Decizie neconstitutionalitate
Decizia nr. 570 din 29 mai 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor OUG 13/1998 privind restituirea unor bunuri imobile care au apartinut comunitatilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale din Romania
Publicata in Monitorul Oficial nr. 404/2012 - M. Of. 404 / 18 iunie 2012
|
|
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr.13/1998 privind restituirea unor bunuri imobile care au apartinut
comunitatilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale din Romania, exceptie invocata de
Vasile Costea, Catalina Costea, Sorin Marginean, Carmen Angela Marginean, Mihai Elekes,
Maria Balazs, Dorel Eugen Sauca si Demeter Arpad in Dosarul nr.16.230/211/2006 al
Judecatoriei Cluj-Napoca - Sectia civila si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale
nr.1.293D/2011.
La apelul nominal raspunde avocat Dorin Mircea Mischian, cu delegatie depusa la dosar,
pentru autorii exceptiei Vasile Costea, Catalina Costea, Mihai Elekes, Sorin Marginean, Carmen
Angela Marginean si Dorel Eugen Sauca, precum si pentru partea Ioan Florin Morariu. Lipsesc
celelalte parti, procedura de citare fiind legal indeplinita.
Magistratul-asistent refera asupra faptului ca dezbaterile initiale au avut loc la data de 19
ianuarie 2012 si au fost consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, cand Curtea,
avand in vedere cererea de intrerupere a deliberarilor pentru o mai buna studiere a problemelor
ce formeaza obiectul cauzei, in temeiul dispozitiilor art.57 si art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992
privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a dispus amanarea pronuntarii pentru
data de 26 ianuarie 2012. La aceasta data, avand in vedere imposibilitatea constituirii legale a
completului de judecata, potrivit prevederilor art.58 alin.(1) teza intai din Legea nr.47/1992,
Curtea a dispus amanarea pronuntarii pentru 2 februarie 2012, data la care, avand in vedere
necesitatea lamuririi suplimentare a unor aspecte, in temeiul dispozitiilor art.58 alin.(4) din Legea
nr.47/1992, Curtea a dispus redeschiderea dezbaterilor pentru data de 14 februarie 2012. La
aceasta data, avand in vedere imposibilitatea constituirii legale a completului de judecata la acest
termen, potrivit art.51 alin.(1) teza intai din Legea nr.47/1992, Curtea a dispus redeschiderea
dezbaterilor pentru data de 6 martie 2012, data la care, avand in vedere imposibilitatea intrunirii
majoritatii cerute de prevederile art.51 alin.(1) teza a doua din Legea nr.47/1992, precum si
necesitatea formularii unei adrese catre Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Cluj, Curtea a
dispus redeschiderea dezbaterilor in data de 24 aprilie 2012. La aceasta data, avand nevoie de
timp pentru continuarea dezbaterilor, in temeiul art.145 din Codul de procedura civila, coroborat
cu art.14 din Legea nr.47/1992, Curtea a dispus continuarea dezbaterilor pentru data de 10 mai
2012, data la care, avand in vedere imposibilitatea intrunirii majoritatii cerute de prevederile
art.51 alin.(1) teza a doua din Legea nr.47/1992, Curtea a dispus redeschiderea dezbaterilor
pentru data de 29 mai 2012.
Cauza fiind in stare de judecata, presedintele acorda cuvantul reprezentantului autorilor
exceptiei, care solicita admiterea acesteia, astfel cum a fost formulata. Arata ca, in prezenta
cauza, autorii exceptiei de neconstitutionalitate sunt persoane fizice care au dobandit, in temeiul
prevederilor Legii nr.112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia
de locuinte, trecute in proprietatea statului, dreptul de proprietate privata asupra apartamentelor
situate in imobilul prevazut la pozitia 12 din anexa care face parte integranta din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr.13/1998. Asadar, in ceea ce priveste deciziile Curtii Constitutionale
nr.234 din 20 decembrie 1999 si nr.923 din 23 iunie 2009, prin care au fost admise, in parte,
exceptii de neconstitutionalitate similare, exista o diferenta doar intre actul juridic de dobandire a
dreptului de proprietate privata, de catre autorii exceptiilor de neconstitutionalitate solutionate prin
deciziile anterior citate, fata de cel al autorilor exceptiei din prezenta cauza.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a exceptiei de
neconstitutionalitate, aratand ca, in raport cu copiile documentatiei de intabulare a imobilului
prevazut la pozitia 12 din anexa care face parte integranta din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr.13/1998, comunicate la dosarul cauzei de catre Oficiul de Cadastru si Publicitate
Imobiliara Cluj, in cauza sunt incidente solutia si considerentele Deciziei Curtii Constitutionale
nr.923 din 23 iunie 2009.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 14 septembrie 2010, pronuntata in Dosarul nr.16.230/211/2006,
Judecatoria Cluj-Napoca - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.13/1998 privind
restituirea unor bunuri imobile care au apartinut comunitatilor cetatenilor apartinand
minoritatilor nationale din Romania, exceptie invocata de Vasile Costea, Catalina Costea,
Sorin Marginean, Carmen Angela Marginean, Mihai Elekes, Maria Balasz, Dorel Eugen Sauca si
Demeter Árpád intr-o cauza avand ca obiect solutionarea cererii privind constatarea nulitatii
absolute a contractelor de vanzare-cumparare a unor apartamente, situate in imobilul din Cluj-
Napoca, Piata Unirii nr.11, judetul Cluj, imobil ce figureaza la pozitia 12 din anexa care face parte
integranta din Ordonanta urgenta a Guvernului nr.13/1998.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca actul normativ criticat este
neconstitutional in masura in care dispune restituirea unor bunuri imobile care la momentul intrarii
sale in vigoare se aflau in proprietatea unor persoane fizice. Arata ca imobilul in litigiu, desi
figureaza printre imobilele prevazute in cuprinsul anexei la acest act normativ, nu se afla in
proprietatea statului, ci in proprietatea unor persoane fizice, motiv pentru care Guvernul nu putea
dispune de aceste bunuri prin ordonanta de urgenta. Invoca deciziile Curtii Constitutionale nr.234
din 20 decembrie 1999 si nr.923 din 23 iunie 2009, prin care a fost admisa, in parte, exceptia de
neconstitutionalitate a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.13/1998, in cauze similare cu cea
dedusa judecatii in prezent. Precizeaza ca actul normativ criticat contravine dispozitiilor
constitutionale cuprinse in art.44 si 136, deoarece cerintele acestor texte nu au fost indeplinite,
cata vreme, pe de o parte, nu erau intrunite conditiile si procedura prevazute de Legea
nr.33/1994 privind exproprierea pentru o cauza de utilitate publica, iar, pe de alta parte,
despagubirile nu au fost acordate in prealabil, conform art.44 alin.(3) din Constitutie. Invoca si
jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, si anume hotararile din 5 noiembrie 2002 si
16 octombrie 2006, pronuntate in cauzele Pincova si Pinc impotriva Republicii Cehe, paragraful
58, si, respectiv, Raicu impotriva Romaniei, paragraful 37, prin care s-a statuat ca persoanele
care si - au dobandit bunurile cu buna-credinta nu trebuie sa fie puse in situatia de a suporta
povara responsabilitatii statului care a confiscat odinioara aceste bunuri.
Judecatoria Cluj-Napoca - Sectia civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate
este intemeiata, aratand ca actul normativ criticat contravine dispozitiilor constitutionale ce
garanteaza si ocrotesc proprietatea privata, dat fiind faptul ca, la data adoptarii Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr.13/1998, imobilele la care face referire acest act normativ nu se mai
aflau in proprietatea statului, astfel incat acesta nu mai putea dispune de ele.
Potrivit prevederilor art.30 alin.(1) din Legea nr.47/1992, incheierea de sesizare a fost
comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului
Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate
invocate.
Avocatul Poporului considera ca prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr.13/1998 sunt neconstitutionale. In acest sens, apreciaza ca prevederile criticate contravin
dispozitiilor constitutionale ale art.44 alin.(1) si (2) si ale art.136 in masura in care imobilul din
prezenta cauza nu se mai afla in proprietatea statului, ci constituie obiect al dreptului de
proprietate privata, situatie in care Guvernul nu poate sa dispuna prin ordonanta de urgenta de
acest bun. Totodata, retine ceea ce a statuat Curtea Constitutionala prin Decizia nr.234 din 20
decembrie 1999, ca intr-un stat de drept, conform art.1 alin.(3) din Constitutie, repararea unui act
injust nu se poate realiza decat prin recurgerea la proceduri legale, care sa nu contravina
dispozitiilor constitutionale si obligatiilor ce decurg din tratatele si documentele internationale pe
care statul roman si le-a asumat si a caror respectare este obligatorie, conform art.11 si 20 din
Constitutie.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele
lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
In temeiul art.76 din Legea nr.47/1992, au fost solicitate Oficiului de Cadastru si Publicitate
Imobiliara Cluj documentele de intabulare pentru imobilul situat in Cluj-Napoca, Piata Unirii nr.11,
judetul Cluj.
Prin Adresa nr.3.235 din 2 aprilie 2012, inregistrata la Curtea Constitutionala cu nr.2.493 din
5 aprilie 2012, Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Cluj a transmis cartile funciare
privitoare la imobilul situat in Cluj-Napoca, Piata Unirii nr.11, judetul Cluj, precum si actele care
au stat la baza inscrierii.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul intocmit
de judecatorul-raportor, sustinerile reprezentantului autorilor exceptiei, documentele solicitate
Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara Cluj, concluziile procurorului, dispozitiile legale
criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr.47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art.146
lit.d) din Constitutie, precum si ale art.1 alin.(2), ale art.2, 3, 10 si 29 din Legea nr.47/1992, sa
solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il reprezinta prevederile Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr.13/1998 privind restituirea unor bunuri imobile care au apartinut comunitatilor
cetatenilor apartinand minoritatilor nationale din Romania, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr.255 din 8 iulie 1998, aprobata prin Legea nr.458/2003, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.817 din 19 noiembrie 2003.
Actul normativ criticat cuprinde 3 articole, cu urmatorul continut:
Art.1: *Cladirile, impreuna cu terenul aferent, cuprinse in anexa care face parte integranta
din prezenta ordonanta de urgenta, care au apartinut comunitatilor (organizatii, culte religioase)
cetatenilor apartinand minoritatilor nationale din Romania si au fost trecute dupa anul 1940 in
patrimoniul statului roman prin masuri de constrangere, confiscare, nationalizare sau manevre
dolosive, se restituie titularilor sau succesorilor acestora.*;
Art.2: *(1) In scopul verificarii indeplinirii conditiilor prevazute la art.1, se instituie, in termen
de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, o comisie speciala
formata, pe baze paritare, din reprezentanti ai Guvernului si ai comunitatilor prevazute in anexa.
(2) Comisia va stabili succesorii din cadrul comunitatilor care vor redobandi dreptul de
proprietate asupra imobilelor revendicate si va avea sarcina de a intocmi, pe baza de acte
doveditoare, documentatia pentru fiecare imobil in parte. Transmiterea dreptului de proprietate
asupra imobilelor cuprinse in anexa va avea loc la data semnarii protocolului redactat de comisie.
(3) Comisia prevazuta la acest articol este abilitata sa examineze, cu respectarea aceleiasi
proceduri, cererile de restituire si a altor imobile din aceasta categorie, care au apartinut
comunitatilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale din Romania. Dupa identificarea
acestor imobile, comisia va supune Guvernului propuneri corespunzatoare.*;
Art.3: *Transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile prevazute la art.1 se
va realiza la data incheierii protocoalelor de predare-preluare intre actualii detinatori ai imobilelor
si succesorii stabiliti, mentionand concret drepturile actualilor detinatori.*
Intre cele 17 imobile prevazute in anexa la ordonanta de urgenta se afla, la pozitia 12,
imobilul situat in Cluj-Napoca, Piata Unirii nr.11, judetul Cluj, cu indicarea urmatoarelor mentiuni:
titular actual al dreptului de proprietate - Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca; destinatia
initiala - Sediul Societatii Muzeului Ardelean; folosinta actuala - magazine, locuinte, sediul
Asociatiei Mondiale a Romanilor Liberi; temei juridic al trecerii imobilului in proprietatea statului -
Decretul nr.218/1960; Decizia Ministerului Justitiei nr.86.311/1949; solicitant al restituirii -
comunitatea maghiara din Romania.
In opinia autorilor exceptiei, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale
cuprinse in art.44 - Dreptul de proprietate privata si in art.136 - Proprietatea.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta este intemeiata,
pentru urmatoarele considerente:
Prin deciziile nr.234 din 20 decembrie 1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr.149 din 11 aprilie 2000, si nr.923 din 23 iunie 2009, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr.520 din 29 iulie 2009, ale caror considerente de principiu sunt valabile si in
prezenta cauza, Curtea a admis, in parte, exceptiile de neconstitutionalitate a prevederilor
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.13/1998 si a constatat ca acestea sunt neconstitutionale
in ceea ce priveste restituirea catre comunitatea maghiara din Romania, respectiv catre
comunitatea sarbilor din Romania a imobilelor prevazute la pozitia 11 din anexa ce face parte
integranta din ordonanta de urgenta criticata, unul aflat in proprietatea Societatii Comerciale *Tim
Press* - S.A. din Timisoara si celalalt, de la pozitia 8 din aceeasi anexa, aflat in proprietatea
Societatii Comerciale *Indus* - S.R.L. din Timisoara.
Curtea a retinut ca, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.13/1998, Guvernul a dispus
restituirea catre fostii proprietari - diferite comunitati ale cetatenilor apartinand minoritatilor
nationale din Romania - a imobilelor prevazute in anexa care face parte integranta din ordonanta
de urgenta. Curtea a constatat ca imobilele prevazute la pozitiile 11, respectiv 8 din aceeasi
anexa *constituie proprietatea privata (...) si beneficiaza de protectia proprietatii private, instituita
prin art.41 alin.(1) si (2), [devenit art.44 alin.(1) si (2) din Constitutia revizuita in 2003], precum si
prin art.135 alin.(6) din Constitutie [devenit art.136 alin.(5) din Constitutiei. De aceea, Guvernul nu
poate sa dispuna prin ordonanta de urgenta de acest bun care nu se mai afla in proprietatea
statului.*
Curtea a retinut totodata ca, in conformitate cu regimul constitutional al dreptului de
proprietate, nationalizarea este inadmisibila. Trecerea in proprietatea statului a unor bunuri
proprietate privata se poate realiza prin expropriere, in conditiile prevazute de dispozitiile art.44
alin.(3) si (6) din Constitutie, sau prin confiscare, in cazul bunurilor destinate, folosite sau
rezultate din infractiuni ori contraventii, in conditiile prevazute la alin.(9) al aceluiasi articol.
Totodata, Curtea a statuat ca, desi in art.3 al ordonantei de urgenta se prevede ca
*Transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile prevazute la art.1 se va realiza la
data incheierii protocoalelor de predare-preluare intre actualii detinatori ai imobilelor si succesorii
stabiliti, mentionand concret drepturile actualilor detinatori*, ceea ce ar putea sugera si o
eventuala despagubire, aceasta nu este de natura sa modifice concluzia referitoare la
neconstitutionalitatea ordonantei de urgenta cu privire la restituirea imobilelor in cauza, intrucat,
astfel cum prevede art.44 alin.(3) din Constitutie, *Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o
cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire*.
Pe de alta parte, s-a mai statuat in deciziile mentionate, intr - un stat de drept, conform art.1
alin.(3) din Constitutie, repararea unui act injust nu se poate realiza decat prin recurgerea la
proceduri legale, care sa nu contravina dispozitiilor constitutionale si obligatiilor ce decurg din
tratatele si documentele internationale pe care statul roman si le-a asumat si a caror respectare
este obligatorie, conform dispozitiilor art.11 si art.20 din Constitutie.
Aceste considerente de principiu cuprinse in deciziile Curtii Constitutionale nr.234 din 20
decembrie 1999 si nr.923 din 23 iunie 2009 sunt valabile si in prezenta cauza, unde sunt relevate
aceleasi motive de neconstitutionalitate ale actului normativ criticat, prin raportare la o situatie de
fapt similara.
Astfel, in cauza de fata, potrivit cartilor funciare nr.134.388, nr.134.389, nr.255.994 si
nr.255.994-C1, autorii exceptiei apar ca fiind proprietari ai mai multor apartamente situate in
imobilul din Cluj-Napoca, Piata Unirii nr.11, judetul Cluj, imobil ce figureaza la pozitia 12 din
anexa care face parte integranta din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.13/1998, in temeiul
unor contracte de vanzare-cumparare incheiate potrivit prevederilor Legii nr.112/1995 pentru
reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea
statului, inainte de emiterea de catre Guvern a ordonantei de urgenta criticate.
Prin urmare, in ceea ce priveste imobilele ce apar ca fiind in proprietatea privata a autorilor
exceptiei, in situatia in care au fost legal dobandite, restituirea catre comunitatea maghiara din
Romania este neconstitutionala, fiind in contradictie cu principiul constitutional al garantarii si
ocrotirii proprietatii private, de vreme ce imobilele in cauza nu se mai aflau in proprietatea statului
roman la data intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.13/1998.
In acest context, masura legislativa criticata este de natura sa conduca la infrangerea
principiului securitatii raporturilor juridice civile, principiu ce constituie o dimensiune fundamentala
a statului de drept, astfel cum acesta este consacrat in mod expres prin dispozitiile art.1 alin.(3)
din Legea fundamentala. In acelasi sens, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat, spre
exemplu, in Hotararea din 2 noiembrie 2010, pronuntata in Cauza ?tefanica si altii impotriva
Romaniei, paragraful 31, ca principiul securitatii raporturilor juridice decurge din Conventia pentru
apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si constituie unul dintre elementele de
baza ale statului de drept.
Curtea constata ca includerea in sfera de reglementare a ordonantei de urgenta criticate a
unor imobile ce anterior au intrat sub incidenta prevederilor Legii nr.112/1995 creeaza un climat
de instabilitate legislativa, ceea ce in ultima instanta este de natura sa conduca la nesocotirea
principiului asteptarilor legitime ale cetatenilor in raport de evolutia reglementarilor legale.
In acelasi sens, jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene a recunoscut in mod
implicit necesitatea respectarii asteptarilor legitime ale cetatenilor carora li se adreseaza o
reglementare legala, spre exemplu, in Hotararea din 15 iulie 2004, pronuntata in Cauza C-459/02
- Willy Gerekens si Asociatia agricola Procol pentru promovarea comercializarii produselor lactate
impotriva Marelui Ducat al Luxemburgului, paragrafele 23 si 24, sau Hotararea din 29 iunie 2010,
pronuntata in Cauza C-550/09 - Proces penal impotriva lui E. si F., paragraful 59.
DECIZIE
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art.146 lit.d) si al art.147 alin.(4) din
Constitutie, al art.1-3, al art.11 alin.(1) lit.A.d) si al art.29 din Legea nr.47/1992, cu majoritate de
voturi,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Admite, in parte, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr.13/1998 privind restituirea unor bunuri imobile care au apartinut comunitatilor
cetatenilor apartinand minoritatilor nationale din Romania, exceptie ridicata de Vasile Costea,
Catalina Costea, Sorin Marginean, Carmen Angela Marginean, Mihai Elekes, Maria Balazs, Dorel
Eugen Sauca si Demeter Árpád in Dosarul nr.16.230/211/2006 al Judecatoriei Cluj-Napoca -
Sectia civila, si constata ca prevederile referitoare la imobilul situat in Cluj-Napoca, Piata Unirii
nr.11, judetul Cluj, prevazut la pozitia 12 din anexa care face parte integranta din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr.13/1998, sunt neconstitutionale, in masura in care privesc imobilele legal
dobandite in proprietate privata inainte de intrarea in vigoare a Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr.13/1998.
Definitiva si general obligatorie.
Prezenta decizie se comunica celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.
Pronuntata in sedinta publica din data de 29 mai 2012.
OPINIE SEPARATA
In dezacord cu solutia adoptata - cu majoritate de voturi - prin Decizia nr.570 din 29 mai
2012, consider ca exceptia de neconstitutionalitate formulata trebuia respinsa ca inadmisibila,
intrucat a vizat, in principal, lamurirea unor probleme de fapt cu privire la situatia juridica a
imobilului din Piata Unirii nr.11, Cluj Napoca, judetul Cluj; or, solutionarea unor asemenea
chestiuni excedeaza sferei de competenta a Curtii Constitutionale, astfel cum se va desprinde din
cele ce vor fi aratate in continuare.
I. O prima problema de fapt ridicata o reprezinta stabilirea titularului dreptului de proprietate
asupra imobilului din Piata Unirii nr.11, Cluj-Napoca, judetul Cluj. Pentru aceasta operatiune de
fapt, trebuie a fi verificate si examinate actele dosarului de fond, precum si administrarea altor
dovezi necesare. Numai instanta judecatoreasca este competenta sa transeze aspectele de fapt
ale cauzei, si nu Curtea Constitutionala. De aceea, instanta judecatoreasca este cea care
urmeaza sa decida intre doua ipoteze de fapt posibile, si anume:
a) daca imobilul in cauza a fost in permanenta si in mod neintrerupt in proprietatea
Societatii Muzeului Ardelean, incepand cu anul 1938, fiind preluat abuziv fara titlu valabil de stat
in anii 1949-1950;
b) daca imobilul a fost preluat abuziv cu titlu valabil de stat in anii 1949-1950.
II. A doua problema de fapt este aceea ca, in functie de concluzia la care va ajunge instanta
judecatoreasca in privinta punctului I, tot ea urmeaza sa hotarasca atat cu privire la valabilitatea
actelor de instrainare si intabulare a unor parti din acest imobil, acte ce dateaza din perioada
1997-2002, cat si cu privire la aplicarea in speta a Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr.13/1998, fara a fi nevoie de o decizie sub rezerva de interpretare a Curtii Constitutionale,
precum cea de fata.
III. Pentru a se putea solutiona cele doua probleme de fapt ridicate, trebuie avute in vedere
cel putin urmatoarele aspecte de fapt:
a) Dreptul de proprietate al Societatii Muzeului Ardelean [in continuare - SMA] asupra
imobilului din Piata Unirii nr.11, Cluj-Napoca, judetul Cluj, a fost intabulat la 8 martie 1938 in
Cartea funciara nr.1.004.
Prin Decizia Ministerului de Justitie nr.86.311/1949 (1), act care nu se mai regaseste in
materialitatea sa nici la Arhivele Nationale, SMA este desfiintata, iar imobilul din Piata Unirii nr.11
*a fost preluat in proprietatea statului* prin Procesul-verbal din 21 februarie 1950 in baza
Ordinului Ministerului Afacerilor Interne - Departamentul Gospodarie Locala - Directia Economica
Locala sub nr.33.324/V/1949 (a se vedea Dosarul Judecatoriei Cluj nr.16.230/211/2006, vol. I, p. 56).
------------------
(1) Act ilegal prin prisma dispozitiilor art.25 si 26 din Legea nr.21/1924 pentru persoanele juridice (Asociatii si
Fundatii), publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, nr.27 din 6 februarie 1924, intrucat dizolvarea unei asociatii putea fi
dispusa numai in justitie si, in cazuri urgente, de Consiliul de ministri, nicidecum de Ministerul de Justitie.
La data de 30 decembrie 1975, Grupul intreprinderilor de Gospodarire Comunala si Locativa
al judetului Cluj (GIGCL) solicita Notariatului de stat al judetului Cluj - Cartea funciara Cluj
impartirea pe apartamente a imobilului mentionat, deschiderea de carti funciare individuale, iar
asupra proprietatii astfel formate sa se intabuleze dreptul de proprietate in favoarea statului
roman si dreptul de administrare operativa in favoarea GIGCL. Prin Incheierea din 28 februarie
1976, pronuntata in Dosarul nr.28/1975 al fostului Notariat de stat al judetului Cluj, cererea este
respinsa, intrucat *petenta nu are calitatea de a solicita aceasta impartire deoarece imobilul
sub B.1. figureaza ca proprietate a Societatii Muzeului Ardelean. Se respinge fara notare in
cartea funciara (...)*.
Plangerea formulata impotriva acestei incheieri este respinsa prin sentinta Judecatoriei Cluj
- Napoca nr.5.434 din 25 octombrie 1991, aratandu-se ca *trecerea imobilelor in proprietatea
statului poate sa aiba loc numai in baza legii si deciziei administrative ori potrivit unei
hotarari judecatoresti, ceea ce in speta nu exista, procesul-verbal de inventariere
neconstituind titlul de dobandire al unui drept real*.
Rezulta, in mod clar, ca imobilul in litigiu nu a fost intabulat in proprietatea statului.
b) Societatea Muzeului Ardelean, la data de 21 august 1992, solicita in fata Judecatoriei Cluj
- Napoca constatarea *nulitatii absolute a confiscarii* imobilului dispusa prin Decizia Ministerului
de Justitie nr.86.311/1949. Cererea este respinsa de judecatorie prin Sentinta nr.10.606 din 26
octombrie 1994, sentinta fiind mentinuta in apel si recurs (a se vedea Dosarul
nr.16.230/211/2006 al Judecatoriei Cluj, vol.I, p. 250-256).
Principalul motiv al respingerii cererii a fost acela ca nou - infiintata SMA nu a dovedit ca
este continuatoarea vechii SMA desfiintate prin decizia sus-mentionata, chestiune lamurita in
momentul de fata prin art.2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.13/1998. Nu in ultimul
rand, se cuvine a se mentiona ca si instanta de recurs a subliniat ca *imobilul despre care
[reclamanta, respectiv SMA - sn] sustine ca a facut obiectul confiscarii, figureaza si in
prezent intabulat pe Societatea Muzeului Ardelean din 1938 (f. 16, fond)* (a se vedea Dosarul
Judecatoriei Cluj-Napoca nr.16.230/211/2006, vol.I, p. 256).
Cele de mai sus demonstreaza faptul ca la data intrarii in vigoare a Legii nr.112/1995 pentru
reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea
statului (2), respectiv la 27 august 1995, imobilul in cauza nu era in proprietatea statului roman, fiind
doar preluat fara titlu in mod abuziv de acesta. SMA nefiind persoana fizica nu putea beneficia de
masurile reparatorii prevazute de art.1 din lege, astfel incat chiriasii au incheiat, in temeiul art.9
din lege, contracte de cumparare cu privire la *apartamentele* din imobil. Insa acest imobil nu a
fost trecut la data dobandirii apartamentelor de catre chiriasi in proprietatea statului (3) si, pe
cale de consecinta, nu putea face obiectul aplicarii art.9 alin.1 din Legea nr.112/1995.
----------
(2) Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.279 din data de 29 noiembrie 1995.
(3) Curtea Constitutionala, prin Decizia nr.73 din 19 iulie 1995, a stabilit ca *statul nefiind proprietar, asemenea
imobile nu pot fi incluse in categoria celor avute in vedere intr-o lege al carei obiect este reglementarea situatiei juridice a
locuintelor trecute in proprietatea statului*.
In pofida acestui fapt, in perioada 28 august 1997 - 27 mai 1998, Societatea Comerciala
*Construct Ardealul* - S.A. din Cluj-Napoca vinde 7 apartamente (conform Legii nr.112/1995), iar
in contractele de vanzare-cumparare (4) acestea figureaza cu nr.topo 380/1/II, 380/ 1/III, 380/1/IV,
380/1/VI, 380/1/VII, 380/1/X si 380/1/XII al CF nr.1.004. Aceste numere topo nu exista in CF
nr.1.004.
--------
(4) Contracte incheiate in baza protocolului nr.28.871 din 30 iulie 1996 semnat intre Consiliul Local Cluj-Napoca si
Societatea Comerciala *Construct Ardealul* - S.A. din Cluj-Napoca prin care aceasta din urma preia in administrare
imobilul din CF 1.004.
Astfel, autoritatile publice au detinut bunul imobil fara titlu valabil, or, in aceasta situatie,
avand in vedere Decizia Curtii Constitutionale nr.73 din 19 iulie 1995, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr.177 din 8 august 1995, nu ar fi putut incheia, in niciun caz, acte
de dispozitie, in speta, instrainare, asupra acestuia.
Referitor la buna sau reaua-credinta a cumparatorilor, se constata ca acestia, anterior
incheierii contractului de vanzare-cumparare, au fost notificati in cursul anului 1996 ca imobilul
este in litigiu (a se vedea notificarile nr.6.007-6.014 din 28 noiembrie 1996); mai mult, in CF
nr.1.004 s-a si notat la data de 26 martie 1998 (5) ca imobilul face obiectul unei actiuni civile
(restituire).
-----------
(5) Nota bene: unul dintre contractele de vanzare-cumparare a fost semnat ulterior acestei date, respectiv contractul
de vanzare-cumparare nr.36.317/ 27 mai 1998 aferent apartamentului nr.2 al imobilului.
La data intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.13/1998 - si anume 8
iulie 1998 -, in CF nr.1.004, SMA figura ca unic proprietar al imobilului.
In baza unei cereri inregistrate sub nr.12.130 din 30 iunie 1999 *si a documentatiei
tehnice anexate asupra imobilului de sub P.I.1 transcris din CF nr.1.004 se intabuleaza
dreptul de proprietate in favoarea
1. Statului roman in administrarea operativa a
2. Consiliului local al mun. Cluj-Napoca*.
Astfel, se deschid doua noi carti funciare, respectiv nr.134.388 si nr.134.3896, in privinta
unei *case cu 13 apartamente* de la adresa P-ta Unirii nr.11. Ulterior, in aceste carti funciare,
sunt astfel intabulate cele 13 apartamente. Deci, este cert ca dreptul de proprietate al statului
roman asupra bunului imobil in cauza este intabulat ulterior adoptarii ordonantei de
urgenta criticate. Cum pana la aparitia Legii cadastrului si a publicitatii imobiliare nr.7/19967
intabularea unui drept de proprietate in cartea funciara era constitutiva de drept, iar actele din
1949 si 1950, astfel cum reiese din sentinta Judecatoriei Cluj-Napoca nr.5.434 din 25 octombrie
1991, nu puteau determina inscrierea unui drept de proprietate in cartea funciara, inseamna ca
inscrierea dreptului de proprietate al statului in anul 1999 putea fi facuta in baza unui alt act
translativ de proprietate, act ce nu exista.
----------
(6) Actualele CF nr.255.994 si CF nr.255.994-C1 provenite din conversia de pe hartie a cartilor funciare mentionate.
(7) Republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.201 din 3 martie 2006, iar art.25 a fost abrogat prin
Legea nr.71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr.287/2009 privind Codul civil.
CF nr.1.004 exista in continuare, dovada fiind faptul ca cererea de sistare (incetare) a
CF nr.1.004, pe motiv ca imobilul ar fi transcris in CF nr.134.388 si nr.134.389, a fost
respinsa prin incheierea nr.8.056 din 30 aprilie 2004 (a se vedea Dosarul Judecatoriei Cluj-
Napoca nr.16.230/211/2006, vol. II, p. 12).
In consecinta, faptul ca s-au deschis doua carti funciare (CF nr.134.388 si nr.134.389) in
care imobilul topo *380 (casa din piatra)* din CF nr.1.004 este *inregistrat* cu nr. topo
*380/1/(casa cu 13 apartamente)* nu demonstreaza decat ca se impune exercitarea unui
control judecatoresc asupra modului in care autoritatile locale au inteles sa aplice legea. O atare
chestiune nu angajeaza competenta Curtii Constitutionale si nu are nicio incidenta cu privire la
constitutionalitatea ordonantei de urgenta criticate.
IV. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.13/1998 nu produce nicio nationalizare, ci
cuprinde practic o masura tehnica de revenire de facto a imobilului in deplina proprietate a
titularului de drept, titular care, de fapt, nicicand nu si-a pierdut dreptul de proprietate asupra
acestuia.
Se mai retine ca, potrivit Deciziei Curtii Constitutionale nr.73 din 19 iulie 1995, un astfel de
proprietar precum cel in cauza nu a pierdut nicicand dreptul sau de proprietate, iar statul
roman nu a devenit nicicand proprietar al imobilului. De aceea, statul roman nu poate dispune
de imobil, nu il poate imparti in apartamente, nu il poate intabula si nu il poate instraina.
Un neproprietar nu poate dispune de bunul imobil al altui proprietar.
V. Prin Decizia nr.8 din 16 ianuarie 2001 (8), Curtea Constitutionala a retinut, raportat la o
critica de neconstitutionalitate similara celei de fata, ca *in cauza nu este ridicata problema
legitimitatii constitutionale a textului criticat al ordonantei de urgenta [Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr.13/1998], ci se solicita Curtii verificarea unei situatii de fapt, fiind criticata insasi
lipsa de concordanta a acestui text cu realitatea, problema a carei clarificare nu intra in
competenta instantei de contencios constitutional*. Atat in decizia mentionata, cat si in cea care
face obiectul prezentei opinii separate, este contestat acelasi lucru, respectiv *lipsa de
concordanta a [unui] text cu realitatea*, in sensul ca imobilele prevazute la pozitiile 12 si 13 nu
sunt proprietatea Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca sau Academiei Romane, dupa caz,
la momentul emiterii ordonantei de urgenta.
--------------
(8) Publicat? în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.198 din 19 aprilie 2001.
Or, astfel cum a subliniat Curtea, o stare de fapt nu poate face obiectul controlului de
constitutionalitate. De aceea, in masura in care instanta judecatoreasca va constata ca realitatea
este diferita de ceea ce prevede norma criticata, nu o va aplica, dar daca va constata ca aceasta
este concordanta cu realitatea, va aplica textul ordonantei de urgenta.
VI. Consider ca legiuitorul delegat a fost in drept sa stabileasca restituirea bunului imobil in
cauza comunitatii maghiare in masura in care acesta era detinut de catre stat la momentul
adoptarii ordonantei de urgenta. Aspectele pe care le-am invederat in prezenta opinie separata
demonstreaza clar ca acestea sunt probleme particulare care trebuie transate de instanta
judecatoreasca.
VII. In consecinta, apreciez ca prezenta decizie de admitere a exceptiei de
neconstitutionalitate si de constatare sub rezerva de interpretare a neconstitutionalitatii
dispozitiilor in cauza *in masura in care privesc imobilele legal dobandite in proprietate privata
inainte de intrarea in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.13/1998* echivaleaza
practic cu o respingere ca inadmisibila a exceptiei, intrucat tot instantei judecatoresti ii revine rolul
de a stabili situatia de fapt si, ulterior, in masura in care se gaseste in ipoteza normei criticate, sa
o aplice.
VIII. Pentru toate cele de mai sus expuse, consider ca exceptia de neconstitutionalitate
trebuia respinsa ca inadmisibila, problemele ridicate vizand esentialmente chestiuni de
interpretare si aplicare a legii, precum de stabilire a starii de fapt, aspecte care, in mod vadit,
excedeaza controlului de constitutionalitate exercitat de Curtea Constitutionala.
|
|
