt ajutati de adjuncti.

Art. 36
Parchetele de pe langa tribunale au sectii conduse de procurori-sefi.

Art. 37
Prim-procurorii parchetelor de pe langa tribunale exercita controlul asupra parchetelor din circumscriptia lor.


Capitolul 3 - Parchetele de pe langa curtile de apel si Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie


Art. 38
Parchetele de pe langa curtile de apel sunt conduse de procurori generali. Procurorii generali ai parchetelor de pe langa curtile de apel sunt ajutati de adjuncti.

Art. 39
Procurorii generali ai parchetelor de pe langa curtile de apel exercita, direct sau prin procurori-inspectori, controlul asupra parchetelor din circumscriptia lor.

Art. 40
Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie este condus de un procuror general, ajutat de 2 adjuncti.
Procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie este promovat si eliberat din functie de Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului justitiei.
Procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie exercita, direct sau prin procurori-inspectori, controlul asupra tuturor parchetelor.
In cadrul Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie functioneaza colegiul acestui parchet, ca organ consultativ. Componenta colegiului se stabileste prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie.
Procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie participa la sedintele Curtii Supreme de Justitie, in sectii unite.
Procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie desemneaza, dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii care participa la sedintele Curtii Constitutionale, in cazurile prevazute de lege.

Art. 41
Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie si parchetele de pe langa curtile de apel au in structura sectii conduse de procurori sefi, care pot fi ajutati de adjuncti. In cadrul sectiilor pot functiona servicii si birouri conduse de procurori sefi.


Titlul IV - Corpul magistratilor, numirea si avansarea lor in functie



Capitolul 1 - Corpul magistratilor


Art. 42
Au calitatea de magistrat si fac parte din corpul magistratilor judecatorii de la toate instantele judecatoresti, procurorii din cadrul parchetelor de pe langa acestea, precum si magistratii-asistenti ai Curtii Supreme de Justitie.

Art. 43
In cadrul corpului magistratilor, ierarhia functiilor de executie si de conducere se stabileste in raport cu nivelul instantelor si al parchetelor, cu respectarea conditiilor de pregatire profesionala si de vechime in magistratura, prevazute in prezenta lege.
Personalul de specialitate juridica din Ministerul Justitiei, indiferent de vechime, este asimilat magistratilor pe durata indeplinirii functiei.

Art. 44
Constituie vechime in magistratura perioada in care o persoana a indeplinit functiile de judecator, procuror, personal de specialitate juridica in Ministerul Justitiei, in Institutul National al Magistraturii ori in laboratoarele de expertiza criminalistica din subordinea Ministerului Justitiei, de avocat sau de magistrat-asistent la Curtea Suprema de Justitie, functia de ministru al justitiei, de secretar de stat ori de secretar general in Ministerul Justitiei, functii de specialitate juridica in fostele arbitraje de stat.
Timpul in care o persoana, licentiata in drept sau drept economic-administrativ, este senator sau deputat, judecator al Curtii Constitutionale, avocat al poporului, membru al Curtii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, se considera vechime in magistratura. De asemenea, se considera vechime in magistratura timpul cat o persoana care a avut calitatea de magistrat sau asimilat al acestuia exercita o functie de specialitate juridica in aparatul Parlamentului, al institutiei prezidentiale, al Curtii Constitutionale, al Curtii de Conturi, Consiliului Legislativ, al Institutiei Avocatului Poporului sau al Guvernului.

Art. 45
Intreruperile de activitate datorate suspendarii din functie, pensionarii pentru incapacitate temporara de munca, precum si trecerii in alte functii decat cele prevazute la art. 44 alin. 2 nu se iau in calculul vechimii in magistratura, daca legea nu prevede altfel.


Capitolul 2 - Admiterea in magistratura


Sectiunea I - Conditiile generale pentru numirea magistratilor


Art. 46
Poate fi numit magistrat cel care indeplineste urmatoarele conditii:
a) este numai cetatean roman cu domiciliul in Romania si are capacitatea de exercitiu al drepturilor;
b) este licentiat in drept sau drept economic-administrativ, are stagiul cerut de lege pentru functia in care urmeaza sa fie numit si dovedeste o pregatire profesionala corespunzatoare;
c) nu are antecedente penale si se bucura de o buna reputatie;
d) cunoaste limba romana;
e) este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea functiei;
f) a absolvit Institutul National al Magistraturii sau a promovat concursul ori examenul de admitere in magistratura, organizat potrivit regulamentului aprobat de ministrul justitiei.
Indeplinirea conditiei prevazute la lit. e) trebuie dovedita cu certificat medical de sanatate, eliberat pe baza constatarilor facute de o comisie medicala constituita prin ordin comun al ministrului justitiei si al ministrului sanatatii.

Art. 47
Judecatorii si procurorii, cu exceptia celor stagiari, sunt numiti prin decret al Presedintelui Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 48
Inainte de a incepe sa-si exercite functia, magistratii sunt obligati sa depuna urmatorul juramant: ŽJur sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, sa-mi indeplinesc cu onoare, constiinta si fara partinire atributiile ce-mi revin. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!Z Referirea la divinitate din formula juramantului se schimba potrivit credintei religioase a magistratilor.
Juramantul se depune, in sedinta solemna, in fata magistratilor instantei sau, dupa caz, ai parchetului la care a fost numit magistratul, dupa citirea comunicarii actului de numire.
Despre depunerea juramantului se incheie un proces-verbal, care se semneaza de catre 2 dintre magistratii prezenti si de cel care a depus juramantul.

Art. 49
Depunerea juramantului nu este necesara in cazul transferului sau avansarii magistratului in alta functie din cadrul corpului magistratilor.

Art. 50
Actele efectuate de magistrat inainte de depunerea juramantului sunt nule.

Sectiunea a II-a - Conditii speciale pentru numirea si promovarea in functie a magistratilor


Art. 51
La judecatorii si la parchetele de pe langa aceste instante pot functiona judecatori si, respectiv, procurori stagiari, numiti prin ordin al ministrului justitiei, cu respectarea conditiilor prevazute la art. 46.
Procurorii stagiari sunt numiti la propunerea procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie.
Delegarea si eliberarea din functie a judecatorilor si procurorilor stagiari se dispun de catre ministrul justitiei.

Art. 52
Judecatorii si procurorii stagiari care nu au absolvit Institutul National al Magistraturii efectueaza un stagiu de 2 ani.
Presedintii judecatoriilor si prim-procurorii parchetelor de pe langa aceste instante raspund de asigurarea conditiilor pentru desfasurarea normala a stagiului si de buna pregatire a magistratilor stagiari.

Art. 53
In primele 6 luni de la numirea in functie, magistratii stagiari vor putea efectua lucrarile necesare completarii pregatirii profesionale, care nu implica pronuntarea unei hotarari, in cazul judecatorilor, sau dreptul de a pune concluzii in instanta si de a semna acte procedurale, in cazul procurorilor.

Art. 54
Dupa 6 luni de functionare efectiva, judecatorii care efectueaza stagiul la instante vor da un examen cu privire la cunostintele dobandite, in vederea exercitarii dreptului de a participa la activitatea de judecata.
Examenul va fi sustinut la sediul curtii de apel in circumscriptia careia functioneaza judecatorii stagiari, in fata unei comisii numite de presedintele acestei curti. Comisia va fi prezidata de un presedinte de sectie al curtii de apel sau de un judecator. Din comisie vor face parte 1-2 judecatori de la curtea de apel si 1-2 judecatori de la tribunalele din circumscriptia curtii de apel.

Art. 55
Examenul prevazut la art. 54 va consta intr-o proba orala, pe baza careia comisia sa-si poata forma convingerea ca judecatorul stagiar si-a insusit cunostintele necesare pentru a putea participa la activitatea de judecata.
Dupa sustinerea examenului, presedintele curtii de apel va comunica ministrului justitiei si presedintelui judecatoriei daca judecatorul stagiar a obtinut dreptul de a participa la activitatea de judecata. In caz de nepromovare a examenului, se va stabili o noua data pentru reexaminarea judecatorului stagiar.
Ministrul justitiei poate dispune eliberarea din functie a judecatorului stagiar care a fost respins de doua ori la examenul prevazut la art. 54.

Art. 56
Judecatorii stagiari care au obtinut dreptul de a participa la activitatea de judecata vor putea judeca:
1. In materie civila:
a) cererile introduse pe cale principala, referitoare la pensii de intretinere; litigiile patrimoniale dintre persoanele fizice, avand ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun mobil, in cazul in care valoarea litigiului nu depaseste 10 milioane lei si nu priveste o succesiune sau imparteli de bunuri; actiunile posesorii; cererile privind inregistrarile in registrele de stare civila; luarea unor masuri asiguratorii; cererile de orice fel referitoare la popriri; litigiile de munca privind pretentiile banesti a caror valoare nu depaseste 10 milioane lei;
b) procesele si cererile care, potrivit legii, se solutioneaza de judecatorii in ultima instanta;
c) cererile si caile de atac de competenta judecatoriilor, referitoare la cauzele aratate la lit. a) si b).
2. In materie penala:
a) infractiunile prevazute la art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedura penala;
b) cererile si caile de atac de competenta judecatoriilor, in legatura cu infractiunile aratate la lit. a);
c) cererile de reabilitare.

Art. 57
Prevederile art. 54 si 55 se aplica in mod corespunzator procurorilor stagiari pentru obtinerea dreptului de a pune concluzii in instanta si de a semna acte procedurale, cu exceptia celor care privesc libertatea persoanei. Comisia de examinare va fi compusa din procurori, iar rezultatul va fi comunicat Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie.

Art. 58
Dupa efectuarea stagiului, magistratii stagiari sunt obligati sa se inscrie la examenul de capacitate. In cazul in care candidatul este respins la primul examen, el este obligat sa se inscrie pentru sesiunea imediat urmatoare.
Cei care au exercitat functia de magistrat stagiar timp de 2 ani, fara a da examenul de capacitate, se pot prezenta la acest examen daca de la incetarea acestei functii si pana la data fixata pentru examen nu au trecut mai mult de 3 ani.

Art. 59
Examenul de capacitate se tine in fiecare an, la data si locul ce se stabilesc de ministrul justitiei.
Data si locul tinerii examenului se vor publica in Monitorul Oficial al Romaniei cu cel putin 2 luni inainte.

Art. 60
Examenul de capacitate al magistratilor se sustine in fata unei comisii compuse din:
a) 2 membri ai Curtii Supreme de Justitie, desemnati de presedintele curtii, respectiv 2 de la Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie, desemnati de procurorul general al Parchetului de langa Curtea Suprema de Justitie;
b) 2 profesori de la una din facultatile de drept din tara, din invatamantul de stat, desemnati de consiliul profesoral al facultatii respective, dintre profesorii de drept civil, drept comercial, drept penal, procedurile civila si penala;
c) un delegat al Ministerului Justitiei, desemnat de ministrul justitiei.
Comisia de examinare va fi prezidata de magistratul mai mare in functie, iar la functii egale, de magistratul cu cea mai mare vechime in magistratura de la Curtea Suprema de Justitie.
Cererile de inscriere la examenul de capacitate, insotite de actele necesare, vor fi inaintate Ministerului Justitie, in termen de 40 de zile de la publicarea datei examenului in Monitorul Oficial al Romaniei.
Comisia de examinare este indreptatita sa respinga de la examinare pe cei care nu indeplinesc conditiile prevazute de lege pentru a deveni judecatori sau procurori.

Art. 61
Examenul de capacitate consta, in mod obligatoriu, in probe scrise si orale, cu caracter teoretic si practic. Probele teoretice vor avea ca obiect principiile si institutiile de baza ale dreptului civil, comercial, penal, procesual, constitutional si ale organizarii judecatoresti; probele practice vor consta in intocmirea unei lucrari scrise cu caracter aplicativ.
Regulamentul de desfasurare a examenului de capacitate al magistratilor se aproba de ministrul justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 62
Rezultatele examenului de capacitate se comunica Ministerului Justitiei, care le va transmite Consiliului Superior al Magistraturii.
Consiliul Superior al Magistraturii, in termen de 30 de zile de la primirea rezultatelor, valideaza examenele, centralizeaza rezultatele si intocmeste, in ordinea mediilor obtinute, tabelul de clasificare a candidatilor, pe baza caruia se vor face numirile in functiile vacante.
Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida, in tot sau in parte, examenul de capacitate in cazurile in care constata ca nu au fost respectate conditiile prevazute de lege privind organizarea examenului sau ca rezultatele au fost denaturate prin savarsirea unor fraude. Daca invalideaza examenul, Consiliul Superior al Magistraturii dispune masurile corespunzatoare.

Art. 63
Indata dupa intocmirea tabelului de clasificare a candidatilor, Ministerul Justitiei va publica in Monitorul Oficial al Romaniei lista posturilor vacante.
Candidatii declarati reusiti la examen au dreptul, in ordinea clasificarii, sa-si aleaga posturile, in termen de 15 zile libere de la publicarea acestora in Monitorul Oficial al Romaniei.
Candidatul care nu si-a exercitat dreptul de alegere in termenul prevazut la alin. 2 i se va propune, din oficiu, un post de catre Ministerul Justitiei. Refuzul de a accepta propunerea este considerat demisie.
La medii egale vor avea prioritate, la alegerea postului, magistratii in functie si, in lipsa acestora, candidatul avand titlu de doctor in drept sau activitate mai indelungata de la obtinerea licentei.
Neprezentarea nejustificata la examenul de capacitate, la prima sesiune dupa incheierea stagiului, sau respingerea candidatului la doua sesiuni atrage pierderea calitatii de judecator sau procuror stagiar.
Consiliul Superior al Magistraturii are obligatia sa indeplineasca formalitatile legate de numirea magistratilor care au fost declarati reusiti la examenul de capacitate, in termen de maximum 3 luni de la data validarii examenului de capacitate.
In perioada dintre data validarii examenului de capacitate si data numirii de catre Presedintele Romaniei, magistratii vor primi salariul corespunzator functiei imediat superioare celei de judecator stagiar.

Art. 64
In cazul in care magistratul nu a fost propus de Consiliul Superior al Magistraturii pentru a fi numit de Presedintele Romaniei, in termen de cel mult 6 luni de la data validarii examenului de capacitate ii inceteaza calitatea de magistrat.
Impotriva refuzului Consiliului Superior al Magistraturii de a propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a magistratului, acesta se poate adresa cu plangere Curtii Supreme de Justitie, in termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevazut la alin. 1. Plangerea este suspensiva de executare. Curtea Suprema de Justitie judeca plangerea in complet format din 9 judecatori. Hotararea pronuntata este irevocabila.

Art. 65
Pentru a fi numit judecator la judecatorie sau procuror la parchetul de pe langa aceasta instanta, candidatul trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute la art. 46 si sa fi fost declarat reusit la examenul de capacitate prevazut de lege sau sa fi ocupat cel putin 5 ani functii de avocat, jurisconsult, notar, membru al personalului didactic din invatamantul superior sau al celui de cercetare din Institutul de Cercetari Juridice al Academiei Romane ori functii de specialitate in administratia publica, in aparatul Parlamentului sau al institutiei prezidentiale, Curtii Constitutionale, al institutiei Avocatul Poporului, Curtii de Conturi sau al Consiliului Legislativ.

Art. 66
Pentru a fi promovat in functii superioare, magistratul trebuie sa aiba o activitate meritorie, atestata prin notele calificative acordate de sefii ierarhici.
Notele calificative se acorda anual si vor reflecta rezultatele activitatii profesionale a magistratului, comportamentul la serviciu si in societate, calitatile acestuia, precum si perspectivele de dezvoltare in profesie.
Pentru magistratii care detin functii de conducere, notele calificative vor mentiona in mod obligatoriu calitatile manageriale.
Conditiile minime de vechime pe care trebuie sa le indeplineasca magistratii sunt urmatoarele:
a) pentru functiile de judecator de tribunal, procuror la parchetul de pe langa tribunal, presedinte, vicepresedinte de judecatorie, prim-procuror al parchetului de pe langa judecatorie si adjunct al acestuia, sa aiba o vechime in magistratura de cel putin 4 ani;
b) pentru functiile de presedinte, vicepresedinte, presedinte de sectie de tribunal, prim-procuror al parchetului de pe langa tribunal, adjunct al acestuia si procuror sef de sectie al parchetului de pe langa tribunal, sa aiba o vechime in magistratura de cel putin 5 ani;
c) pentru functiile de judecator de curte de apel sau procuror la parchetele de pe langa curtile de apel, sa aiba o vechime in magistratura de cel putin 6 ani;
d) pentru functiile de presedinte, vicepresedinte, presedinte de sectie de curte de apel, procuror general al parchetului de pe langa curtea de apel, adjunct al acestuia si procuror sef de sectie al parchetului de pe langa curtea de apel, precum si de procuror sef de sectie si procuror la Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie, sa aiba o vechime in magistratura de cel putin 8 ani;
e) pentru functiile de procuror general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie si de adjunct al acestuia, sa aiba o vechime in magistratura de cel putin 10 ani.
Promovarea in functii de conducere a magistratilor se face pentru o perioada de 4 ani, cu posibilitatea reinvestirii.
La promovarea in functii de conducere in magistratura se va tine seama, in afara de calitatile profesionale, de aptitudinile manageriale ale magistratului, indeosebi de capacitatea de organizare si decizie, gradul de comunicativitate, tactul in relatiile de serviciu, obiectivitatea in aprecierea colaboratorilor.

Art. 67
In mod exceptional pot fi numiti in magistratura, fara concurs sau examen, in oricare dintre functiile prevazute la art. 66 lit. a), b) si c), persoane care au titlul de doctor in drept ori au avut calitatea de magistrat sau inspector general ori consilier juridic in Ministerul Justitiei sau avocat o perioada de cel putin 5 ani.
In cazurile de la alin. 1, vechimea necesara, prevazuta la art. 66 pentru a ocupa una dintre functiile in magistratura, se majoreaza cu 3 ani.

Art. 68
Magistratii de la judecatorii, tribunale si parchetele de pe langa aceste instante pot fi mentinuti in functie pana la implinirea varstei de 65 ani, cei de la curtile de apel si parchetele de pe langa aceste curti pana la implinirea varstei de 68 ani, iar procurorii de la Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie pana la implinirea varstei de 70 ani, in toate cazurile cu avizul conducatorului instantei sau parchetului.

Art. 69
Promovarea si transferarea judecatorilor in functiile din magistratura se dispun de catre Consiliul Superior al Magistraturii, cu respectarea conditiilor prevazute de lege.
Promovarea si transferarea procurorilor in functiile din Ministerul Public se fac de catre ministrul justitiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, cu respectarea conditiilor prevazute de lege, iar transferarea procurorilor in functiile de judecatori se face potrivit prevederilor alin. 1.

Sectiunea a III-a - Institutul National al Magistraturii


Art. 70
Institutul National al Magistraturii este institutia publica subordonata exclusiv Ministerului Justitiei, care realizeaza pregatirea specifica a viitorilor judecatori si procurori, precum si perfectionarea profesionala a magistratilor in functie, in conformitate cu prevederile prezentei legi.
Institutul National al Magistraturii nu face parte din sistemul national de invatamant si educatie si nu este supus dispozitiilor legale in vigoare cu privire la acreditarea institutiilor de invatamant superior si recunoasterea diplomelor.
Institutul National al Magistraturii are personalitate juridica si sediul in municipiul Bucuresti.

Art. 71
Institutul National al Magistraturii este condus de un consiliu format din 11 membri, dintre care: un judecator al Curtii Supreme de Justitie, un procuror de la Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie, un judecator al Curtii de Apel Bucuresti, un procuror de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, desemnati de Consiliul Superior al Magistraturii; 3 reprezentanti alesi ai personalului de instruire din cadrul institutului, directorul Directiei de resurse umane din Ministerul Justitiei; 2 reprezentanti ai auditorilor de justitie care participa la cursurile de pregatire profesionala.
Directorul Institutului National al Magistraturii si cei 2 adjuncti ai acestuia sunt numiti prin ordin al ministrului justitiei.
Directorul Institutului National al Magistraturii face parte de drept din consiliu.
Durata mandatului membrilor Consiliului Institutului National al Magistraturii este de 3 ani, cu exceptia mandatului reprezentantilor auditorilor de justitie, care sunt alesi pentru un an.
Mandatul membrilor consiliului poate fi reinnoit.
La sedintele consiliului pot participa, fara drept de vot, reprezentanti ai asociatiilor legal constituite ale magistratilor.

Art. 72
Consiliul Institutului National al Magistraturii delibereaza asupra problemelor care privesc organizarea si functionarea Institutului National al Magistraturii, precum si bugetul acestuia.
Hotararile Consiliului Institutului National al Magistraturii devin executorii dupa aprobarea lor de catre ministrul justitiei.

Art. 73
Directorul Institutului National al Magistraturii si adjunctii sai asigura conducerea curenta a activitatii si organizeaza aducerea la indeplinire a hotararilor consiliului.

Art. 74
Personalul de instruire al Institutului National al Magistraturii este asigurat, de regula, din randul judecatorilor si al procurorilor in functie, care pot fi detasati, cu acordul lor, pe timp de 3 ani in cadrul institutului.
Salarizarea personalului de instruire de specialitate juridica al Institutului National al Magistraturii se stabileste prin asimilarea functiilor acestuia cu functiile de magistrat, in raport cu vechimea in magistratura, in conditiile Legii privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritatii judecatoresti.
Institutul National al Magistraturii poate folosi, in conditiile legii, si cadre didactice universitare, alti specialisti, romani si straini, precum si magistrati in functie sau asimilati ai acestora, pentru desfasurarea procesului de formare si perfectionare profesionala.
Statul de personal si statul de functii ale Institutului National al Magistraturii se aproba de ministrul justitiei, in limita numarului total de posturi aprobat pentru sistemul justitiei.

Art. 75
Durata cursurilor de pregatire specifica magistratilor in cadrul Institutului National al Magistraturii este de 1-2 ani.
In fiecare an, ministrul justitiei stabileste durata cursurilor si numarul de cursanti, in functie de numarul judecatorilor si al procurorilor necesari pentru ocuparea posturilor vacante.

Art. 76
Admiterea in Institutul National al Magistraturii, care reprezinta modalitatea principala de recrutare a magistratilor, se face pe baza de concurs, la care au dreptul sa participe persoanele care indeplinesc conditiile prevazute la art. 46 lit. a)-e).

Art. 77
Componenta comisiei, conditiile de concurs si modul de desfasurare a acestuia sunt stabilite prin regulament aprobat de ministrul justitiei.

Art. 78
Candidatii admisi la concursul de intrare in Institutul National al Magistraturii au calitatea de auditori de justitie si beneficiaza de o bursa lunara egala cu salariul functiei de judecator stagiar, care se plateste din fondul de burse prevazut in bugetul Ministerului Justitiei, in raport cu vechimea pe care o au.

Art. 79
Pregatirea auditorilor de justitie pentru cariera de magistrat se bazeaza pe cunoasterea tendintelor si a evolutiei principalelor institutii juridice, inclusiv in dreptul comparat, si, indeosebi, pe dobandirea de cunostinte practice necesare pentru a deveni judecator sau procuror.

Art. 80
In perioada cursurilor, auditorii de justitie vor desfasura stagii de practica in cadrul instantelor judecatoresti si al parchetelor, vor efectua, sub indrumarea personalului de instruire si a magistratilor instantelor si parchetelor, lucrari de grefa in cadrul tuturor serviciilor, vor asista la sedintele de judecata si la activitatea de urmarire penala, pentru a cunoaste in mod direct activitatile pe care le desfasoara magistratii si personalul auxiliar.

Art. 81
In cazul in care auditorii de justitie savarsesc o abatere de la indatoririle ce le revin sau de la Regulamentul de ordine interioara al Institutului National al Magistraturii, pot fi sanctionati disciplinar de catre directorul institutului.
Sanctiunile disciplinare ce pot fi aplicate auditorilor de justitie sunt:
a) observatia;
b) avertismentul;
c) exmatricularea din institut, cu restituirea cheltuielilor de scolarizare.

Art. 82
La absolvirea Institutului National al Magistraturii, auditorii de justitie vor sustine un examen care va consta preponderent in probe practice, prin care sa demonstreze ca si-au insusit cunostintele necesare functiei de judecator sau de procuror.
Examenul va fi sustinut in fata unei comisii mixte formate din 3 membri ai personalului de instruire al institutului si 3 magistrati de la instante si parchete, numiti prin ordin al ministrului justitiei.
Absolventilor Institutului National al Magistraturii li se elibereaza un atestat.

Art. 83
Absolventii Institutului National al Magistraturii vor fi numiti magistrati stagiari de catre ministrul justitiei.
Judecatorii stagiari, absolventi ai Institutului National al Magistraturii, au dreptul de a judeca in cauzele prevazute la art. 56; procurorii stagiari, absolventi ai institutului, au dreptul de a pune concluzii in instanta si de a semna acte procedurale, cu exceptia celor care privesc libertatea persoanei.
Dupa 6 luni de functionare efectiva, magistratii stagiari, absolventi ai Institutului National al Magistraturii, au dreptul sa se inscrie la examenul de capacitate. Dispozitiile art. 59-63 sunt aplicabile.

Art. 84
Judecatorilor si procurorilor stagiari, absolventi ai Institutului National al Magistraturii, le sunt aplicabile dispozitiile legale privind pe magistratii stagiari.
In cazul in care durata cursurilor Institutului National al Magistraturii, stabilita conform legii, va fi de 2 ani, absolventii au dreptul de a se inscrie direct pentru sustinerea examenului de capacitate.

Art. 85
Organizarea si functionarea Institutului National al Magistraturii sunt stabilite prin regulament elaborat de consiliul institutului si aprobat de ministrul justitiei.


Titlul V - Consiliul Superior al Magistraturii


Art. 86
Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din 15 membri alesi, pentru o durata de 4 ani, de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna.

Art. 87
In Consiliul Superior al Magistraturii sunt alesi:
a) 4 judecatori ai Curtii Supreme de Justitie;
b) 3 procurori ai Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie;
c) 6 judecatori de la curtile de apel;
d) 2 procurori ai Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti.
Pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, fiecare instanta si parchet prevazute la alin. 1 lit. a), b) si d), in adunarea generala a magistratilor, va desemna un numar intreit de candidati.
Pentru alegerea celor 6 judecatori prevazuti la lit. c), fiecare curte de apel va propune cate un candidat, desemnat de adunarea generala a judecatorilor curtii.

Art. 88
Consiliul Superior al Magistraturii are urmatoarele atributii:
a) propune Presedintelui Romaniei, la recomandarea ministrului justitiei, numirea in functie a presedintelui, vicepresedintelui si presedintilor de sectii ai Curtii Supreme de Justitie;
b) propune Presedintelui Romaniei, la recomandarea ministrului justitiei, numirea in functie a judecatorilor Curtii Supreme de Justitie;
c) propune Presedintelui Romaniei, la recomandarea ministrului justitiei, numirea in functie a celorlalti judecatori si procurori, cu exceptia celor stagiari;
d) dispune, la propunerea ministrului justitiei, cu privire la promovarea, transferarea, suspendarea din functie a judecatorilor, precum si la incetarea functiei acestora;
e) valideaza examenele de capacitate ale magistratilor;
f) indeplineste rolul de consiliu de disciplina al judecatorilor;
g) da avize, la solicitarea ministrului justitiei, cu privire la administrarea judecatoriilor, tribunalelor, curtilor de apel si parchetelor.
Consiliul Superior al Magistraturii exercita orice alte atributii prevazute de lege.
Consiliul Superior al Magistraturii poate cere Ministerului Justitiei, instantelor judecatoresti sau parchetelor relatii sau acte referitoare la activitatea profesionala sau la conduita magistratilor.
Pentru numirea in functia de presedinte al Curtii Supreme de Justitie, vor fi prezentate Presedintelui Romaniei trei propuneri.
Consiliul Superior al Magistraturii isi desfasoara lucrarile in prezenta a cel putin doua treimi din numarul membrilor sai si adopta hotarari cu majoritatea voturilor membrilor consiliului.
Lucrarile Consiliului Superior al Magistraturii sunt prezidate, fara drept de vot, de ministrul justitiei, cu exceptia cazului in care indeplineste rolul de consiliu de disciplina, cand este prezidat de presedintele Curtii Supreme de Justitie.
Pregatirea lucrarilor necesare desfasurarii activitatii Consiliului Superior al Magistraturii se asigura de catre directia din Ministerul Justitiei care raspunde de resursele umane. Lucrarile de secretariat ale Consiliului Superior al Magistraturii se realizeaza de catre un compartiment de specialitate al acestei directii.

Art. 89
Consiliul Superior al Magistraturii va adopta un regulament propriu de functionare.

Art. 90
Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au dreptul la o indemnizatie stabilita prin Legea privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritatii judecatoresti.


Titlul VI - Drepturile si indatoririle magistratilor


Art. 91
Judecatorii numiti de Presedintele Romaniei sunt inamovibili. Procurorii si judecatorii stagiari se bucura de stabilitate.
Magistratii nu pot fi cercetati, retinuti, arestati, perchezitionati sau trimisi in judecata fara avizul ministrului justitiei.
Ministerul de Interne are obligatia de a acorda, la cerere, protectie magistratilor si familiilor lor in cazurile in care viata, integritatea corporala sau avutul acestora sunt supuse unor amenintari.

Art. 92
Magistratii pot fi eliberati din functiile pe care le detin, numai in urmatoarele cazuri:
a) demisie;
b) pensionare pentru limita de varsta sau incapacitate de munca, potrivit legii;
c) transferarea intr-o alta functie, in conditiile legii;
d) daca impotriva magistratului s-a luat masura indepartarii din magistratura, fie ca sanctiune disciplinara, fie pentru vadita incapacitate profesionala ori pentru boala psihica;
e) daca magistratul a fost condamnat definitiv pentru o fapta prevazuta de legea penala;
f) daca magistratul nu mai indeplineste conditiile prevazute la art. 46 lit. a)-e).
Cand impotriva unui magistrat se pune in miscare actiunea penala, acesta va fi suspendat de drept din functie pana la ramanerea definitiva a hotararii. Ministrul justitiei, prin ordin, va constata existenta suspendarii de drept a magistratului. Despre aceasta masura magistratul va fi incunostintat de catre ministrul justitiei.
Daca se constata nevinovatia magistratului, suspendarea sa din functie inceteaza. Magistratul va fi repus in toate drepturile avute anterior, platindu-i-se drepturile banesti de care a fost lipsit.
In cazurile prevazute la alin. 1 lit. d) si e), calitatea de magistrat inceteaza de drept pe data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a dispus indepartarea din magistratura sau condamnarea.

Art. 93
In cazul in care magistratul cere eliberarea, din functie prin demisie, ministrul justitiei sau, dupa caz, procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie poate stabili un termen de cel mult 30 de zile de la care demisia sa devina efectiva, daca prezenta magistratului la post este necesara.

Art. 94
Promovarea sau transferarea magistratilor se poate face numai cu consimtamantul acestora.
Magistratii care indeplinesc conditiile pentru a fi promovati, dar care nu doresc sa schimbe functia si instanta ori parchetul, pot fi promovati pe loc.

Art. 95
In cazul in care o instanta nu poate functiona normal datorita lipsei temporare a unor judecatori, existentei unor posturi vacante, incompatibilitatii sau recuzarii tuturor judecatorilor, ministrul justitiei, la propunerea presedintelui acelei instante, poate delega judecatori de la alte instante. Judecatorul nu poate fi delegat mai mult de 2 luni intr-un an, fara acordul sau.
In interesul serviciului, procurorii pot fi delegati de catre procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie pe o durata de cel mult 2 luni intr-un an. Delegarea poate fi prelungita peste acest termen, cu consimtamantul procurorului.

Art. 96
Ministrul justitiei poate dispune detasarea judecatorilor inamovibili, numai cu acordul scris al acestora, in cadrul Ministerului Justitiei, la Institutul National al Magistraturii, la alte instante judecatoresti sau la alte autoritati publice.
Durata detasarii este intre 6 luni si 3 ani. Detasarea poate fi prelungita pentru o durata de pana la 3 ani, o singura data, cu respectarea conditiilor prevazute la alin. 1.
Detasarea procurorilor se poate dispune de catre ministrul justitiei, cu respectarea conditiilor prevazute la alin. 1 si 2.
Pe perioada detasarii, judecatorii si procurorii isi pastreaza statutul de magistrati si beneficiaza de drepturile prevazute de lege pentru personalul detasat. Cand salariul si celelalte drepturi banesti prevazute pentru functia in care este detasat magistratul sunt inferioare celor de care acesta beneficiaza in calitatea sa de magistrat, el isi pastreaza salariul si celelalte drepturi banesti ale functiei de magistrat pe care o detine.

Art. 97
In cazul in care un magistrat sufera de o boala psihica, ministrul justitiei, pe baza unui raport scris si dupa examinarea de catre o comisie formata din 3 medici primari de specialitate, va dispune suspendarea din functie a magistratului, sesizand de indata Consiliul Superior al Magistraturii. Suspendarea inceteaza de drept, daca in termen de o luna Consiliul Superior al Magistraturii nu hotaraste eliberarea din functie a magistratului sau prelungirea suspendarii.
Daca, in cursul activitatii sale, magistratul manifesta o vadita incapacitate profesionala, Consiliul Superior al Magistraturii poate dispune eliberarea sa din functie, la sesizarea ministrului justitiei.
Impotriva hotararilor de indepartare din magistratura, luate in cazurile prevazute de alin. 1 si 2, magistratul poate face contestatie in termen de 30 de zile de la comunicare. Contestatia se judeca la Curtea Suprema de Justitie, in complet format din 9 judecatori. Hotararea prin care se solutioneaza contestatia este irevocabila.

Art. 98
Magistratii beneficiaza de salarii stabilite in raport cu nivelul instantei, de indemnizatii pentru stabilitate in magistratura, pentru indeplinirea unei functii de conducere, pentru participare la sedinte de judecata, de sporuri pentru vechime in munca, pentru risc si suprasolicitare neuropsihica, pentru titluri stiintifice, precum si de alte drepturi reglementate prin lege.

Art. 99
Magistratii in activitate sau pensionari, precum si sotul sau sotia si copiii aflati in intretinerea acestora beneficiaza in mod gratuit de asistenta medicala, medicamente si proteze.
Conditiile de acordare in mod gratuit a asistentei medicale, a medicamentelor si a protezelor se stabilesc prin hotarare a Guvernului, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi.

Art. 100
Magistratii beneficiaza de asigurare realizata din fonduri bugetare, pentru viata, sanatate si bunuri, in limita veniturilor pentru 15 ani de activitate.
La eliberarea din functie, asigurarea prevazuta la alin. 1 inceteaza.

Art. 101
Magistratii beneficiaza de un concediu de odihna anual de 30 de zile lucratoare, platit. Conditiile de efectuare si de plata a concediului de odihna se stabilesc prin regulament aprobat de ministrul justitiei.
In perioada concediului de odihna, magistratii beneficiaza, o singura data pe an, de transport gratuit, dus-intors, intre localitatea de domiciliu si localitatea din tara in care isi petrec concediul de odihna.

Art. 102
Magistratii beneficiaza, anual, de 12 calatorii dus-intors, cu tarife reduse cu 50% la transportul intern pe calea ferata clasa I, auto, naval si aerian.
Conditiile in care se acorda drepturile prevazute la alin. 1 si la art. 101 alin. 2, precum si fondurile din care se suporta aceste drepturi se stabilesc prin hotarare a Guvernului, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi.

Art. 103
Magistratii cu o vechime de cel putin 25 de ani in magistratura beneficiaza, la implinirea varstei prevazute de lege, de pensie de serviciu, in cuantum de 80% din venitul net realizat din salariul de baza, sporul pentru vechime in munca si sporul de stabilitate in magistratura, avute la data pensionarii.
Pentru fiecare an care depaseste vechimea in magistratura prevazuta la alin. 1 se adauga la cuantumul pensiei cate 1% din venitul net, fara a se putea depasi 100% din venitul net stabilit conform alin. 1, avut la data pensionarii.
Partea din pensia de serviciu care depaseste nivelul pensiei din sistemul asigurarilor sociale de stat se suporta din bugetul de stat.
Pensia suplimentara se stabileste in conditiile Legii privind pensiile de asigurari sociale de stat si asistenta sociala.
Pensiile magistratilor se actualizeaza in raport cu nivelul salariilor de baza ale magistratilor in activitate.
De aceste drepturi beneficiaza si magistratii reincadrati dupa pensionare.

Art. 104
Magistratii cu o vechime continua in magistratura de cel putin 20 de ani beneficiaza, la pensionare sau la eliberarea din functie pentru motive neimputabile, de o indemnizatie egala cu 5 salarii de baza nete.
Indemnizatia prevazuta la alin. 1 se acorda o singura data in decursul carierei de magistrat.

Art. 105
Magistratii in varsta de pana la 35 de ani vor fi sprijiniti in construirea sau cumpararea unei locuinte proprietate personala in localitatea in care isi are sediul instanta sau parchetul la care functioneaza, cu acordarea de credite pe termen lung, cu dobanda minima, in conditiile legii.
In conditiile prevazute de lege, se poate infiinta, prin hotarare a Guvernului, Casa de credit pentru magistrati si celalalt personal din sistemul justitiei.

Art. 106
Magistratilor care functioneaza la instante sau la parchete din mediul rural li se va asigura locuinta de catre administratia publica locala, pentru perioada in care lucreaza in acea localitate.

Art. 107
Se instituie ordinul si medalia "Meritul judiciar", care se confera magistratilor in activitate, pentru vechime in magistratura ca judecator sau procuror, avand in vedere rezultatele meritorii obtinute in activitate, respectarea indatoririlor prevazute de lege si calificativul anual de "foarte bine".
Ordinul si medalia "Meritul judiciar" se acorda de catre Presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 108
Ordinul si medalia "Meritul judiciar" se confera astfel:
  • Ordinul "Meritul judiciar" clasa I, pentru 25 de ani vechime in magistratura;
  • Ordinul "Meritul judiciar" clasa a II-a, pentru 20 de ani vechime in magistratura;
  • Ordinul "Meritul judiciar" clasa a III-a, pentru 15 ani vechime in magistratura;
  • Medalia "Meritul judiciar" clasa I, pentru 10 ani vechime in magistratura;
  • Medalia "Meritul judiciar" clasa a II-a, pentru 5 ani vechime in magistratura.
    In cazul intreruperii activitatii in magistratura, timpul cat magistratul a desfasurat alta activitate nu va fi luat in calculul vechimii in magistratura pentru care se confera ordinul sau medalia.
    Descrierea ordinului si a medaliei este prevazuta in lege speciala.

    Art. 109
    Magistratii in activitate, decorati cu Ordinul "Meritul judiciar" clasele a III-a, a II-a si I, beneficiaza de reducerea impozitului pe venit cu 30%, 40% si, respectiv, 50%, iar cei decorati cu Medalia "Meritul judiciar" clasele a II-a si I beneficiaza de reducerea impozitului pe venit cu 20% si, respectiv, 25%.
    Magistratii pensionari, decorati cu Ordinul "Meritul judiciar" clasele a III-a, a II-a si I, beneficiaza de o majorare cu 10%, 15% si, respectiv, 20% a cuantumului pensiei, fara a se depasi salariul de baza actualizat.

    Art. 110
    Se interzice magistratilor sa faca parte din partide politice sau sa desfasoare activitati publice cu caracter politic.

    Art. 111
    Functia de magistrat este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior. Magistratul poate sa opteze ca functia de baza, potrivit legii, sa fie intr-o institutie de invatamant superior, avand obligatia sa respecte durata timpului de lucru si celelalte indatoriri prevazute de lege pentru instanta de judecata sau parchet. In aceasta situatie, programul de activitate al magistratului la instanta de judecata sau la parchet se stabileste cu acordul conducatorului instantei sau al parchetului.

    Art. 112
    Magistratilor le este interzisa exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a activitatilor de comert, participarea la conducerea unor societati comerciale sau civile. De asemenea, le este interzisa participarea la administrarea unor asemenea societati.

    Art. 113
    Magistratii pot colabora la publicatii de specialitate, cu caracter literar, stiintific sau social, ori la emisiuni audiovizuale, fara insa a participa la actiuni politice.

    Art. 114
    Magistratii pot sa faca parte din comisiile de studii sau de intocmire a proiectelor de legi, regulamente, tratate sau conventii internationale, numai cu incuviintarea ministrului justitiei.

    Art. 115
    Magistratii nu pot sa dea consultatii scrise sau verbale in probleme litigioase, chiar daca procesele respective sunt pe rolul altor instante decat cele la care isi exercita functia, si nici sa-si exprime public parerea asupra unor procese aflate in curs de desfasurare.
    Magistratii au dreptul sa pledeze cauzele lor personale, ale parintilor, sotilor si copiilor lor, precum si ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor.

    Art. 116
    Numirea magistratilor in diverse comisii sau comitete prevazute de lege se face de ministrul justitiei, in afara cazului in care legea prevede un alt mod de numire.

    Art. 117
    Magistratii sunt obligati sa respecte programul de lucru, sa rezolve lucrarile in termenele stabilite, sa pastreze secretul deliberarii si sa indeplineasca toate indatoririle ce le revin potrivit legilor si regulamentelor.
    La sedintele de judecata, magistratii sunt obligati sa aiba tinuta vestimentara corespunzatoare instantei unde functioneaza.
    Tinuta vestimentara a magistratilor se stabileste prin hotarare a Guvernului si se asigura gratuit.

    Art. 118
    Magistratii sunt datori sa se abtina de la orice acte sau fapte de natura sa compromita demnitatea lor in functie si in societate.

    Art. 119
    Magistratii sunt obligati sa efectueze, cel putin o data la 5 ani, conform programarii aprobate de ministrul justitiei, stagii de pregatire sau, dupa caz, de perfectionare profesionala la Institutul National al Magistraturii, la institutii de invatamant superior din tara sau din strainatate ori in cadrul formelor organizate de curtile de apel sau, dupa caz, de parchetele de pe langa curtile de apel. La fiecare curte de apel si parchet de pe langa aceasta va fi desemnat un magistrat care sa raspunda de perfectionarea profesionala a magistratilor.

    Art. 120
    Magistratii sunt liberi sa formeze asociatii profesionale sau alte organizatii avand ca scop reprezentarea intereselor proprii, promovarea pregatirii profesionale si protejarea statutului lor. De asemenea, magistratii pot adera la asociatii profesionale locale, nationale si internationale si pot participa la reuniunile acestora.


    Titlul VII - Raspunderea disciplinara a magistratilor


    Art. 121
    Magistratii raspund disciplinar pentru abaterile de la indatoririle de serviciu, precum si pentru comportarile care dauneaza interesului serviciului sau prestigiului justitiei.

    Art. 122
    Sunt abateri disciplinare:
    a) intarzierea sistematica in efectuarea lucrarilor;
    b) absentele nemotivate de la serviciu;
    c) interventiile sau staruintele pentru solutionarea unor cereri privind satisfacerea intereselor lor sau ale membrilor familiei, in afara cadrului legal, precum si imixtiunea in activitatea altui magistrat;
    d) atitudinile ireverentioase in timpul exercitarii atributiilor de serviciu;
    e) nerespectarea secretului deliberarii sau a confidentialitatii lucrarilor care au acest caracter;
    f) activitatile publice cu caracter politic;
    g) manifestarile care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale;
    h) refuzul nejustificat de a indeplini o indatorire ce le revine potrivit legilor si regulamentelor sau incalcarea altor obligatii decurgand din prezenta lege;
    i) neglijenta repetata in rezolvarea lucrarilor;
    j) incalcarea altor prevederi ale legii, referitoare la incompatibilitati si interdictii privind pe magistrati.

    Art. 123
    Sanctiunile disciplinare ce se pot aplica magistratilor in raport cu gravitatea abaterilor sunt:
    a) observatie;
    b) mustrare;
    c) diminuarea salariului de baza cu pana la 15% pe o perioada de 1-3 luni;
    d) mutarea disciplinara pentru o perioada de 1-3 luni la o instanta sau la un parchet, situate pe raza teritoriala a aceleiasi curti de apel, respectiv parchet de pe langa aceasta;
    e) suspendarea din functie pe timp de maximum 6 luni;
    f) indepartarea din magistratura.
    In timpul suspendarii din functie, magistratului nu i se plateste salariul. Aceasta perioada nu se ia in calculul drepturilor la pensie si al vechimii in functia de magistrat.
    Dispozitiile alin. 2 sunt aplicabile si in cazul prevazut la art. 92 alin. 2.

    Art. 124
    Actiunea disciplinara, in cazul abaterilor savarsite de un judecator, cu exceptia judecatorilor si a magistratilor-asistenti de la Curtea Suprema de Justitie, se exercita de catre ministrul justitiei, iar in cazul abaterilor savarsite de procurori, actiunea se exercita de ministrul justitiei sau de procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie.
    Actiunea disciplinara se exercita in termen de cel mult 30 de zile de la data inregistrarii actului de constatare, dar nu mai tarziu de un an de la data savarsirii abaterii disciplinare.

    Art. 125
    In vederea exercitarii actiunii disciplinare, este obligatorie efectuarea cercetarii prealabile, care se dispune de titularul acestei actiuni.
    Cercetarea prealabila se efectueaza de catre judecatori, avand cel putin acelasi grad ierarhic cu judecatorul cercetat, sau de inspectori generali ori de alte persoane asimilate magistratilor din Ministerul Justitiei.
    Pentru procurori, cercetarea prealabila se efectueaza de procurorii-inspectori din Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie.
    In cazul cercetarii prealabile se vor stabili faptele si urmarile acestora, imprejurarile in care au fost savarsite, existenta sau inexistenta vinovatiei, cat si orice date concludente. Ascultarea celui in cauza si verificarea apararilor magistratului cercetat sunt obligatorii. Refuzul magistratului cercetat de a face declaratii sau de a se prezenta la cercetari se constata prin proces-verbal si nu impiedica finalizarea cercetarii. Magistratul cercetat are dreptul sa cunoasca toate actele cercetarii si sa solicite probe in aparare.

    Art. 126
    In cazul abaterilor savarsite de judecatori, ministrul justitiei, dupa primirea rezultatului cercetarilor prealabile, poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii.
    Dezbaterile Consiliului Superior al Magistraturii nu sunt publice.
    Citarea partilor este obligatorie.
    Consiliul Superior al Magistraturii se pronunta prin hotarare motivata, care se comunica partilor.

    Art. 127
    Comisia de disciplina a Ministerului Public este formata din 5 procurori din Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie, alesi, pe 4 ani, de membrii acestui parchet. Comisia este prezidata de procurorul cel mai mare in grad, iar la grade egale, de procurorul cu cea mai mare vechime in grad.
    In conditiile prevazute de alin. 1, vor fi alesi 3 membri supleanti ai comisiei de disciplina, care inlocuiesc pe titulari in cazul in care acestia sunt impiedicati sa participe la lucrarile comisiei.
    Prevederile art. 126 alin. 2-4 se aplica in mod corespunzator.
    Secretariatul comisiei va fi asigurat de un procuror, desemnat de procurorul general.

    Art. 128
    In fata Consiliului Superior al Magistraturii sau a Comisiei de disciplina a Ministerului Public, magistratul poate fi asistat de un alt magistrat.

    Art. 129
    Impotriva hotararilor pronuntate de Consiliul Superior al Magistraturii sau de Comisia de disciplina a Ministerului Public, magistratul in cauza poate face contestatie in termen de 30 de zile de la comunicarea hotararii.
    Contestatia se depune la comisia disciplinara care a pronuntat hotararea si se judeca de Curtea Suprema de Justitie, in complet format din 9 judecatori. Hotararea prin care se solutioneaza contestatia este irevocabila.

    Art. 130
    Ministrul justitiei sau, dupa caz, procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie dispune masurile corespunzatoare pentru executarea hotararilor privind aplicarea sanctiunilor disciplinare prevazute in prezentul titlu.

    Art. 131
    In toate cazurile in care inceteaza calitatea de magistrat, cu exceptia stagiarilor, hotararea sau actul care determina incetarea acestei calitati se va comunica Presedintelui Romaniei de catre Consiliul Superior al Magistraturii in vederea emiterii decretului de eliberare din functie.


    Titlul VIII - Personalul auxiliar de specialitate, economic, administrativ si de serviciu


    Art. 132
    La judecatorii, tribunale si curti de apel, precum si la toate parchetele functioneaza personal auxiliar de specialitate, economic, administrativ si de serviciu.
    Activitatea personalului prevazut la alin. 1 este supusa controlului ierarhic.

    Art. 133
    Toate instantele si parchetele vor avea cate o grefa, o registratura, o arhiva si o biblioteca.
    Tribunalele si parchetele de pe langa acestea vor avea si cate un compartiment economico-administrativ, condus de un contabil-sef, pentru activitatea proprie, precum si pentru activitatea judecatoriilor si a parchetelor din circumscriptia lor. In localitatile resedinta de judet, in care functioneaza curti de apel, compartimentul economico-administrativ al tribunalelor sau parchetelor de pe langa acestea va deservi si activitatea acestor curti, respectiv a parchetelor de pe langa acestea.
    Curtile de apel si Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie vor avea, in afara de serviciul prevazut la alin. 2, si un serviciu de documentare.

    Art. 134
    Grefa, registratura si arhiva vor efectua operatiuni privind primirea, inregistrarea si expedierea corespondentei, indosarierea actelor, pastrarea registrelor, precum si orice alte lucrari cu caracter auxiliar, necesare bunei desfasurari a activitatii instantelor si parchetelor.

    Art. 135
    Compartimentul economico-administrativ va avea ca atributii principale efectuarea operatiunilor financiar-contabile, evidenta bunurilor, asigurarea conditiilor materiale pentru desfasurarea activitatii instantelor si a parchetelor si gospodarirea localurilor.

    Art. 136
    Serviciul de documentare va tine evidenta legislatiei, a jurisprudentei, precum si gestiunea bibliotecii.

    Art. 137
    Grefierii care participa la sedintele de judecata sau la efectuarea actelor de urmarire penala vor face toate consemnarile despre desfasurarea acestora si vor indeplini orice alte insarcinari din dispozitia si sub controlul presedintelui completului de judecata ori al procurorului.
    La sedintele de judecata grefierii sunt obligati sa aiba tinuta corespunzatoare instantei unde functioneaza. Dispozitiile art. 117 alin. 3 se aplica in mod corespunzator.

    Art. 138
    Pe langa tribunale si judecatorii vor functiona executori judecatoresti, care vor efectua executarea silita a dispozitiilor cu caracter civil din titlurile executorii si vor indeplini orice alte atributii date prin lege.

    Art. 139
    Presedintii instantelor pe langa care functioneaza executori judecatoresti au drept de indrumare si control asupra acestora.

    Art. 140
    Personalul prevazut in titlul de fata se numeste de catre presedintele curtii de apel ori, dupa caz, de catre procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel in a carei circumscriptie urmeaza sa functioneze, cu exceptia executorilor judecatoresti si a contabililor-sefi. Inainte de numire va fi consultat presedintele instantei sau, dupa caz, prim-procurorul parchetului la care va functiona persoana in cauza. Executorii judecatoresti si contabilii-sefi ai tribunalelor se numesc de catre ministrul justitiei, iar contabilii-sefi ai parchetelor de pe langa tribunale se numesc de procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie.
    Personalul auxiliar de specialitate, economic, administrativ si de serviciu de la Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie se numeste de catre procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie.
    Pregatirea si perfectionarea profesionala a personalului auxiliar de specialitate se fac potrivit regulamentului aprobat de ministrul justitiei.

    Art. 141
    Personalul auxiliar de specialitate de la instante si parchete beneficiaza de toate drepturile prevazute de legislatia aplicabila salariatilor din unitatile bugetare, precum si de drepturile prevazute la art. 99 si 101 din prezenta lege. Prevederile art. 145 sunt aplicabile.

    Art. 142
    Organizarea si functionarea compartimentelor auxiliare ale instantelor si parchetelor, atributiile si raspunderea disciplinara ale personalului acestor compartimente se stabilesc prin regulament, aprobat de ministrul justitiei.

    Art. 143
    Instantele judecatoresti si parchetele dispun de politia pusa in serviciul lor de Ministerul de Interne, in mod gratuit. Necesarul de personal de politie va fi stabilit de Guvern, la propunerea ministrului justitiei si a ministrului de interne.
    Politistii pusi in serviciul instantelor judecatoresti si al pachetelor sunt subordonati presedintilor sau prim-procurorilor acestora. Numarul politistilor necesari pentru fiecare instanta este stabilit de ministrul justitiei.
    Paza sediilor instantelor judecatoresti si ale parchetelor se asigura de trupele de jandarmi in mod gratuit.


    Titlul IX - Vacanta judecatoreasca


    Art. 144
    Pentru toate instantele judecatoresti, vacanta judecatoreasca anuala este de 2 luni si are loc in perioada 1 iulie - 31 august a fiecarui an calendaristic.

    Art. 145
    Concediile anuale de odihna cuvenite, potrivit legii, personalului instantelor se efectueaza, de regula, in cea mai mare parte in perioada vacantei judecatoresti.

    Art. 146
    In perioada vacantei judecatoresti, activitatea de judecata a instantelor va continua:
  • in materie penala, pentru cauzele cu arestati;
  • in alte materii, pentru cauzele privind obligatiile de intretinere de orice fel, asigurarea dovezilor, cererile de ordonanta presedintiala, precum si in alte cauze considerate urgente, potrivit legii, sau apreciate ca atare de catre instanta.

    Art. 147
    Presedintele instantei si, la instantele unde sunt sectii, impreuna cu presedintii acestora, vor desemna judecatorii care vor constitui completele de judecata in perioada vacantei judecatoresti.
    Pentru judecatorii, tribunale si curti de apel, modul de desemnare a judecatorilor in completele prevazute la alin. 1, precum si de asigurare a conducerii instantelor si a sectiilor acestora pe timpul vacantei judecatoresti se stabileste prin regulament, aprobat de ministrul justitiei.

    Art. 148
    Regulamentul, elaborat potrivit art. 147 alin. 2, va stabili si obligatiile ce revin conducatorilor de parchete pentru a asigura indeplinirea corespunzatoare a atributiilor procurorilor in cauzele prevazute la art. 146.


    Titlul X - Dispozitii tranzitorii si finale


    Art. 149
    Numarul total al magistratilor de la judecatorii, tribunale, curti de apel si de la toate parchetele, precum si al personalului auxiliar de specialitate, economic, administrativ si de serviciu necesar functionarii acestora se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea ministrului justitiei.
    Personalul necesar pentru fiecare instanta si parchet, corespunzator volumului de activitate, se stabileste de catre ministrul justitiei.

    Art. 150
    Cheltuielile necesare pentru buna functionare a judecatoriilor, tribunalelor, curtilor de apel si a parchetelor de pe langa toate instantele sunt finantate de la bugetul de stat, precum si din veniturile realizate de Ministerul Justitiei din timbrul judiciar.

    Art. 151
    Membrii comisiilor de examinare pentru primirea in magistratura si pentru examenul de capacitate sunt remunerati prin plata cu ora, in conditiile Legii privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritatii judecatoresti.

    Art. 152
    Prezenta lege intra in vigoare pe data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei*).
    Dispozitiile privind compunerea si functionarea instantelor judecatoresti si a parchetelor, admiterea in magistratura si raspunderea disciplinara a magistratilor se vor pune in aplicare la data de 1 iulie 1993.
    Primul Consiliu Superior al Magistraturii va fi ales in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a legii si va functiona pana la constituirea curtilor de apel si a parchetelor de pe langa acestea.
    In locul magistratilor prevazuti la lit. c) si d) din art. 87 vor fi alesi 6 judecatori de la tribunalele judetene si 2 procurori de la Parchetul de pe langa Tribunalul Municipiului Bucuresti.

    Art. 153
    Guvernul va introduce in proiectul bugetului de stat pe anul 1993 fondurile necesare functionarii sistemului judiciar prevazut in prezenta lege.
    In termen de 9 luni de la publicarea prezentei legi, Guvernul va aproba statele de personal si statele de functii pentru instantele judecatoresti si pentru parchete, corespunzator noii organizari a sistemului judiciar.
    In termen de 6 luni de la publicarea legii, Guvernul, consiliile judetene si consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, vor pune la dispozitia Ministerului Justitiei si a Ministerului Public localurile si dotarile necesare functionarii instantelor judecatoresti si parchetelor organizate potrivit prezentei legi.

    Art. 154
    Guvernul va inainta Parlamentului, pana la 1 decembrie 1992, proiecte de lege pentru modificarea Codului de procedura civila, a Codului de procedura penala si a altor legi, corespunzator cerintelor introducerii noului sistem judiciar.
    In termenul prevazut la art. 152, Ministerul Justitiei va asigura selectionarea si perfectionarea personalului potrivit noilor structuri si atributii ale puterii judecatoresti.

    Art. 155
    Personalul transferat in interesul serviciului in functii cu niveluri de salarizare mai mici, ca urmare a aplicarii prevederilor prezentei legi, are dreptul, timp de 3 luni de la data transferarii in asemenea functii, la salariul tarifar avut si, dupa caz, la indemnizatia de conducere.
    Dispozitiile alin. 1 se aplica in mod corespunzator si personalului ramas disponibil ca urmare a aplicarii prevederilor prezentei legi.
    Ministerul Justitiei va angaja, prin transfer in interesul serviciului, in aparatul central si unitatile exterioare, personalul din Procuratura Romaniei, in conditiile art. 154 alin. 2.
    Magistratii in functie, care nu intrunesc conditiile de vechime prevazute in prezenta lege, precum si cei licentiati in drept economic-administrativ vor putea fi mentinuti in aceleasi functii, daca isi indeplinesc in mod corespunzator sarcinile ce le revin.
    Vechimea minima necesara pentru ocuparea functiilor de magistrat la tribunale, la curti de apel si la parchete poate fi redusa de ministrul justitiei cu pana la o treime, pentru magistratii care au rezultate deosebite in pregatirea si activitatea profesionala.

    Art. 156
    La judecatorii, tribunale si curti de apel, precum si la parchete vor putea fi numiti, in functii de judecator sau procuror, si fosti magistrati pensionari, care nu depasesc varsta de 65 ani.
    Magistratii incadrati in conditiile prevazute la alin. 1 beneficiaza de salariul integral, corespunzator functiei, de sporul de vechime in munca, precum si de drepturile de pensie. La incetarea activitatii, aceste persoane au dreptul la recalcularea pensiei in functie de vechimea dobandita si de salariile realizate dupa reincadrare.

    Art. 157
    Judecatorii sunt inamovibili pe data numirii lor de Presedintele Romaniei.
    Numirea de catre Presedintele Romaniei a judecatorilor se va face pana la data de 30 octombrie 1996.

    Art. 158
    Judecatorilor in functie, care nu au fost propusi de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru a fi numiti de Presedintele Romaniei, la expirarea termenului prevazut la art. 157 alin. 2, le inceteaza calitatea de magistrat prin ordin al ministrului justitiei, emis in termen de 30 de zile de la data ramanerii irevocabile a hotararii Consiliului Superior al Magistraturii. Dispozitiile art. 64 sunt aplicabile in mod corespunzator.

    Art. 159
    De la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei si pana la dobandirea inamovibilitatii in conditiile prezentei legi, numirea, transferarea, promovarea, suspendarea si eliberarea din functie a judecatorilor sunt in competenta ministrului justitiei.
    Pana la numirea procurorilor in conditiile prezentei legi, numirea, transferarea, promovarea, suspendarea si eliberarea din functie a acestora sunt in competenta procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie.

    Art. 160
    Pe data aplicarii prezentei legi, in conditiile art. 152 si 159, se abroga dispozitiile contrare din Legea nr. 58/1968 pentru organizarea judecatoreasca si din Legea nr. 60/1968 pentru organizarea si functionarea Procuraturii, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei legi.


    Alte reglementari




    Termeni juridici, grupare tematica




  • Coordonator
    Magdalena Popeanga

    Website administrat de
    Alioth Software
    Politica de securitate
    Termeni si conditii
     RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
    48 useri online

    Useri autentificati: