DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  
Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente
Cursuri Lupu&Partners

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English





(P)Scoala de Muzica PianoForte, cursuri de canto, pian si vioara pentru copii si adulti

(P)Cursuri de Limbi Straine
(P)Traduceri si Interpretariat

Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Decizie neconstitutionalitate

Decizia nr. 62 din 1 februarie 2005 privind constitutionalitatea dispozitiilor art.25 din Regulamentul Camerei Deputatilor

Decizie neconstitutionalitate din 01-02-2005
Curtea Constitutionala
Anul 2016 [4 decizii]
Anul 2015 [17 decizii]
Anul 2014 [23 decizii]
Anul 2013 [10 decizii]
Anul 2012 [25 decizii]
Anul 2011 [17 decizii]
Anul 2010 [30 decizii]
Anul 2009 [36 decizii]
Anul 2008 [3 decizii]
Anul 2007 [36 decizii]
Anul 2006 [15 decizii]
Anul 2005 [11 decizii]
Anul 2004 [8 decizii]
Anul 2003 [14 decizii]
TOATE [249 decizii]
Recursuri in interesul Legii, recursuri ICCJ
Anul 2015 [2 decizii]
Anul 2014 [13 decizii]
Anul 2013 [16 decizii]
Anul 2012 [16 decizii]
Anul 2011 [23 decizii]
Anul 2010 [8 decizii]
Anul 2009 [28 decizii]
Anul 2008 [46 decizii]
Anul 2007 [71 decizii]
Anul 2006 [31 decizii]
Anul 2005 [18 decizii]
Anul 2004 [1 decizii]
Anul 2003 [3 decizii]
TOATE [276 decizii]
Cautare decizii:    



Decizie neconstitutionalitate
Decizia nr. 62 din 1 februarie 2005 privind constitutionalitatea dispozitiilor art.25 din Regulamentul Camerei Deputatilor


Publicata in Monitorul Oficial nr. 153/2005 - M. Of. nr. 153 / 21 feb. 2005

In temeiul art.146 lit.c) din Constitutie si al art.27 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, la data de 12 ianuarie 2005, presedintele Camerei Deputatilor, domnul Adrian Nastase, a solicitat Curtii Constitutionale sa se pronunte asupra constitutionalitatii dispozitiilor art.25 din Regulamentul Camerei Deputatilor.

Sesizarea de neconstitutionalitate a fost inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr.184 din 12 ianuarie 2005 si constituie obiectul Dosarului nr.29C/2005.

In motivarea sesizarii se arata urmatoarele:

Articolul 25 din Regulamentul Camerei Deputatilor, care preia si dezvolta norma constitutionala cuprinsa in art.64 alin.(2) teza a treia, potrivit careia *membrii birourilor permanente pot fi revocati inainte de expirarea mandatului*, schimband sensul intregului alineat referitor la rolul si mandatul presedintelui Camerei, excedeaza spiritului Constitutiei si contravine dispozitiilor art.20 si 21 din regulament.

Presedintele Camerei Deputatilor si presedintele Senatului au un regim constitutional distinct de ceilalti membri ai birourilor permanente, concretizat in atributiile si competentele date de prevederile constitutionale ale art.66 alin.(3), art.89 alin.(1), art.98 alin.(1) si ale art.146 lit.a), b), c) si e).

Potrivit Constitutiei si regulamentelor celor doua Camere, si in Romania, asemenea practicii parlamentare din majoritatea statelor lumii, presedintii conduc lucrarile Camerelor si ale birourilor permanente, exercita functia de reprezentare a acestora pe plan intern si international, asigura corectitudinea si impartialitatea lucrarilor Parlamentului, precum si *continuitatea organului legislativ suprem pe durata intregii legislaturi*, fiind alesi, de regula, pe intreaga durata a acesteia, spre deosebire de ceilalti membri ai birourilor permanente care se aleg numai pe durata unei sesiuni.

Birourile permanente se aleg in doua etape succesive, prin proceduri de vot distincte, reglementate in doua texte diferite, *intai presedintii separat si apoi ceilalti membri ai Biroului permanent, pe o lista comuna*. De altfel, atat art.64 alin.(2) din Constitutie, cat si art.20 din Regulamentul Camerei Deputatilor se refera expresis verbis la *presedintele Camerei Deputatilor* si la *ceilalti membri ai Biroului permanent*.

La inceputul legislaturii, dupa constituirea legala a Camerei, este ales, in mod direct, presedintele Camerei pe o durata de 4 ani, conform art.21 din Regulamentul Camerei Deputatilor, iar ulterior, in temeiul art.24, la inceputul fiecarei sesiuni ordinare sunt alesi pe lista ceilalti membri ai Biroului permanent, potrivit numarului de locuri ce le revin grupurilor parlamentare conform configuratiei politice initiale.

Presedintele Camerei este singurul dintre membrii Biroului permanent, subiect de drept constitutional care reprezinta Camera, care are importante competente constitutionale, deja aratate.

Asa fiind, art.64 alin.(2) din Constitutie, privind revocarea membrilor birourilor permanente, *trebuie dezvoltat prin regulamentele Camerelor in ceea ce priveste: initiativa declansarii procedurii; cauzele pentru care se solicita revocarea; procedura si cvorumul de vot*.

In ceea ce priveste declansarea procedurii, in mod neconstitutional, in art.25 din Regulamentul Camerei Deputatilor, *s-a stabilit acelasi drept la initiativa revocarii, respectiv pentru un grup parlamentar sau cel putin pentru o treime din numarul deputatilor provenind din trei grupuri parlamentare, atat pentru presedintele Camerei Deputatilor, cat si pentru orice alt membru al Biroului permanent*.

In sistemul nostru juridic, revocarea este o sanctiune grava care *conduce la pierderea mandatului pentru savarsirea anumitor abateri, pentru incalcarea legilor si a atributiilor ce revin functiei respective*.

Initiativa revocarii presedintelui Camerei Deputatilor *trebuie sa fie diferita de aceea a revocarii celorlalti membri ai Biroului permanent, respectiv similara sau apropiata de cea prevazuta pentru suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei (o treime din numarul parlamentarilor)*.

In ceea ce priveste cauzele pentru care se solicita revocarea, *prevederile art.25 din Regulamentul Camerei Deputatilor sunt neconstitutionale intrucat nu stabilesc cazurile concrete in care poate fi revocat presedintele Camerei Deputatilor si respectiv ceilalti membri ai Biroului permanent, solicitand doar motivarea cererii*.

Revocarea presedintelui Camerei *trebuie sa fie asimilata cu suspendarea Presedintelui Romaniei, al carui inlocuitor este, in conditiile prevazute de Constitutie, respectiv doar pentru savarsirea unor fapte grave prin care incalca prevederile constitutionale, art.95 alin.(1), sau pentru incalcarea grava a propriilor atributii care aduc prejudicii majore activitatii legislative*.

In ceea ce priveste procedura de vot si cvorumul necesar, *art.25 este neconstitutional intrucat nu stabileste decat modalitatea de vot (secret cu bile), desi ar trebui sa stabileasca proceduri diferite, precum si cvorum de vot diferit pentru presedintele Camerei si, respectiv, pentru ceilalti membri ai Biroului permanent*.

Revocarea presedintelui Camerei fiind o masura grava, cu caracter exceptional, *in Regulament ar trebui sa se prevada un cvorum de vot care sa elimine abuzurile sau majoritati parlamentare conjuncturale*.

Egalizarea presedintelui cu ceilalti membri ai Biroului permanent si aplicarea unui tratament juridic identic in ceea ce priveste revocarea, solutie consacrata in art.25 din Regulamentul Camerei Deputatilor, contravine cadrului constitutional si regulamentar.

Chiar daca numai principiul simetriei juridice ar fi impus, *asa cum alegerea presedintelui si a celorlalti membri ai Biroului permanent este reglementata si realizata separat, tot astfel sa fie reglementata si revocarea*.

In fine, se semnaleaza faptul ca institutia revocarii conducerii Camerelor nu este prevazuta in constitutiile si regulamentele parlamentare din cele mai vechi democratii europene, precum Franta, Italia, Belgia, Spania etc.

In sustinerea acestor argumente, sunt invocate opiniile consacrate in *Tratatul de teorie si practica parlamentara*, elaborat sub coordonarea prof. univ. dr. Victor Duculescu, precum si in lucrarea *Dreptul parlamentar romanesc* a profesorilor universitari Ioan Muraru si Mihai Constantinescu.

In final, se arata ca se impune de urgenta constatarea neconstitutionalitatii art.25 din Regulamentul Camerei Deputatilor *pentru a preveni un atac grav la adresa Parlamentului Romaniei, a suveranitatii sale, a functiei sale de organ reprezentativ suprem al poporului roman, dar si la adresa statului nostru de drept si a democratiei*.

La dosarul cauzei au fost depuse, la data de 27 ianuarie 2005, prin avocatul Antonie Iorgovan, *Concluzii scrise formulate de presedintele Camerei Deputatilor* in vederea completarii motivarii sesizarii de neconstitutionalitate.

In acest sens, se arata ca art.25 din Regulamentul Camerei Deputatilor *este contrar art.64 din Constitutie, precum si principiilor constitutionale referitoare la institutia revocarii care rezulta din art.85 alin.(2), art.106, art.107 alin.(2) si art.110 alin.(2)*. De asemenea, se apreciaza ca acest text regulamentar contravine prevederilor constitutionale ale art.84.

Astfel, se considera ca, in virtutea principiului suprematiei Constitutiei, consacrat prin art.1 alin.(5), organizarea si functionarea Camerelor Parlamentului prin intermediul regulamentelor trebuie sa se faca tinandu-se seama de prevederile Constitutiei in materie.

Legea fundamentala contine norme speciale referitoare la alegerea presedintilor si la durata mandatelor acestora, *conturand un regim juridic distinct pentru presedintii Camerelor fata de ceilalti membri ai birourilor permanente*. De aceea, regulamentele Camerelor trebuie sa cuprinda reglementari distincte in ceea ce priveste revocarea presedintilor Camerelor.

Art.25 din Regulamentul Camerei Deputatilor, contrar principiilor si prevederilor constitutionale invocate, *consacra masura revocarii membrilor Camerelor ca o solutie uzuala, supusa jocului politic*. Or, revocarea, ca act juridic, nu poate fi intemeiata pe considerente pur subiective, care au la baza comportamentul exclusiv al unei vointe politice.

In temeiul art.27 alin.(3) din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, la data de 12 ianuarie 2005, Curtea Constitutionala a solicitat punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputatilor.

Biroul permanent al Camerei Deputatilor nu a comunicat punctul de vedere asupra sesizarii de neconstitutionalitate.


CURTEA CONSTITUTIONALA,



examinand sesizarea, concluziile scrise, raportul intocmit de judecatorul-raportor, dispozitiile de regulament criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr.47/1992, retine urmatoarele:

Curtea a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art.146 lit.c) din Constitutie, precum si celor ale art.1, 10, 27 si 28 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sa se pronunte asupra constitutionalitatii prevederilor de regulament criticate.

Prin sesizarea formulata sunt criticate pentru neconstitutionalitate dispozitiile art.25 din Regulamentul Camerei Deputatilor, dispozitii care au urmatoarea redactare: *Oricarui membru al Biroului permanent i se poate revoca mandatul inainte de expirarea acestuia, la cererea motivata a grupului parlamentar care l-a propus sau a cel putin unei treimi din numarul deputatilor provenind din minimum trei grupuri parlamentare. Votul este secret si se exprima prin bile pentru fiecare caz, in cel mult 15 zile de la data inregistrarii cererii de revocare.*

Autorul sesizarii de neconstitutionalitate considera ca acest text excede prevederilor constitutionale ale art.64 alin.(2), potrivit carora: *Fiecare Camera isi alege un birou permanent. Presedintele Camerei Deputatilor si presedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ceilalti membri ai birourilor permanente sunt alesi la inceputul fiecarei sesiuni. Membrii birourilor permanente pot fi revocati inainte de expirarea mandatului.*

De asemenea, apreciaza ca se contravine art.20 si 21 din Regulamentul Camerei Deputatilor.

Analizand sesizarea de neconstitutionalitate, Curtea retine ca, potrivit art.25 din Regulamentul Camerei Deputatilor, cererea pentru revocarea unui membru al Biroului permanent poate fi facuta de grupul parlamentar care l-a propus sau de cel putin o treime din numarul deputatilor provenind din minimum trei grupuri parlamentare.

Dispozitiile art.25 din Regulamentul Camerei Deputatilor reprezinta o modalitate inexacta de transpunere pe plan regulamentar a prevederilor constitutionale ale art.64 alin.(2) potrivit carora membrii birourilor permanente pot fi revocati inainte de expirarea mandatului. Aceste dispozitii constitutionale se cer a fi coroborate cu prevederile art.64 alin.(5) din Constitutie, care stabilesc ca birourile permanente si comisiile parlamentare se alcatuiesc potrivit configuratiei politice a fiecarei Camere. Ca atare, nici revocarea unui membru al Biroului permanent nu poate afecta aceasta configuratie politica. Pentru aceste motive, propunerea de revocare, care poate duce la incetarea mandatului unui membru al Biroului permanent, nu poate apartine decat grupului care l-a propus. Curtea constata ca posibilitatea recunoscuta oricarui grup parlamentar de a face o astfel de cerere contravine imperativelor si exigentelor prevederilor constitutionale ale art.64 alin.(2) coroborate cu cele ale alin.(5) al aceluiasi articol, care stabilesc ca *birourile permanente si comisiile parlamentare se alcatuiesc potrivit configuratiei politice a fiecarei Camere*.

La adoptarea acestei solutii, Curtea a avut in vedere si practica sa. Astfel, prin Decizia nr. 46 din 17 mai 1994 privind constitutionalitatea Regulamentului Senatului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.131 din 27 mai 1994, Curtea Constitutionala a statuat ca art.22 din Regulamentul Senatului este neconstitutional pentru urmatoarele considerente: *Potrivit art.22 din regulament, cererea pentru revocarea unui membru al Biroului permanent poate fi facuta de un grup parlamentar.

Posibilitatea oricarui grup parlamentar de a face aceasta cerere, si nu doar a celui al carui reprezentant este membrul, este contrara art.61 alin.(5) din Constitutie, conform caruia Biroul permanent se alcatuieste potrivit configuratiei politice a Senatului, intrucat revocarea reprezinta o modalitate simetrica cu desemnarea membrului pentru a fi ales in Biroul permanent. Deci atat desemnarea, cat si revocarea sunt supuse imperativelor art.61 alin.(5) din Constitutie.*

Deoarece nu au intervenit elemente noi care sa justifice reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, cele statuate prin decizia mentionata isi mentin valabilitatea si in speta de fata.

Cat priveste critica referitoare la neconcordanta dintre dispozitiile art.25 si cele ale art.20 si 21 din Regulamentul Camerei Deputatilor, Curtea constata ca aceasta excede controlului de constitutionalitate.


DECIZIE


Pentru considerentele expuse, in temeiul art.146 lit.c) din Constitutie, al art.1, 10, 27 si 28 din Legea nr.47/1992, cu majoritate de voturi,


Curtea Constitutionala
In numele legii

DECIDE



Constata ca dispozitiile art.25 din Regulamentul Camerei Deputatilor sunt neconstitutionale, deoarece prevad ca propunerea de revocare a presedintelui Camerei Deputatilor si a celorlalti membri ai Biroului permanent sa poata fi facuta si de alte grupuri parlamentare decat grupul sau grupurile care i-au propus pentru a fi alesi.

Definitiva si obligatorie.

Decizia se comunica Camerei Deputatilor si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Deliberarea a avut loc la data de 1 februarie 2005 si la ea au participat: Ioan Vida, presedinte, Nicolae Cochinescu, Aspazia Cojocaru, Constantin Doldur, Acsinte Gaspar, Gabor Kozsokar, Petre Ninosu, Ion Predescu, Šerban Viorel Stanoiu, judecatori.

OPINIE SEPARATA

Nu impartasim solutia adoptata prin Decizia nr. 62 din 1 februarie 2005, cu votul majoritatii membrilor Curtii Constitutionale, prin care s-a constatat ca prevederile art.25 din Regulamentul Camerei Deputatilor, potrivit carora propunerea de revocare a presedintelui Camerei Deputatilor si a celorlalti membri ai Biroului permanent poate fi facuta si de alte grupuri parlamentare decat grupul sau grupurile care i-au propus pentru a fi alesi, sunt neconstitutionale.

Prin sesizarea adresata Curtii Constitutionale de presedintele Camerei Deputatilor s-a cerut sa se constate ca prevederile art.25 din Regulament sunt contrare dispozitiilor si principiilor cuprinse in art.64 alin.(2) din Constitutie, pentru ca prevede posibilitatea revocarii din functie si a presedintelui Camerei Deputatilor, cat si pentru faptul ca nu stabileste motivele pentru care se poate face revocarea si nici procedura speciala de revocare a presedintelui, care trebuie sa fie diferita de procedura prevazuta pentru revocarea celorlalti membri ai Biroului permanent. Curtea, prin decizia la care ne referim, a retinut de fapt un alt temei de neconstitutionalitate a textului din regulament decat cel invocat in sesizare, dedus, pe cale de interpretare a prevederilor art.64 alin.(2) coroborat cu alin.(5), ceea ce, in opinia noastra, depaseste limitele sesizarii. Potrivit sistemului nostru constitutional, precum si prevederilor art.10 alin.(2) din Legea Curtii Constitutionale, controlul de constitutionalitate se declanseaza la sesizarea motivata a subiectelor prevazute de Constitutie si in limitele acesteia.

Consideram, de asemenea, ca textul art.25 din Regulamentul Camerei Deputatilor nu infrange dispozitiile art.64 alin.(2) si nici pe cele ale art.64 alin.(5) din Constitutie.

Art.64 consacra, in alin.(1) teza intai, principiul autonomiei regulamentare a fiecarei Camere a Parlamentului. In conformitate cu acest principiu, orice reglementare privind organizarea si functionarea Camerelor, care nu este prevazuta in Constitutie, poate si trebuie sa fie stabilita prin regulamentul propriu al fiecarei Camere. Oricare din cele doua Camere este suverana in a adopta, cu majoritatea de voturi prevazuta in regulament, daca in aceasta privinta Constitutia nu dispune, masurile pe care le considera necesare si oportune pentru organizarea si functionarea sa. Aceasta prevedere constitutionala nu este incalcata prin dispozitia regulamentara criticata pentru neconstitutionalitate, care prevede ca oricarui membru al Biroului permanent i se poate revoca mandatul inainte de expirarea acestuia, la cererea motivata a grupului parlamentar care l-a propus sau a cel putin unei treimi din numarul deputatilor provenind din minimum trei grupuri parlamentare, votul Camerei fiind secret si exprimat prin bile.

Desigur, poate ar fi fost necesar ca motivele de revocare sa fie prevazute in Regulamentul Camerei Deputatilor, dar lipsa acestora nu poate duce la concluzia ca textul regulamentar criticat este neconstitutional. Potrivit dispozitiilor art.2 alin.(3) din Legea nr.47/1992, republicata, Curtea Constitutionala, in exercitarea controlului de constitutionalitate, nu poate modifica sau completa prevederile supuse controlului.

Art.64 alin.(2) teza a patra, la care se refera sesizarea adresata Curtii, prevede ca *Membrii birourilor permanente pot fi revocati inainte de expirarea mandatului*.

Autonomia regulamentara a Camerelor Parlamentului se exercita de catre plenul fiecarei Camere. Asadar, nu se poate nega dreptul exclusiv al plenului de a hotari masurile necesare pentru buna organizare si functionare a Camerei, inclusiv cele privind constituirea si alegerea structurilor sale de conducere si de lucru ori revocarea membrilor acestora. Faptul ca Regulamentul Camerei Deputatilor a lasat la latitudinea plenului sa aprecieze, prin vot, asupra motivelor revocarii nu constituie o incalcare a Constitutiei.

In aceasta situatie, credem ca este inacceptabil ca, in conditiile existentei unor motive care ar justifica revocarea mandatului unui membru al Biroului permanent, plenul Camerei sa nu poata hotari revocarea, daca aceasta nu este ceruta de grupul sau de grupurile parlamentare care l-au propus pentru a fi ales, cu atat mai mult cu cat abtinerea acestora ar putea sa fie datorata unor atitudini de obstructionare a acestei masuri.

In ceea ce priveste art.64 alin.(5) din Constitutie, in raport cu care majoritatea membrilor Curtii Constitutionale considera ca fiind neconstitutionale prevederile art.25 din Regulamentul Camerei Deputatilor, acesta dispune: *Birourile permanente si comisiile parlamentare se alcatuiesc potrivit configuratiei politice a fiecarei Camere.* Consideram ca textul art.25 din Regulamentul Camerei Deputatilor nu contine nici o dispozitie care ar infrange acest principiu constitutional. Este evident ca respectarea acestui principiu intra in obligatiile plenului Camerei numai atunci cand alege membrii Biroului permanent si ai comisiilor parlamentare ori adopta modificari in componenta acestora, indiferent de cauzele inlocuirii unor membrii.

Plenul Camerei, ca urmare a admiterii unei eventuale cereri de revocare a mandatului unui membru al Biroului permanent, este obligat, conform art.64 alin.(5) din Constitutie, sa-l inlocuiasca, prin alegerea altuia apartinand aceleiasi formatiuni politice ori, prin orice alte masuri, sa asigure in continuare ca Biroul permanent, prin componenta sa, sa respecte configuratia politica a Camerei.

Consideram ca nici precedentul invocat din jurisprudenta Curtii Constitutionale, Decizia nr. 46 din 17 mai 1994, nu este de natura sa justifice solutia din prezenta cauza. Decizia citata se refera la acea prevedere din vechiul Regulament al Senatului, potrivit careia revocarea mandatului unui membru al Biroului permanent putea fi ceruta si de catre un singur grup parlamentar, oricare ar fi el. Art.25 din Regulamentul Camerei Deputatilor prevede posibilitatea formularii cererii motivate de revocare a mandatului unui membru al Biroului permanent, nu numai de grupul parlamentar care l-a propus pentru a fi ales, ci si de un numar semnificativ de deputati, respectiv o treime din numarul deputatilor, care trebuie sa provina din cel putin trei grupuri parlamentare, cerere asupra careia plenul Camerei hotaraste in mod suveran.






Sectiune Decizii neconstitutionalitate (NC) si Recursuri admise in interesul legii (RIL)





Termeni juridici, grupare tematica



Coordonator
Magdalena Popeanga

Website administrat de
Alioth Software
Politica de securitate
Termeni si conditii
 RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
73 useri online

Useri autentificati: