DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  
Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente
Cursuri Lupu&Partners

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English





(P)Scoala de Muzica PianoForte, cursuri de canto, pian si vioara pentru copii si adulti

(P)Cursuri de Limbi Straine
(P)Traduceri si Interpretariat

Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Rezumatul conferintei AVOCATURA SI MEDIUL DE AFACERI. IMPACTUL NOULUI COD CIVIL


Eveniment Rezumatul conferintei AVOCATURA SI MEDIUL DE AFACERI. IMPACTUL NOULUI COD CIVIL
Organizator Baroul Valcea
Data inceput 01-10-2011


Conferinta nationala AVOCATURA SI MEDIUL DE AFACERI. IMPACTUL NOULUI COD CIVIL organizata de Baroul Valcea in data de 1 octombrie la Centrul de Conferinte Grand Hotel Sofianu din Rm.Valcea a fost un real succes.

Au participat aproape 300 de persoane in majoritate avocati dar si magistrati, practicieni in insolventa, atrasi de temele conferintei:
  • Prof.univ.dr. Ion Turcu (Universitatea Babes-Bolyai, Cluj): "Impactul abrogarii Codului comercial si al intrarii in vigoare a Noului Cod civil."
  • Prof.univ.dr. Gheorghe Piperea (Universitatea Bucuresti): “Limitele economice ale libertatii de a contracta”.
  • Conf.univ.dr. Lucian Sauleanu (Universitatea din Craiova): ”Specificul obligatiilor asumate de profesionisti in contextul dispozitiilor Noului Cod civil.”
  • Av. dr. Daniela Nemoianu (Executive Partner al KPMG Romania): "Avocatul – partener de incredere in vremuri de criza” si "Actualitatea in dreptul concurentei"
  • Av. Dan Livescu, Av. Monica Livescu: studiul "Avocatura si mediul de afaceri” – necesitati, opinii, preferinte, perceptii ale oamenilor de afaceri asupra avocaturii si ale unor aspecte ale activitatii judiciare.”

    Conferinta a fost moderata de Av. Monica Livescu, decanul Baroului Valcea, lector INPPA.

    Importanta evenimentului marcat prin aceasta conferinta, intrarea in vigoare a Noului Cod Civil, a fost subliniata si de prezenta magistratilor: dl. Petre Dinescu, presedintele Tribunalului Valcea, d-na Corina Pincu Ifrim si d-na Veronica Serbanoiu Badescu de la Curtea de Apel Pitesti, d-na Verdes Eugenia-Carmen, vicepresedintele Tribunalului Valcea, d-na Tuglui Corina, presedintele Judecatoriei Ramnicu Valcea, precum si numerosi alti magistrati ai instantelor locale.

    Institutul National al Magistraturii a fost reprezentat de d-na expert Nadia Taran.

    Au fost prezenti si personalitati ale vietii publice, care au luat cuvantul, salutand manifestarea: dl. Petre Ungureanu, prefect al judetului Valcea, fost membru al comisiei juridice a Camerei Deputatilor in perioada dezbaterilor asupra Noului Cod Civil, dl.Romeo Radulescu, primarul orasului Ramnicu Valcea, dl.Nicolae Sofianu – reprezentant al oamenilor de afaceri.

    Targul de carte organizat de prestigioasele edituri Hamangiu si C.H. Beck, precum si prezentarea unor portaluri foarte utile pentru informarea profesionistilor dreptului, au completat organizarea acestui eveniment juridic complex.

    Av. Monica Livescu, decanul Baroului Valcea, lector INPPA, a deschis lucrarile conferintei multumind celor aproape 300 de participanti pentru interesul acordat si a subliniat importanta intrarii in vigoare a Noului Cod Civil:

    (...)”Suntem, oarecum, fata in fata cu provocarea istoriei. Institutii fundamentale care au consolidat statul roman modern dispar si sunt inlocuite de ceea ce de acum incolo, pentru multi, ani vom numi NOUL COD CIVIL. Astazi suntem in fata unui moment de retrospectiva, dar si de perspectiva in ceea ce priveste Codul Civil.”

    (...)“Suntem practicieni ai dreptului care, confruntati cu o aplicare mult prea rapida a acestei legi fundamentale, trebuie sa o tratam ca atare : este o lege in vigoare, trebuie sa o aplicam si pe cale de consecinta trebuie sa o invatam, sa o intelegem in sensurile si interpretarile ei cele mai profunde, pentru a efectua servicii avocatiale de calitate pentru beneficiarii ei. Toti cei implicati in actul de justitie – avocati, magistrati, avem aceasta prioritate. Organizarea acestei manifestari de catre Baroul nostru sub egida INPPA in cadrul activitatii de formare profesionala continua a avocatilor, demonstreaza preocuparea corpului profesional al avocatilor de a raspunde unui imperativ: asigurarea unei pregatiri de calitate a celor care asigura dreptul la aparare al cetateanului.”(…)

    Facand trimitere la Rezolutia Consiliului Uniunii Europene si Reprezentantilor Statelor membre din 2008 (2008/C 299/01), la prevederile Tratatului de la Lisabona privind sustinerea pregatirii profesionale a magistratilor si personalului din justitie, cat si la obiectivul Comisiei Europene privind formarea profesionala in domeniul dreptul Uniunii a 700.000 de profesionisti din domeniul juridic, d-na decan Monica Livescu a aratat:

    (…)"Pana la aplicarea acestor intentii laudabile ale Uniunii Europene, noi ne straduim sa mentinem si sa dezvoltam o activitate de traditie a avocatilor: aceea a unui invatamant profesional de calitate, care sa formeze avocati bine pregatiti in confruntarea zilnica cu provocarile aduse de toate aceste schimbari economice si legislative. Sta insa si in puterea fiecaruia sa accepte aceasta provocare.”

    Av.Petre Ungureanu (prefectul judetului Valcea, fost membru al comisiei juridice a Camerei Deputatilor):

    (...)“Sunt convins ca impactul Noului Cod civil inca nu-l cunoastem, dar il vom vedea curand. Doar primele 200 de ani sunt grele…In calitate de prefect vreau sa va multumesc pentru initiativa si sa va felicit.

    Un lucru pe care nu-l stie nimeni: cat de mult ne-am chinuit sa introducem pe ordinea de zi a Camerei Deputatilor modificarile Codului Civil (....). Cand am ajuns dupa 2 ani la art.16 , mi-am dat seama ca, daca mai ramane in Parlament, nu mai am unde ma intoarce. Si am convins Comisia juridica si presedintele de atunci – dl.av.Andon, sa trimitem proiectul Coului Cod civil mediului academic si facultatilor mari din tara, pentru ca ei trebuiau sa se pronunte si apoi noi sa-l aprobam. Asta a fost cea mai mare rezolvare.Vom vedea acum daca a fost bine sau rau. Sigur , dupa 200 de ani…”

    D-na Nadia Taran (expert in cadrul INM):
    "Sunt onorata sa reprezint azi Institutul. Vin dupa seria celor 4 conferinte, module organizate de Institut. Din punct de vedere organizatoric a fost o provocare pentru noi, dar acum, ca am ajuns la finalul proiectului, sper ca a fost util si ca mare parte dintre dvs. ati putut urmari transmisiunile pe care le-am facut. E doar un inceput. Ceea ce faceti dvs. azi aici este o continuare si speram ca vor fi si alte initiative similar care vor veni fie din partea Institutului, fie din partea INPPA, fie a barourilor in colaborare cu INPPA. Asemenea actiuni sunt in primul rand in beneficiul dvs. si sunt convinsa ca perioada care urmeaza va fi bogata din punctul asta de vedere.”(…)

    Av. dr. Daniela Nemoianu (Executive Partner al KPMG Romania) a sustinut prima prelegere "Avocatul – partener de incredere in vremuri de criza”, intr-o maniera extrem de atractiva, insotita de o prezentare in imagini.

    (...) “Cu totii suntem intr-o schimbare permanenta, lumea se schimba, noi odata cu ea. Trebuie sa tinem cont de ceea ce se intampla in contextul global, in contextul national si, mai ales, cum anume pot avocatii, magistratii sa contribuie la toate aceste evolutii.“

    (…)“2011 se anunta si mai problematic, cu o perspectiva a lui 2012 si mai alerta. Venim de la premisele ca mediul de afaceri este supus unor mari incercari in ultimii 3 ani si in perspectiva anilor care vor urma. Daca pana acum oamenii de afaceri puteau avea o predictive asupra a ceea ce urmeaza, puteau sa faca un plan de afaceri pe 5 ani, puteau sa faca bugete anuale, in prezent este extrem de greu sa poti sa ai o prognoza corecta asupra a ceea ce urmeaza. Nimeni nu a fost pregatit pentru aceste circmstante, nimeni nu are solutii miraculoase si toata istoria economica din urma are putine solutii pentru ceea ce s-a intamplat si pentru ceea ce va urma. Criza continua si, in acest context de criza, avem in acelasi timp si aceasta avalansa de noi legislatii. Pe 1 mai a intrat in vigoare noul Cod al muncii, avem acum Noul Cod civil, nu mai vorbesc de Codul fiscal care este intr-o permanenta schimbare, modificarile fiscale au un ritm carora putini le pot tine seama” (...)

    (...) “Dincolo de optimismul care trebuie sa ni-l mentinem, in acelasi timp o privire realista nu poate decat sa ajute. Ce este important de stiut: pentru mediul de afaceri intotdeauna posibilitatea de anticipare a riscurilor, de a evalua oportunitatile sunt foarte importante. Aici rolul consultantului, al avocatului, rolul de preventie este foarte util.” (…)

    (...)“Exista un sistem de 5 parametri care pot ajuta la un rol activ, instrumental care sa poata sustine partea de avangarda a mediului de afaceri. In primul rand vorbim de specializare. Spuneam ca, dincolo de o cunoastere generala pe care cu totii trebuie sa o avem asupra aspectelor juridice, economice, financiare, fiscale, fara o specializare in anumite domenii de drept este destul de greu de presupus ca nivelul tehnic si calitativ necesar pot fi asigurate. Au aparut domenii noi, zone noi de practica europeana, standarde internationale diferite si atunci este firesc ca specializarea sa avanseze in consecinta.” (…)

    Interactiunea avocaturii cu mediul de afaceri : totdeauna este important ca dincolo de relatia punctuala legata de un litigiu, de exemplu, aceasta interactiune sa fie permanenta. Important este ca avocatul sa nu astepte reactiv o solicitare, ci sa fie in legatura permanenta cu clientul, sa vada care e evolutia acestui client, ce planuri de dezvoltare are, care ar putea fi rolul de ajutor din partea avocatului, astfel incat sa poata deveni un partener de incredere, un sfatuitor avizat.” (…)

    Prof.univ.dr. Ion Turcu (Universitatea Babes-Bolyai, Cluj) a inceput expunerea sa prin a prezenta o interesanta istorie a reglementarilor in materie comerciala in Europa si in Romania.

    (...) ”La 1849, in Bucuresti se publica, lucrarea autorului Ioan Barbatescu intitulata "Cursul dreptului civil roman sau explicarea paragrafelor de legi civile dupa ordinea Pravilei lui Caragea” cu o cuprinzatoare de pricine, termeni de jurisconsulti, paragrafele legilor civile romane dezvoltari ale acestor paragrafe si modele de contracte.

    Cel de-al doilea titlu este "Despre dreptate si drept”. Capitolul doi consacrat dreptului distinge sase criterii de clasificare a drepturilor subiective, intre care: dreptul de proprietate, dreptul stabilit prin legea datoriilor, dreptul asupra lucrurilor, drepturi private, drepturi integrate etc. Drepturile spre persoane se refera la drepturi spre corpul persoanei, dreptul spre sufletul persoanei, dreptul de a porunci persoanelor individuale si dreptul de a porunci persoanelor colective.”

    (...) "In cursul de "Drept comercial” publicat de I.N. Fintescu, profesor suplinitor la Facultatea de Drept din Bucuresti, in anul 1929 (vol. I, p. 10), autorul sustine ca existenta separata a Codului de comert se justifica prin caracterele specifice ale activitatii comerciale si prin rolul pe care il joaca creditul si protectia reclamata de el. In perioada interbelica a existat un puternic curent printre scriitorii de drept, pentru unificarea celor doua coduri intr-un singur cod al obligatiilor, curent doctrinar influentat si de exemplul Codului obligatiilor elvetian. Este extrem de interesant faptul ca doctrina elvetiana din acel timp, reprezentata de prof. Wieland din Basel, califica drept un "exemplul este rau ales” Codul elvetian al obligatiilor pentru ca el contine intregi capitole aplicabile exclusiv comerciantilor, iar pentru institutiile cu adevarat unificate – cum este contractul de vanzare-cumparare – s-au extins normele din dreptul comercial si la raporturile civile, ceea ce a provocat nemultumiri, date fiind particularitatile contractelor comerciale si normele inerente acestor particularitati, norme ce nu se pot extinde pur si simplu la contractele civile.”

    (...) "Noul Cod civil a reintegrat in mare parte legislatia comerciala din Codul comercial si din legile care il completeaza.

    Astfel, de exemplu: art. 3 – Exploatarea unei intreprinderi; art. 18 alin. (2) – Registrul comertului; art. 1175 - Contractul de adeziune; art. 1176 – Contractul cadru; art. 1587–art. 1592 – Cesiunea creantei constata prin titlu nominativ la ordin sau la purtator; art. 1766 –art. 1771 – Contractul de furnizare; art. 1772-art. 1776 – Contractul de report; art. 1851-art.1880 – Contractul de antrepriza; art. 1881-art. 1948 – Contractul de societate; art. 1949 – art. 1954 – Asocierea in participatie; art. 1955-art. 2008 – Contractul de transport; art. 2043-art. 2053 – Contractul de comision; art. 2054-art. 2063 – Contractul de consignatie; art. 2064-art. 2071 – Contractul de expeditie; art. 2072-art. 2095 – Contractul de agentie; art. 2096-art. 2102 – Contractul de intermediere; art. 2171-art. 2183 – Contractul de cont curent; art. 2184-art. 2190 – Contul bancar curent; art. 2191, art. 2192 – Depozitul bancar; art. 2193-art. 2195 – Facilitatea de credit; art. 2196-art. 2198 – Inchirierea casetelor de valori; art. 2221, art. 2222 – Asigurarile de credite si garantii si asigurarile de pierderi financiare; art. 2647-art. 2658 – Cambia, biletul la ordin si cecul.

    Cu data de azi, 1 octombrie 2011, s-a abrogat nu numai Codul civil, ci si Codul comercial, pe langa numeroase alte legi. Aceasta nu va provoca disparitia Dreptului comercial ca disciplina de studiu universitar. Pentru argumentarea acestei afirmatii vom invoca exemplul francez.”

    Prin interventiile de pe parcursul conferintei au fost punctate, de asemenea, numeroase aspecte ale Noului Cod civil, cum ar fi:

    (...)”Locul si data platii sunt reglementate in art. 1720 NCC. Daca acestea sunt reguli privind o parte din aspectele platii pretului, celelalte conditii ale pretului sunt imprastiate in textul acestui cod:
    a) conditiile pretului au normele de baza in art. 1660-1665 din Capitolul VI, Sectiunea a 3-a;
    b) determinarea pretului intre profesionisti este reglementata in art. 1233, 1234 din Capitolul I, sectiunea a 3-a a Cartii a V-a;
    c) reglementarea platii pretului ca obligatie a cumparatorului o regasim in art. 1719-1728 din Capitolul I al Titlului IX, tot din Cartea a V-a.

    Nu este o "crima” aceasta imprastiere, dar trebuia o referinta in textul unuia dintre cele trei module cu privire la existenta si locul celorlalte doua module.”

    (...) ”Obiectul contractului si obiectul vanzarii sunt deopotriva drepturile, asa cum rezulta din art. 1650, 1672 si 1673 NCC. Chiar daca in art. 1657-1659 si in art. 1672 se vorbeste despre bunuri, trebuie sa citim si aici drepturi si nu bunuri.(...)

    Prof.univ.dr. Gheorghe Piperea (Universitatea Bucuresti) a sustinut un studiu pe tema "Limitelor economice ale libertatii de a contracta”.

    (...)"Diferenta fundamentala intre ceea ce se intelegea in privinta raportului dintre dreptul comercial si dreptul civil si ceea ce inseamna acesta acum, este ca, pe vechile coduri, legea comerciala era o lege speciala care se completa cu dreptul comun in timp ce, la ora actuala, obligatiile profesionistilor atat intre ei cat si in raporturile dintre ei si particulari sunt reglementate direct, originar, de dreptul civil. Poate o sa va surprinda, dar Noul Cod Civil, vorbeste foarte mult de uzantele comerciantilor, profesionistilor, ba chiar vorbeste de o sintagma cat se poate de noua: practicile statornicite in relatiile dintre parti. Vom vedea ce inseamna aceste lucruri abia peste cateva luni cand judecatorii se vor putea pronunta asupra acestor chestiuni de drept. De altfel, judecatorii vor avea foarte mult de lucru in viitor deoarece acest nou Cod civil le confera o pozitie mult mai complicata decat pana acum. Li se confera, de exemplu, dreptul de a completa un contract”.

    (...) "In mod traditional, contractele clasice (negociate) inseamna acordul de vointe al partilor.

    Acordul vointelor inseamna consimtamantul, adica vointa exprimata a partilor care au capacitatea juridica de a contracta. Continutul contractului inseamna obiectul acestuia (ce vor partile) si cauza incheierii lui (de ce vor partile), adica interesele partilor.”(...)

    Contractele in care sunt parte profesionistii sunt foarte rar contracte negociate.

    Unele contracte sunt ne-voite (contracte fortate, contracte de adeziune), vointa uneia dintre parti sau a ambelor lipsind in totalitate, fiind limitata sau fiind alterata de imperativul economic sau psihologic al semnarii contractului.

    Intr-adevar, cele mai multe contracte ale profesionistilor se incheie nu de voie, ci de nevoie. Cand vointa lipseste sau cand vointa este limitata ori este alterata, ceea ce ramane ca element contractual subiectiv si ceea ce da contractului utilitate este interesul partilor, emolumentul contractului fiind scopul in care acesta se incheie.”

    (...) "Interesele partilor trebuie conciliate. Prestatiile partilor trebuie sa fie proportionale si coerente.
    Echilibrul contractual este o cerinta a obligatiilor contractuale implicite de buna-credinta si echitate si un efect al exercitiului util si rezonabil al dreptului (care isi gaseste contrariul in abuzul de drept sau, mai larg, in abuzul de putere economica).
    Concilierea intereselor partilor trebuie sa guverneze contractul atat la momentul incheierii sale, cat si pe parcursul executarii sale. Echilibrul contractual la incheierea contractului se opune leziunii. Echilibrul contractual pe parcursul executarii contractului se opune impreviziunii.
    Coexistenta vointei partilor contractante cu interesul fiecareia dintre ele si dependenta reciproca a partilor explica, cel putin in contractele oneroase de amploare sau de lunga durata, egalitatea contractuala si nevoia de asigurare a echilibrului contractual pe toata durata contractului. Consimtamantul partilor (vointa declarata) trebuie sa fie liber si informat la incheierea contractului, inegalitatile de fapt care exista in intre unii cocontractanti putand fi corectate prin incidenta principiului echilibrului contractual (denumit si "principiul proportionalitatii”), a carui finalitate este sanctionarea sau corectarea exceselor.
    Leziunea si clauzele interzise/abuzive descriu un dezechilibru contractual originar.
    Impreviziunea desemneaza un dezechilibru contractual survenit incheierii contractului.”

    In continuarea expunerii sale, d-nul prof.univ.dr. Gheorghe Piperea a prezentat intr-o manierea originala, foarte apreciata de auditoriu, o analiza a noilor reglementari in materia leziunii, impreviziunii si clauzelor abuzive.

    (...) "Leziunea este o cauza de nulitate a contractului determinata de disproportia vadita intre drepturile si obligatiile partilor, una din parti avand din contract un castig nerezonabil, pe seama unei pierderi nejustificate suferite de cealalta parte. Leziunea tine de continutul contractului, si nu de consimtamant, intrucat presupune o rupere a echilibrului contractual originar. De aceea, ea este o cauza speciala de desfiintare a contractului sau de revizuire a sa. Practic, leziunea inseamna lipsa cauzei, pentru ca cel care pierde din contract in favoarea co-contractantului nu a avut un motiv sau un scop real pentru a contracta. Din aceasta perspectiva, proba leziunii este mult mai simpla, intrucat tot ceea ce trebuie facut de catre partea prejudiciata sau pe cale de a fi prejudiciata este sa compare prestatiile reciproce: in lipsa proportionalitatii prestatiilor, contractul va fi nul, pentru leziune (sau pentru lipsa cauzei, daca admitem ca leziunea este un motiv de lipsa a cauzei) sau va putea fi revizuit, prin re-echilibrarea prestatiilor.”(...)

    Cu privire la situatia clauzelor abuzive, d-nul prof.univ.dr. Gheorghe Piperea, intre altele, a explicat:
    (...)"In cazul in care partile nu realizeaza ele insele concilierea, judecatorul poate fi sesizat cu cererea de a revizui contractul, fie in baza unei clauze de adaptare sau de revizuire a contractului (clauza de hardship), fie, in lipsa, in baza dispozitiilor legale sau direct in baza principiului solidarismului contractual (impreviziune).” "In baza mecanismului revizuirii pentru impreviziune sunt posibile mai multe efecte asupra contractului, in functie de posibilitatea atingerii scopului pentru care s-a contractat: adaptarea contractului (prin renegocierea clauzelor principale), suspendarea sau desfiintarea acestuia.”(...)

    A analizat totodata si noua viziune a Codului civil asupra principiului autonomiei (libertatii) de vointa si a limitelor sale, a explicat, intre altele, notiunea de ordine publica economica, ca limita a libertatii de a contracta.

    De asemenea, au fost abordate si alte aspecte care au fost primite cu mare interes de auditoriu.

    Conf.univ.dr. Lucian Sauleanu (Universitatea din Craiova) s-a referit in prelegerea sa la "Specificul obligatiilor asumate de profesionisti in contextul dispozitiilor Noului Cod civil”.

    (...) "Intrarea in vigoare la 1 octombrie 2011 a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil a reaprins problematica autonomiei dreptului comercial, de altfel subiect vechi in literatura juridica de specialitate. O analiza a punctelor de vedere exprimate in ultima perioada, in diverse studii ori conferinte publice, conduce la a observa ca nota dominanta o constituie scepticismul fata de noua configurare a materiei comerciale.
    Nu mi-am propus a identifica avantajele ori dezavantajele unuia sau a celuilalt sistem, desi, principial, ma alatur opiniilor exprimate in sensul recunoasterii dreptului comercial ca ramura distincta de drept privat, in ciuda unitatii realizate de Noul Cod civil. In privinta autonomiei dreptului comercial trebuie sa distingem intre autonomia legislativa si autonomia stiintifica. Chiar daca normativ s-a realizat o unitate a dreptului privat, stiinta dreptului comercial este necesara avand ratiuni de existenta proprie.
    Dimpotriva, prin reglementarea in Noul Cod civil a unor institutii juridice profund comerciale putem sustine ca a avut loc o comercializare a dreptului civil. O astfel de remarca este valabila atat din punct de vedere statistic, numarul raporturilor juridice in care parti sunt profesionistii fiind cu mult mai mare decat cel in care regasim numai neprofesionisti, iar pe de alta parte prin numeroasele institutii juridice reglementate.”

    (...) "Printre institutiile juridice preluate in Noul Cod civil enumeram cu titlu de exemplu: profesionistii si intreprinderea (art. 3), asocierea in participatie (art. 1.949-1954), contractul de comision (art. 2.043-2.053), contractul de consignatie (art. 2.054-2.063), contractul de expeditie (art. 2.064-2.071), contractul de agentie (art. 2.072-2.095), contractul de intermediere (art. 2.096-2.102), contractele bancare de tipul contractului de cont curent (art. 2.171-2.183), contului bancar curent (art. 2.184-2.190), depozitului bancar (art. 2.191-2.192), facilitatea de credit (art. 2.193-2.195), inchirierea casetelor de valori (2.196-2.198), garantiile autonome de tipul scrisorii de garantie si scrisorii de confort (art. 2321-2322), titlurile de valoare (art. 2630-2631).
    In materia obligatiilor, prevederile Noului Cod civil contureaza modificari numeroase si substantiale. In acest context ne-am propus a stabili in ce masura regulile derogatorii in aceasta materie asa cum erau reglementate in Codul comercial (art. 40-45, art. 59) au fost preluate in noua reglementare. Avem in vedere acele reguli ce determina caracterul derogator al obligatiilor comerciale fata de obligatiile civile, respectiv: solidaritatea codebitorilor; curgerea de drept a dobanzilor, interdictia de a se acorda termenul de gratie, neadmiterea de catre instanta a retractului litigios; locul executarii obligatiilor comerciale; determinarea pretului.”

    (...) ”Art. 1.446 din Noul Cod civil mentine prezumtia de solidaritate pentru obligatiile contractate in cursul activitatii unei intreprinderi, daca prin lege nu se prevede altfel.
    Mentinerea legislatiei comerciale speciale are ca si consecinta directa mentinerea cazurilor in care solidaritatea pasiva legala (sau absoluta) ce nu poate fi inlaturata, avand in vedere in acest sens cazurile prevazute de Legea nr. 31/1990.
    Comparand textul art. 1.446 N.C.civ. cu art. 42 C.com. observam o diferenta in sensul ca in acest din urma caz prezumtia este una relativa partile putand stabili contrariul ("in obligatiunile comerciale codebitorii sunt tinuti solidariceste, afara de stipulatiune contrara”). Or, in Noul Cod civil prezumtia se aplica in toate aceste raporturi, mai putin in cazurile in care legea prevede contrariul.
    Concluzia este ca prezumtia de solidaritate a codebitorilor nu mai este una relativa, ci una absoluta. Partile nu mai pot rasturna aceasta prezumtie.
    O alta concluzie ar fi aceea ca aceasta regula derogatorie in materia obligatiilor comerciale ce fusese edictata pentru incurajarea creditului si constituia o garantie pentru creditor a fost extinsa la nivelul tuturor raporturilor activitatii unei intreprinderi.
    Analiza celor doua texte de lege impune si stabilirea efectelor in privinta neprofesionistilor.
    In primul rand, prezumtia de solidaritate se aplica conform art. 42 alin. 2 si fideiusorului chiar necomerciant care garanteaza o obligatie comerciala. Aceasta dispozitie nu se mai regaseste in Noul Cod civil astfel ca, observand dispozitiile ce reglementeaza fideiusiunea (art. 2.279-2.320), raspunderea fideiusorului nu mai este diferentiata in functie de calitatea fideiusorului (profesionist sau neprofesionist) si nici de natura obligatiei asumate (adica specifica activitatii de intreprindere).
    Fideiusiunea solidara este reglementata expres de art. 2.300 N.C.civ. si exista "atunci cand se obliga impreuna cu debitorul principal cu titlu de fideiusor solidar sau de codebitor solidar”, caz in care acesta nu va mai putea invoca beneficiul de discutiune sau de diviziune.
    Asadar, fie ca fideiusorul este profesionist, fie neprofesionist nu opereaza prezumtia de solidaritate (ea avand caracter legal doar pentru obligatiile contractate in exercitiul activitatii intreprinderii), ci aceasta trebuie sa rezulte expres din inscrisul respectiv.

    In al doilea rand, daca art. 42 alin. 3 C.com. prevedea expres ca prezumtia de solidaritate nu se aplica la necomercianti pentru operatiuni care in ceea ce ii priveste nu sunt fapte de comert, observam ca in Noul Cod civil nu mai exista o astfel de mentiune.

    Doua sunt interpretarile posibile:
  • fie prezumtia se aplica tuturor codebitorilor, inclusiv debitorilor ce isi asuma obligatia in afara exercitiului activitatii unei intreprinderi
  • fie prezumtia se aplica doar profesionistilor (notiune in care nu sunt inclusi doar "comerciantii”)

    Suntem de parere ca prima interpretare corespunde atat unei interpretari gramaticale, dar si teleologice, adica in acord cu intentia unificarii dreptului privat si implicit a tratarii unitare a acestor raporturi juridice.” (...)

    In continuarea expunerii sale, d-nul conf. univ. dr. Lucian Sauleanu a abordat intr-o maniera pragmatica o serie de aspecte, cum ar fi: curgerea de drept a dobanzilor, punerea in intarziere a debitorului, cumulul penalitatii cu executarea in natura, locul platii, determinarea pretului intre profesionisti.

    In finalul expunerii sale, d-nul conf.univ.dr. Lucian Sauleanu a concluzionat:
    (...)"natura speciala a raporturilor juridice ocazionate de activitatea comerciala, comparativ cu raporturile juridice civile este incontestabila, iar acest aspect ramane un element constant indiferent de sursa lor normativa.
    Fara indoiala ca Noul Cod civil prin multe dispozitii aduce un plus de eficientizare in raporturile juridice in care parte sunt profesionistii. Am observat ca problema interpretarii unitatii dreptului privat din multe puncte de vedere este doar terminologica.
    Ca unificarea celor doua domenii este sau nu formala, nu ne impiedica a observa evolutia institutiilor juridice (prin comparatie) si a extrage beneficiile modificarilor aduse.
    Specificitatea dreptului comercial nu poate fi stirbita, iar dovada vitalitatii acestuia o constituie chiar experienta din statele ce au realizat din punct de vedere formal unificarea dreptului privat.
    Asa cum am precizat, in privinta autonomiei dreptului comercial trebuie sa distingem intre autonomia legislativa si autonomia stiintifica. ?tiinta dreptului comercial este necesara avand ratiuni de existenta proprie.
    De altfel, dreptul comercial ca ramura de drept si ca obiect de studiu in universitati continua a exista in tarile ce au adoptat un cod unic, precum Italia in ciuda adoptarii Codului civil din 1942. Nu trebuie sa uitam ca mare parte din institutiile juridice ce tin de stiinta dreptului comercial vor continua sa fie reglementate de legislatia speciala.”

    Av. dr. Daniela Nemoianu, Executive Partner al KPMG Romania, a prezentat de asemenea in cadrul conferintei si o prelegere despre "Actualitati in dreptul concurentei”.

    Av. Monica Livescu, decanul baroului Valcea, lector INPPA, a precizat ca studiul "Avocatura si mediul de afaceri – necesitati, opinii, preferinte, perceptii ale oamenilor de afaceri asupra avocaturii si ale unor aspecte ale activitatii judiciare” efectuat de catre av. Dan Livescu si av. Monica Livescu, in colaborare cu prof.univ dr. Septimiu Chelcea de la Facultate de Sociologie a Universitatii Bucuresti si Cult Market Research (director Alexandru Zodieru), reprezinta o lucrare ampla aflata in curs de derulare la nivel national.

    Pana in prezent concluziile au fost rezultatul unei investigatii sociologice desfasurate in randul membrilor comunitatii de afaceri din Bucuresti si mai multe judete ale tarii, cu ajutorul unor Camere de Comert si Industrie.

    Dupa ce studiul va fi finalizat la nivel national va fi organizata o conferinta unde concluziile acestuia vor fi analizate pe larg.

    Studiul contine deja zeci de slide-uri referitoare la diferite aspecte deosebit de utile pentru orientarea activitatii avocatiale, dar si a oamenilor de afaceri.

    Dintre zecile de slide-uri proiectate pe ecranele salii de conferinta, prezentam urmatoarele selectii, respectiv: obiectivele studiului, 9 dintre cele patruzeci de grafice, precum si cateva dintre concluziile preliminare: [click pentru download detalii]




  • DreptOnline:: Sectiunea Evenimente





    Termeni juridici, grupare tematica



    Coordonator
    Magdalena Popeanga

    Website administrat de
    Alioth Software
    Politica de securitate
    Termeni si conditii
     RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
    89 useri online

    Useri autentificati: