DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  
Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Decizie neconstitutionalitate

Decizia nr. 1575 din 7 decembrie 2011 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru modificarea si completarea Legii Arhivelor Nationale nr. 16/1996

Decizie neconstitutionalitate din 07-12-2011
Curtea Constitutionala
Anul 2016 [4 decizii]
Anul 2015 [17 decizii]
Anul 2014 [23 decizii]
Anul 2013 [10 decizii]
Anul 2012 [25 decizii]
Anul 2011 [17 decizii]
Anul 2010 [30 decizii]
Anul 2009 [36 decizii]
Anul 2008 [3 decizii]
Anul 2007 [36 decizii]
Anul 2006 [15 decizii]
Anul 2005 [11 decizii]
Anul 2004 [8 decizii]
Anul 2003 [14 decizii]
TOATE [249 decizii]
Recursuri in interesul Legii, recursuri ICCJ
Anul 2015 [2 decizii]
Anul 2014 [13 decizii]
Anul 2013 [16 decizii]
Anul 2012 [16 decizii]
Anul 2011 [23 decizii]
Anul 2010 [8 decizii]
Anul 2009 [28 decizii]
Anul 2008 [46 decizii]
Anul 2007 [71 decizii]
Anul 2006 [31 decizii]
Anul 2005 [18 decizii]
Anul 2004 [1 decizii]
Anul 2003 [3 decizii]
TOATE [276 decizii]
Cautare decizii:    



Decizie neconstitutionalitate
Decizia nr. 1575 din 7 decembrie 2011 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru modificarea si completarea Legii Arhivelor Nationale nr. 16/1996


Publicata in Monitorul Oficial nr. 908/2011 - M. Of. 908 / 21 decembrie 2011

Cu Adresa nr. 51/5.306 din 15 noiembrie 2011, Secretarul general al Camerei Deputatilor a trimis Curtii Constitutionale, in temeiul dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutie si al art. 15 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sesizarea referitoare la neconstitutionalitatea art. 19, art. 19^1 si art. 19^2 din Legea pentru modificarea si completarea Legii Arhivelor Nationale nr. 16/1996, formulata de 61 de deputati apartinand Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat si de 55 de deputati apartinand Grupului parlamentar al Partidului National Liberal.

La sesizare s-a anexat lista cuprinzand semnaturile celor 116 deputati, autori ai sesizarii de neconstitutionalitate. Potrivit acestei liste, autorii sesizarii de neconstitutionalitate sunt urmatorii: Cristian Mihai Adomnitei, Marin Almajanu, Teodor Atanasiu, Vasile Berci, Dan Bordeianu, Octavian Bot, Viorel- Vasile Buda, Daniel-Stamate Budurescu, Cristian Buican, Mihaita Calimente, Mircea Vasile Cazan, Mariana Campeanu, Daniel Chitoiu, Tudor-Alexandru Chiuariu, Liviu-Bogdan Ciuca, Horia Cristian, Ciprian Minodor Dobre, Mihai-Aurel Dontu, Gheorghe Dragomir, George Ionut Dumitrica, Relu Fenechiu, Damian Florea, Gheorghe Gabor, Gratiela Leocadia Gavrilescu, Andrei Dominic Gerea, Alina-Stefania Gorghiu, Titi Holban, Pavel Horj, Mircea Irimescu, Nicolae Jolta, Mihai Lupu, DanStefan Motreanu, Gheorghe-Eugen Nicolaescu, Ludovic Orban, Ionel Palar, Viorel Palasca, Cornel Pieptea, Gabriel Plaiasu, Cristina-Ancuta Pocora, Octavian-Marius Popa, Calin Constantin Anton Popescu-Tariceanu, Calin Potor, Ana Adriana Saftoiu, Nini Sapunaru, Adrian George Scutaru, Ionut-Marian Stroe, Radu Stroe, Gigel-Sorinel Stirbu, Gheorghe-Mirel Talos, Adriana Diana Tusa, Radu Bogdan Timpau, Ioan Tintean, Florin Turcanu, Horea-Dorin Uioreanu, Lucia-Ana Varga, Gheorghe Ana, Gheorghe Antochi, Nicolae Banicioiu, Eugen Bejinariu, Vasile Bleotu, Matei Radu Bratianu, Doina Burcau, Ion Burnei, Ion Calin, Dumitru Chirita, Ioan Cindrea, Radu Eugeniu Coclici, Dorel Covaci, Ioan Damian, Mircea-Gheorghe Draghici, Sonia- Maria Draghici, Cristian-Sorin Dumitrescu, Ion Dumitru, Mircea Dusa, Filip Georgescu, Marian Ghiveciu, Vasile Ghiorghe Gliga, Horia Grama, Viorel Hrebenciuc, Florin Iordache, Cornel Itu, Ciprian-Florin Luca, Antonella Marinescu, Vasile Mocanu, Carmen Ileana Moldovan, Rodica Nassar, Adrian Nastase, Marian Neacsu, Nicolae-Ciprian Nica, Bogdan Nicolae Niculescu Duvaz, Laurentiu Nistor, Constantin Nita, Iuliu Nosa, Florin-Costin Paslaru, Petre Petrescu, Victor-Viorel Ponta, Georgian Pop, Vasile Popeanga, Dan-Mircea Popescu, Neculai Ratoi, Cornel-Cristian Resmerita, Cristian Rizea, Ioan Sorin Roman, Lucretia Rosca, Victor Socaciu, Adrian Solomon, Anghel Stanciu, Sorin Constantin Stragea, Viorel Stefan, Florin- Cristian Tataru, Angel Tilvar, Aurelia Vasile, Radu Costin Vasilica, Petru Gabriel Vlase, Madalin-Stefan Voicu si Valeriu Stefan Zgonea.

La sesizare a fost anexata, in copie, Legea pentru modificarea si completarea Legii Arhivelor Nationale nr. 16/1996. Sesizarea a fost inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr. 6.188 din 15 noiembrie 2011 si formeaza obiectul Dosarului nr. 1.329A/2011.

Prin aceasta sesizare, autorii acesteia solicita Curtii sa se pronunte asupra constitutionalitatii art. 19, art. 19^1 si art. 19^2 din Legea pentru modificarea si completarea Legii Arhivelor Nationale nr. 16/1996, apreciind ca aceasta prezinta urmatoarele vicii de neconstitutionalitate extrinseca:
Legea supusa controlului de constitutionalitate contravine prevederilor constitutionale ale art. 61 si art. 75, prin prisma procedurii legislative de adoptare a acesteia. Astfel, autorii obiectiei de neconstitutionalitate sustin ca proiectul acestei legi a fost adoptat de Senat ca prima Camera sesizata, forma adoptata fiind trimisa la Camera Deputatilor, cu rol de Camera decizionala. In cadrul acestei Camere, procedura de adoptare a fost viciata prin faptul ca au fost puse in discutie o serie de amendamente la art. 18, art. 19 si art. 29 din Legea nr. 16/1996, care nu au fost analizate, in prima instanta, de Senat. Or, *legea trebuie sa fie rezultanta manifestarii de vointa concordanta a ambelor Camere ale Parlamentului.* Cu privire la acest aspect, autorii sesizarii invoca considerentele Deciziei Curtii Constitutionale nr. 472 din 22 aprilie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 336 din 30 aprilie 2008, conform carora modificarile si completarile pe care Camera decizionala le aduce asupra proiectului de lege adoptat de prima Camera sesizata trebuie sa se raporteze la materia avuta in vedere de initiator si la forma in care a fost reglementata de prima Camera.

Altfel, se ajunge la situatia ca o singura Camera, si anume Camera decizionala, sa legifereze, ceea ce contravine principiului bicameralismului consacrat de art. 61 alin. (2) din Constitutie, precum si competentelor stabilite pentru cele doua Camere, potrivit prevederilor constitutionale ale art. 75 alin. (1). In legatura cu aceasta situatie, autorii obiectiei de neconstitutionalitate considera ca, pentru amendamentele formulate, trebuia sa se solicite avizul Consiliului Legislativ, in temeiul art. 79 alin. (1) din Constitutie si al art. 99 alin. (7) din Regulamentul Camerei Deputatilor, deoarece, initial, acestea nu au facut obiectul avizului Consiliului Legislativ, prevederile constitutionale mentionate fiind astfel golite de continut. In acest sens invoca Decizia Curtii Constitutionale nr. 710 din 6 mai 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 358 din 28 mai 2009.

Autorii sesizarii arata ca *declararea ca abuzive a preluarilor facute in baza Decretului nr. 472/1971 poate deschide calea catre orice revendicare a oricaror documente preluate in baza acestui decret, anuland functia normala a Arhivelor Nationale din orice stat civilizat, aducand prejudicii memoriei istorice a statului roman si a cetatenilor sai*. In continuare, apreciaza ca *retrocedarea in natura a documentelor care au apartinut odata cultelor este o incalcare a drepturilor constitutionale. Nicaieri in lume nu se intampla acest lucru. In toate tarile civilizate exista arhive centralizate. Arhivele Nationale sunt o institutie a statului roman, iar ele nu pot fi devalizate*.

In conformitate cu dispozitiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sesizarea a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a transmite punctele lor de vedere asupra sesizarii de neconstitutionalitate.

Presedintele Senatului, prin Adresa nr. I 813 din 6 decembrie 2011, inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr. 6.673 din 6 decembrie 2011, a comunicat punctul sau de vedere asupra sesizarii de neconstitutionalitate, in care solicita respingerea acesteia, considerand ca modificarile si completarile aduse Legii Arhivelor Nationale nr. 16/1996 au fost adoptate cu respectarea prevederilor constitutionale ale art. 61 alin. (2), art. 75 si art. 79 alin. (1) si a jurisprudentei Curtii Constitutionale concretizate in deciziile nr. 472/2008, nr. 1.093/2008, nr. 710/2009, nr. 413/2010 si nr. 1.656/2010.

Presedintele Camerei Deputatilor a transmis punctul sau de vedere cu Adresa nr. 51/5.449 din 22 noiembrie 2011, inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr. 6.370 din 22 noiembrie 2011, prin care apreciaza ca sesizarea de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece art. 19, art. 19^1 si art. 19^2 din Legea pentru modificarea si completarea Legii Arhivelor Nationale nr. 16/1996 si legea in integralitatea ei sunt conforme cu prevederile constitutionale ale art. 61 alin. (2) si art. 79 alin. (1).

In acest sens arata, in esenta, in ceea ce priveste infrangerea art. 61 alin. (2) din Constitutie, ca dezbaterea realizata in Camera decizionala — Camera Deputatilor — s-a referit la continutul si forma initiativei legislative adoptate de Senat si s-a raportat la materia avuta in vedere de initiator, *cu toate ca in continut a fost realizata o anumita imbunatatire a sa, dupa cum urmeaza: [...] art. 19 a fost modificat si completat fara ca acesta sa cuprinda o alta materie sau o alta forma; dupa art. 19 au fost introduse art. 19^1 si art. 19^2 care cuprind reguli extrem de importante referitoare la revendicarea documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic National al Romaniei, reguli care nu existau in forma Senatului [...]*.

Referitor la incalcarea art. 79 alin. (1) din Constitutie, considera ca *avizul Consiliului Legislativ este facultativ [...], intrucat acesta este doar un organ consultativ, caruia Parlamentul ii poate solicita avize, fara sa fie obligat sa o faca*.

In sustinerea punctului sau de vedere, presedintele Camerei Deputatilor invoca deciziile Curtii Constitutionale nr. 472/2008, nr. 1.029/2008, nr. 710/2009 si nr. 1.656/2010. Guvernul, in punctul sau de vedere comunicat cu Adresa nr. 5/6.613/E.B. si inregistrat la Curtea Constitutionala sub nr. 6.554 din 30 noiembrie 2011, considera ca sesizarea este neintemeiata.

Astfel, referitor la infrangerea art. 61 alin. (2) din Constitutie, considera ca *respectarea procedurilor parlamentare constitutionale incumba exclusiv Camerelor Parlamentului, doar acestea se pot pronunta asupra realitatii si motivarii celor expuse de autorii criticii de neconstitutionalitate, Guvernul nefiind in masura sa faca aprecieri in acest sens*.

In ceea ce priveste incalcarea art. 79 alin. (1) din Constitutie, Guvernul apreciaza ca aceasta critica excedeaza controlului Curtii Constitutionale, deoarece textul constitutional nu prevede obligativitatea solicitarii avizului Consiliului Legislativ si pentru amendamente, aceasta atributie rezultand doar din Regulamentul Camerei Deputatilor.

In temeiul art. 76 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constitutionala a solicitat directorului general al Arhivelor Nationale opinia asupra sesizarii de neconstitutionalitate, care, prin Adresa nr. 18.809 din 29 noiembrie 2011, inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr. 6.535 din 29 noiembrie 2011, arata, in esenta, ca *Arhivele Nationale nu sustin modificarile si completarile aduse Legii Arhivelor Nationale nr. 16/1996 prin art. 19, art. 19^1 si art. 19^2*, deoarece astfel s-ar putea deschide calea catre orice revendicare a oricaror documente, *anuland functia normala a Arhivelor Nationale* si *aducand prejudicii memoriei istorice a statului roman si cetatenilor sai*.


CURTEA,


examinand obiectia de neconstitutionalitate, punctele de vedere ale presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, notele scrise depuse la dosar de directorul general al Arhivelor Nationale, dispozitiile legii criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

Curtea a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutie si ale art. 1, 10, 15, 16 si 18 din Legea nr. 47/1992 pentru organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sa solutioneze sesizarea de neconstitutionalitate formulata de cei 116 deputati.

Desi autorii criticii sesizeaza Curtea Constitutionala cu neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 19, art. 19^1 si art. 19^2 din Legea pentru modificarea si completarea Legii Arhivelor Nationale nr. 16/1996, din motivarea acesteia rezulta ca obiectia de neconstitutionalitate se refera la Legea pentru modificarea si completarea Legii Arhivelor Nationale nr. 16/1996, in ansamblul sau, astfel ca instanta constitutionala urmeaza sa se pronunte asupra constitutionalitatii acestei legi in raport cu criticile de neconstitutionalitate extrinseca formulate.

In opinia autorilor sesizarii, dispozitiile legii criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 61, art. 75 si art. 79 alin. (1), al caror cuprins este urmatorul:
  • Art. 61: *(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii. (2) Parlamentul este alcatuit din Camera Deputatilor si Senat.*;
  • Art. 75: *(1) Se supun spre dezbatere si adoptare Camerei Deputatilor, ca prima Camera sesizata, proiectele de legi si propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internationale si a masurilor legislative ce rezulta din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum si proiectele legilor organice prevazute la articolul 31 alineatul (5), articolul 40 alineatul (3), articolul 55 alineatul (2), articolul 58 alineatul (3), articolul 73 alineatul (3) literele e), k), l), n), o), articolul 79 alineatul (2), articolul 102 alineatul (3), articolul 105 alineatul (2), articolul 117 alineatul (3), articolul 118 alineatele (2) si (3), articolul 120 alineatul (2), articolul 126 alineatele (4) si (5) si articolul 142 alineatul (5). Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii si adoptarii, ca prima Camera sesizata, Senatului.
    (2) Prima Camera sesizata se pronunta in termen de 45 de zile. Pentru coduri si alte legi de complexitate deosebita termenul este de 60 de zile. In cazul depasirii acestor termene se considera ca proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate.
    (3) Dupa adoptare sau respingere de catre prima Camera sesizata, proiectul sau propunerea legislativa se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv.
    (4) In cazul in care prima Camera sesizata adopta o prevedere care, potrivit alineatului (1), intra in competenta sa decizionala, prevederea este definitiv adoptata daca si cea de-a doua Camera este de acord. In caz contrar, numai pentru prevederea respectiva, legea se intoarce la prima Camera sesizata, care va decide definitiv in procedura de urgenta.
    (5) Dispozitiile alineatului (4) referitoare la intoarcerea legii se aplica in mod corespunzator si in cazul in care Camera decizionala adopta o prevedere pentru care competenta decizionala apartine primei Camere.*;
  • Art. 79 alin. (1): *Consiliul Legislativ este organul consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizeaza proiectele de acte normative in vederea sistematizarii, unificarii si coordonarii intregii legislatii. El tine evidenta oficiala a legislatiei Romaniei.*

    Procedand la analizarea sustinerilor autorilor prezentei sesizari, Curtea retine ca, prin continutul sau normativ, legea supusa controlului de constitutionalitate se incadreaza in categoria legilor ordinare, avand ca obiect de reglementare modificarea si completarea Legii Arhivelor Nationale nr. 16/1996, care a fost adoptata in regimul legii organice.

    Examinand critica referitoare la nerespectarea procedurii de adoptare a legii inainte de promulgare, Curtea constata ca aceasta este intemeiata.

    Astfel, din analiza comparata a documentelor privind initierea si desfasurarea procesului legislativ in cauza, respectiv a propunerii legislative depuse de initiatori, a formei adoptate de Senat, ca prima Camera sesizata, si a celei adoptate de Camera Deputatilor, cu rol de Camera decizionala, Curtea retine ca sunt diferente majore de continut juridic intre forma finala a legii si forma proiectului de lege, modificarile si completarile adoptate de Camera Deputatilor dand o configuratie deosebita, semnificativ diferita fata de cea a proiectului de lege in forma adoptata de Senat.

    Asa cum a statuat Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 358 din 28 mai 2009, *Potrivit art. 61 din Constitutie, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii, iar structura sa este bicamerala, fiind alcatuit din Camera Deputatilor si Senat.

    Principiul bicameralismului, astfel consacrat, se reflecta insa nu numai in dualismul institutional in cadrul Parlamentului, ci si in cel functional, deoarece art. 75 din Legea fundamentala stabileste competente de legiferare potrivit carora fiecare dintre cele doua Camere are, in cazurile expres definite, fie calitatea de prima Camera sesizata, fie de Camera decizionala. Totodata, tinand seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ suprem al poporului roman si de unicitatea sa ca autoritate legiuitoare a tarii, Constitutia nu permite adoptarea unei legi de catre o singura Camera, fara ca proiectul de lege sa fi fost dezbatut si de cealalta Camera. Art. 75 din Legea fundamentala a introdus, dupa revizuirea si republicarea acesteia in octombrie 2003, solutia obligativitatii sesizarii, in anumite materii, ca prima Camera, de reflectie, a Senatului sau, dupa caz, a Camerei Deputatilor si, pe cale de consecinta, reglementarea rolului de Camera decizionala, pentru anumite materii, a Senatului si, pentru alte materii, a Camerei Deputatilor, tocmai pentru a nu exclude o Camera sau alta din mecanismul legiferarii.

    Totodata, alin. (4) si (5) ale art. 75 din Constitutie prevad modul de rezolvare a posibilelor «conflicte de competenta» intre prima Camera sesizata si Camera decizionala, dar nu exista un text in Constitutie care sa permita Camerei decizionale sa se indeparteze de la «limitele sesizarii» date de solutia adoptata de catre prima Camera sesizata.*

    Asa cum s-a aratat deja, diferentele de continut juridic dintre forma proiectului de lege adoptat de Senat, ca prima Camera sesizata, si a legii adoptate de Camera Deputatilor, in calitate de Camera decizionala, sunt de natura sa incalce principiul bicameralismului, in sensul ca forma finala a legii, in redactarea adoptata de Camera decizionala, se indeparteaza in mod substantial de forma adoptata de Camera de reflectie, ceea ce echivaleaza practic cu excluderea acesteia din urma de la procesul de legiferare. Or, legea trebuie sa fie rezultanta manifestarii de vointa concordante a ambelor Camere ale Parlamentului.

    In jurisprudenta sa in materie, de pilda Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 336 din 30 aprilie 2008, Curtea Constitutionala, luand in considerare normele si principiile fundamentale mai sus mentionate, a statuat ca *Dezbaterea parlamentara a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative nu poate face abstractie de evaluarea acesteia in plenul celor doua Camere ale Parlamentului nostru bicameral*. Totodata, este adevarat, asa cum a retinut Curtea prin Decizia nr. 1.093 din 15 octombrie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 711 din 20 octombrie 2008, ca, in dezbaterea unei initiative legislative, Camerele au un drept propriu de decizie asupra acesteia, dar principiul bicameralismului nu poate fi respectat decat atat timp cat ambele Camere ale Parlamentului au dezbatut si s-au exprimat cu privire la acelasi continut si la aceeasi forma ale initiativei legislative.

    Curtea constata ca legea, in redactarea pe care a adoptat-o Camera Deputatilor, se indeparteaza in mod substantial atat de textul propunerii legislative, cat si de obiectivele urmarite de aceasta propunere.

    Legea criticata nu a fost deci adoptata in virtutea prerogativelor constitutionale ale Parlamentului conferite de art. 61 alin. (1), incalcandu-se astfel si principiul suprematiei Constitutiei prevazut de prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (5).

    In fine, Curtea retine ca art. 79 din Constitutie, reglementand institutia Consiliului Legislativ, prevede la alin. (1) ca acesta *avizeaza proiectele de acte normative*. Totodata, potrivit art. 99 alin. (7) din Regulamentul Camerei Deputatilor, *Presedintele comisiei sesizate in fond poate solicita punctul de vedere al Consiliului Legislativ cu privire la unele amendamente, punct de vedere care va fi trimis in termenul stabilit de comisie*.

    Curtea observa asadar ca avizul dat de Consiliul Legislativ se referea la propunerea legislativa si ca proiectul de lege adoptat de Camera Deputatilor a capatat o forma deosebita de cea avizata initial de Consiliul Legislativ. In aceasta situatie, era de apreciat daca nu ar fi fost cazul ca pentru amendamentele formulate sa se fi solicitat punctul de vedere al Consiliului Legislativ, avand suportul constitutional in art. 79 alin. (1) din Constitutie si cel regulamentar in art. 99 alin. (7) din Regulamentul Camerei Deputatilor. In acest sens a statuat Curtea cu ocazia pronuntarii Deciziei nr. 710 din 6 mai 2009.

    In aceste conditii, exigentele prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (5), art. 61 si art. 75, precum si ale considerentelor deciziilor Curtii Constitutionale nr. 472 din 22 aprilie 2008 si nr. 710 din 6 mai 2009, invocate in sustinerea criticii de neconstitutionalitate extrinseca, nu au fost indeplinite, deoarece este vorba de o lege care depaseste cadrul proiectului de lege depus la Senat. Astfel, adoptarea ei de catre Camera Deputatilor s-a facut, pe de o parte, fara a se supune dezbaterii si adoptarii de catre prima Camera sesizata a noilor texte si solutii adoptate de Camera decizionala, iar, pe de alta parte, cu infrangerea principiilor constitutionale in virtutea carora o lege nu poate fi adoptata de catre o singura Camera, aceasta fiind opera intregului Parlament.

    Pentru considerentele expuse, sesizarea de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru modificarea si completarea Legii Arhivelor Nationale nr. 16/1996 este intemeiata.
    DECIZIE





    In temeiul art. 146 lit. a) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) si al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,


    CURTEA CONSTITUTIONALA

    In numele legii

    DECIDE:


    Constata ca Legea pentru modificarea si completarea Legii Arhivelor Nationale nr. 16/1996 este neconstitutionala.

    Definitiva si general obligatorie.

    Decizia se comunica Presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si primului-ministru si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

    Dezbaterea a avut loc la data de 7 decembrie 2011 si la aceasta au participat: Augustin Zegrean, presedinte, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Lazaroiu, Mircea Stefan Minea, Iulia Antoanella Motoc, Ion Predescu, Puskás Valentin Zoltán si Tudorel Toader, judecatori.






  • Sectiune Decizii neconstitutionalitate (NC) si Recursuri admise in interesul legii (RIL)





    Termeni juridici, grupare tematica




    Coordonator
    Magdalena Popeanga

    Website administrat de
    Alioth Software
    Politica de securitate
    Termeni si conditii
     RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
    98 useri online

    Useri autentificati: