RIL Recurs in interesul legii/ Decizie ICCJ
Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011 privind stabilirea si
recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, prin luarea in considerare a formelor de retribuire obtinute in acord global
Publicata in Monitorul Oficial nr. 824/2011 - M. Of. 824 / 22 noiembrie 2011
|
|
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
COMPLETUL COMPETENT SA JUDECE RECURSUL IN INTERESUL LEGII
Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011 provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, prin luarea in considerare a formelor de retribuire obtinute in acord global
Completul competent sa judece recursul in interesul legii ce
formeaza obiectul Dosarului nr. 18/2011 este legal constituit
conform dispozitiilor art. 330^6 alin. 2 din Codul de procedura
civila, modificat si completat prin Legea nr. 202/2010, si ale
art. 27^2 alin. 2 lit. b) din Regulamentul privind organizarea si
functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie,
republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.
Sedinta completului este prezidata de doamna judecator
dr. Rodica Aida Popa, vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie
si Justitie.
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de
Casatie si Justitie este reprezentat de doamna procuror-sef
adjunct Antonia Eleonora Constantin.
La sedinta de judecata participa magistratul-asistent sef al
Sectiei de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de
Casatie si Justitie, domnul Bogdan Georgescu, desemnat in
conformitate cu dispozitiile art. 27^3 din Regulamentul privind
organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de
Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile
ulterioare.
Inalta Curte de Casatie si Justitie — Completul competent
sa judece recursul in interesul legii a luat in examinare recursul
in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de
pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie privind stabilirea si
recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul
sistem al asigurarilor sociale de stat, prin luarea in considerare
a formelor de retribuire obtinute in acord global, prevazute de
art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea retribuirii dupa cantitatea si
calitatea muncii nr. 57/1974.
Reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe
langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul in
interesul legii, punand concluzii pentru admiterea acestuia si
pronuntarea unei decizii prin care sa se asigure interpretarea si
aplicarea unitara a legii.
INALTA CURTE,
deliberand asupra recursului in interesul legii, constata
urmatoarele:
1. Problema de drept care a generat practica neunitara
Prin recursul in interesul legii formulat de procurorul general
al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a
aratat ca in practica judiciara nationala nu exista un punct de
vedere unitar cu privire la stabilirea si recalcularea pensiilor din
sistemul public provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale
de stat, prin luarea in considerare a formelor de retribuire
obtinute in acord global, prevazute de art. 12 alin. 1 lit. a) din
Legea retribuirii dupa cantitatea si calitatea muncii nr. 57/1974.
2. Examenul jurisprudential
Prin recursul in interesul legii se arata ca in urma verificarii
jurisprudentei la nivel national, cu privire la stabilirea si
recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul
sistem al asigurarilor sociale de stat, prin luarea in considerare
a formelor de retribuire obtinute in acord global, prevazute de
art. 12 alin. 1 lit. a) din Legea retribuirii dupa cantitatea si
calitatea muncii nr. 57/1974, a fost relevata o practica neunitara.
3. Solutiile pronuntate de instantele judecatoresti
3.1. Intr-o prima orientare a practicii, unele instante de
judecata au considerat ca la stabilirea si recalcularea pensiilor
din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurarilor
sociale de stat casele judetene de pensii au obligatia sa
valorifice si veniturile suplimentare obtinute in acord global. In
acest sens instantele au retinut ca neluarea in considerare a
sumelor respective, care au constituit baza de calcul al
contributiei de asigurari sociale, echivaleaza cu o incalcare a principiului contributivitatii, avand drept consecinta, pe de o
parte, nerealizarea scopului avut in vedere de legiuitor atunci
cand a consacrat acest principiu, iar, pe de alta parte, crearea
unei discriminari intre persoanele care au realizat stagii de
cotizare anterior si ulterior intrarii in vigoare a Legii nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari
sociale.
3.2. Intr-o a doua orientare a practicii, alte instante au
considerat ca veniturile obtinute in acord global, prevazute in
legislatia anterioara anului 2001, nu pot fi valorificate la stabilirea
si recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul
sistem al asigurarilor sociale de stat. In argumentarea acestei
opinii au fost avute in vedere dispozitiile mentionate la pct. IV din
anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind
recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul
sistem al asigurarilor sociale de stat, care stipuleaza ca nu sunt
luate in calcul la stabilirea punctajului mediu anual intrucat nu au
facut parte din baza de calcul al pensiilor, conform legislatiei
anterioare datei de 1 aprilie 2001, formele de retribuire in acord
sau cu bucata, in regie si dupa timp, pe baza de tarife sau cote
procentuale, aceasta dispozitie legala fiind in concordanta cu
prevederile Legii nr. 19/2000.
In consecinta, fata de prevederile legale evocate,
determinant in valorificarea veniturilor suplimentare la calculul
pensiilor, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001,
este ca acestea sa fi facut parte din baza de calcul al pensiilor
conform legislatiei anterioare si sa fi fost inregistrate in carnetul
de munca pana la data de 1 aprilie 1992 (data intrarii in vigoare
a Legii nr. 49/1992 pentru modificarea si completarea unor
reglementari din legislatia de asigurari sociale), iar, ulterior
acestei date, sa fi avut caracter permanent, sa fi facut parte din
baza de calcul al pensiilor, conform legislatiei anterioare, si sa fi
fost inregistrate in carnetul de munca sau dovedite cu
adeverintele eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare.
Intrucat veniturile realizate in acord global nu reprezentau
sporuri cu caracter permanent, s-a considerat, avandu-se in
vedere principiul neretroactivitatii legii civile, ca nu poate fi
recunoscuta incidenta, in aceste cauze, a principiului
contributivitatii, pentru perioada anterioara datei de 1 aprilie
2001.
4. Opinia procurorului general
Procurorul general a opinat pentru a doua orientare
jurisprudentiala.
Prin argumentele expuse de procurorul general s-a aratat ca,
in virtutea principiului neretroactivitatii legii, dispozitiile Legii
nr. 19/2000 sunt aplicabile persoanelor care au realizat stagii
de cotizare si se vor pensiona dupa intrarea in vigoare a legii, iar
in privinta perioadei anterioare intrarii sale in vigoare, aceasta
lege cuprinde dispozitii tranzitorii speciale in art. 164.
Formele de retribuire in acord global au fost exceptate de
legiuitor, in mod expres, de la calculul pentru stabilirea
punctajului mediu anual, intrucat nu au facut parte din baza de
calcul al pensiilor, conform legislatiei anterioare datei de 1 aprilie
2001, iar drepturile banesti obtinute in acord global erau venituri
suplimentare, ca parte variabila a retributiei, si nu au fost
inscrise in carnetele de munca, astfel incat nu pot fi luate in
calcul la determinarea punctajelor anuale potrivit dispozitiilor
art. 164 alin. (2) si (3) din Legea nr. 19/2000.
Sustinerea, conform careia s-ar incalca prevederile art. 1 din
Protocolul nr. 1 aditional la Conventia pentru apararea
drepturilor si libertatilor fundamentale, nu poate fi primita
intrucat nu suntem in prezenta unui *bun*, notiune cu
semnificatie autonoma, in sensul Conventiei, care, fara a se
limita numai la proprietatea unor bunuri corporale, include orice
interes economic cu valoare patrimoniala, si nici a unei
*sperante legitime*, deoarece atat dispozitiile art. 164 din Legea
nr. 19/2000, cat si cele ale Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr. 4/2005 stabilesc in mod expres elementele care stau la baza
determinarii si recalcularii punctajului anual pentru perioadele
anterioare intrarii in vigoare a noii reglementari-cadru in
domeniul sistemului public de pensii.
In justificarea interesului actual in promovarea recursului in
interesul legii, procurorul general a aratat ca, desi Legea
nr. 19/2000 a fost abrogata in mod expres prin art. 196 lit. a) din
Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice,
problema de drept invocata subzista si se cuvine a fi dezlegata,
avand in vedere dispozitiile tranzitorii continute de art. 174 si
178 din Legea nr. 263/2010.
5. Raportul asupra recursului in interesul legii
Prin raportul intocmit in cauza au fost propuse doua solutii:
5.1. O prima solutie propusa prin raport a fost aceea de
respingere a recursului in interesului legii, ca inadmisibil, pentru
prezervarea autoritatii de lucru interpretat, avand in vedere ca,
prin Decizia nr. 30 din 16 noiembrie 2009*), Inalta Curte de
Casatie si Justitie — Sectiile Unite a respins recursul in interesul
legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa
Inalta Curte de Casatie si Justitie si sesizarea Colegiul de
conducere al Curtii de Apel Craiova cu privire la stabilirea si
recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul
sistem al asigurarilor sociale de stat, referitor la posibilitatea
luarii in considerare a formelor de retribuire obtinute in acord
global, prevazute de art. 12 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 57/1974
privind retribuirea dupa cantitatea si calitatea muncii, cu
motivarea ca *textele de lege enuntate, fiind clare si lipsite de
echivoc, nu suntem in prezenta unei ambiguitati de
reglementare, astfel incat nu se poate considera ca problema
de drept supusa examinarii este susceptibila de a fi solutionata
diferit de instantele judecatoresti, iar dispozitiile art. 329 din
Codul de procedura civila nu sunt aplicabile*. In argumentarea
acestei solutii a fost avut in vedere faptul ca dispozitiile supuse
interpretarii pe calea recursului in interesul legii nu au suferit
modificari sau completari.
-----------
*) Decizia nr. 30/2009 nu a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
5.2. A doua solutie propusa prin raportul intocmit in cauza a
fost de admitere a recursului in interesul legii declarat de
procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de
Casatie si Justitie cu privire la aplicarea dispozitiilor privind
stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public provenite
din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, prin luarea in
considerare a formelor de retribuire obtinute in acord global,
prevazute de art. 12 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 57/1974, in sensul
ca, in raport cu circumstantele particulare ale cauzelor deduse
judecatii, in ipoteza in care se va dovedi ca, pentru sumele
salariale, reprezentand venituri suplimentare pentru munca in
acord, s-a platit contributia de asigurari sociale la sistemul public
de pensii si aceste drepturi salariale suplimentare au fost incluse
in salariul brut, formele de retribuire obtinute in acord global vor
fi luate in considerare pentru stabilirea si recalcularea pensiilor
din sistemul public.
6. Inalta Curte
Asa cum rezulta din expunerea anterioara a circumstantelor
care au condus la promovarea recursului in interesul legii,
obiectul practicii neunitare il reprezinta solutiile pronuntate de
instantele judecatoresti cu privire la stabilirea si recalcularea
pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al
asigurarilor sociale de stat, prin luarea in considerare a formelor
de retribuire obtinute in acord global, prevazute de art. 12 alin. 1
lit. a) din Legea retribuirii dupa cantitatea si calitatea muncii
nr. 57/1974.
Legea nr. 19/2000 a instituit, prin art. 2 lit. e), ca principiu
fundamental al sistemului de asigurari sociale roman, principiul contributivitatii, nominalizat expres si in preambulul legii. Acest
principiu era prevazut, chiar daca nu era mentionat in mod
expres, si in legea anterioara, respectiv Legea nr. 3/1977 privind
pensiile de asigurari sociale de stat si asistenta sociala,
stipulandu-se ca dreptul la pensie era recunoscut tuturor
cetatenilor care au desfasurat o activitate permanenta pe baza
unui contract de munca pentru care angajatorii au platit
contributia de asigurari sociale prevazuta de lege.
Sub acest aspect nu poate fi primita teoria, imbratisata in a
doua orientare jurisprudentiala, in sensul ca s-ar face o aplicare
retroactiva a Legii nr. 19/2000, in ceea ce priveste principiul
contributivitatii, pentru persoanele ale caror drepturi la pensie
s-au nascut anterior datei de 1 aprilie 2001.
Potrivit Legii nr. 3/1977, actul normativ in baza caruia au fost
stabilite pensiile aflate in discutie, nu exista obligatia salariatului
de a vira contributia pentru pensia de asigurari sociale, aceasta
obligatie revenind numai angajatorului. Ulterior, noua lege a
pensiilor, Legea nr. 19/2000, a instituit obligatia virarii acestei
contributii de asigurari sociale atat pentru angajator, cat si pentru
angajat, reglementand si posibilitatea recalcularii pensiei prin
adaugarea stagiilor de cotizare nevalorificate la stabilirea
acesteia (art. 169).
Conform art. 8, 9 si 117 din Legea nr. 57/1974 si art. 4 si 5 din
Legea nr. 2/1983 cu privire la principiile de baza ale
perfectionarii sistemului de retribuire a muncii si de repartitie a
veniturilor oamenilor muncii, care reglementa lucrul in acord
global si instituia forma de retribuire prin acord global, veniturile
realizate prin munca in acord global nu aveau natura unor
sporuri, ci, la acea vreme, ele reprezentau insasi o forma de
retribuire.
In acelasi timp dispozitiile art. 10 din Legea nr. 3/1977
prevedeau ca baza de calcul al pensiei o constituie retributia
tarifara, text ce a fost modificat ulterior prin Legea nr. 49/1992,
prin care baza de calcul al pensiei a fost extinsa, in sensul ca la
stabilirea drepturilor de pensionare erau avute in vedere salariul
de baza si o serie de sporuri sau indemnizatii ce nu intrasera
anterior in aceasta baza.
Aparitia Legii nr. 19/2000 a dus la crearea unui sistem de
asigurari sociale de tip nou, construit in jurul unui principiu
fundamental, si anume ca orice element salarial, efectiv incasat
pe parcursul intregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul
si/sau angajatorul (in functie de reglementarea in vigoare) au/a
achitat statului contributii de asigurari sociale trebuie sa se
reflecte in cuantumul pensiei.
In acest sens, pentru inlaturarea inechitatilor dintre Legea
nr. 19/2000 si Legea nr. 3/1977, in cursul anului 2005 a aparut
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind
recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul
sistem al asigurarilor sociale de stat, iar dispozitiile art. 1 si art. 2
alin. (1) din acest act normativ stipuleaza ca se recalculeaza
toate pensiile din sistemul public provenite din fostul sistem al
asigurarilor sociale de stat, stabilite in baza legislatiei in vigoare
anterior datei de 1 aprilie 2001, recalculare care se face cu
respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000.
La pct. I—V din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului
nr. 4/2005 sunt enumerate sporurile, indemnizatiile si orice alte
venituri suplimentare care trebuie avute in vedere la
determinarea punctajului mediu anual, insa, prin dispozitiile
pct. VI se stipuleaza in mod expres ca nu sunt luate in calcul la
stabilirea punctajului mediu anual, intrucat nu au facut parte din
baza de calcul al pensiilor anterioare datei de 1 aprilie 2001,
formele de retribuire in acord sau cu bucata, in regie ori dupa
timp, pe baza de tarife sau cote procentuale.
Aceasta dispozitie normativa pe care procurorul general isi
intemeiaza argumentatia poate fi insa inlaturata intrucat intra in
contradictie atat cu prevederile anterioare din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 4/2005, cat si cu Legea nr. 19/2000, in
conditiile in care s-a incalcat principiul ierarhiei actelor
normative, Legea nr. 19/2000 fiind legea-cadru, iar ordonanta
de urgenta fiind data in aplicarea acestei legi, astfel incat se
incalca principiul fundamental al contributivitatii, cu neluarea in
calcul a tuturor formelor de retribuire a muncii, anterior datei de
1 aprilie 2001.
Normele speciale reprezentate de dispozitiile Ordonantei de
urgenta a Guvernului nr. 4/2005 se completeaza cu cele
generale cuprinse in Legea nr. 19/2000, ambele reglementand
domeniul pensiilor din sistemul public. Or, constatand aplicarea
principiului contributivitatii, instanta de judecata nu creeaza
norme juridice noi, dupa cum nu le ignora pe cele existente, ci
aplica o norma juridica existenta, cu valoare de principiu, unor
situatii particulare, in care este lipsit de relevanta juridica
caracterul temporar si variabil al unor venituri, cata vreme,
pentru acestea, au fost retinute sume reprezentand contributii
la fondul de pensii.
In acest sens trebuie subliniat ca dispozitiile mentiunii de la
pct. VI din anexa la Ordonanta de urgenta a Guvernului
nr. 4/2005 au fost atacate la Curtea Constitutionala a Romaniei,
respingandu-se exceptia de neconstitutionalitate, conform
Deciziei nr. 736 din 24 octombrie 2006, insa aceasta decizie a
Curtii Constitutionale nu exclude *de plano* posibilitatea
valorificarii veniturilor enumerate in mod exhaustiv in acest act
normativ, ci prevede ca aplicabilitatea la cazul concret a acestor
prevederi legale se stabileste de instanta, in functie de
includerea sau nu a acestor venituri in baza de calcul al
contributiilor de asigurari sociale. Astfel, in opinia Curtii
Constitutionale, problema daca aceste venituri au facut sau nu
parte din baza de calcul al pensiilor si daca s-au incasat sau nu
contributii de asigurari sociale de stat pentru veniturile excluse
de la punctajul anual constituie probleme de fapt si de aplicare
a legii a caror solutionare intra in competenta exclusiva a
instantelor judecatoresti.
Astfel fiind, in acord cu Decizia nr. 736 din 24 decembrie
2006 a Curtii Constitutionale, instantelor judecatoresti, in
exercitarea deplinei jurisdictii in fapt si in drept, le incumba
atributul exclusiv al verificarii imprejurarilor daca, potrivit
legislatiei anterioare, s-au incasat sau nu contributii de asigurari
sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea
punctajului anual si daca aceste venituri au facut sau nu parte
din baza de calcul al pensiilor, acestea constituind probleme de
fapt si de aplicare a legii in cazuri concrete individuale, iar nu o
problema de interpretare a legii.
Astfel, interpretarea general obligatorie, care ar contura sau
determina intelesul si sensul legii, are ca obiect principal si
exclusiv interpretarea considerata ca necesara, fata de sensul
indoielnic sau obscur al legii.
Interpretarea cazuistica, insa, are in vedere nu un
impediment determinat de o lege neclara sau obscura, ci
aplicarea legii, in functie de circumstantele particulare ale
cauzei, care incumba exclusiv instantelor judecatoresti investite
cu o anumita cauza.
Aceasta concluzie este intarita de considerentele Curtii
Europene a Drepturilor Omului, enuntate in Cauza Mosteanu
contra Romaniei, (Hotararea din 22 noiembrie 2002, paragraful 42),
astfel: in ceea ce priveste obligatia judecatorilor de a se
conforma jurisprudentei stabilite de Sectiile Unite ale Curtii
Supreme de Justitie, Curtea reaminteste ca reunirea Sectiilor
Unite ale unei jurisdictii are drept scop sa confere autoritate
deosebita celor mai importante decizii de principiu pe care
aceasta jurisdictie este chemata sa le pronunte; aceasta
autoritate particulara — fiind vorba de o curte suprema — se
impune sectiilor acestei jurisdictii, ca si jurisdictiilor inferioare,
fara a se aduce atingere dreptului si sarcinii lor de a examina, in
totala independenta, cazurile concrete care le sunt supuse
judecatii.
In concluzie, neluarea in considerare a unor sume care au
constituit baza de calcul al contributiei de asigurari sociale
echivaleaza cu o incalcare a principiului contributivitatii, avand
drept finalitate nerealizarea scopului avut in vedere de legiuitor
(drepturi de pensie calculate conform contributiei de asigurari
sociale) si crearea unei discriminari intre persoanele care au
realizat stagii de cotizare anterior si ulterior intrarii in vigoare a
Legii nr. 19/2000, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005
fiind emisa in considerarea atingerii scopului fundamental al
inlaturarii inechitatilor dintre persoanele pensionate sub imperiul
Legii nr. 3/1977, in raport cu cele pensionate sub imperiul legii
noi, Legea nr. 19/2000, in ceea ce priveste cuantumul acestor
drepturi.
Astfel, in conditiile in care se constata de catre instantele
investite cu cereri de recalculare a pensiilor ca pentru sumele
salariale, reprezentand venituri suplimentare pentru munca in
acord, angajatorul a platit contributia de asigurari sociale la
sistemul public de pensii, ca aceste drepturi salariale
suplimentare au fost incluse in salariul de baza brut, ca bugetul
asigurarilor sociale a fost alimentat cu contributia de asigurari
sociale platita de catre angajator, aferenta veniturilor salariale
suplimentare obtinute de catre salariati, este firesc ca o parte
din aceasta contributie sa revina fostilor salariati, in prezent
pensionati, si sa fie avuta in vedere la recalcularea drepturilor de
pensie, conform Legii nr. 19/2000 si Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 4/2005.
DECIZIE
Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 330^7 cu referire la art. 329 din Codul de procedura civila, asa cum a fost
modificat si completat prin Legea nr. 202/2010,
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
In numele legii
DECIDE:
Admite recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si
Justitie.
In interpretarea dispozitiilor art. 2 lit. e), art. 78 si art. 164 alin. (1) si (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de
pensii si alte drepturi de asigurari sociale si ale art. 1 si 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea
pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, stabileste ca:
Formele de retribuire obtinute in acord global, prevazute de art. 12 alin. 1 lit. a) din Legea retribuirii dupa cantitatea si
calitatea muncii nr. 57/1974, vor fi luate in considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public, daca au fost incluse
in salariul brut si, pentru acestea, s-a platit contributia de asigurari sociale la sistemul public de pensii.
Obligatorie, potrivit art. 330^7 alin. 4 din Codul de procedura civila.
Pronuntata, in sedinta publica astazi, 17 octombrie 2011.
|
|
