DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  


Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Decizie neconstitutionalitate

Decizia nr. 694 din 20 mai 2010 asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 184 din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala, precum si pentru modificarea altor legi, referitoare la modificarea dispozitiilor art. 385^9alin. 1 pct. 12 din Codul de procedura penala

Decizie neconstitutionalitate din 20-05-2010
Curtea Constitutionala
Anul 2016 [4 decizii]
Anul 2015 [17 decizii]
Anul 2014 [23 decizii]
Anul 2013 [10 decizii]
Anul 2012 [25 decizii]
Anul 2011 [17 decizii]
Anul 2010 [30 decizii]
Anul 2009 [36 decizii]
Anul 2008 [3 decizii]
Anul 2007 [36 decizii]
Anul 2006 [15 decizii]
Anul 2005 [11 decizii]
Anul 2004 [8 decizii]
Anul 2003 [14 decizii]
TOATE [249 decizii]
Recursuri in interesul Legii, recursuri ICCJ
Anul 2015 [2 decizii]
Anul 2014 [13 decizii]
Anul 2013 [16 decizii]
Anul 2012 [16 decizii]
Anul 2011 [23 decizii]
Anul 2010 [8 decizii]
Anul 2009 [28 decizii]
Anul 2008 [46 decizii]
Anul 2007 [71 decizii]
Anul 2006 [31 decizii]
Anul 2005 [18 decizii]
Anul 2004 [1 decizii]
Anul 2003 [3 decizii]
TOATE [276 decizii]
Cautare decizii:    



Decizie neconstitutionalitate
Decizia nr. 694 din 20 mai 2010 asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 184 din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala, precum si pentru modificarea altor legi, referitoare la modificarea dispozitiilor art. 385^9alin. 1 pct. 12 din Codul de procedura penala


Publicata in Monitorul Oficial nr. 392/2010 - M. Of. 392 / 14 iunie 2010

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 184 din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala, precum si pentru modificarea altor legi, referitoare la modificarea dispozitiilor art. 385^9 alin. 1 pct. 12 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Vasile Lata in Dosarul nr. 78/62/2005 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie Sectia penala.

Dezbaterile au avut loc in ziua de 11 mai 2010 si au fost consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, cand, avand nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amanat pronuntarea pentru 20 mai 2010.


CURTEA,


avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

Prin Incheierea din 31 august 2009, pronuntata in Dosarul nr. 78/62/2005, Inalta Curte de Casatie si Justitie Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. I pct. 184 din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala, precum si pentru modificarea altor legi, in ce priveste partea de modificare a dispozitiilor art. 385^9 alin. 1 pct. 12 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Vasile Lata in dosarul de mai sus.

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca prevederile legale mentionate incalca dispozitiile constitutionale ale art. 21 referitoare la Accesul liber la justitie, ale art. 53 referitoare la Restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati si art. 20 referitoare la Tratatele internationale privind drepturile omului raportate la dispozitiile art. 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale referitoare la Dreptul la un recurs efectiv, deoarece prin abrogarea posibilitatii de a contesta pe calea recursului o hotarare nelegala atunci cand nu sunt intrunite elementele constitutive ale unei infractiuni este afectat tocmai dreptul la un recurs efectiv, care trebuie sa asigure o reparatie adecvata.

In sustinerea tezei neconstitutionalitatii dispozitiilor legale contestate, autorul exceptiei face trimitere la Decizia Curtii Constitutionale nr. 783/2009 prin care Curtea a constatat ca este neconstitutionala abrogarea art. 385^9 alin. 1 pct. 17^1 din Codul de procedura penala, care prevedea ca se poate face recurs cand hotararea este contrara legii sau cand prin hotarare s-a facut o gresita aplicare a legii.

Inalta Curte de Casatie si Justitie Sectia penala opineaza ca exceptia de neconstitutionalitate este nefondata.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.


CURTEA,


examinand incheierea de sesizare, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:

Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. I pct. 184 din Legea nr. 356/2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, referitoare la modificarea dispozitiilor art. 385^9 alin. 1 pct. 12 din Codul de procedura penala, care au urmatorul continut: *Codul de procedura penala, republicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 78 din 30 aprilie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

[...]
184. La articolul 3859, punctele 7 si 12 ale alineatului 1 vor avea urmatorul cuprins:
*[...]
12. cand instanta a pronuntat o hotarare de condamnare pentru o alta fapta decat cea pentru care condamnatul a fost trimis in judecata, cu exceptia cazurilor prevazute in art. 334337;.


Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca, potrivit actelor existente la dosar, autorul exceptiei a fost cercetat pentru savarsirea infractiunii prevazute si pedepsite de art. 254 alin. 1 din Codul penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie si, dupa ce instanta de fond l-a achitat retinand ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii, lipsind latura subiectiva si cea obiectiva, instanta de apel l-a condamnat la o pedeapsa privativa de libertate. Pentru acest motiv, inculpatul a formulat recurs impotriva solutiei pronuntate in apel si care constituie obiectul Dosarului nr. 78/62/2005 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie Sectia penala, dosar in care a fost invocata prezenta exceptie de neconstitutionalitate.

Autorul exceptiei arata, ca urmare a modificarilor aduse Codului de procedura penala, ca prin textul legal criticat nu mai poate contesta pe calea recursului o hotarare nelegala ce vizeaza incidenta unui caz de achitare, si anume acela cand nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii. Prin urmare, considera ca i-a fost restrans pana la anihilare accesul la justitie si la un recurs efectiv.

Fata de aceste sustineri, Curtea gaseste exceptia de neconstitutionalitate intemeiata si urmeaza a o admite pentru urmatoarele considerente:

Accesul la justitie, consacrat de art. 21 din Constitutia Romaniei, presupune posibilitatea concreta de a uza de toate mijloacele procesuale pentru apararea unui drept sau interes legitim, inclusiv impotriva unei condamnari posibil incorecte, sens in care, potrivit art. 2 paragraful 1 din Protocolul nr. 7 aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, *Orice persoana declarata vinovata de o infractiune de catre un tribunal are dreptul sa ceara examinarea declaratiei de vinovatie sau a condamnarii sale de catre o jurisdictie superioara. Prin urmare, Curtea constata ca autorului exceptiei, condamnat fiind pentru prima data in apel, i-a fost suprimat accesul efectiv la o cale de atac in fata unei jurisdictii superioare, cu scopul de a contesta decizia prin care a fost declarat vinovat. Chiar daca acest examen poate fi limitat din ratiuni ce justifica un scop legitim, restrangerea nu trebuie sa goleasca reexaminarea de sensul, de esenta sa. Aceleasi ratiuni le consacra si Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale in art. 13 referitoare la Dreptul la un recurs efectiv. Astfel, textul permite invocarea in substanta a drepturilor si libertatilor garantate de Conventie, pentru ca un recurs efectiv (fie el apel sau recurs, asa cum este definit de Codul de procedura penala roman) vizeaza orice posibila incalcare imputabila autoritatilor, mai cu seama atunci cand pretinsa lezare a dreptului a fost comisa de persoane oficiale in exercitiul functiilor lor. Dreptul in cauza este unul subiectiv de natura procedurala si poate fi invocat atunci cand legiuitorul, ca autoritate publica, l-a afectat prin actiunea sau omisiunea sa.

Or, imposibilitatea partii interesate de a invoca o interpretare posibil eronata a probelor de natura a stabili incorect daca sunt sau nu intrunite elementele constitutive ale unei infractiuni afecteaza dreptul la aparare, prin inexistenta unui proces echitabil care sa asigure, intre altele, accesul in fata unei jurisdictii superioare pentru a dispune cu privire la redresarea situatiei litigioase, adica la existenta unei incalcari denuntate, la inlaturarea ei si a consecintelor sale pentru titular. Aceasta intrucat caracterul efectiv al unei cai de atac impune ca aceasta sa fie de natura a impiedica executarea unor masuri contrare dispozitiilor Conventiei si ale caror consecinte apar ca potential de reparatie a urmarilor pe care le-ar putea produce o condamnare posibil eronata.

Asa fiind, Curtea constata ca autorul exceptiei trebuie sa aiba un acces neingradit la o instanta superioara pentru a contesta o asemenea decizie. Chiar daca incidenta reclamata este situata pe taramul caii ordinare de atac a recursului, Curtea constata ca acest caz de casare presupune o evidenta stabilire eronata a faptelor in existenta sau inexistenta lor, in imprejurarile in care au fost comise, fie prin luarea in considerare a probelor care le confirmau, fie prin denaturarea continutului acestora, cu conditia sa fi influentat solutia adoptata.

Or, retinerea unei imprejurari esentiale fara ca probele administrate sa o sustina sau neretinerea unei imprejurari esentiale, desi probele administrate o confirmau, sunt ipoteze rezultate dintr-o reala denaturare a acestora si care justifica pe deplin necesitatea mentinerii in legislatie a unei asemenea posibilitati de cenzura ce vizeaza aspecte de evidenta lipsa a legalitatii unei hotarari penale, care se circumscriu lato sensu in sfera principiului referitor la dreptul la un proces echitabil si la un recurs efectiv. Iata de ce, chiar daca motivul de casatie referitor la intrunirea elementelor constitutive ale unei infractiuni atinge starea de fapt, in drept el vizeaza modul judicios in care latura de drept a cauzei a fost rezolvata prin corecta interpretare si aplicare a legii si mai ales prin evitarea oricarei incalcari a normelor de drept de natura a influenta rezolvarea cauzei. O asemenea analiza nu echivaleaza insa cu transformarea recursului intr-o cale de atac prin care se examineaza cauza sub toate aspectele. Dimpotriva, se mentine caracterul sau de jurisdictie exercitabila numai in cazuri strict determinate definite lato sensu ca violari ale legii, ducand la o judecata care nu poarta asupra fondului, ci exclusiv asupra legalitatii hotararii anterior pronuntate, legalitate ce va fi validata doar ca urmare a aprecierii probelor deja existente la dosar.

Pe cale de consecinta, Curtea constata ca, prin eliminarea posibilitatii de a contesta pe calea recursului o hotarare judecatoreasca atunci cand nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii, inchide partii interesate calea valorificarii efective a dreptului incalcat, sens in care dispozitiile art. I pct. 184 din Legea nr. 356/2006 in ce priveste partea referitoare la modificarea dispozitiilor art. 385^9 alin. 1 pct. 12 din Codul de procedura penala contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 21 si ale art. 20 raportate la art. 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

De asemenea, Curtea mai constata ca argumentele prezentei decizii nu echivaleaza cu instituirea nelimitata a unor alte cai de atac, chiar daca o pretinsa condamnare nelegala a fost pronuntata in recurs, deoarece legislatia procedural penala romana, ce cuprinde 3 grade de jurisdictie, este apreciata ca suficienta pentru a se da garantie si efectivitate drepturilor pretins incalcate.

In sfarsit, Curtea constata ca, in acord cu jurisprudenta sa, spre exemplu Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. 1/1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronuntate in cadrul controlului de constitutionalitate, puterea de lucru judecat ce insoteste actele jurisdictionale, deci si deciziile Curtii Constitutionale, se ataseaza nu numai dispozitivului, ci si considerentelor pe care se sprijina acesta. Astfel, Curtea retine ca atat considerentele, cat si dispozitivul deciziilor sale sunt general obligatorii si se impun cu aceeasi forta tuturor subiectelor de drept. In consecinta, atat Parlamentul, cat si Guvernul, respectiv autoritatile si institutiile publice urmeaza, in aplicarea legii criticate, sa respecte cele stabilite de Curtea Constitutionala in considerentele si dispozitivul prezentei decizii.
DECIZIE




Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 13, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,


CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii

DECIDE:


Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Vasile Lata in Dosarul nr. 78/62/2005 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie Sectia penala si constata ca dispozitiile art. I pct. 184 din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala, precum si pentru modificarea altor legi, referitoare la modificarea dispozitiilor art. 385^9 alin. 1 pct. 12 din Codul de procedura penala sunt neconstitutionale.

Decizia se comunica celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata in sedinta publica din data de 20 mai 2010






Sectiune Decizii neconstitutionalitate (NC) si Recursuri admise in interesul legii (RIL)





Termeni juridici, grupare tematica




Coordonator
Magdalena Popeanga

Website administrat de
Alioth Software
Politica de securitate
Termeni si conditii
 RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
29 useri online

Useri autentificati: