DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  
Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Decizie neconstitutionalitate

Decizia nr. 1611 din 15 decembrie 2010 privind constitutionalitatea art. 12 alin. (4) si (5), art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) si (2), art. 37 partea introductiva, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) si art. 44 din Regulamentul Camerei Deputatilor, astfel cum a fost modificat prin hotararile nr. 26 si nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputatilor

Decizie neconstitutionalitate din 15-12-2010
Curtea Constitutionala
Anul 2016 [4 decizii]
Anul 2015 [17 decizii]
Anul 2014 [23 decizii]
Anul 2013 [10 decizii]
Anul 2012 [25 decizii]
Anul 2011 [17 decizii]
Anul 2010 [30 decizii]
Anul 2009 [36 decizii]
Anul 2008 [3 decizii]
Anul 2007 [36 decizii]
Anul 2006 [15 decizii]
Anul 2005 [11 decizii]
Anul 2004 [8 decizii]
Anul 2003 [14 decizii]
TOATE [249 decizii]
Recursuri in interesul Legii, recursuri ICCJ
Anul 2015 [2 decizii]
Anul 2014 [13 decizii]
Anul 2013 [16 decizii]
Anul 2012 [16 decizii]
Anul 2011 [23 decizii]
Anul 2010 [8 decizii]
Anul 2009 [28 decizii]
Anul 2008 [46 decizii]
Anul 2007 [71 decizii]
Anul 2006 [31 decizii]
Anul 2005 [18 decizii]
Anul 2004 [1 decizii]
Anul 2003 [3 decizii]
TOATE [276 decizii]
Cautare decizii:    



Decizie neconstitutionalitate
Decizia nr. 1611 din 15 decembrie 2010 privind constitutionalitatea art. 12 alin. (4) si (5), art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) si (2), art. 37 partea introductiva, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) si art. 44 din Regulamentul Camerei Deputatilor, astfel cum a fost modificat prin hotararile nr. 26 si nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputatilor


Publicata in Monitorul Oficial nr. 866/2010 - M. Of. 866 / 23 decembrie 2010



I. Cu Adresa nr. 51/5.556 din 23 noiembrie 2010, secretarul general al Camerei Deputatilor a trimis Curtii Constitutionale, in temeiul dispozitiilor art. 146 lit. c) din Constitutie, precum si al art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sesizarea formulata de 56 de deputati apartinand Grupului parlamentar al Aliantei Politice PSD+PC referitoare la neconstitutionalitatea art. 12 din Regulamentul Camerei Deputatilor si a Hotararii Camerei Deputatilor nr. 27/2010 privind modificarea Regulamentului Camerei Deputatilor.

Autorii sesizarii sunt urmatorii: Lucretia Rosca, Angel Tilvar, Marian Neacsu, Marian Ghiveciu, Cristian Rizea, MadalinStefan Voicu, Gheorghe Ana, Claudiu Iulian Manda, Ion Dumitru, Florin Iordache, Sonia-Maria Draghici, Gheoghe Ciocan, Georgian Pop, Neculai Ratoi, Petre Petrescu, Dumitru Boabes, Dumitru Chirita, Valeriu Stefan Zgonea, Dumitrescu Cristian- Sorin, Florentin Balosin Gust, Antonella Marinescu, Petru Gabriel Vlase, Mihai Tudose, Doru-Claudian Frunzulica, Eugen Bejinariu, Nicolae-Ciprian Nica, Rodica Nassar, Ioan Damian, Vasile-Ghiorghe Gliga, Raul-Victor Surdu-Soreanu, Viorel Stefan, Andrei Dolineaschi, Cornel Cristian Resmerita, Ciprian- Florin Luca, Ioan Sorin Roman, Vasile Popeanga, Horia Teodorescu, Victor Cristea, Carmen Ileana Moldovan, Costica Macaleti, Bogdan Nicolae Niculescu Duvaz, Ion Calin, Doina Burcau, Ion Mocioalca, Ileana Cristina Dumitrache, Matei Radu Bratianu, Florian Popa, Ioan Cindrea, Horia Grama, Ion Burnei, Marian Florian Saniuta, Filip Georgescu, Victor Socaciu, Dan Nica, Silvestru Mircea Lup, Mircea Dusa.

Sesizarea a fost inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr. 16.667 din 23 noiembrie 2010, formand obiectul Dosarului nr. 4.613 C/2010.

II. Obiectul sesizarii, astfel cum a fost formulat de autorii acesteia, il constituie prevederile art. 12 alin. (4) si (5), art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) si (2), art. 37 (cu referire insa numai la partea introductiva a acestui articol), art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) si art. 44 din Regulamentul Camerei Deputatilor, aprobat prin Hotararea Camerei Deputatilor nr. 8/1994, republicata, astfel cum a fost modificata si completata prin hotararile nr. 26 si nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputatilor, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 679 din 7 octombrie 2010.

Textele criticate au urmatorul cuprins:
  • art. 12 alin. (4) si (5): *(4) Deputatii partidelor politice, formatiunilor politice, aliantelor politice sau ai aliantelor electorale care nu intrunesc numarul necesar pentru a forma un grup parlamentar, precum si deputatii independenti sau care au devenit independenti in timpul unei legislaturi se pot reuni in grupuri parlamentare mixte ori se pot afilia altor grupuri parlamentare constituite potrivit alin. (1) sau intr-un grup al deputatilor independenti, dupa caz.
    (5) Deputatii care au devenit independenti in timpul unei legislaturi pot constitui un singur grup parlamentar cu respectarea alin. (6).*;
  • art. 20 alin. (3): *Biroul permanent al Camerei Deputatilor este format in urma negocierilor dintre liderii grupurilor parlamentare, respectandu-se configuratia politica a Camerei Deputatilor. In cazul constituirii unui grup de deputati independenti avand un numar de minimum 10 deputati, componenta Biroului permanent se renegociaza conform noii configuratii politice a Camerei Deputatilor, incepand cu urmatoarea sesiune. Grupului parlamentar constituit din deputatii independenti ii poate reveni un singur reprezentant in Biroul permanent.*;
  • art. 23 alin. (1) si (2): *(1) Alegerea vicepresedintilor, a secretarilor si a chestorilor care compun Biroul permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare, in conformitate cu ponderea acestora potrivit configuratiei politice initiale a Camerei Deputatilor si negocierii liderilor grupurilor parlamentare, cu aplicarea corespunzatoare a prevederilor art. 20 alin. (3).
    (2) In vederea depunerii propunerilor, Camera Deputatilor aproba numarul de locuri din Biroul permanent, negociat de liderii grupurilor parlamentare, asa cum revin, pe functii, grupurilor parlamentare constituite potrivit configuratiei politice initiale a Camerei Deputatilor, cu aplicarea corespunzatoare a prevederilor art. 20 alin. (3).*;
  • art. 37 partea introductiva: *Comitetul liderilor grupurilor parlamentare este alcatuit din liderii grupurilor parlamentare constituite conform configuratiei politice a Camerei si are urmatoarele atributii:*;
  • art. 38 alin. (1): *Comitetul liderilor grupurilor parlamentare hotaraste cu majoritatea rezultata din ponderea votului fiecarui membru prezent. Ponderea este data de proportia grupului parlamentar reprezentat de lider in numarul total al deputatilor, conform configuratiei politice a Camerei.*;
  • art. 41 alin. (1): *Alcatuirea comisiilor Camerei Deputatilor se face cu respectarea configuratiei politice a acesteia.*;
  • art. 43 alin. (1): *Numarul membrilor fiecarei comisii a Camerei Deputatilor este stabilit, prin acordul liderilor grupurilor parlamentare, cu respectarea configuratiei politice a Camerei Deputatilor.*;
  • art. 44: *Daca grupurile parlamentare nu ajung la un acord asupra componentei uneia sau a mai multor comisii, Biroul permanent supune spre aprobare si Camera Deputatilor hotaraste, cu votul majoritatii membrilor prezenti, asupra candidaturilor sustinute de fiecare dintre grupurile parlamentare, respectandu-se configuratia politica a Camerei.*

    III. In motivarea sesizarii se sustin, in esenta, urmatoarele: Dispozitiile art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) si (2), art. 37 partea introductiva, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) si art. 44 din Regulamentul Camerei Deputatilor, aprobat prin Hotararea Camerei Deputatilor nr. 8/1994, republicata, astfel cum a fost modificata prin Hotararea nr. 27 din 5 octombrie 2010 a Camerei Deputatilor, *incalca principiul configuratiei politice initiale, prevazut de art. 64 alin. (5) din Constitutie, si introduc regula unei configuratii politice noi in Camera Deputatilor, alta decat cea initiala rezultata din alegeri, configuratie determinata de constituirea grupului parlamentar al deputatilor independenti*. Se invoca in acest sens deciziile Curtii Constitutionale nr. 601 si nr. 602 din 14 noiembrie 2005, prin care s-a statuat ca prin configuratie politica a fiecarei Camere se intelege compunerea acesteia rezultata din alegeri, pe baza proportiei pe care grupurile parlamentare o detin in totalul membrilor respectivi.
    Dispozitiile art. 12 alin. (5) din Regulamentul Camerei Deputatilor incalca, in opinia autorilor sesizarii, prevederile art. 61 alin. (1), art. 62, art. 64 alin. (3) si art. 69 alin. (1) din Constitutie, prin interzicerea constituirii mai multor grupuri parlamentare de catre deputatii deveniti independenti in timpul unei legislaturi. Se invoca in acest sens deciziile Curtii Constitutionale nr. 45/1994, nr. 46/1994 si nr. 196/2004, prin care s-a statuat ca parlamentarul are facultatea constitutionala de a adera la un grup parlamentar sau altul, de a constitui un grup parlamentar al independentilor sau de a se declara independent fata de toate grupurile parlamentare. Se apreciaza ca textul regulamentar criticat determina o ingradire a mandatului reprezentativ al deputatilor si creeaza o situatie de privilegiu si discriminare intre deputati. Astfel, *deputatii care au devenit independenti si au constituit primii un grup parlamentar sunt privilegiati fata de parlamentarii care ulterior au devenit independenti si care nu mai au dreptul de a se organiza in alt grup parlamentar al independentilor, fiind practic obligati sa se afilieze la grupul independentilor anterior constituit, fara a-si exercita propria optiune*. Acelasi text incalca dreptul de asociere libera, prevazut de art. 40 alin. (1) din Constitutie.
    Se mai sustine ca prevederile art. 12 alin. (4), art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) si (2), art. 37 partea introductiva, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) si art. 44 din Regulamentul Camerei Deputatilor, neputand fi disociate de prevederile art. 12 alin. (5) din acelasi regulament, sunt neconstitutionale pentru aceleasi motive expuse cu referire la art. 12 alin. (5) din Regulamentul Camerei Deputatilor.

    IV. In conformitate cu dispozitiile art. 27 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sesizarea a fost transmisa presedintelui Camerei Deputatilor, pentru a comunica punctul de vedere al Biroului permanent.
    Presedintele Camerei Deputatilor a transmis, cu Adresa inregistrata la Curtea Constitutionala cu nr. 16.989 din 30 noiembrie 2010, punctul de vedere al Biroului permanent, in sensul ca prevederile regulamentare ce fac obiectul sesizarii nu incalca dispozitiile Constitutiei. Astfel, in ceea ce priveste criticile formulate in raport de dispozitiile art. 61 alin. (1), art. 62, art. 64 alin. (3) si (5) si art. 69 alin. (1) din Legea fundamentala, se arata ca nu sunt motivate, respectiv se fundamenteaza pe continutul unor decizii ale Curtii Constitutionale care se refera la cu totul alte domenii constitutionale decat cele la care autorii sesizarii ar dori sa faca trimitere.
    In ceea ce priveste invocarea incalcarii, prin dispozitiile art. 12 alin. (5) din Regulamentul Camerei Deputatilor, a prevederilor art. 4 si 16 din Constitutie, se apreciaza ca este neintemeiata. Se arata in acest sens ca *nu se poate intelege sustinerea autorilor sesizarii in sensul ca ar trebui ca Regulamentul sa poata prevedea constituirea mai multor grupuri ale independentilor, in conditiile in care categoria deputatilor independenti este una singura, iar acestia se pot asocia intr-un grup parlamentar al lor sau nu*.
    Cu privire la dispozitiile constitutionale care reglementeaza dreptul de asociere, se sustine ca nu sunt incidente in cauza.


    CURTEA,
    examinand sesizarea de neconstitutionalitate, punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputatilor, raportul intocmit de judecatorul-raportor, dispozitiile criticate din Regulamentul Camerei Deputatilor, prin raportare la prevederile Constitutiei Romaniei, si dispozitiile Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, retine urmatoarele:

    I. Curtea a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1, 10, 27 si 28 din Legea nr. 47/1992, sa se pronunte asupra constitutionalitatii prevederilor criticate din Regulamentul Camerei Deputatilor.

    Obiectul sesizarii il constituie prevederile art. 12 alin. (4) si (5), art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) si (2), art. 37 partea introductiva, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) si art. 44 din Regulamentul Camerei Deputatilor, aprobat prin Hotararea Camerei Deputatilor nr. 8/1994, republicata, astfel cum a fost modificata si completata prin hotararile nr. 26 si nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputatilor, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 679 din 7 octombrie 2010.

    Textele constitutionale invocate in motivarea sesizarii sunt cele ale art. 4 alin. (2) care reglementeaza criteriile egalitatii in drepturi, art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari, art. 40 alin. (1) privind dreptul de asociere, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, art. 62 privind alegerea Camerelor, art. 64 alin. (3) si (5) referitoare la organizarea grupurilor parlamentare, respectiv alcatuirea birourilor permanente si a comisiilor parlamentare, si ale art. 69 alin. (1) privind mandatul reprezentativ.

    II. Examinand sesizarea formulata, se constata ca aceasta este neintemeiata, pentru urmatoarele considerente:

    1. Art. 12 alin. (4) si (5) din Regulamentul Camerei Deputatilor, astfel cum a fost modificat prin Hotararea Camerei Deputatilor nr. 26/2010, reglementeaza in mod expres posibilitatea constituirii grupurilor parlamentare din deputati independenti sau care au devenit independenti, precum si regula potrivit careia deputatii care au devenit independenti in timpul unei legislaturi isi pot constitui un singur grup parlamentar, cu respectarea conditiei privind numarul minim de 10 deputati pentru constituire. Instituirea acestei reguli este determinata de faptul ca grupurile parlamentare reprezinta structuri organizatorice ale Camerelor Parlamentului, constituite pe baza de afinitate politica. Dupa cum nu pot exista mai multe grupuri parlamentare ale aceleiasi formatiuni politice, pentru ca, in sine, apartenenta la o anumita formatiune politica este expresia acestei afinitati, la fel nu pot exista nici mai multe grupuri parlamentare ale parlamentarilor independenti.

    Acceptarea constituirii mai multor grupuri de parlamentari independenti ar insemna, practic, eliminarea criteriului care ii defineste ca optiune politica si implicit ca grup (independenta), criteriu care nu este susceptibil de distinctii suplimentare.

    Contrar sustinerilor autorilor sesizarii, dispozitiile criticate nu creeaza privilegii sau discriminari. Dimpotriva, acordarea dreptului de constituire a mai multor grupuri parlamentare formate din parlamentari independenti ar avea semnificatia instituirii unui privilegiu in favoarea acestora, cata vreme, potrivit art. 12 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputatilor,

    *Deputatii unui partid politic sau ai unei formatiuni politice nu pot constitui decat un singur grup parlamentar.*

    In ceea ce priveste dispozitiile art. 40 alin. (1) din Constitutie, care consacra dreptul de asociere a cetatenilor in partide politice, in sindicate, in patronate si in alte forme de asociere, se constata ca nu au incidenta in cauza. Astfel, nici Parlamentul, nici Camerele sale si nici structurile interne ale Camerelor nu sunt rezultat al dreptului de asociere. Grupurile parlamentare reunesc deputati sau senatori avand aceeasi conceptie politica ori conceptii inrudite si reprezinta, in esenta, fragmente ale unei autoritati publice, iar nu asociatii, in sensul juridic al termenului.

    Tot astfel, nu au incidenta in cauza dispozitiile art. 61 alin. (1) si art. 62 din Constitutie, texte care reglementeaza cadrul general referitor la rolul Parlamentului si alegerea Camerelor.

    Cat priveste dispozitiile art. 69 din Constitutie, care consacra regula mandatului reprezentativ, acestea ofera celor alesi libertatea de a adera la un grup parlamentar sau altul, de a se transfera de la un grup parlamentar la altul sau de a se declara independenti fata de toate grupurile parlamentare, iar nu si pe aceea de a constitui oricate grupuri parlamentare doresc si in orice conditii, sub acest aspect fiind incidente dispozitiile art. 64 alin. (3) din Constitutie, potrivit carora *Deputatii si senatorii se pot organiza in grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecarei Camere*.

    2. Cu referire la celelalte texte regulamentare criticate, se sustine ca sunt neconstitutionale, deoarece introduc regula unei configuratii politice noi in Camera Deputatilor, alta decat cea initiala rezultata din alegeri, ceea ce, in opinia autorilor sesizarii, este in contradictie cu sensul dat de Curtea Constitutionala sintagmei *configuratie politica*, prevazuta de art. 64 alin. (5) din Constitutie.

    Din examinarea dispozitiilor regulamentare modificate prin Hotararea Camerei Deputatilor nr. 27/2010, se constata urmatoarele:
  • potrivit art. 20 alin. (3) din Regulament, in noua redactare, Biroul permanent al Camerei Deputatilor se formeaza respectandu-se *configuratia politica a Camerei Deputatilor*; textul mai stabileste renegocierea componentei Biroului permanent in cazul constituirii unui grup de deputati independenti, incepand cu urmatoarea sesiune, precum si posibilitatea pentru grupul parlamentar constituit din deputati independenti de a-i reveni un loc in Biroul permanent;
  • art. 23 alin. (1) si (2) din Regulament, in noua redactare, referindu-se la procedura alegerii vicepresedintilor, secretarilor si a chestorilor care compun Biroul permanent, respectiv la aprobarea numarului de locuri din Biroul permanent, pastreaza raportarea la *configuratia politica initiala a Camerei Deputatilor*, precizand, totodata, ca aceste operatiuni se realizeaza *cu aplicarea corespunzatoare a prevederilor art. 20 alin. (3)*;
  • art. 37 partea introductiva, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1) art. 43 alin. (1) si art. 44 din Regulament au fost modificate in sensul ca sintagma *configuratia politica initiala a Camerei Deputatilor* a fost inlocuita cu sintagma de *configuratie politica*.

    Cu privire la aceste modificari, se observa, mai intai, ca introducerea in textele Regulamentului Camerei Deputatilor a sintagmei *configuratie politica*, care este cuprinsa in chiar norma constitutionala de referinta, respectiv art. 64 alin. (5) din Legea fundamentala, nu poate fi calificata ca determinand, in sine, neconstitutionalitatea acestora si nici de natura sa consacre un alt sens al sintagmei constitutionale decat cel retinut de Curtea Constitutionala in jurisprudenta sa, invocata de autorii sesizarii. Astfel, prin deciziile nr. 601/2005 si nr. 602/2005, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.022 din 17 noiembrie 2005 si, respectiv, nr. 1.027 din 18 noiembrie 2005, pronuntandu-se, printre altele, si cu privire la dispozitiile din regulamentele celor doua Camere care instituiau posibilitatea revocarii presedintilor acestora, prin retragerea sprijinului politic, la cererea altui sau altor grupuri parlamentare decat grupul parlamentar care a propus alegerea lor, Curtea a statuat ca *prin configuratia politica a fiecarei Camere se intelege compunerea acesteia rezultata din alegeri, pe baza proportiei pe care grupurile parlamentare o detin in totalul membrilor Camerei respective*. Curtea a mai retinut, cu acele prilejuri, ca *in virtutea configuratiei politice izvorate din vointa corpului electoral se desemneaza si presedintele Camerei Deputatilor si al Senatului*, precum si faptul ca *instituirea posibilitatii alegerii unui nou presedinte dintr-un alt grup parlamentar ar avea drept consecinta ca sanctiunea aplicata presedintelui Camerei Deputatilor [Senatului], revocat din functie, sa se extinda asupra grupului parlamentar care a propus alegerea lui*.

    Spre deosebire insa de jurisprudenta mentionata, in prezenta cauza regula impusa de art. 64 alin. (5) din Constitutie trebuie analizata prin raportare la dispozitiile art. 64 alin. (3), respectiv art. 64 alin. (2) teza a doua din Constitutie, referitoare la organizarea grupurilor parlamentare si la alegerea celorlalti membri ai birourilor permanente, texte constitutionale care stabilesc reguli distincte de cea impusa de art. 64 alin. (2) teza intai din Constitutie pentru alegerea presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului.

    Astfel, potrivit art. 64 alin. (3) din Constitutie, *Deputatii si senatorii se pot organiza in grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecarei Camere*. Asadar, grupurile parlamentare nu sunt structuri obligatorii ale Parlamentului. Rezultand din uniunea voluntara a parlamentarilor, crearea grupurilor parlamentare constituie un drept, iar nu o obligatie. Textul constitutional mentionat, referindu-se la acest drept al parlamentarilor, nu stabileste nicio restrictie cat priveste momentul exercitarii acestuia. Prin urmare, nu este contrara Legii fundamentale constituirea, pe parcursul legislaturii, potrivit regulamentelor Camerelor si cu respectarea Constitutiei, a unui grup parlamentar care nu a existat la inceputul legislaturii, cu conditia, desprinsa de asemenea din interpretarea normelor constitutionale, ca pe aceasta cale sa nu fie reprezentate in Parlament partide care nu au obtinut mandate la alegeri.

    In plus, fata de modul de alegere a parlamentarilor pentru legislaturile anterioare (pe liste de partid), in raport cu care Curtea a admis ca fiind constitutionala migratia politica (a se vedea deciziile Curtii Constitutionale nr. 45/1994, nr. 46/1994 si nr. 196/2004), actuala alcatuire a Parlamentului (rezultata, cel putin in parte, din exprimarea electoratului prin votul uninominal) permite acceptarea constituirii unui grup parlamentar format din deputati deveniti independenti (ca urmare a parasirii formatiunii politice din care au facut parte initial). Ca urmare, pe perioada mandatului parlamentar, schimbarea configuratiei politice este posibila, ea explicandu-se in prezent si prin aceea ca actuala componenta a celor doua Camere reflecta vointa electoratului de a trimite in Parlament persoane investite prin vot uninominal si nu liste de membri ai unui partid; or, cei alesi in urma votului uninominal (chiar daca au fost sustinuti de catre o formatiune politica anume) au un mai mare grad de independenta, ei avand ca principala obligatie sustinerea in Parlament a intereselor celor care i-au trimis acolo. Asadar, eventuala lor migrare (de la un partid la altul sau parasirea unei formatiuni politice cu consecinta dobandirii statutului de independent) nu este de natura a afecta grav interesele alegatorilor pe care ii reprezinta, ci dimpotriva ea poate ilustra mai clar efectul mandatului reprezentativ pe care l-au primit si pe care trebuie sa il indeplineasca. Configuratia politica ce trebuie avuta in vedere, in aceste conditii, este cea de la inceputul fiecarei sesiuni parlamentare si, in urma negocierilor intre grupurile parlamentare, se poate acorda un loc in biroul permanent si grupului independentilor, in conditiile Regulamentului.

    Mutatiile intervenite in structura grupurilor parlamentare existente, ca urmare a sciziunii ce se poate produce in cadrul partidelor reprezentate de fiecare grup sau a migratiei parlamentarilor de la un grup la altul ori a parasirii unui grup fara afilierea la altul, mutatii posibile in conditiile in care Constitutia stabileste expres ca orice mandat imperativ este nul, nu pot ramane fara consecinte asupra reprezentarii grupurilor parlamentare in cadrul birourilor permanente. De aceea, spre deosebire de presedintii Camerelor, alesi pe durata mandatului Camerelor, ceilalti membri ai birourilor permanente sunt alesi, potrivit art. 64 alin. (2) teza a doua din Constitutie, la inceputul fiecarei sesiuni, in mod corespunzator componentei grupurilor parlamentare la momentul respectiv. Textul constitutional mentionat, intr-o fireasca legatura cu cel al art. 69 alin. (2), asigura reflectarea, in componenta structurilor de conducere ale Camerelor Parlamentului, a restructurarilor politice din Parlament, care, asemenea evolutiilor politice din societate, nu pot fi oprite.

    Tot astfel, constituirea unui grup parlamentar al deputatilor independenti, pe parcursul legislaturii, in temeiul dispozitiilor stabilite de Camera Deputatilor prin regulamentul propriu, dispozitii care, pentru ratiunile anterior infatisate, nu contravin normelor constitutionale, nu poate ramane fara consecinte in planul raporturilor de ordin politic si organizatoric din cadrul Camerei, iar unul dintre aspectele esentiale ale rolului grupurilor parlamentare in aceste raporturi il constituie implicarea in formarea celorlalte structuri ale Camerelor Parlamentului, prin formularea de propuneri pentru alegerea componentei birourilor permanente si a comisiilor parlamentare.

    In aceste conditii, reglementarea, prin normele criticate, a renegocierii componentei Biroului permanent al Camerei Deputatilor, in cazul constituirii unui grup de deputati independenti, incepand cu urmatoarea sesiune, este menita sa concilieze efectele acestei restructurari organizatorice intervenite in cadrul Parlamentului, si care, ca o consecinta a regulii mandatului reprezentativ, precum si a caracterului facultativ al constituirii grupurilor parlamentare, nu poate fi sanctionata, cu rigorile decurgand din imperativul respectarii configuratiei politice la alcatuirea Biroului permanent si a comisiilor parlamentare. De altfel, se constata ca art. 23 din Regulament pastreaza obligatia mentinerii numarului de locuri din Biroul permanent, in scopul stabilirii unor reguli care sa circumstantieze fenomenul migratiei parlamentare, configuratia politica ramanand, in continuare, in concordanta cu dispozitiile constitutionale, cadrul negocierii, respectiv al renegocierii. Se constata in acest sens ca acelasi text din Regulamentul Camerei Deputatilor, referindu-se la numarul de locuri din Biroul permanent care se aproba de catre Camera Deputatilor, se refera in mod expres la *configuratia politica initiala a Camerei Deputatilor*.

    Competenta, atat in cazul negocierii, cat si renegocierii, revine liderilor grupurilor parlamentare, iar eventuala modificare a componentei Biroului permanent, ca urmare a renegocierii, se realizeaza *incepand cu urmatoarea sesiune*. Aceasta din urma dispozitie, cuprinsa in art. 20 alin. (3) teza a doua din Regulamentul Camerei Deputatilor, vizeaza mentinerea stabilitatii politice a Parlamentului, ca si aceea cuprinsa in art. 20 alin. (3) teza finala din acelasi regulament, potrivit careia *Grupului parlamentar constituit din deputatii independenti ii poate reveni un singur reprezentant in Biroul permanent*.


    DECIZIE


    Avand in vedere considerentele expuse, in temeiul dispozitiilor art. 146 lit. c) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al prevederilor art. 11 alin. (1) lit. A.c), al art. 27 si 28 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, cu majoritate de voturi,


    CURTEA CONSTITUTIONALA

    In numele legii

    DECIDE:


    Constata ca prevederile art. 12 alin. (4) si (5), art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) si (2), art. 37 partea introductiva, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) si art. 44 din Regulamentul Camerei Deputatilor, astfel cum au fost modificate prin hotararile nr. 26 si nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputatilor, nu contravin dispozitiilor constitutionale.

    Definitiva si general obligatorie.

    Decizia se comunica presedintelui Camerei Deputatilor si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.






  • Sectiune Decizii neconstitutionalitate (NC) si Recursuri admise in interesul legii (RIL)





    Termeni juridici, grupare tematica




    Coordonator
    Magdalena Popeanga

    Website administrat de
    Alioth Software
    Politica de securitate
    Termeni si conditii
     RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
    77 useri online

    Useri autentificati: