DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  


Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

RIL Recurs in interesul legii/ Decizie ICCJ

Decizie nr. 26 din 14 noiembrie 2011 cu privire la stabilirea cuantumului indemnizatiei pentru cresterea copilului in cazul sarcinii multiple, pentru intervalul anterior aparitiei Legii nr. 239/2009 pentru modificarea art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului

RIL Recurs in interesul legii/ Decizie ICCJ din 14-11-2011
Curtea Constitutionala
Anul 2016 [4 decizii]
Anul 2015 [17 decizii]
Anul 2014 [23 decizii]
Anul 2013 [10 decizii]
Anul 2012 [25 decizii]
Anul 2011 [17 decizii]
Anul 2010 [30 decizii]
Anul 2009 [36 decizii]
Anul 2008 [3 decizii]
Anul 2007 [36 decizii]
Anul 2006 [15 decizii]
Anul 2005 [11 decizii]
Anul 2004 [8 decizii]
Anul 2003 [14 decizii]
TOATE [249 decizii]
Recursuri in interesul Legii, recursuri ICCJ
Anul 2015 [2 decizii]
Anul 2014 [13 decizii]
Anul 2013 [16 decizii]
Anul 2012 [16 decizii]
Anul 2011 [23 decizii]
Anul 2010 [8 decizii]
Anul 2009 [28 decizii]
Anul 2008 [46 decizii]
Anul 2007 [71 decizii]
Anul 2006 [31 decizii]
Anul 2005 [18 decizii]
Anul 2004 [1 decizii]
Anul 2003 [3 decizii]
TOATE [276 decizii]
Cautare decizii:    



RIL Recurs in interesul legii/ Decizie ICCJ
Decizie nr. 26 din 14 noiembrie 2011 cu privire la stabilirea cuantumului indemnizatiei pentru cresterea copilului in cazul sarcinii multiple, pentru intervalul anterior aparitiei Legii nr. 239/2009 pentru modificarea art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului


Publicata in Monitorul Oficial nr. 20/2012 - M. Of. 20 / 10 ianuarie 2012

Decizie nr. 26/2011 din 14 noiembrie 2011 cu privire la stabilirea cuantumului indemnizatiei pentru cresterea copilului in cazul sarcinii multiple, pentru intervalul anterior aparitiei Legii nr. 239/2009 pentru modificarea art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului

INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
COMPLETUL COMPETENT SA JUDECE RECURSUL IN INTERESUL LEGII

Dosar nr. 21/2011


Completul competent sa judece recursul in interesul legii ce formeaza obiectul Dosarului nr. 21/2011 este constituit conform dispozitiilor art. 3306 alin. 1 din Codul de procedura civila si ale art. 272 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.

Sedinta este prezidata de doamna judecator dr. Livia Doina Stanciu, presedintele inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Procurorul general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie este reprezentat de doamna procuror Antonia Eleonora Constantin.

La sedinta de judecata participa magistratul-asistent sef al Sectiei I civile, doamna Mihaela Calabiciov, desemnata in conformitate cu dispozitiile art. 273 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.

Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii a luat in examinare recursurile in interesul legii formulate de procurorul general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie si Colegiul de conducere al Curtii de Apel Iasi cu privire la stabilirea cuantumului indemnizatiei pentru cresterea copilului in cazul sarcinii multiple, pentru intervalul anterior aparitiei Legii nr. 239/2009 pentru modificarea art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului.

Magistratul-asistent refera cu privire la obiectul recursului in interesul legii ce formeaza obiectul Dosarului nr. 21/2011 aflat pe rolul completului de judecata, precum si cu privire la faptul ca la dosarul cauzei a fost depus raportul intocmit de domnul judecator Niculae Manigutiu.

Doamna judecator dr. Livia Doina Stanciu, presedintele completului de judecata, constatand ca nu s-au formulat cereri prealabile sau exceptii, a acordat cuvantul reprezentantului procurorului general, doamna procuror Antonia Eleonora Constantin, pentru sustinerea recursului in interesul legii.

Reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a solicitat admiterea recursurilor in interesul legii, mentionand ca in practica judiciara nu exista un punct de vedere unitar cu privire la stabilirea cuantumului indemnizatiei pentru cresterea copilului in cazul sarcinii multiple, pentru intervalul anterior aparitiei Legii nr. 239/2009, si solicitand pronuntarea unei decizii prin care sa se asigure interpretarea si aplicarea unitara a legii in acest sens.

Presedintele completului, doamna judecator dr. Livia Doina Stanciu, constatand ca nu sunt intrebari de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile inchise, iar Completul de judecata a ramas in pronuntare asupra recursurilor in interesul legii.


INALTA CURTE


deliberand asupra recursurilor in interesul legii, constata urmatoarele:

1. Problema de drept ce a generat practica neunitara

Prin recursurile in interesul legii formulate de procurorul general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie si Colegiul de conducere al Curtii de Apel Iasi s-a aratat ca in practica judiciara nu exista un punct de vedere unitar cu privire la stabilirea cuantumului indemnizatiei pentru cresterea copilului in cazul sarcinii multiple, pentru intervalul anterior aparitiei Legii nr. 239/2009.

2. Examenul jurisprudential

Cu Adresa nr. 509/A din 16 februarie 2011, Colegiul de conducere al Curtii de Apel Iasi a sesizat inalta Curte de Casatie si Justitie pentru a se pronunta cu privire la chestiunea de drept care a fost solutionata diferit in cadrul Sectiei de contencios administrativ si fiscal a acestei instante privind stabilirea cuantumului indemnizatiei pentru cresterea copilului in cazul sarcinii multiple, pentru intervalul anterior aparitiei Legii nr. 239/2009, care a prevazut expres acordarea unei indemnizatii de 600 lei lunar incepand cu al doilea copil si urmatorii.

Ca urmare a sesizarii nr. 509/A din 16 februarie 2011 a Colegiului de Conducere al Curtii de Apel Iasi, transmisa inaltei Curti de Casatie si Justitie prin Adresa nr. 38SV/2011 din 16 martie 2011, Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie a verificat jurisprudenta la nivelul intregii tari.

Examenul jurisprudential a relevat ca in solutionarea cauzelor avand ca obiect stabilirea indemnizatiei pentru cresterea celui de-al doilea sau a urmatorilor copii nascuti din sarcini multiple, practica judiciara este neunitara, identificandu-se mai multe orientari.

3. Solutiile pronuntate de instantele judecatoresti

3.1. Unele instante de judecata au apreciat ca indemnizatia pentru al doilea si urmatorii copii nascuti din sarcina multipla, anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 239/2009, este de 600 de lei pentru fiecare copil, incepand cu cel de-al doilea, pe durata concediului pentru cresterea copilului de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, de pana la 3 ani.

In argumentarea acestei opinii s-a retinut ca scopul declarat de legiuitor la adoptarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului il reprezinta necesitatea imbunatatirii echilibrului social-economic al familiei prin sustinerea acesteia in vederea cresterii copilului.

S-a considerat ca prin acordarea unei singure indemnizatii, indiferent de numarul de copii rezultati dintr-o singura nastere, se creeaza o discriminare nejustificata intre copiii nascuti si copiii adoptati sau aflati in una dintre celelalte situatii prevazute de art. 5 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 (dati in plasament ori sub tutela).

In acest sens, au fost retinute si considerentele care au stat la baza solutiilor instantelor de contencios administrativ date asupra exceptiilor de nelegalitate privind dispozitiile art. 2 alin. (3) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.825/2005, si ale art. 3 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.025/2006, in sensul ca, definind *nasterea* ca aducerea pe lume a unuia sau mai multor copii vii, normele metodologice completeaza in mod nelegal actul normativ de o forta juridica superioara, respectiv ordonanta de urgenta in aplicarea careia au fost adoptate.

Astfel, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 1 si 6 din ordonanta (in forma anterioara Legii nr. 239/2009), indemnizatiile se acorda in considerarea fiecaruia dintre copiii nascuti din sarcini gemelare sau multiple, fiind vorba despre un drept care se raporteaza la interesul superior al copiilor, iar nu la contributia de asigurari sociale a parintilor.

3.2. Alte instante de judecata au considerat ca nu se poate acorda o alta indemnizatie pentru fiecare copil nascut dintr-o sarcina multipla, incepand cu cel de-al doilea, intrucat, din analiza in ansamblu a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 148/2005, rezulta ca scopul adoptarii acesteia a fost de a sustine familia in vederea cresterii copilului, indemnizatia nefiind un drept al copilului, ci al parintelui, suplinindu-se astfel veniturile pe care parintele nu le mai poate realiza din exercitarea unei profesii, pe durata concediului pentru cresterea copilului. In argumentarea acestei solutii s-au invocat dispozitiile art. 1, 5 si 8 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 si s-a retinut, in esenta, ca singurul drept inscris in favoarea copilului este alocatia reglementata de art. 4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005, alocatie care se acorda pentru fiecare copil, astfel incat, in situatia sarcinilor multiple, fiecarui copil i se cuvine o alocatie, in cuantumul prevazut de acest articol.

Prin urmare, aceste instante au apreciat ca indemnizatia prevazuta de art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 se acorda raportat la nastere, iar nu la numarul de copii rezultati din aceasta.

3.3. De asemenea, s-a conturat si orientarea conform careia indemnizatia pentru cresterea tuturor copiilor nascuti din sarcini gemelare este in cuantum de 85% din media veniturilor realizate pe ultimele 12 luni, dar nu mai mult de 4.000 lei fiecare, pana la data intrarii in vigoare a Legii nr. 239/2009, si de 600 lei dupa acest moment, incepand cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de sarcina.

In argumentarea acestei opinii s-a retinut ca, desi este adevarat ca art. 4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 prevede ca indemnizatia este un drept cuvenit persoanelor beneficiare ale concediului si nu un drept cuvenit copilului sau copiilor, iar din interpretarea restrictiva a acestui text ar rezulta ca indemnizatia este unica, indiferent de numarul de copii nascuti la o singura nastere, si reprezinta un drept cuvenit celui aflat in concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani, totusi, fata de scopul reglementarii, astfel cum acesta este exprimat in preambulul ordonantei de urgenta, se constata ca indemnizatia a fost prevazuta pentru sustinerea familiei, in vederea cresterii copilului.

Ca atare, fiind un drept cuvenit copilului, cresterea a 2 copii implica drepturi pentru fiecare dintre acestia.

In forma modificata prin Legea nr. 239/2009, la art. 2 se prevede faptul ca, incepand cu al doilea copil provenit dintr-o sarcina gemelara sau multipla, se adauga la indemnizatia deja stabilita la art. 1 suma de 600 lei. Astfel, pana la data de 18 iunie 2009, cu respectarea principiului neretroactivitatii legii civile consacrat de art. 15 alin. (2) din Constitutia Romaniei, s-a considerat ca partea trebuie sa beneficieze, in plus fata de indemnizatia de 85% din media veniturilor obtinute pe ultimele 12 luni anterioare nasterii, de inca o indemnizatie in acelasi cuantum si pentru cel de-al doilea copil, urmand ca de la momentul intrarii in vigoare a Legii nr. 239/2009 sa fie acordate indemnizatii plafonate la suma de 600 lei, avand in vedere ca legiuitorul a prevazut acest cuantum, in mod expres, pentru cel de-al doilea copil si urmatorii, nascuti dintr-o sarcina multipla.

4. Opinia procurorului general

Procurorul general a apreciat prima orientare jurisprudentiala ca fiind in acord cu litera si spiritul legii.

Prin argumentele expuse, s-au sustinut urmatoarele:

Din interpretarea dispozitiilor art. 1 alin. (1) si ale art. 6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005, in forma anterioara modificarii intervenite prin Legea nr. 239/2009, rezulta ca acordarea drepturilor prevazute de acest act normativ se raporteaza in primul rand la interesul copilului.

De altfel, asa cum se mentioneaza in preambulul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 148/2005, acest act normativ are ca scop imbunatatirea echilibrului social-economic al familiei, prin sustinerea acesteia in vederea cresterii copilului, precum si stimularea cresterii natalitatii si diminuarea fenomenului de abandon al copiilor.

Pentru indeplinirea acestui scop, s-a instituit o indemnizatie ce reprezinta o prestatie minimala de asistenta sociala cu caracter universal, care nu este supusa sistemului contributiv [au fost invocate, in acest sens, dispozitiile art. 5 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 si, respectiv, ale hotararilor Guvernului nr. 1.825/2005 si nr. 1.025/2006, adoptate pentru aprobarea normelor de aplicare a acestei ordonante].

Realizarea scopului propus de catre legiuitor nu se poate atinge decat in situatia in care fiecare dintre copii rezultati dintr-o sarcina gemelara sau multipla beneficiaza de aceleasi drepturi ca si copilul rezultat dintr-o sarcina simpla.

Asa cum a statuat in mod constant Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal in jurisprudenta sa, prevederile art. 2 alin. (3) din normele metodologice aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.825/2005 si ale art. 3 alin. (1) din normele metodologice aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.025/2006 sunt in contradictie cu dispozitiile legale pentru aplicarea carora au fost emise, deoarece definitia stabilita pentru *nastere*, ca element de referinta la acordarea indemnizatiei lunare, creeaza o discriminare intre persoanele aflate in situatii identice, fara sa existe o justificare de ordin obiectiv. Definind nasterea ca reprezentand aducerea pe lume a unui sau a mai multor copii vii si limitand acordarea drepturilor prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 la numarul nasterilor, prin neluarea in considerare a numarului copiilor vii rezultati din fiecare nastere, art. 2 alin. (3) din normele metodologice aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.025/2006 completeaza in mod nelegal acest act normativ cu forta superioara, in aplicarea caruia au fost adoptate, si incalca principiul egalitatii de tratament intre copiii proveniti dintr-o sarcina simpla si copiii proveniti dintr-o sarcina multipla.

Pe de alta parte, s-a retinut ca art. 6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 se refera la indemnizatia lunara ce se cuvine pentru fiecare dintre primele 3 nasteri sau pentru primii 3 copii ai persoanelor aflate in una dintre situatiile prevazute la art. 5 alin. (2) din acest act normativ, iar, prin modul cum s-a definit nasterea prin normele metodologice de aplicare a ordonantei de urgenta, s-a creat o discriminare nepermisa intre copiii nascuti si cei, de exemplu, adoptati, in sensul ca, in cazul adoptiei, s-ar primi o indemnizatie pentru fiecare copil, in ipoteza in care se adopta 2 sau 3 gemeni, iar pentru gemenii nascuti in cadrul unei familii s-ar acorda o singura indemnizatie.

Solutia conform careia fiecare copil nascut dintr-o sarcina multipla beneficiaza de indemnizatia in cuantum fix prevazuta de art. 1 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 este in acord cu spiritul legii, avand in vedere si faptul ca la data de 10 iunie 2009 a fost adoptata Legea nr. 239/2009 care, printr-un articol unic, modifica art. 2 din ordonanta si statueaza: *Cuantumul indemnizatiei prevazute la art. 1 alin. (1) se majoreaza cu 600 lei pentru fiecare copil nascut dintr-o sarcina gemelara, de tripleti sau multipleti, incepand cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de nastere*.

Prin urmare, s-a concluzionat ca aceasta lege a lamurit controversele aparute in practica, referitoare la posibilitatea acordarii unei sume fixe suplimentare pentru fiecare copil nascut dintr-o sarcina multipla, si ca, desi aceste prevederi legale nu se aplica retroactiv, ele inlatura inechitatile constatate pe cale jurisprudentiala si vin sa intareasca argumentele anterior mentionate, in sensul ca la acordarea indemnizatiei prevazute de art. 1 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 trebuie sa se aiba in vedere si numarul de copii, nu doar numarul de nasteri.

5. Opinia Colegiului de conducere al Curtii de Apel Iasi

Colegiul de conducere al Curtii de Apel Iasi a constatat ca, in cadrul Sectiei de contencios administrativ si fiscal a acestei instante, a fost conturata opinia ca indemnizatia pentru al doilea si urmatorii copii nascuti anterior adoptarii Legii nr. 239/2009 din sarcina multipla este de 600 lei pentru fiecare copil, incepand cu cel de-al doilea, pe durata concediului pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, de pana la 3 ani (prima orientare a practicii relevata de examenul jurisprudenta!), precum si opinia potrivit careia indemnizatia pentru cresterea tuturor copiilor nascuti din sarcini gemelare este in cuantum de 85% din media veniturilor realizate pe ultimele 12 luni, dar nu mai mult de 4.000 lei fiecare, pana la data intrarii in vigoare a Legii nr. 239/2009, si de 600 lei dupa acest moment, incepand cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de nastere (a treia orientare a practicii relevata de examenul jurisprudenta/).

In argumentarea primei opinii (ce rezulta din Decizia nr. 709/CA din 29 noiembrie 2010, pronuntata in Dosarul nr. 4.850/99/2009) s-au retinut urmatoarele:

Indemnizatia prevazuta de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 se constituie ca o modalitate de sustinere a familiei ori a persoanelor ce iau in plasament sau adopta copii, conform legii, cu scopul evocat expres in normele metodologice aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.025/2006 de punere in aplicare a ordonantei, respectiv de a *imbunatati echilibrul social economic al familiei*, iar nu ca o masura de protectie a copilului, ca sa se poata pune problema unei discriminari in situatia scaderii cuantumului pentru al doilea si urmatorii copii nascuti din sarcini multiple in aceeasi familie.

Anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 239/2009 nu exista vreo prevedere legala privind acordarea vreunei indemnizatii pentru al doilea si urmatorii copii nascuti din sarcini multiple, iar exceptia de nelegalitate invocata de reclamanta in cauza a fost admisa irevocabil la data de 24 februarie 2010.

S-a considerat, prin urmare, ca suplimentarea indemnizatiei de crestere aferente celui de-al doilea copil poate avea loc doar la nivelul stabilit de legiuitor prin Legea nr. 239/2009 si urmeaza a fi platita in continuare pe durata celor 2 ani prevazuti de lege, neexistand elemente de acordare temporara a unui cuantum egal al indemnizatiei pentru cei 2 copii.

Cat priveste pretinsa discriminare intre copii, s-a apreciat ca aceasta putea avea loc doar in situatia diferentierii sumelor primite de acestia cu titlu de alocatie de stat, iar nu pentru indemnizatia in cauza, al carei titular este familia sustinatoare a minorilor, punct de vedere exprimat si de legiuitor la adoptarea Legii nr. 239/2009, atunci cand a reglementat cuantumuri fixe ale indemnizatiei pentru cel de-al doilea si urmatorii copii nascuti din sarcini gemelare, chiar daca pentru primul copil cuantumul putea ajunge pana la maximul prevazut de lege.

In argumentarea celei de-a doua opinii (ce rezulta din Decizia nr. 22/CA din 12 ianuarie 2011, pronuntata in Dosarul nr. 3.073/99/2009), s-au retinut urmatoarele:

Masura luata de prima instanta (de anulare a Deciziei nr. 19.567/2009 emisa de Agentia Judeteana de Prestatii Sociale Iasi) nu incalca si nu contravine in niciun fel dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 148/2005, dispozitii care nu fac (in forma initiala in vigoare la data emiterii actului administrativ atacat) vreo referire la numarul indemnizatiilor ce trebuie achitate, iar prima instanta nu a facut decat sa ia act de admiterea exceptiei de nelegalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) din normele aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.025/2006.

Astfel, incepand cu data de 18 iunie 2009, cu respectarea principiului neretroactivitatii legii civile, reclamantul trebuie sa beneficieze in plus fata de indemnizatia de 85% din media veniturilor obtinute pe ultimele 12 luni anterioare nasterii doar de o majorare in cuantum de 600 lei, iar pana la aceasta data de o indemnizatie, pentru cel de-al doilea copil, in cuantum de 1.532 lei, reprezentand 35% din media veniturilor obtinute pe ultimele 12 luni anterioare nasterii.

6. Raportul asupra recursurilor in interesul legii

Referitor la chestiunea admisibilitatii recursurilor in interesul legii, prin raportul intocmit in cauza s-a apreciat ca acestea sunt admisibile, fiind exercitate de procurorul general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie si de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Iasi, care au legitimare procesuala, iar, prin hotarari judecatoresti irevocabile, pronuntate de instante judecatoresti diferite, s-a facut dovada solutionarii in mod diferit, neunitar, a chestiunii de drept referitoare la modul de stabilire a cuantumului indemnizatiei pentru cresterea celui de-al doilea si a urmatorilor copii nascuti din sarcini multiple, pentru intervalul anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 239/2009 pentru modificarea art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului.

De asemenea, prin raportul intocmit in cauza s-a apreciat ca se impune a fi adoptata solutia de admitere a recursurilor in interesul legii formulate de procurorul general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie si de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Iasi, si in consecinta, de a se stabili ca in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 1 alin. (1) si art. 6 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 7/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, pana la intrarea in vigoare a Legii nr. 239/2009 pentru modificarea art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005, indemnizatia lunara pentru cresterea copilului prevazuta de art. 1 alin. (1) din ordonanta se acorda pentru fiecare copil nascut dintr-o sarcina gemelara, de tripleti sau multipleti, in cuantum de: 800 lei pentru perioada 1 ianuarie 2006 - 31 decembrie 2006; 600 lei pentru perioada 1 ianuarie 2007 - 31 decembrie 2008; 600 lei sau, optional, 85% din media veniturilor pe ultimele 12 luni, dar nu mai mult de 4.000 lei pentru perioada 1 ianuarie 2009-17 iunie 2009.

7. Inalta Curte

In forma initiala a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 148/2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.008 din 14 noiembrie 2005, textele in analiza aveau urmatorul continut:
  • Art. 1 alin. (1) -
    *Incepand cu data de 1 ianuarie 2006, persoanele care, in ultimul an anterior datei nasterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, beneficiaza de concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, de pana la 3 ani, precum si de o indemnizatie lunara in cuantum de 800 lei (RON).*;
  • Art. 2. -
    *Incepand cu data de 1 ianuarie 2007, cuantumul indemnizatiei prevazute la art. 1 alin. (1) este de 600 lei (RON).*;
  • Art. 5 alin. (1) si (2) -
    *(1) De indemnizatia si stimulentul prevazute de prezenta ordonanta de urgenta beneficiaza, optional, oricare dintre parintii firesti ai copilului.
    (2) Beneficiaza de aceleasi drepturi si una dintre persoanele care au adoptat copilul, carora li s-a incredintat copilul in vederea adoptiei sau care au copilul in plasament ori in plasament in regim de urgenta, precum si persoana care a fost numita tutore.*;
  • Art. 6 alin. (1) -
    *Concediul si indemnizatia lunara prevazute de art. 1, respectiv la art. 2, se cuvin pentru fiecare dintre primele 3 nasteri sau, dupa caz, pentru primii 3 copii ai persoanelor aflate in una dintre situatiile prevazute la art. 5 alin. (2).*

    Art. 1 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 a fost modificat prin art. 1 din Legea nr. 257/2008 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 746 din 4 noiembrie 2008), in sensul stabilirii ca:
    *Incepand cu data de 1 ianuarie 2009, persoanele care, in ultimul an anterior datei nasterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, beneficiaza de concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, de pana la 3 ani, precum si de o indemnizatie lunara in cuantum de 600 lei sau, optional, in cuantum de 85% din media veniturilor realizate pe ultimele 12 luni*, si apoi prin art. 12 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 226/2008 privind unele masuri financiar-bugetare (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 899 din 31 decembrie 2008), in sensul precizarii ca *incepand cu data de 1 ianuarie 2009, persoanele care, in ultimul an anterior datei nasterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, beneficiaza de concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, de pana la 3 ani, precum si de o indemnizatie lunara in cuantum de 600 lei sau, optional, in cuantum de 85% din media veniturilor realizate pe ultimele 12 luni, dar nu mai mult de 4.000 lei*.

    Totodata, prin art. 6 din ordonanta se statueaza ca:
    *(1) Concediul si indemnizatia lunara prevazute la art. 1, respectiv la art. 2, precum si stimulentul prevazut la art. 3 se cuvin pentru fiecare dintre primele 3 nasteri sau, dupa caz, pentru primii 3 copii ai persoanelor aflate in una dintre situatiile prevazute la art. 5 alin. (2), dupa data de 1 ianuarie 2006.
    (2) Se ia in calcul la stabilirea celor 3 nasteri si nasterea survenita pana la data de 31 decembrie 2005 inclusiv, in situatia in care solicitantii drepturilor prevazute de prezenta ordonanta de urgenta indeplinesc conditiile de acordare a acestora dupa data de 1 ianuarie 2006.
    (3) Durata de acordare a concediului prevazut la art. 1 se prelungeste corespunzator, in cazul suprapunerii a doua sau trei situatii de natura a genera acest drept, in conditiile prevazute la alin. (1) si (2).
    (4) in cazurile prevazute la alin. (3) se acorda o singura indemnizatie, in cuantumul prevazut de prezenta ordonanta de urgenta.*

    Din interpretarea acestor norme legale, precum si a ordonantei in ansamblul sau rezulta ca acordarea drepturilor prevazute de acest act normativ se raporteaza in primul rand la interesul copilului.

    Astfel, asa cum se mentioneaza in preambulul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 148/2005, norme de interpretare oficiale si obligatorii, acest act normativ are ca scop imbunatatirea echilibrului social-economic al familiei, prin sustinerea acesteia in vederea cresterii copilului, precum si stimularea cresterii natalitatii si diminuarea fenomenului de abandon al copiilor.

    In acest context, scopul declarat de legiuitor la adoptarea acestui act normativ precizeaza in mod clar ca beneficiarul final al acestei forme de protectie sociala este copilul, astfel incat eventualele inechitati decurgand dintr-o interpretare formala sau literala a textului reglementator trebuie analizate in raport cu acesta, ca titular de drepturi.

    Pentru indeplinirea acestui scop, s-a instituit o indemnizatie ce reprezinta o prestatie minimala de asistenta sociala cu caracter universal care nu este supusa sistemului contributiv. Realizarea scopului propus de catre legiuitor nu se poate atinge decat in situatia in care fiecare dintre copiii rezultati dintr-o sarcina gemelara, de tripleti sau multipleti beneficiaza de aceleasi drepturi ca si copilul rezultat dintr-o sarcina simpla.

    Cu alte cuvinte, singura interpretare prin care copilul nascut dintr-o sarcina simpla sau dintr-una multipla ar beneficia de un tratament similar nu poate fi decat aceea potrivit careia fiecare dintre ei sa beneficieze de indemnizatia lunara in cuantumul prevazut de art. 1 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005.

    In consecinta, indemnizatia prevazuta de art. 1 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului a fost stabilita de legiuitor in considerarea copiilor, si nu a parintilor, tutorilor, adoptatorilor etc. Astfel, pentru situatia reglementata de art. 5 alin. (2) din actul normativ mentionat, respectiv pentru persoanele care au adoptat copilul sau carora li s-a incredintat copilul in vederea adoptiei sau care au copii in plasament in regim de urgenta, cu exceptia asistentului maternal profesionist, precum si a persoanelor care au fost numite tutore, acordarea indemnizatiei lunare este raportata la numarul copiilor, fiind prevazuta astfel o indemnizatie separata pentru fiecare dintre acestia. Totodata, prin hotararile Guvernului nr. 1.825/2005 si, respectiv, nr. 1.025/2006, adoptate pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 148/2005, au fost definiti beneficiarii si situatiile de eligibilitate pentru acordarea dreptului de indemnizatie pentru cresterea copilului si au fost prevazute conditiile si procedurile de acordare a acestui drept.

    Cum a statuat in mod univoc si unitar inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal in jurisprudenta sa in materia exceptiei de nelegalitate a prevederilor art. 2 alin. (3) din normele metodologice aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.825/2005 si a prevederilor art. 3 alin. (1) din normele metodologice aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.025/2006, definitia stabilita pentru *nastere*, ca premisa pentru acordarea indemnizatiei pentru cresterea copilului, anume in sensul ca reprezinta *aducerea pe lume a unuia sau a mai multor copii vii*, este contrara literei si spiritului ordonantei de urgenta a Guvernului in aplicarea careia au fost adoptate normele metodologice, limitand in mod nejustificat acordarea drepturilor prevazute de lege la numarul nasterilor, prin neluarea in considerare a numarului copiilor vii rezultati din fiecare nastere.

    Definitia in discutie contravine flagrant prevederilor art. 1 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 care foloseste sintagma de *nastere a copilului*, precum si dispozitiilor art. 6 alin. (1) din acelasi act normativ, care se refera la indemnizatia lunara ce se cuvine pentru fiecare dintre primele 3 nasteri sau, dupa caz, pentru primii 3 copii ai persoanelor aflate in situatiile prevazute la art. 5 alin. (2) din ordonanta, si, de asemenea, incalca principiul egalitatii de tratament, fara existenta unor justificari obiective si rezonabile, creand astfel o discriminare evidenta si nepermisa, pe de o parte, intre copiii rezultati din nasteri multiple si cei rezultati din nasteri simple si, pe de alta parte, intre copiii *nascuti* si copiii adoptati sau aflati in una dintre celelalte situatii prevazute de art. 5 alin. (2), mai sus evocat, in ultima situatie in sensul ca in cazul adoptiei s-ar primi o indemnizatie pentru fiecare copil in ipoteza in care se adopta gemeni, iar pentru gemenii nascuti in cadrul unei familii s-ar acorda o singura indemnizatie.

    Acordarea, pentru perioada scursa de la intrarea in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 si pana la intrarea in vigoare a Legii nr. 239/2009, a unei singure indemnizatii lunare, indiferent de numarul de copii rezultati in urma unei nasteri, nu poate fi conceputa, o asemenea interpretare echivaland cu instituirea si mentinerea unui tratament discriminatoriu (prin introducerea de distinctii intre situatii analoage si comparabile, fara ca acestea sa se bazeze pe o justificare rezonabila si obiectiva), pe de-o parte, intre copiii proveniti din sarcini simple si sarcini multiple si, pe de alta parte, intre copiii rezultati din sarcini multiple aflati in intretinerea parintilor firesti si cei adoptati, incredintati in vederea adoptiei, dati in plasament ori in plasament in regim de urgenta sau aflati sub tutela.

    Sub acest aspect, se impune a se tine seama, in mod necesar, de prevederile art. 20 din Constitutia Romaniei, care dispun in mod expres ca:
    *(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.
    (2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.*

    Or, intr-o asemenea ambianta normativa cu valoare constitutionala, normele Conventiei europene a drepturilor omului si ale protocoalelor sale aditionale (in speta, ale Protocolului nr. 12, care, la art. 1, stabilesc ca *exercitarea oricarui drept prevazut de lege trebuie sa fie asigurata fara nicio discriminare bazata, in special, pe sex, rasa, culoare, limba, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine nationala ori sociala, apartenenta la o minoritate nationala, avere, nastere sau oricare alta situatie*) sunt de aplicatie *imediata*, sunt supralegislative si supraconstitutionale, avand, asadar, cum s-a precizat, o conditie juridica privilegiata, care se rasfrange si asupra functiei jurisdictionale a judecatorului national. De aceea, atunci cand acesta este investit cu solutionarea unui litigiu, el trebuie sa observe nu numai reglementarea nationala in materie, ci si reglementarea conventionala, inclusiv hotararile judecatorului european, care pot interesa in respectiva cauza. Tot astfel, judecatorul national nu trebuie doar sa conjuge normele nationale cu cele conventionale, identificate si aplicate de judecatorul european, ci sa le si evalueze si ierarhizeze, si aceasta, nu numai pentru ca normele conventionale au prioritate, dar si pentru ca, totusi, ele ar putea fi *sacrificate* in favoarea normelor nationale, daca acestea din urma sunt mai favorabile. Totodata, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a subliniat ca *statutul conferit Conventiei in dreptul intern permite instantelor nationale sa inlature - din oficiu sau la cererea partilor - prevederile dreptului intern pe care le considera incompatibile cu Conventia si protocoalele sale aditionale* (CEDO, Hotararea din 26 aprilie 2007, Cauza Dumitru Popescu contra Romaniei). In plus, in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat ca judecatorul national, in calitate de prim judecator al normelor Conventiei Europene a Drepturilor Omului, are obligatia de a *asigura efectul deplin al normelor acesteia, asigurandu-le preeminenta fata de orice alta prevedere contrara din legislatia nationala, fara sa fie nevoie sa astepte abrogarea acesteia de catre legiuitor* (CEDO, Hotararea din 29 noiembrie 1991, Cauza Vermeire contra Belgiei).

    Solutia potrivit careia fiecare copil nascut dintr-o sarcina multipla, incepand cu cel de-al doilea, beneficiaza de indemnizatia in cuantum fix de 600 lei pana la intrarea in vigoare a Legii nr. 239/2009 - prin care art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 i s-a dat un nou continut, in sensul: *cuantumul indemnizatiei prevazute la art. 1 alin. (1) se majoreaza cu 600 de lei pentru fiecare copil nascut dintr-o sarcina gemelara, de tripleti sau multipleti, incepand cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de nastere* - nu este legala si nici in acord cu spiritul legii, fiind incalcat astfel principiul neretroactivitatii legii, prevazut de art. 15 alin. (2) din Constitutia Romaniei, revizuita in anul 2003.

    Prin urmare, cum dreptul la indemnizatia lunara prevazuta de art. 1 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, cu modificarile si completarile ulterioare, este un drept instituit de lege in beneficiul copilului, inseamna ca de acesta beneficiaza, pana la intrarea in vigoare a Legii nr. 239/2009, fiecare copil nascut dintr-o sarcina multipla (gemelara, de tripleti sau multipleti).
    DECIZIE


    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 3307 din Codul de procedura civila, modificat si completat prin Legea nr. 202/2010,


    INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
    In numele legii

    DECIDE:


    Admite recursurile in interesul legii formulate de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Iasi si, in consecinta:

    In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 1 alin. (1) si art. 6 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, cu modificarile si completarile ulterioare, stabileste ca, pana la intrarea in vigoare a Legii nr. 239/2009 pentru modificarea art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005, indemnizatia lunara pentru cresterea copilului prevazuta de art. 1 alin. (1) din ordonanta se acorda pentru fiecare copil nascut dintr-o sarcina gemelara, de tripleti sau multipleti, in cuantum de: 800 lei pentru perioada 1 ianuarie 2006-31 decembrie 2006; 600 lei pentru perioada 1 ianuarie 2007-31 decembrie 2008; 600 lei sau, optional, 85% din media veniturilor pe ultimele 12 luni, dar nu mai mult de 4.000 de lei pentru perioada 1 ianuarie 2009-17 iunie 2009.

    Obligatorie, potrivit art. 3307 alin. 4 din Codul de procedura civila.

    Pronuntata, in sedinta publica astazi, 14 noiembrie 2011






  • Sectiune Decizii neconstitutionalitate (NC) si Recursuri admise in interesul legii (RIL)





    Termeni juridici, grupare tematica




    Coordonator
    Magdalena Popeanga

    Website administrat de
    Alioth Software
    Politica de securitate
    Termeni si conditii
     RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
    14 useri online

    Useri autentificati: