Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor
dispozitiilor art.I pct.7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.107/2010 pentru
modificarea si completarea Legii nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii,
exceptie ridicate de Kiss Andrei in Dosarul nr.204/33/2011 al Curtii de Apel Cluj –
Sectia comerciala, de contencios administrativ si fiscal si care formeaza obiectul
Dosarului Curtii Constitutionale nr.641D/2011.
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 6 martie 2012 si au fost
consemnate in incheierea de la acea data, cand Curtea, avand in vedere cererea de
intrerupere a deliberarilor pentru o mai buna studiere a problemelor ce formeaza
obiectul cauzei, in temeiul dispozitiilor art.57 si art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992,
a dispus amanarea pronuntarii pentru data de 13 martie 2012.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 5 mai 2011, pronuntata in Dosarul nr.204/33/2011, Curtea
de Apel Cluj – Sectia comerciala, de contencios administrativ si fiscal a sesizat
Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.I
pct.7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.107/2010 pentru modificarea si
completarea Legii nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, exceptie
ridicata de Kiss Andrei intr-o cauza avand ca obiect solutionarea unei actiuni
formulate, in temeiul art.9 din Legea nr.554/2004, impotriva Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr.107/2010.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, se sustine ca prin stabilirea
unei cote de contributii de asigurari de sanatate in valoare de 5,5% asupra intregului
cuantum al pensiei se incalca dreptul constitutional la pensie, drept preconstituit de
catre cetatean in perioada activa a vietii sale.
Totodata, solicita revenirea la forma Legii nr.95/2006 de dinainte de
modificarile aduse prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.107/2010, potrivit
careia contributia de asigurari sociale nu se datora asupra unei sume aprioric
determinata, respectiv 1000 lei.
Curtea de Apel Cluj – Sectia comerciala, de contencios administrativ si
fiscal apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Se sustine ca
textul legal criticat reprezinta o masura de justitie sociala, instituindu-se pentru o
anumita categorie de pensionari obligatia de a contribui la plata asigurarii sociale de
sanatate, fara insa ca prin deducerea acestei contributii sa poata rezulta o pensie neta
mai mica de 740 RON. Acest prag minim este o masura de protectie sociala a
pensionarilor care au venituri reduse si denota, totodata, grija legiuitorului de a nu
afecta nivelul de trai decent.
Potrivit prevederilor art.30 alin.(1) din Legea nr.47/1992, incheierea de sesizare
a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si
Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este
neintemeiata. In acest sens, invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale referitoare la
faptul ca la baza sistemului public de asigurari sociale sta principiul solidaritatii, ca
cetatenii au obligatia de contribui la acest sistem si ca principiul constitutional al
asezarii juste a sarcinilor fiscale impune ca aceasta contributie sa fie diferentiata in
functie de nivelul veniturilor.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Avocatul Poporului nu
au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit
de judecatorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozitiile
legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr.47/1992,
retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit
dispozitiilor art.146 lit.d) din Constitutie, precum si ale art.1 alin.(2), ale art.2, 3, 10 si
29 din Legea nr.47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulat, il
constituie dispozitiile art.I pct.7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.107/2010
pentru modificarea si completarea Legii nr.95/2006 privind reforma in domeniul
sanatatii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.830 din 10
decembrie 2010. In realitate, avand in vedere dispozitiile art.62 din Legea nr.24/2000
privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative,
republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.260 din 21 aprilie 2010,
Curtea retine ca obiect al exceptiei de neconstitutionalitate il reprezinta dispozitiile
art.259 alin.(2) din Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.372 din 28 aprilie 2006, astfel cum au
fost modificate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.107/2010. Acestea au
urmatorul cuprins: „(2) Contributia datorata de pensionarii ale caror venituri din
pensii depasesc 740 de lei este de 5,5% aplicata asupra acestor venituri si se vireaza
odata cu plata drepturilor banesti asupra carora se calculeaza de catre cei care
efectueaza plata acestor drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o
pensie neta mai mica de 740 de lei”.
Dispozitiile constitutionale invocate expres in sustinerea exceptiei sunt cele ale
art.47 privind dreptul la pensie. Pe langa acest text constitutional, Curtea retine ca,
din motivarea autorului exceptiei, transpare ideea unei asezari injuste a sarcinilor
fiscale, si anume sub aspectul materiei asupra careia poarta contributia de asigurari de
sanatate, ceea ce inseamna ca acesta invoca, indirect, si incalcarea art.56 alin.(2) din
Constitutie.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca sistemul public
de asigurari sociale de sanatate isi poate realiza obiectivul principal, respectiv cel de a
asigura un minimum de asistenta medicala pentru populatie, inclusiv pentru acele
categorii de persoane care se afla in imposibilitatea de a contribui la constituirea
fondurilor de asigurari de sanatate, numai prin plata contributiei de catre asigurati (a
se vedea, in acest sens, Decizia nr.934 din 14 decembrie 2006, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr.53 din 23 ianuarie 2007). De aceea, principiul
solidaritatii ce se aplica sistemului asigurarilor sociale de sanatate impune si justifica
obligatia platii contributiei pentru asigurari sociale de sanatate si pentru veniturile
obtinute din pensii.
Art.56 din Constitutie prevede obligatia cetatenilor de a contribui prin impozite
si prin taxe la cheltuielile publice. In cazul sistemului public de sanatate, aceste
cheltuieli publice vizeaza insasi indeplinirea obligatiei constitutionale a statului de a
asigura ocrotirea sanatatii si protectia sociala a cetatenilor (a se vedea, in acest sens,
Decizia nr.335 din 10 martie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr.355 din 23 mai 2011).
Prin Decizia nr.258 din 16 martie 2010, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr.338 din 21 mai 2010, Curtea a constatat ca principiul asezarii
juste a sarcinilor fiscale impune ca plata contributiilor sa se faca in acelasi mod de
catre toti contribuabilii, prin excluderea oricarui privilegiu sau discriminari, astfel ca,
la venituri egale, contributia sa fie aceeasi. Principiul mentionat presupune insa ca
asezarea sarcinilor fiscale sa tina cont de capacitatea contributiva a contribuabililor,
respectiv in asezarea obligatiilor fiscale sa se tina seama de necesitatea protejarii
paturilor sociale celor mai dezavantajate, luand in considerare elementele ce
caracterizeaza situatia individuala si sarcinile sociale ale contribuabililor in cauza.
Curtea, prin Decizia nr.35 din 24 ianuarie 2012, nepublicata inca la data
pronuntarii prezentei decizii, a stabilit ca, toate acestea demonstreaza faptul ca pentru
a dobandi calitatea de asigurat, persoana in cauza trebuie sa contribuie la Fondul
national unic de asigurari sociale de sanatate, iar aceasta contributie se materializeaza
prin aplicarea unor cote asupra veniturilor pe care aceasta le realizeaza. Numai
legiuitorul este in drept sa stabileasca categoriile de venituri pentru care urmeaza a se
plati contributii la bugetul asigurarilor de sanatate, iar pensia reprezinta un astfel de
venit. Faptul ca legiuitorul are posibilitatea de a excepta pensia de la plata unor astfel
de contributii sau de a stabili deducerea din cuantumul pensiei a unei sume lunare
asupra careia nu se calculeaza contributia de asigurari de sanatate reprezinta chestiuni
care tin in mod exclusiv de optiunea sa, optiune care nu poate fi cenzurata din
perspectiva garantiilor dreptului constitutional la pensie. Ceea ce Constitutia impune este ca prin astfel de masuri sa nu se aduca atingere nivelului de trai decent al
pensionarilor. In acest sens, legiuitorul a prevazut atat calitatea de asigurat
pensionarilor care au o pensie sub 740 RON, fara plata contributiei corespunzatoare,
cat si scutirea partiala de la plata contributiei, in sensul ca, prin aplicarea cotei
corespunzatoare, pensia neta nu poate fi mai mica de 740 RON.
Distinct de cele aratate in deciziile de mai sus, a caror considerente de principiu
isi mentin valabilitatea, Curtea retine ca in cauza de fata, raportat la veniturile din
pensie, autorul exceptiei aduce un element de noutate fata de criticile de
neconstitutionalitate pe care Curtea le-a solutionat in precedent. Critica vizeaza, de
principiu, faptul ca, dupa intrarea in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr.107/2010, autoritatile publice competente au interpretat textul criticat in sensul ca
aceasta contributie de asigurari de sanatate se datoreaza asupra intregului venit
realizat din pensie, si nu doar asupra diferentei rezultate din scaderea sumei de 740 lei
din cuantumul pensiei, ceea ce apare ca fiind inechitabil prin prisma sarcinii fiscale
pe care beneficiarii pensiilor de peste 740 lei trebuie sa o suporte.
Curtea retine ca dispozitiile art.259 alin.(2) din lege stabilesc ca pensionarii ale
caror venituri din pensii depasesc 740 de lei datoreaza o contributie de 5,5% aplicata
asupra acestor venituri, dand de inteles ca aplicarea cotei de 5,5% se face numai
pentru veniturile din pensii care depasesc 740 lei; teza a doua a textului criticat,
prevazand ca „prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie neta mai mica de
740 de lei”, creeaza o anumita ambiguitate la nivelul intregului alineat, aspect care a
si determinat institutiile statului care aplica prevederile legii sa calculeze cota de
5,5% asupra intregului cuantum al pensiei.
In jurisprudenta Curtii Constitutionale, s-a stabilit ca fiscalitatea trebuie sa fie nu
numai legala, ci si proportionala, rezonabila, echitabila si sa nu diferentieze
impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetateni (Decizia nr. 176 din 6 mai
2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.400 din 9 iunie 2003, sau Decizia nr.3 din 6 ianuarie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 145 din 8 iunie 1994). Asadar, legiuitorul trebuie sa manifeste o grija
deosebita atunci cand determina categoria de venit asupra careia poarta sarcina
fiscala, suma concreta asupra careia se datoreaza si modul concret de calcul a sarcinii
fiscale. Or, in cauza de fata, Curtea constata ca, desi legiuitorul a determinat categoria
de venituri asupra careia poarta sarcina fiscala - contributia de asigurari de sanatate-,
si anume veniturile din pensie, autoritatile publice competente interpreteaza textul in
sensul ca sarcina fiscala este stabilita asupra cuantumului intregii pensii si ca prin
modalitatea concreta de calcul a acestei sarcini fiscale sunt scutite total de la plata
contributiei mentionate numai pensiile de un anumit nivel, respectiv cele de pana la
740 lei, ceea ce, prin urmare, influenteaza, atat cuantumul in concreto al sarcinii
fiscale care poarta asupra veniturilor din pensie superioare acestei valori, cat si, pe
cale de consecinta, nivelul de protectie de care beneficiaza dreptul constitutional la
pensie.
In acest fel se ajunge la situatia ca sarcina fiscala sa nu fie nici rezonabila si nici
echitabila in privinta pensiilor al caror cuantum atrage plata totala sau partiala a
contributiei de asigurari sociale de 5,5% din cuantumul pensiei in raport cu pensiile
mai mici de 740 lei, care sunt scutite total de la plata contributiei mentionate. Or,
avand in vedere ca aceste contributii se datoreaza asupra veniturilor din pensie, drept
garantat la nivel constitutional si care beneficiaza de o protectie in consecinta (a
se vedea Deciziile nr.872 si 874 din 25 iunie 2010, publicate in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr.433 din 28 iunie 2010), regimul de protectie stabilit de
legiuitor pentru pensiile de un anumit cuantum trebuie sa aplice asupra tuturor
pensiilor, indiferent de cuantumul lor concret. Desigur, tine de optiunea legiuitorului
sa instituie in privinta pensiilor o scutire de la plata acestei cote, dar, daca a decis un
atare lucru, scutirea trebuie sa se aplice, sub forma deducerii, in mod complet in privinta tuturor pensiilor indiferent de cuantumul lor, tocmai pentru ca sarcina fiscala
sa fie asezata in mod echitabil in privinta acestei categorii de venituri.
De altfel, Curtea retine ca veniturile realizate din pensii sunt supuse impozitului
pe venit [a se vedea in acest sens, art.41 lit.e) din Legea nr.571/2003 privind Codul
fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.927 din 23 decembrie
2003], insa acest impozit nu vizeaza intregul cuantum al pensiei, intrucat art.69 din
Codul fiscal stabileste venitul impozabil lunar din pensii ca suma rezultata prin
deducerea din venitul din pensie a unei sume neimpozabile lunare de 1.000 lei si a
contributiilor obligatorii calculate, retinute si suportate de persoana fizica.
De aceea este de dorit ca asupra veniturilor din pensie sistemul de calcul a
impozitului pe venit si al contributiei de asigurari sociale sa fie similare si sa tina cont
de protectia constitutionala de care acestea beneficiaza, pentru ca in caz contrar s-ar
ajunge la consecinte inechitabile, intrucat persoana, desi beneficiaza de o deducere
din venitul realizat din pensie, indiferent de cuantumul acestuia, deci beneficiaza, din
evidente ratiuni sociale, de o scutire totala de la plata impozitului pe venit asupra
sumelor care fac obiectul deducerii, nu se bucura de un tratament juridic similar si in
privinta contributiei de asigurari sociale.
Intrucat exista o modalitate de interpretare a textului conforma Constitutiei ce
rezulta, de principiu, din dispozitiile art.213 alin.(2) lit.h) din Legea nr.95/2006, text
cadru care, scutind de la plata contributiei de asigurari de sanatate pensionarii cu
pensii mai mici de 740 lei, opereaza practic o deducere in privinta acestei sume,
Curtea urmeaza sa constate ca textul legal criticat este constitutional numai in masura
in care, in privinta veniturilor realizate din pensii, exista o unitate intre modul de
calcul al contributiei de asigurari de sanatate si al impozitului pe venit. Avand in
vedere faptul ca neconstitutionalitatea este atat o sanctiune ultima aplicata de instanta
constitutionala cu repercusiuni asupra existentei normative a legii, cat si parte
integranta a ordinii juridice normative (Decizia nr.847 din 8 iulie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, nr.605 din 14 august 2008), Curtea va constata
constitutionalitatea art.259 alin.(2) din Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul
sanatatii in interpretarea sa conforma prevederilor Constitutiei, respectiv in masura in
care se interpreteaza in sensul ca procentul de 5,5 se aplica numai asupra veniturilor
din pensii care depasesc 740 de lei.
Prin urmare, categoria de venituri asupra careia poarta sarcina fiscala -
contributia de asigurari de sanatate-, sunt veniturile din pensie, sarcina fiscala este
stabilita asupra diferentei dintre cuantumul pensiei si suma deductibila de 740 lei, iar
prin modalitatea concreta de calcul a acestei sarcini fiscale se ajunge, in privinta
tuturor pensiilor, indiferent de cuantumul lor concret, la plata catre bugetul
asigurarilor sociale de stat a cotei de 5,5% aplicata asupra diferentei mentionate si la
scutirea totala de la plata contributiei a sumei deductibile de 740 lei.
Curtea constata ca, intrucat deciziile sale produc efecte numai pentru viitor,
potrivit art.147 alin.(4) din Constitutie, cele stabilite prin prezenta decizie urmeaza a
se aplica de catre Casa Nationala de Pensii Publice, prin casele judetene de pensii, si
casele sectoriale de pensii, de la data publicarii deciziei Curtii Constitutionale in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I; totodata, instantele judecatoresti vor aplica
prezenta decizie numai in cauzele pendinte la momentul publicarii acesteia, cauze in
care respectivele dispozitii sunt aplicabile, precum si in cauzele in care a fost
invocata exceptia de neconstitutionalitate pana la data sus mentionata, in aceasta
ultima ipoteza, decizia pronuntata de Curtea Constitutionala constituind temei al
revizuirii potrivit art.322 pct.10 din Codul de procedura civila.
In fine, Curtea retine ca puterea de lucru judecat ce insoteste actele
jurisdictionale, deci si deciziile Curtii Constitutionale, se ataseaza nu numai
dispozitivului, ci si considerentelor pe care se sprijina acesta. Astfel, atat
considerentele, cat si dispozitivul deciziilor Curtii Constitutionale sunt general obligatorii, potrivit dispozitiilor art.147 alin.(4) din Constitutie, si se impun cu
aceeasi forta tuturor subiectelor de drept.
DECIZIE
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art.146 lit.d) si al art.147
alin.(4) din Constitutie, al art.1-3, al art.11 alin.(1) lit.A. d) si al art.29 din Legea
nr.47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
Decide:
Constata ca dispozitiile art.259 alin.(2) din Legea nr.95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, care au format obiectul exceptiei de constitutionalitate ridicate
de Kiss Andrei in Dosarul nr.204/33/2011 al Curtii de Apel Cluj – Sectia comerciala,
de contencios administrativ si fiscal, sunt constitutionale in masura in care se
interpreteaza in sensul ca procentul de 5,5 se aplica numai asupra veniturilor din pensii care depasesc 740 de lei.
Prezenta decizie se comunica celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta publica din data de 13 martie 2012.
|
|
