DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  
Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

RIL Recurs in interesul legii/ Decizie ICCJ

Decizia nr. 3 pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizand interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal, in sensul de a se stabili rezultatul alcoolemiei cu relevanta penala in ipoteza unei duble prelevari de mostre biologice

RIL Recurs in interesul legii/ Decizie ICCJ din 12-05-2014
Curtea Constitutionala
Anul 2016 [4 decizii]
Anul 2015 [17 decizii]
Anul 2014 [23 decizii]
Anul 2013 [10 decizii]
Anul 2012 [25 decizii]
Anul 2011 [17 decizii]
Anul 2010 [30 decizii]
Anul 2009 [36 decizii]
Anul 2008 [3 decizii]
Anul 2007 [36 decizii]
Anul 2006 [15 decizii]
Anul 2005 [11 decizii]
Anul 2004 [8 decizii]
Anul 2003 [14 decizii]
TOATE [249 decizii]
Recursuri in interesul Legii, recursuri ICCJ
Anul 2015 [2 decizii]
Anul 2014 [13 decizii]
Anul 2013 [16 decizii]
Anul 2012 [16 decizii]
Anul 2011 [23 decizii]
Anul 2010 [8 decizii]
Anul 2009 [28 decizii]
Anul 2008 [46 decizii]
Anul 2007 [71 decizii]
Anul 2006 [31 decizii]
Anul 2005 [18 decizii]
Anul 2004 [1 decizii]
Anul 2003 [3 decizii]
TOATE [276 decizii]
Cautare decizii:    



RIL Recurs in interesul legii/ Decizie ICCJ
Decizia nr. 3 pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizand interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal, in sensul de a se stabili rezultatul alcoolemiei cu relevanta penala in ipoteza unei duble prelevari de mostre biologice


Publicata in Monitorul Oficial nr. 392/2014 - M. Of. 392 / 28 mai 2014

INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT IN MATERIE PENALA
Decizia nr. 3 pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizand interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal, in sensul de a se stabili rezultatul alcoolemiei cu relevanta penala in ipoteza unei duble prelevari de mostre biologice

Sedinta publica din 12 mai 2014

Dosar nr. 3/1/2014/HP/P

S-a luat in examinare sesizarea formulata de catre Curtea de Apel Alba Iulia, Sectia penala si pentru cauze cu minori in Dosarul nr. 4.638/257/2012 prin care, in baza art. 475 din Codul de procedura penala, se solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizand interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal, in sensul de a se stabili rezultatul alcoolemiei cu relevanta penala in ipoteza unei duble prelevari de mostre biologice.

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala a fost constituit conform prevederilor art. 476 alin. (6) din Codul de procedura penala si ale art. 27^4 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.

Sedinta este prezidata de catre presedintele Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, doamna judecator Corina Michaela Jijiie.

La sedinta de judecata participa domnul Florin Nicusor Mihalache, magistrat-asistent in cadrul Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, desemnat in conformitate cu dispozitiile art. 27^6 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.

Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este reprezentat de doamna procuror Iuliana Nedelcu, procuror sef al Sectiei judiciare a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Magistratul-asistent prezinta referatul cauzei, aratand ca la dosar au fost depuse puncte de vedere primite din partea Universitatii Bucuresti, precum si punctele de vedere formulate de Institutul National de Medicina Legala *Mina Minovici*, Brigada de Politie Rutiera si Directia legislatie, studii, documentare si informatica juridica din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie asupra chestiunii de drept supuse dezlegarii.

De asemenea, la data de 4 aprilie 2014 a fost depus raportul, intocmit in cauza de catre judecatorul-raportor, doamna Geanina Cristina Arghir, prin care s-a exprimat opinia ca in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal, in ipoteza unei duble prelevari de mostre biologice, rezultatul alcoolemiei cu relevanta penala este cel rezultat din prima prelevare de mostre biologice.

Totodata, precizeaza ca la dosar s-au transmis hotarari relevante in materie pronuntate de instantele judecatoresti de la nivelul Curtii de Apel Bucuresti, Curtii de Apel Brasov, Curtii de Apel Cluj, Curtii de Apel Craiova, Curtii de Apel Targu Mures si Curtii de Apel Timisoara, precum si punctele de vedere ale Curtii de Apel Bacau, Curtii de Apel Galati, Curtii de Apel Iasi, Curtii de Apel Oradea, Curtii de Apel Ploiesti si Curtii de Apel Suceava.

In acest context arata ca punctele de vedere comunicate au fost, in majoritate, in sensul ca, in ipoteza unei duble prelevari de mostre biologice, rezultatul alcoolemiei cu relevanta penala este cel rezultat din prima prelevare de mostre biologice.

Se mai precizeaza ca raportul a fost comunicat partilor, in conformitate cu dispozitiile art. 476 alin. (9) din Codul de procedura penala, insa la dosar nu s-au depus puncte de vedere din partea acestora privind chestiunea de drept supusa judecatii.

Reprezentantul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a solicitat pronuntarea unei decizii prin care problema de drept supusa dezlegarii in cauza de fata sa primeasca urmatoarea rezolvare: in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal, in ipoteza unei duble prelevari de mostre biologice, rezultatul alcoolemiei cu relevanta penala este cel din prima prelevare.

Presedintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, doamna judecator Corina Michaela Jijiie, a declarat dezbaterile inchise, retinandu-se dosarul in pronuntare privind sesizarea formulata. 


INALTA CURTE, 


Asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizata constata urmatoarele:

I. Titularul si obiectul sesizarii

Prin Incheierea din 24 februarie 2014, pronuntata in Dosarul nr. 4.638/257/2012, in baza art. 475 din Codul de procedura penala, Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia penala si pentru cauze cu minori a dispus sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie privind pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizand interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal, in sensul de a se stabili rezultatul alcoolemiei cu relevanta penala in ipoteza unei duble prelevari de mostre biologice.

II. Expunerea succinta a cauzei

Inculpatul P.T.N. a fost surprins, in doua randuri, conducand un autovehicul pe drum public, la datele de 17/18.01.2012 si 23.04.2012, fara a poseda permis de conducere. Pentru data de 17/18.01.2012, pe langa fapta de a conduce fara permis, inculpatului i s-a mai retinut conducerea unui autovehicul, avand in sange o imbibatie alcoolica peste limita legala de 0,80 gr/l alcool pur. Se invedereaza, in rechizitoriu, ca la data de 18.01.2012 inculpatul a fost oprit in trafic la ora 2,10, a fost supus testarii cu aparatul etilotest la ora 2,21, rezultatul fiind de 0,47 mg/l alcool in aerul expirat, recoltandu-i-se doua probe de sange, prima la ora 2,45, cu rezultatul 0,90 g/l alcool pur in sange, a doua la ora 3,50, cu rezultatul 0,70 g/l alcool pur in sange.

Prin Sentinta penala nr. 127 din 2.06.2013 a judecatoriei, inculpatul P.T.N. a fost condamnat la cate doua pedepse principale de 1 an si 2 luni inchisoare pentru savarsirea in stare de recidiva postexecutorie si in concurs a doua infractiuni de conducere a unui autovehicul de catre o persoana care nu poseda permis de conducere, prevazuta de art. 86 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 si la o pedeapsa de 1 an inchisoare pentru savarsirea, in stare de recidiva postexecutorie si in concurs cu celelalte doua infractiuni, a unei infractiuni de conducere pe drum public a unui autovehicul de catre o persoana care are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange, prevazuta de art. 87 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002.

Instanta de control judiciar care are de solutionat apelul inculpatului impotriva hotararii instantei de fond a retinut urmatoarele:

Prin art. 121 pct. 1 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal a fost abrogat art. 87 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002.
vNoul Cod penal, in art. 336 alin. (1), a incriminat fapta de conducere pe drumurile publice a unui vehicul de catre o persoana aflata sub influenta alcoolului.

Instanta a invederat faptul ca legiuitorul nu a preluat pur si simplu textul din vechea reglementare, ci a modificat conditiile de incriminare in ceea ce priveste momentul in care este necesara existenta imbibatiei alcoolice in sangele conducatorului auto. Daca din reglementarea anterioara se desprindea concluzia ca imbibatia alcoolica peste limita prevazuta de lege trebuie sa se gaseasca in sangele conducatorului auto la momentul conducerii autovehiculului, noua reglementare prevede ca momentul relevant este cel al prelevarii mostrelor biologice.

Problema de drept invederata de catre instanta, in legatura cu modificarea textului de lege, este aceea de a sti care este rezultatul alcoolemiei cu relevanta penala in ipoteza unei duble prelevari, in conditiile in care, conform Normelor metodologice privind recoltarea, depozitarea si transportul probelor biologice in vederea probatiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezentei in organism a substantelor sau produselor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora in cazul persoanelor implicate in evenimente sau imprejurari in legatura cu traficul rutier, aprobate prin Ordinul ministrului sanatatii nr. 1.512/2013, la art. 10 alin. (1) se prevede ca pentru determinarea alcoolemiei se vor recolta tot doua probe de sange.

Instanta care a sesizat Inalta Curte cu chestiunea de drept supusa dezlegarii nu si-a exprimat punctul de vedere, apreciind doar ca *problema de drept in discutie este una reala si necesita o dezlegare care va fi utila si in viitorul apropiat, pana la o eventuala interventie legislativa.*

III. Opinia instantelor judecatoresti

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a II-a penala si-a exprimat opinia in sensul ca *la stabilirea intrunirii elementelor constitutive ale infractiunii trebuie avuta in vedere valoarea alcoolemiei rezultata din prima prelevare de mostre biologice, aceasta fiind cea mai apropiata de momentul conducerii autovehiculului si deci a savarsirii infractiunii*, neidentificand practica judiciara relevanta.

Judecatoriile Sector 1, 4 si 5 Bucuresti au aratat ca *stabilirea caracterului infractional in functie de rezultatul primei prelevari corespunde cel mai bine valorilor sociale ocrotite. Astfel, daca rezultatul primei prelevari este mai mare decat al celei de-a doua, atunci imbibatia alcoolica din momentul savarsirii faptei era mai mare decat cele existente la momentul celor doua prelevari, ceea ce dovedeste gradul de pericol social superior.*

Judecatoria Sector 2 si-a exprimat punctul de vedere in sensul relevantei penale a probei cu valoarea cea mai mare, iar Judecatoria Sector 6 in sensul probei cu valoarea cea mai mica, in baza principiului in dubio pro reo, deoarece nu intotdeauna prima proba prelevata este mai mica, intrucat alcoolemia se prezinta sub forma unei curbe, cu o perioada de crestere si una de descrestere. Daca prelevarea celor doua probe de sange se face in perioada de crestere, prima proba are valoare mai mica si va fi mai favorabila inculpatului. Daca prelevarea celor doua probe se face in perioada de descrestere, cea de a doua proba va fi mai mica si mai favorabila inculpatului.

Tribunalul Bucuresti, Tribunalul Ialomita, Tribunalul Teleorman si Tribunalul Ilfov au considerat ca pentru stabilirea rezultatului alcoolemiei cu relevanta penala in ipoteza unei duble prelevari se ia in considerare prima prelevare a mostrelor biologice pentru ca aceasta indica concentratia de alcool pur in sange, fiind cea mai apropiata de momentul depistarii suspectului.

Curtea de Apel Oradea - Sectia penala si pentru cauze cu minori a trimis punctul de vedere al Judecatoriei Alesd in sensul ca *momentul relevant este cel al primei prelevari a probelor biologice*, invederand ca la nivelul instantelor arondate acestei curti nu a fost identificata jurisprudenta cu privire la problema de drept vizata.

Curtea de Apel Constanta a inaintat punctul de vedere al Sectiei penale, aratand ca *trebuie acordata relevanta penala primului moment al recoltarii probelor biologice, intrucat aceasta valoare este cea mai apropiata in timp de momentul depistarii*, nefiind identificata jurisprudenta relevanta.

Curtea de Apel Galati a transmis opinia majoritara a judecatorilor Sectiei penale si pentru cauze cu minori, cat si a instantelor din circumscriptia acesteia, in sensul ca *rezultatul alcoolului cu relevanta penala este cel de la prima prelevare de mostre biologice*, netransmitand jurisprudenta in acest sens.

Curtea de Apel Craiova nu a formulat un punct de vedere, invederand ca pe rolul acestei instante nu exista jurisprudenta in materie, insa a transmis opiniile instantelor arondate si hotarari relevante ale Judecatoriei Caracal.

Tribunalul Dolj nu a identificat jurisprudenta pentru problema de drept si nici nu a putut formula o opinie unitara, intrucat in randul judecatorilor de la Sectia penala au fost manifestate mai multe pareri.

Judecatoriile Baia de Arama, Drobeta-Turnu Severin si Slatina au opinat in sensul ca rezultatul alcoolemiei indicat de prima proba recoltata de la conducatorul de vehicul este cea care are relevanta penala in ipoteza unei duble prelevari de mostre biologice.

Curtea de Apel Suceava a inaintat punctul de vedere al Sectiei penale, aratand ca *trebuie acordata relevanta penala primului moment al recoltarii probelor biologice, intrucat aceasta valoare este cea mai apropiata in timp de momentul depistarii*, nefiind identificata jurisprudenta relevanta.

Curtea de Apel Targu Mures a invederat punctul de vedere al Sectiei penale, precum si al instantelor arondate, cu privire la interpretarea si aplicarea art. 336 alin. (1 ) din Codul penal in sensul ca *in ipoteza unei duble prelevari de mostre biologice, rezultatul alcoolemiei primei prelevari este cel care are relevanta penala, aceasta fiind mai aproape in timp de momentul savarsirii faptei*, transmitand hotararea Judecatoriei Miercurea-Ciuc, Sentinta penala nr. 566/2014.

Curtea de Apel Bacau - Sectia penala, precum si instantele arondate acesteia au comunicat ca nu detin practica judiciara relevanta, iar punctul de vedere exprimat a fost in sensul ca *pentru determinarea alcoolemiei, relevanta din punct de vedere sanctionator, este prima proba de sange recoltata, cu respectarea dispozitiilor art. 9 din Normele metodologice privind recoltarea, depozitarea si transportul probelor biologice in vederea probatiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezentei in organism a substantelor sau produselor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora in cazul persoanelor implicate in evenimente sau imprejurari in legatura cu traficul rutier, aprobate prin Ordinul ministrului sanatatii nr. 1.512/2013*.

Curtea de Apel Iasi a inaintat punctul de vedere al Sectiei penale, aratand ca *trebuie acordata relevanta penala primului moment al recoltarii probelor biologice, intrucat aceasta valoare este cea mai apropiata in timp de momentul depistarii*, nefiind identificata jurisprudenta relevanta.

Curtea de Apel Ploiesti a inaintat punctul de vedere al Sectiei penale, aratand ca *trebuie acordata relevanta penala primului moment al recoltarii probelor biologice, intrucat aceasta valoare este cea mai apropiata in timp de momentul depistarii*, nefiind identificata jurisprudenta relevanta.
vCurtea de Apel Pitesti si Curtea de Apel Alba Iulia nu au transmis puncte de vedere, aratand ca nu a fost identificata practica judiciara relevanta.
vCurtea de Apel Brasov nu a formulat un punct de vedere, invederand ca pe rolul acestei instante nu exista jurisprudenta in materie, insa a transmis opiniile instantelor arondate.
vJudecatoria Rupea a transmis doua puncte de vedere, unul in sensul ca rezultatul alcoolemiei cu relevanta penala este cel din prima prelevare, iar cel de-al doilea, in sensul ca intentia legiuitorului nu a fost de a dezincrimina faptele de conducere sub influenta alcoolului nici in abstracto, nici in concreto.

Tribunalul Covasna a opinat in sensul ca rezultatul alcoolemiei cu relevanta penala este cel rezultat dupa cea de-a doua recoltare, deoarece, avand in vedere trecerea intervalului de o ora de la prima recoltare a probei biologice si pana la cea de-a doua recoltare, alcoolemia rezultata din a doua prelevare este mai mica, fiind mai favorabila.

Judecatoria Intorsura Buzaului a invederat ca rezultatul alcoolemiei cu relevanta penala, in ipoteza unei duble prelevari, se poate stabili doar prin efectuarea unei recalculari a alcoolemiei la momentul la care suspectul a fost depistat in trafic conducand autoturismul.

Curtea de Apel Timisoara nu a formulat un punct de vedere, insa a comunicat punctele de vedere ale instantelor din raza sa teritoriala.

Judecatoria Timisoara a opinat in sensul ca rezultatul alcoolemiei, indicat de prima proba recoltata de la conducatorul de vehicul, este cel care are relevanta penala in ipoteza unei duble prelevari de mostre biologice.

Tribunalul Caras-Severin a invederat ca are relevanta penala doar prima prelevare.

Tribunalul Arad a transmis Sentinta penala nr. 674 din 27.02.2014 a Judecatoriei Arad fara a-si exprima punctul de vedere cu privire la problema de drept supusa dezlegarii.

Curtea de Apel Cluj nu si-a exprimat punctul de vedere cu privire la chestiunea de drept supusa interpretarii, insa a transmis Decizia penala nr. 230/A din 20.03.2014 care intruneste caracteristicile solicitate.

IV. Opinia specialistilor consultati

In conformitate cu dispozitiile art. 476 alin. (10) raportat la art. 473 alin. (5) din Codul de procedura penala a fost solicitata opinia scrisa a unor specialisti recunoscuti asupra chestiunii de drept ce formeaza obiectul sesizarii, constatandu-se ca au raspuns solicitarii Institutul National de Medicina Legala *Mina Minovici* si Directia legislatie, studii documentare si informatica juridica din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie ale caror puncte de vedere au fost in sensul ca trebuie acordata relevanta penala rezultatului alcoolemiei de la prima prelevare de mostre biologice.

IV.1. Punctul de vedere al Institutului National de Medicina Legala *Mina Minovici*

In opinia trimisa Inaltei Curti se arata ca valoarea probatorie pentru existenta intoxicatiei etilice este data de valoarea alcoolemiei din prima proba de sange prelevata.

Argumentatia invederata de catre Institut este urmatoarea:

Recoltarea a doua probe de sange a facut parte din metodologia de stabilire a intoxicatiei etilice si a fost utila pentru stabilirea fazei intoxicatiei (absorbtie sau eliminare) si a ratei de eliminare individuala, in perspectiva solicitarii expertizei de estimare retroactiva a alcoolului. In sensul dispozitiilor noului Cod penal, pentru probarea infractiunii este necesara prelevarea unei singure probe de sange intr-un moment cat mai apropiat de evenimentul rutier.

Aceasta prevedere ar fi trebuit sa inlocuiasca vechea prevedere a recoltarii a doua probe de sange, prevazuta in Ordinul ministrului sanatatii nr. 1.512/2013, insa pana la modificarea ordinului ministrului sanatatii, Institutul National de Medicina Legala *Mina Minovici* a opinat ca valoarea probatorie pentru existenta intoxicatiei etilice este data de valoarea alcoolemiei din prima proba de sange prelevata.

Alcoolul ingerat de catre o persoana intra intr-un proces dinamic in organism, numit metabolism. Concentratia alcoolului in diversele componente ale organismului va fi diferita de la un moment la altul, pana la eliminarea totala din organism. In metabolismul alcoolului intervin mecanisme complexe, guvernate de zeci de factori individuali, generali si particulari. Astfel, fiecare persoana reactioneaza in mod propriu, atat in ceea ce priveste modalitatea de metabolizare, cat, mai ales, in ceea ce priveste manifestarile clinice traduse prin comportament.

Desi mecanismele fiziopatologice sunt bine cunoscute, nu s-a gasit pana in prezent niciun model acceptabil in baza caruia sa se poata reconstitui cu fidelitate traseul alcoolului in dinamica proceselor de absorbtie si eliminare din organism. In acest sens, s-au elaborat multiple modele ale evolutiei concentratiei alcoolului in organism, cel mai apropiat de realitate fiind cel imaginat de Widmark.

S-a aratat ca singura modalitate stiintifica de stabilire a gradului unei intoxicatii etilice este cea prin analiza sangelui din proba prelevata, iar valoarea probatorie a expertizei privind estimarea retroactiva a alcoolemiei a fost mult exagerata, interpretarea retroactiva a alcoolului nefiind o expertiza uzuala in tarile europene si fiind admisa foarte rar.

Deoarece este imposibil de cuantificat toti factorii ce contribuie in metabolism, se aplica modele de calcul si de exprimare grafica simplificate, estimative sau rezultate din medii statistice. Acesta reprezinta, in opinia transmisa, un prim argument pentru caracterul relativ al unei interpretari retroactive a alcoolemiei.

Argumentul principal este dat de caracterul speculativ al acestui tip de expertiza. Pentru a reconstitui metabolismul unei anumite cantitati de bautura, aceasta trebuie cunoscuta in mod obiectiv, precum si toate circumstantele consumului de alcool respectiv. Dar, in toate aceste cazuri, informatiile sunt furnizate de catre inculpat. Trebuie stiut ca la o anumita alcoolemie, stabilita indubitabil prin analiza de laborator, se poate ajunge printr-o infinitate de variante de consum. In mod implicit, intr-un moment anterior, vor exista o infinitate de posibile concentratii. Asadar, prin acest tip de expertiza se concluzioneaza ca daca persoana ar fi consumat bauturile alcoolice declarate, ar fi putut avea o anumita alcoolemie in momentul incriminat. Alcoolemia recalculata nu reflecta valoarea reala, ci doar una teoretic posibila, rezultata numai din acel consum declarat.

Veridicitatea declaratiei de consum nu poate fi verificata stiintific, neexistand criterii certe in acest sens. Datele din declaratiile de consum sunt subiective si pot fi mai mult sau mai putin reale, indiferent de buna-credinta a faptuitorului, mai ales datorita faptului ca sunt precizate dupa o lunga perioada de timp (luni sau chiar ani), in majoritatea cazurilor declaratiile fiind incomplete, improbabile, nereale sau uneori de-a dreptul aberante.

Invocand experienta de zeci de ani, Institutul National de Medicina Legala *Mina Minovici* precizeaza ca, in aproape toate cazurile in care s-au obtinut rezultate sub limita de infractiune prin recalculare, declaratiile de consum au fost nereale, dar nu au existat argumente stiintifice pentru a mentiona acest lucru. Or, aceste cazuri nu sunt izolate, reprezentand intre 1/2 pana la 1/3 din totalul acestor expertize, in ultimii ani.

Institutul National de Medicina Legala *Mina Minovici* a prezentat si statistica acestui tip de expertize pentru a intelege amploarea fenomenului.

In anul 2013 s-au efectuat 3.722 de expertize pentru calculul si interpretarea retroactiva a alcoolemiei, iar in ultimii 4 ani s-a remarcat scaderea progresiva a numarului solicitarilor pentru efectuarea acestui tip de expertize.

Dintre cele 3.722 de expertize, in 68% din cazuri s-a calculat ca alcoolemia, in momentul evenimentului rutier, ar fi putut fi mai mare de 0,8 g/l.

IV.2. Punctul de vedere al Directiei legislatie, studii, documentare si informatica juridica din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal, in ipoteza unei duble prelevari de mostre biologice, este in sensul ca momentul primei prelevari a mostrelor biologice prezinta relevanta pentru retinerea infractiunii de *conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante*.

Argumentele aduse in sustinerea acestui punct de vedere au fost urmatoarele:

Introducand conditia ca persoana sa aiba o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange *la momentul prelevarii mostrelor biologice*, legiuitorul noului Cod penal a avut ca scop excluderea posibilitatii unei recalculari ulterioare a imbibatiei de alcool in sange, asa cum releva expunerea de motive, iar nu excluderea legaturii intre actiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul si momentul la care se constata existenta imbibatiei alcoolice de peste 0,80 g/l alcool pur in sange. In scopul eliminarii inconvenientelor create de recalcularea ulterioara a imbibatiei de alcool in sange, legiuitorul a optat pentru momentul prelevarii mostrelor biologice, ca moment imediat la care se poate stabili cu un grad inalt de precizie imbibatia alcoolica si care, in acelasi timp, prezinta relevanta pentru actiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul si pentru siguranta circulatiei pe drumurile publice.

Asadar, momentul prelevarii mostrelor biologice constituie un unic moment, situat in imediata apropiere a actiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul, care prezinta relevanta pentru siguranta circulatiei pe drumurile publice si care permite stabilirea imbibatiei de alcool in sange cu un grad ridicat de precizie.

Este ceea ce rezulta si din dispozitiile art. 190 alin. (8) din noul Cod de procedura penala, care, referindu-se la recoltarea de probe biologice in cazul infractiunii prevazute in art. 336 alin. (1) din noul Cod penal, utilizeaza sintagma *in cel mai scurt timp*.

Astfel, reglementarea cuprinsa in art. 336 alin. (1) din Codul penal, excluzand recalcularea ulterioara a imbibatiei de alcool in sange si fixand un unic moment al prelevarii mostrelor biologice, imediat, consecutiv actiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul, se apreciaza ca momentul celei de-a doua prelevari nu poate fi considerat ca moment cu relevanta pentru siguranta circulatiei pe drumurile publice.

V. Jurisprudenta relevanta in cauza

V.1. Examenul jurisprudentei nationale in materie
vCu exceptia a 3 hotarari judecatoresti, a Judecatoriei Miercurea-Ciuc, Judecatoriei Arad si a Curtii de Apel Cluj, nu a fost identificata jurisprudenta nationala relevanta.

Prin Sentinta penala nr. 565/5.03.2014, Judecatoria Miercurea-Ciuc, constatand ca, in speta, existau doua prelevari de mostre biologice de la inculpatul trimis in judecata pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 87 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 (conform buletinului de analiza toxicologica alcoolemie nr. 118/47/A-12 emis de Serviciul Judetean de Medicina Legala Harghita la 20.03.3013, inculpatul prezenta la ora 20,45 o alcoolemie de 0,85%0, iar la 21,45 de 0,65%0), s-a stabilit ca rezultatul alcoolemiei cu relevanta penala, in ipoteza unei duble prelevari, este cel din a doua prelevare, dispunandu-se, in baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedura penala, achitarea inculpatului pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 336 alin. (1) din Codul penal.

Solutia instantei a avut in vedere faptul ca art. 336 alin. (1) din Codul penal nu a fost redactat in termeni suficient de clari pentru a se putea concluziona, dincolo de orice dubiu, ca fapta inculpatului poate fi sanctionata din punct de vedere penal, fiind indoielnica obligativitatea incadrarii modalitatii concrete in care a actionat inculpatul in textul art. 336 alin. (1) din Codul penal, cu atat mai mult cu cat Curtea Europeana a Drepturilor Omului a decis ca, in materie penala, analogia in defavoarea inculpatului este interzisa, astfel incat terminologia folosita la redactarea art. 336 alin. (1) este ambigua, imprecisa si de natura a lipsi de previzibilitate aceasta norma de incriminare.

Constatand ca Ordinul ministrului sanatatii nr. 1.512/2013 isi produce efectele in continuare, raportat la principiul constitutional al retroactivitatii legii penale mai favorabile, instanta a considerat ca prevederile noului Cod penal, care incrimineaza fapta inculpatului de a conduce un vehicul sub influenta alcoolului, trebuie interpretate ca fiind, prin raportare la a doua proba recoltata, lege penala mai favorabila, de la aplicarea obligatorie retroactiva a careia inculpatul nu poate fi exclus.

Prin Sentinta penala nr. 674 din 27.02.2014 a Judecatoriei Arad s-a dispus, in baza art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedura penala, achitarea inculpatului OSMG pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 87 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002, retinandu-se urmatoarea situatie de fapt:

Inculpatul fiind descoperit in trafic, conducand un autoturism fara a poseda permis de conducere, a fost testat cu aparatul etilotest, constatandu-se ca prezenta o imbibatie alcoolica de 0,80 mg vapori alcool/l in aer expirat. Inculpatul a fost transportat in vederea recoltarii de probe biologice, iar conform buletinului de analiza toxicologica, la ora 04,36 avea o alcoolemie de 0,75 g/l alcool pur in sange, iar la 05,36 avea o alcoolemie de 1,05 g/l alcool pur in sange.

In cauza s-a dispus efectuarea unei expertize privind calculul retroactiv al alcoolemiei, insa Institutul National de Medicina Legala Timisoara nu s-a putut pronunta cu privire la alcoolemia inculpatului datorita contradictiilor cu privire la consum.

In motivarea solutiei, instanta a retinut:
*...norma legala incriminatoare - art. 87 alin. (1) din OUG nr. 195/2002 - introduce in sfera ilicitului penal fapta persoanei care conduce pe drumurile publice un autovehicul avand in sange o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur. Din formularea textului legal rezulta cu putere de evidenta ca pragul minimal al alcoolemiei trebuie sa exceada valorii de 0,80 g/l alcool pur in sange, in situatia nedepasirii acestei valori fapta neconstituind infractiune. In lipsa oricaror determinatii temporale introduse in norma incriminatoare, intrunirea acestei valori a alcoolemiei trebuie sa fie sincrona cu actiunea de conducere a autovehiculului pe drumurile publice. Prin urmare, realizarea valorii alcoolemiei ce atrage incidenta legii penale, la un moment subsecvent incetarii actiunii de conducere a autovehiculului pe drumurile publice, nu are nicio relevanta infractionala, cat timp nu se poate infera din aceasta existenta unor valori similare a alcoolemiei la momentul conducerii autovehiculului. Pentru aceasta ratiune, normele metodologice de recoltare a probelor biologice in vigoare la data savarsirii faptei prevedeau necesitatea efectuarii acestei operatii intr-un termen de maximum de 30 minute, respectiv instituiau necesitatea recoltarii a doua probe biologice (operatie pe care faptuitorul o putea refuza, sub sanctiunea imposibilitatii de a solicita recalcularea retroactiva a valorii alcoolemiei).

Simpla ingerare in organism a unei cantitati de alcool, cat timp aceasta nu a fost absorbita si nu s-a reflectat intr-un nivel al alcoolemiei in sange, superior valorii de 0,80 g/l alcool pur, este lipsita de semnificatie penala, dat fiind principiul strictei legalitati a raspunderii penale.

Aplicand aceste asertiuni, cu valoare generala, in prezenta cauza, se observa ca inculpatul a prezentat o valoare de 0,75 g/l alcool pur in sange la un interval de aproximativ de o ora de la momentul opririi in trafic. A doua proba rezultata la ora 05,36 a condus la o valoare a alcoolemiei de 1,05 g/l alcool pur in sange, rezultand cu necesitate din acest grafic incremental al nivelului alcoolemiei ca inculpatul, la data recoltarii primei probe biologice, se afla in faza absorbtiei alcoolice, fapt atestat, de altfel, si de raportul de expertiza medico-legala privind interpretarea retroactiva a alcoolemiei efectuat in cauza, existent la filele 12-14 dos.urm.pen.

Fata de aceste premise, rezulta ca inculpatul, la momentul opririi in trafic, prezenta o valoare a alcoolemiei inferioara limitei legale, prin urmare fapta sa nu intruneste elementele constitutive ale infractiunii prevazute de art. 87 alin. (1) din OUG nr. 195/2002.*

Prin Decizia penala nr. 230/A din 20.03.2014, Curtea de Apel Cluj - Sectia penala si de minori a respins cererea inculpatului P.C. de judecare a cauzei in procedura simplificata a recunoasterii invinuirii si, in baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedura penala, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, a dispus achitarea inculpatului de sub invinuirea comiterii infractiunii de conducere a unui autovehicul sub influenta alcoolului sau altor substante prevazute de art. 336 alin. (1) din Codul penal [prin schimbarea incadrarii juridice din infractiunea prevazuta la art. 87 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002] cu aplicarea art. 4 din Codul penal.

Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta a constatat ca la data de 5.05.2012, in jurul orei 21,30, inculpatul a condus un autoturism pe drumul public, fiind implicat intr-un accident de circulatie, soldat cu vatamarea corporala usoara a numitului G.B., avand o imbibatie alcoolica de 0,70 gr/l alcool pur in sange la ora 00,20, respectiv 0,55 g/l alcool pur in sange la ora 01,20, asa cum rezulta din buletinul de analiza toxicologica alcoolemie din 9.05.2012.

In cauza a fost intocmit si un raport de expertiza medico-legala care a stabilit ca la data de 5.05.2012, la ora 21,30, inculpatul avea o alcoolemie de 1,15 g/l, raport despre care, in opinia instantei de apel, s-a considerat ca nu mai prezinta relevanta [prin Sentinta penala nr. 107/22.01.2014 a Judecatoriei Cluj-Napoca inculpatul a fost condamnat la 4 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 87 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002, cu aplicarea art. 320^1 alin. 7 din Codul de procedura penala si art. 74, 76 din Codul penal, cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei], datorita modificarilor de lege aduse textului incriminator.

S-a apreciat ca, potrivit art. 336 alin. (1) din Codul penal, constituie infractiune conducerea pe drumurile publice a unui vehicul de catre o persoana care, la momentul prelevarii mostrelor biologice, are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l.

Or, in speta, inculpatul, la acel moment, nu avea o alcoolemie de peste 0,80 g/l, ceea ce a dus la concluzia ca fapta comisa de acesta nu mai este prevazuta de legea penala, fiind dezincriminata sub acest aspect, astfel incat sunt aplicabile dispozitiile art. 4 din Codul penal.

V.2. Jurisprudenta relevanta a Curtii Constitutionale

In jurisprudenta Curtii Constitutionale nu a fost identificata a fi analizata problema de drept care face obiectul sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie; exista, insa, o jurisprudenta in ceea ce priveste lipsa de corelare a actelor normative de natura sa creeze probleme de interpretare a legii cu consecinte in planul securitatii juridice.

Asigurarea interpretarii unitare a legii, ca element al securitatii juridice, desi revine instantelor judecatoresti, in realitate, exigenta priveste tot activitatea legislativa, intrucat de modul in care sunt reglementate, corelate, sistematizate actele normative depinde unitatea interpretarii acestora.

Dupa intrarea in vigoare a unui act normativ, la elaborarea caruia au fost respectate regulile de tehnica legislativa, pe durata existentei acestuia pot interveni diferite evenimente legislative (modificare, abrogare, completare, republicare, suspendare), in toate aceste cazuri legiuitorului revenindu-i asigurarea claritatii si coerentei reglementarii, precum si integrarea armonioasa a acesteia in sistemul de drept pentru eliminarea, pe cat posibil, a divergentelor de interpretare.

Astfel, pe rolul Curtii Constitutionale a fost inregistrat un numar semnificativ de cauze, avand ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 298 alin. (2) teza finala din Codul muncii, cauze in care s-a invocat, in esenta, o problema de interpretare a legii, generata de coexistenta Legii nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca si a Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, legea generala in materie, care a intrat insa in vigoare ulterior legii speciale mentionate, iar prin dispozitiile art. 298 alin. (2) teza finala a abrogat *orice alte dispozitii contrare*. Cum competenta instantelor in materia dreptului muncii este reglementata in mod diferit de cele doua acte normative si cum intre aceste acte exista raportul lege generala - lege speciala, cu incidenta principiilor de interpretare specifice acestui raport, in fata instantelor judecatoresti s-a ridicat problema interpretarii dispozitiilor art. 298 alin. (2) ultima dispozitie din Codul muncii, cu consecinte in planul stabilirii competentei teritoriale a instantelor judecatoresti - fie in baza legii speciale, fie a legii generale (in masura in care se interpreteaza ca aceasta din urma a abrogat dispozitiile legii speciale).

Curtea Constitutionala a respins ca inadmisibila exceptia de neconstitutionalitate, retinand, in esenta, ca aspectele deduse controlului nu intra in competenta sa, intrucat vizeaza aspecte de interpretare si aplicare a legii, respectiv de legiferare.

Chiar daca exista solutie in dreptul intern pentru rezolvarea eventualelor contradictii de jurisprudenta determinate de diferentele de interpretare si aplicare ale aceluiasi text de lege, si anume recursul in interesul legii sau pronuntarea hotararii prealabile, asemenea situatii sunt de natura sa afecteze increderea cetateanului in securitatea juridica oferita de stat, prin normele edictate. In plus, lipsa de coerenta si sistematizare a legislatiei poate conduce la incalcarea unui alt principiu fundamental pentru statul de drept, cel al separatiei puterilor in stat. Astfel, confruntate cu problemele mentionate, instantele judecatoresti trebuie sa gaseasca solutii, deoarece, potrivit art. 3 din vechiul Cod civil, *Judecatorul care va refuza de a judeca, sub cuvant ca legea nu prevede, sau ca este intunecata sau neindestulatoare, va putea fi urmarit ca culpabil de denegare de dreptate*. Uneori insa efortul de suplinire a lacunelor sau imperfectiunilor legislative poate conduce la o depasire a competentei instantelor judecatoresti. Curtea Constitutionala a constatat in acest sens ca, din cauza lipsei de claritate a textului criticat, judecatorul este constrans sa stabileasca el insusi, pe cale jurisprudentiala, in afara legii, adica substituindu-se legiuitorului, regulile necesare pentru a se pronunta asupra recursului cu judecarea caruia a fost investit, incalcand astfel dispozitiile art. 1 alin. (4) din Constitutie, privind separatia puterilor. Pentru a ilustra aplicarea acestui principiu constitutional, relevanta este Decizia nr. 1.325/2008, prin care Curtea a admis exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, constatand ca dispozitiile criticate sunt neconstitutionale *in masura in care din acestea se desprinde intelesul ca instantele judecatoresti au competenta sa anuleze ori sa refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerand ca sunt discriminatorii, si sa le inlocuiasca cu norme create pe cale judiciara sau cu prevederi cuprinse in alte acte normative*. Asadar, instanta poate interpreta o norma juridica, dar ea nu se poate substitui legiuitorului; daca face acest lucru, incalca separatia puterilor in stat, ceea ce poate crea un conflict juridic de natura constitutionala.

Curtea Constitutionala a constatat existenta unui asemenea conflict intre autoritatea judecatoreasca, pe de o parte, si Parlamentul Romaniei si Guvernul Romaniei, pe de alta parte, determinat de pronuntarea de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie asupra unor recursuri in interesul legii intemeiate pe practica neunitara a instantelor judecatoresti cu privire la acordarea unor drepturi salariale. La originea situatiei juridice constatate de Curte se afla, insa, modul deficitar de reglementare si redactare a dispozitiilor legale referitoare la drepturile salariale ale judecatorilor, procurorilor, celorlalti magistrati si ale personalului auxiliar de specialitate, cauzat de modificarile succesive care nu au corespuns exigentelor de tehnica legislativa specifice normelor juridice, ceea ce a determinat interventia instantelor de judecata si, in final, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, printr-o serie de decizii viu disputate.

Prin Decizia nr. 838/2009, pronuntata cu acel prilej, Curtea Constitutionala a statuat ca respectarea normelor de tehnica legislativa este o obligatie opozabila legiuitorului, primar sau delegat. Demersul Inaltei Curti de Casatie si Justitie de a corecta, pe calea recursului in interesul legii, vicii de tehnica legislativa sau de constitutionalitate care au afectat procedura abrogarii unor acte normative si de a repune in vigoare acte care isi incetasera aplicarea a fost apreciat de Curte ca fiind in contradictie cu normele constitutionale. Curtea a retinut ca *o atare operatie juridica nu poate fi realizata decat de autoritatea legiuitoare (Parlament sau Guvern, dupa caz), unica abilitata sa dispuna cu privire la solutiile ce se impun in aceasta materie*. Asadar, *In exercitarea atributiei prevazute de art. 126 alin. (3) din Constitutie, Inalta Curte de Casatie si Justitie are obligatia de a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre toate instantele judecatoresti, cu respectarea principiului fundamental al separatiei si echilibrului puterilor [...] Inalta Curte de Casatie si Justitie nu are competenta constitutionala sa instituie, sa modifice sau sa abroge norme juridice cu putere de lege ori sa efectueze controlul de constitutionalitate al acestora*.

De asemenea, Curtea Constitutionala a statuat in repetate randuri ca legea trebuie sa fie previzibila in ceea ce priveste efectele sale, adica continutul sau trebuie sa fie clar, inteligibil si lipsit de generalizari excesive.

Relevante sunt, in acest sens, Decizia nr. 903/2010 prin care s-a admis exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 55/2002 (exista o lipsa de corelare a dispozitiilor art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 55/2002 cu cele din Codul penal la care acesta face trimitere, ceea ce e de natura sa creeze confuzii si incertitudine cu privire la consecintele inactiunii descrise in norma de incriminare, dar si dificultati in ceea ce priveste interpretarea si aplicarea textelor criticate), Decizia nr. 1.258/2009 prin care s-a admis exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 298/2008 privind retinerea datelor generate sau prelevate de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau de retele publice de comunicatii (s-a constatat lipsa unor reglementari legale, precise, care fac imposibila adaptarea conduitei si prevederea consecintelor ce decurg din nerespectarea acestora), Decizia nr. 453/2008 prin care s-a constatat neconstitutionalitatea Legii pentru modificarea Legii nr. 115/1996 pentru declararea si controlul averii demnitarilor, magistratilor, a unor persoane cu functii de conducere si de control si a functionarilor publici (s-a retinut ca modificarile propuse de legiuitor sunt imprecise si inadecvate, insuficient elaborate, imposibil de realizat). Decizia nr. 189/2006 prin care s-a constatat ca dispozitiile din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, potrivit carora termenul pentru declararea caii de atac impotriva unei hotarari judecatoresti curge *de la pronuntare* ori *de la comunicare*, sunt neconstitutionale din cauza lipsei de precizie.

V.3. Jurisprudenta relevanta a Curtii Europene a Drepturilor Omului

Printr-o bogata jurisprudenta, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a subliniat importanta asigurarii accesibilitatii si previzibilitatii legii, instituind si o serie de repere pe care legiuitorul trebuie sa le aiba in vedere pentru asigurarea acestor exigente. Astfel, in cauze precum Sunday Times contra Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, 1979, Rekvenyi contra Ungariei, 1999, Rotaru impotriva Romaniei, 2000, Damman impotriva Elvetiei, 2005, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a subliniat ca *nu poate fi considerata «lege» decat o norma enuntata cu suficienta precizie, pentru a permite individului sa isi regleze conduita. Individul trebuie sa fie in masura sa prevada consecintele ce pot decurge dintr-un act determinat*; *o norma este previzibila numai atunci cand este redactata cu suficienta precizie, in asa fel incat sa permita oricarei persoane - care, la nevoie poate apela la consultanta de specialitate - sa isi corecteze conduita*; *in special, o norma este previzibila atunci cand ofera o anume garantie contra atingerilor arbitrare ale puterii publice*. Sub acest aspect, principiul securitatii juridice se coreleaza cu un alt principiu, dezvoltat in dreptul comunitar, si anume principiul increderii legitime.

De asemenea, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a invederat ca existenta unor probleme de interpretare si aplicare a legii este inerenta oricarui sistem de drept, deoarece, in mod inevitabil, normele juridice au un anumit grad de generalitate. Asa cum remarca si Curtea Europeana a Drepturilor Omului, de exemplu in Cauza Dragotoniu si Militaru-Pidhorni impotriva Romaniei, 2007, *din cauza principiului generalitatii legilor, continutul acestora nu poate prezenta o precizie absoluta. Una din tehnicile-tip de reglementare consta in recurgerea mai degraba la categorii generale decat la liste exhaustive. De asemenea, numeroase legi se folosesc de eficacitatea formulelor mai mult sau mai putin vagi, pentru a evita o rigiditate excesiva si a se putea adapta la schimbarile de situatie. Interpretarea si aplicarea unor asemenea texte depind de practica. Functia decizionala acordata instantelor serveste tocmai pentru a indeparta indoielile ce ar putea exista in privinta interpretarii normelor, tinand cont de evolutiile practicii cotidiene, cu conditia ca rezultatul sa fie coerent cu substanta infractiunii si evident previzibila*.

Intinderea notiunii de previzibilitate depinde insa, intr-o larga masura, de continutul textului respectiv, de domeniul la care se refera, ca si de numarul si de calitatea destinatarilor sai. Asemenea consecinte nu au nevoie sa fie previzibile cu o certitudine absoluta. O atare certitudine (absoluta), oricat de dorita ar fi, este imposibil de realizat si, mai mult, poate da nastere la o rigiditate excesiva a reglementarii.

Existenta unor asemenea divergente profunde de interpretare in cadrul sistemului roman de drept a fost constatata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in numeroase cauze, cu consecinta condamnarii statului roman. Astfel, in Cauza Paduraru impotriva Romaniei, 2005, Curtea a statuat ca, *in lipsa unui mecanism care sa asigure coerenta practicii instantelor nationale, asemenea divergente profunde de jurisprudenta, ce persista in timp si tin de un domeniu ce prezinta un mare interes social, sunt de natura sa dea nastere unei incertitudini permanente si sa diminueze increderea publicului in sistemul judiciar, care reprezinta una dintre componentele statului de drept*. Recent, in Cauza Viasu impotriva Romaniei, 2008, aceeasi Curte, referindu-se la o serie de alte cauze impotriva Romaniei (Strain si altii, Paduraru, Porteanu, Radu), a constatat din nou lipsa de coerenta si de previzibilitate a legislatiei romane, materia examinata fiind cea care priveste retrocedarile de imobile. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a calificat problema care a determinat insecuritatea juridica ca avand *caracter sistemic*, fiind generata de o *imperfectiune* in ordinea juridica interna si o *disfunctionalitate a legislatiei romane*.

V.4. Jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene

Potrivit jurisprudentei Curtii de Justitie a Uniunii Europene (de exemplu, cauzele Facini Dori v Recre, 1994, Foto-Frost v Hauptzollant Lubeck. Ost, 1987), principiul increderii legitime impune ca legislatia sa fie clara si predictibila, unitara si coerenta, de asemenea, impune limitarea posibilitatilor de modificare a normelor juridice, stabilitatea regulilor instituite prin acestea.

VI. Dispozitii legale incidente

Codul penal

Art. 336 alin. (1) - *Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea detinerii permisului de conducere de catre o persoana care, la momentul prelevarii mostrelor biologice, are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani sau amenda.*

Normele metodologice privind recoltarea, depozitarea si transportul probelor biologice in vederea probatiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezentei in organism a substantelor sau produselor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora in cazul persoanelor implicate in evenimente sau imprejurari in legatura cu traficul rutier, aprobate prin Ordinul ministrului sanatatii nr. 1.512/2013, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 812 din 20 decembrie 2013.
*Art. 7
(1) Probele biologice ce pot fi recoltate de la persoanele implicate in evenimente sau imprejurari in legatura cu traficul rutier, in vederea determinarii alcoolemiei sau a prezentei in organism a drogurilor, sunt reprezentate prin:
a) sange, pentru determinarea alcoolemiei;
b) sange si urina, pentru determinarea prezentei in organism a drogurilor.
(2) Probele biologice mentionate la alin. (1) se recolteaza cu trusa standard, ce trebuie sa contina toate elementele prevazute in anexa nr. 4, in vederea determinarii alcoolemiei, sau cele prevazute in anexa nr. 5, in vederea determinarii prezentei drogurilor in organism.
(3) Institutia medico-legala va refuza, in vederea efectuarii determinarilor toxicologice, primirea probelor biologice recoltate in orice alte recipiente decat cele aflate in trusa standard, securizata in conformitate cu prevederile art. 19. [...]

Art. 9
(1) Recoltarea probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei sau a prezentei in organism a drogurilor se va face in cel mai scurt timp posibil de la producerea evenimentului rutier sau a imprejurarii care impune recoltarea acestora.
(2) Data si ora prezentarii persoanei pentru recoltarea probelor biologice se inscriu de catre personalul medical in registrul existent la unitatea de asistenta medicala autorizata sau la institutia medico-legala unde se efectueaza recoltarea probelor biologice. [...]

Art. 10
(1) Pentru determinarea alcoolemiei se vor recolta doua probe de sange la un interval de o ora una fata de cealalta, fiecare proba fiind reprezentata printr-o cantitate de 10 ml sange.
(2) Atunci cand rezultatul testarii cu un mijloc tehnic certificat nu indica prezenta alcoolului in aerul expirat recoltarea celei de-a doua probe de sange nu mai este necesara, putand fi efectuata numai la cererea persoanei in cauza.
(3) Imediat dupa recoltare, proba de sange va fi distribuita in mod egal, in cantitate de cate 5 ml, in doua vacuette, ce contin o substanta anticoagulanta.
(4) Probele biologice recoltate conform alin. (1), (2) si (3) vor fi introduse in containerele trusei standard adecvate, care ulterior se va securiza. [...]

Art. 12
(1) In cazul in care nu au fost recoltate doua probe de sange, la un interval de o ora una fata de cealalta, nu se va putea efectua estimarea retroactiva a alcoolemiei.
(2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) situatiile medicale grave in care, prin recoltarea celei de-a doua probe de sange, s-ar pune in pericol iminent viata persoanei respective. [...]

Art. 14
(1) In cazul in care persoana de la care sunt recoltate probele biologice solicita si recoltarea contraprobelor biologice se vor utiliza concomitent doua truse standard, costurile aferente fiind suportate de solicitant.
(2) in situatia prevazuta la alin. (1) se vor recolta cantitati duble de probe biologice, care vor fi repartizate in cele doua truse standard, dispozitiile art. 10-13 fiind aplicate in mod corespunzator.
(3) Valoare de contraproba poate avea si proba biologica ramasa, in cantitate suficienta pentru efectuarea unei alte analize, dupa determinarea toxicologica realizata in cadrul institutiei medico-legale, caz in care pretul trusei standard nu va fi inclus in contravaloarea prestatiei medico-legale de analiza a contraprobei, ce urmeaza a fi suportata de catre solicitantul contraprobelor.
(4) Analiza contraprobei se realizeaza la:
a) institutul medico-legal conform competentei teritoriale, daca proba este prelucrata la nivelul unui serviciu judetean de medicina legala;
b) alt institut de medicina legala daca proba este prelucrata la un institut de medicina legala.*

Codul de procedura penala
Art. 190 alin. (8): *In cazul conducerii unui vehicul de catre o persoana aflata sub influenta bauturilor alcoolice sau a altor substante, recoltarea de probe biologice se efectueaza din dispozitia organelor de constatare si cu consimtamantul celui supus examinarii de catre un medic, asistent medical sau de o persoana cu pregatire medicala de specialitate, in cel mai scurt timp, intr-o institutie medicala, in conditiile stabilite de legile speciale.*

VII. Opinia Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
Prin Adresa nr. 910/C/1.276/III-5/2014 din data de 14 aprilie 2014, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a comunicat ca nu exista in lucru nicio sesizare avand ca obiect promovarea unui recurs in interesul legii privind interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal, in sensul de a se stabili rezultatul alcoolemiei cu relevanta penala in ipoteza unei duble prelevari de mostre biologice. De asemenea, in opinia formulata, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a apreciat ca, in interpretarea si aplicarea art. 336 alin. (1) din Codul penal, imbibatia alcoolica cu relevanta penala este data de rezultatul examinarii primei mostre biologice.

VIII. Raportul asupra chestiunii de drept supuse dezlegarii
Conform prevederilor art. 336 alin. (1) din Codul penal care sanctioneaza *conducerea unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante* se constata o schimbare a conditiilor de incriminare in ceea ce priveste momentul la care este necesara existenta imbibatiei alcoolice in sangele conducatorului auto pentru intrunirea elementului material al laturii obiective a infractiunii, fata de reglementarea anterioara, prevazuta de art. 87 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002, articol ce a fost abrogat prin art. 121 pct. 1 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. Daca, conform reglementarii anterioare, se desprindea concluzia ca imbibatia alcoolica peste limita prevazuta de lege trebuia sa se gaseasca in sangele conducatorului auto la momentul conducerii autovehiculului, noua reglementare prevede ca imbibatia alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange trebuie sa existe la momentul prelevarii mostrelor biologice.

Conditia prevazuta in art. 336 alin. (1) din Codul penal are o dubla semnificatie:
- fixeaza, ca unic moment al determinarii imbibatiei de alcool in sange, care prezinta relevanta pentru retinerea infractiunii prevazute in art. 336 alin. (1) din Codul penal, momentul prelevarii mostrelor biologice;
- implica o singura prelevare a mostrelor biologice.

Acest fapt nu se coreleaza cu dispozitiile din Normele metodologice privind recoltarea, depozitarea si transportul probelor biologice in vederea probatiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezentei in organism a substantelor sau a produselor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora in cazul persoanelor implicate in evenimente sau imprejurari in legatura cu traficul rutier, aprobate prin Ordinul ministrului sanatatii nr. 1.512/2013, care in art. 10 alin. (1) prevad ca *Pentru determinarea alcoolemiei se vor recolta doua probe de sange la un interval de o ora una fata de cealalta, fiecare proba fiind reprezentata printr-o cantitate de 10 ml sange*, iar conform art. 12 alin. (1), *In cazul in care nu au fost recoltate doua probe de sange, la un interval de o ora una fata de cealalta, nu se va putea efectua estimarea retroactiva.*

Din continutul acestor dispozitii rezulta ca recoltarea a doua probe de sange a facut parte din metodologia de stabilire a intoxicatiei etilice si a fost utila pentru stabilirea fazei intoxicatiei (absorbtie sau eliminare) si a ratei de eliminare individuala in perspectiva solicitarii expertizei de estimare retroactiva a alcoolemiei, in cazul solutiei legislative adoptate in vechile dispozitii ale art. 87 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002.

Prin modificarea continutului infractiunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului, asa cum rezulta din expunerea de motive a noului Cod penal, legiuitorul nu a urmarit excluderea legaturii intre actiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul si momentul la care se constata existenta imbibatiei alcoolice de peste 0,80 g/l pur in sange, ci eliminarea posibilitatii unei recalculari ulterioare a imbibatiei de alcool in sange, in scopul eliminarii inconvenientelor create prin recalculare.

Practic, momentul prelevarii mostrelor biologice constituie un unic moment, situat in imediata apropiere a actiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul, care prezinta relevanta pentru siguranta circulatiei pe drumurile publice si care permite stabilirea imbibatiei de alcool in sange cu un grad ridicat de precizie.

Acest fapt rezulta si din dispozitiile art. 190 alin. (8) din Codul de procedura penala, care, referindu-se la recoltarea de probe biologice, in cazul infractiunii prevazute in art. 336 alin. (1) din Codul penal, utilizeaza sintagma: *in cel mai scurt timp*.

Recoltarea a doua probe de sange la interval de o ora nu este necesara atat timp cat celui in cauza i se recolteaza sange in mai putin de o ora de la evenimentul rutier. Metabolizarea alcoolului incepe la 60 pana la 120 minute de la ingerare si se desfasoara intr-un ritm constant de 0,15-0,20 gr %0 pe ora.

De altfel, intr-o serie de state europene (de exemplu, in Franta) se efectueaza o singura prelevare de sange, si nu doua, iar interpretarea retroactiva a alcoolemiei nu este o expertiza uzuala, ea fiind admisa doar in cazuri extrem de rare si numai atunci cand din datele de cercetare rezulta ca, la momentul incriminat, alcoolul s-ar fi aflat in faza de eliminare.

In conditiile reglementarii cuprinse in art. 336 alin. (1) din Codul penal, care exclude recalcularea ulterioara a imbibatiei de alcool in sange si fixeaza un unic moment al prelevarii mostrelor biologice, imediat, consecutiv actiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul, se apreciaza ca valoarea probatorie a celei de-a doua prelevari, situata la un interval de o ora de momentul efectuarii primei prelevari, nu poate fi considerata ca avand relevanta penala.

IX. Inalta Curte de Casatie si Justitie

Examinand sesizarea formulata in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, raportul intocmit de judecatorul-raportor si chestiunea de drept ce se solicita a fi dezlegata, retine urmatoarele:

A. Cu privire la conditiile de admisibilitate ale sesizarii

Din analiza actelor si lucrarilor dosarului se constata ca, in mod legal, a fost sesizata Inalta Curte de Casatie si Justitie prin incheierea din 24 februarie 2014, pronuntata de catre Curtea de Apel Alba Iulia in Dosarul nr. 4.638/257/2012, fiind indeplinite cerintele impuse de dispozitiile art. 475 din Codul de procedura penala.

Prin art. 121 pct. 1 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a noului Cod penal a fost abrogat art. 87 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002.

Noul Cod penal in art. 366 alin. (1) a incriminat fapta de conducere pe drumurile publice a unui vehicul de catre o persoana aflata sub influenta alcoolului.

Astfel, in cauza anterior mentionata, instanta a invederat faptul ca legiuitorul nu a preluat pur si simplu textul din vechea reglementare, ci a modificat conditiile de incriminare in ceea ce priveste momentul la care este necesara existenta imbibatiei alcoolice in sangele conducatorului auto. Daca din reglementarea anterioara se desprindea concluzia ca imbibatia alcoolica peste limita prevazuta de lege trebuia sa se gaseasca in sangele conducatorului auto la momentul conducerii autovehiculului, noua reglementare prevede ca momentul relevant este cel al prelevarii mostrelor biologice.

Problema de drept invederata de catre instanta, in legatura cu modificarea textului de lege, este aceea de a sti care este rezultatul alcoolemiei cu relevanta penala in ipoteza unei duble prelevari, in conditiile in care, conform Normelor metodologice privind recoltarea, depozitarea si transportul probelor biologice in vederea probatiunii judiciare, prin stabilirea alcoolemiei sau a prezentei in organism a substantelor sau produselor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora in cazul persoanelor implicate in evenimente sau imprejurari in legatura cu traficul rutier, aprobate prin Ordinul ministrului sanatatii nr. 1.512/2013, in art. 10 alin. (1) se prevede ca pentru determinarea alcoolemiei se vor recolta tot doua probe de sange.

Din verificarile efectuate a rezultat si faptul ca Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat printr-o alta hotarare prealabila sau printr-un recurs in interesul legii asupra chestiunii a carei dezlegare se solicita si, de asemenea, aceasta chestiune nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.

Constatand indeplinite conditiile de admisibilitate, mentionate de art. 475 din Codul de procedura penala, Inalta Curte va proceda la analizarea pe fond a chestiunii de drept ce face obiectul prezentei cauze.

B. Cu privire la chestiunea de drept a carei dezlegare este solicitata

Sesizarea Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu prezenta chestiune de drept a fost determinata de asa-zisa necorelare a dispozitiilor cuprinse in art. 336 alin. (1) din Codul penal cu cele existente in Normele metodologice privind recoltarea, depozitarea si transportul probelor biologice in vederea probatiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezentei in organism a substantelor sau a produselor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora in cazul persoanelor implicate in evenimente sau imprejurari in legatura cu traficul rutier, aprobate prin Ordinul ministrului sanatatii nr. 1.512/2013, respectiv cele din art. 10 alin. (1).

Potrivit art. 336 alin. (1) din Codul penal *conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea detinerii permisului de conducere de catre o persoana care, la momentul prelevarii mostrelor biologice, are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani sau amenda*.

In aceasta noua forma de incriminare a faptei de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante s-au schimbat conditiile de incriminare in ceea ce priveste momentul la care este necesara existenta imbibatiei alcoolice in sangele conducatorului auto, pentru a se putea constata intrunirea elementului material al laturii obiective a infractiunii, fata de reglementarea anterioara, prevazuta de art. 87 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002.

Conform reglementarii anterioare se desprindea concluzia ca imbibatia alcoolica peste limita prevazuta de lege trebuia sa se gaseasca in sangele conducatorului auto la momentul conducerii autovehiculului, in timp ce noua reglementare prevede ca imbibatia alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange trebuie sa existe la momentul prelevarii mostrelor biologice.

Prin art. 336 alin. (1) din Codul penal se fixeaza un unic moment al determinarii imbibatiei de alcool in sange, respectiv momentul prelevarii primei mostre biologice, aspect care insa nu este in contradictie cu dispozitiile din Normele metodologice privind recoltarea, depozitarea si transportul probelor biologice in vederea probatiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezentei in organism a substantelor sau a produselor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora in cazul persoanelor implicate in evenimente sau imprejurari in legatura cu traficul rutier, aprobate prin Ordinul ministrului sanatatii nr. 1.512/2013 (art. 1 si 10), potrivit carora pentru determinarea alcoolemiei se impunea recoltarea a doua probe de sange la un interval de o ora una fata de cealalta.

Recoltarea a doua probe de sange, in vederea determinarii alcoolemiei, a facut parte din metodologia de stabilire a intoxicatiei etilice si a fost utila pentru stabilirea fazei intoxicatiei (absorbtie sau eliminare) si a ratei de eliminare individuala, in perspectiva solicitarii expertizei de estimare retroactiva a alcoolemiei, in cazul solutiei legislative adoptate in vechile dispozitii ale art. 87 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002.

Or, prin modificarea continutului infractiunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului, legiuitorul a urmarit, asa cum rezulta si din expunerea de motive a noului Cod penal, eliminarea posibilitatii unei recalculari ulterioare a imbibatiei de alcool in sange, in scopul eliminarii inconvenientelor create de aceasta recalculare.

In noua reglementare legiuitorul a optat sa dea relevanta penala valorii alcoolemiei la momentul prelevarii primei mostre biologice, moment situat in timp imediat, consecutiv actiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul. In acest sens sunt si dispozitiile art. 190 alin. (8) din Codul de procedura penala, care, referindu-se la recoltarea de probe biologice, in cazul infractiunii prevazute in art. 336 alin. (1) din Codul penal, utilizeaza sintagma: *in cel mai scurt timp*.

Daca rezultatul alcoolemiei cu relevanta penala este dat de momentul prelevarii primei mostre biologice, dispozitiile art. 102 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice mentin in continuare relevant pentru atragerea raspunderii contraventionale momentul conducerii pe drumurile publice a unui autovehicul de catre un conducator auto care are o imbibatie alcoolica de cel mult 0,80 gr./l alcool pur in sange, aspect ce impune prelevarea a doua mostre biologice in vederea efectuarii unui eventual calcul retroactiv al alcoolemiei.

In consecinta, fata de considerentele anterior expuse, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal, in ipoteza unei duble prelevari de mostre biologice, rezultatul alcoolemiei cu relevanta penala este cel din prima prelevare.
DECIZIE


Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 477 din Codul de procedura penala,


INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
In numele legii

DECIDE:


Admite sesizarea formulata de catre Curtea de Apel Alba Iulia, Sectia penala si pentru cauze cu minori in Dosarul nr. 4.638/257/2012 prin care se solicita pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizand interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal, in sensul de a se stabili rezultatul alcoolemiei cu relevanta penala in ipoteza unei duble prelevari de mostre biologice.

In aplicarea art. 336 alin. (1) din Codul penal, in ipoteza unei duble prelevari de mostre biologice, rezultatul alcoolemiei cu relevanta penala este cel dat de prima prelevare.

Obligatorie de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedura penala.

Pronuntata, in sedinta publica, astazi, 12 mai 2014.






Sectiune Decizii neconstitutionalitate (NC) si Recursuri admise in interesul legii (RIL)





Termeni juridici, grupare tematica




Coordonator
Magdalena Popeanga

Website administrat de
Alioth Software
Politica de securitate
Termeni si conditii
 RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
71 useri online

Useri autentificati: