DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  


Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Decizie neconstitutionalitate

Decizia nr. 266 din 21 martie 2007 privind constitutionalitatea dispozitiilor art.67, art.68 si art.70 din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului

Decizie neconstitutionalitate din 21-03-2007
Curtea Constitutionala
Anul 2016 [4 decizii]
Anul 2015 [17 decizii]
Anul 2014 [23 decizii]
Anul 2013 [10 decizii]
Anul 2012 [25 decizii]
Anul 2011 [17 decizii]
Anul 2010 [30 decizii]
Anul 2009 [36 decizii]
Anul 2008 [3 decizii]
Anul 2007 [36 decizii]
Anul 2006 [15 decizii]
Anul 2005 [11 decizii]
Anul 2004 [8 decizii]
Anul 2003 [14 decizii]
TOATE [249 decizii]
Recursuri in interesul Legii, recursuri ICCJ
Anul 2015 [2 decizii]
Anul 2014 [13 decizii]
Anul 2013 [16 decizii]
Anul 2012 [16 decizii]
Anul 2011 [23 decizii]
Anul 2010 [8 decizii]
Anul 2009 [28 decizii]
Anul 2008 [46 decizii]
Anul 2007 [71 decizii]
Anul 2006 [31 decizii]
Anul 2005 [18 decizii]
Anul 2004 [1 decizii]
Anul 2003 [3 decizii]
TOATE [276 decizii]
Cautare decizii:    



Decizie neconstitutionalitate
Decizia nr. 266 din 21 martie 2007 privind constitutionalitatea dispozitiilor art.67, art.68 si art.70 din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului


Publicata in Monitorul Oficial nr. 322/2007 - M. Of. nr 322 / 14 mai 2007

Cu Adresa nr.51/1005 din 6 martie 2007 secretarul general al Camerei Deputatilor a trimis Curtii Constitutionale sesizarea formulata de 50 de deputati si 26 de senatori, in temeiul dispozitiilor art.27 alin.(2) din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, in legatura cu neconstitutionalitatea art.67, art.68 si art.70 din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului, aprobat prin Hotararea Parlamentului Romaniei nr.4 din 3 martie 1992, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.34 din 4 martie 1992, modificat prin Hotararea Parlamentului Romaniei nr.13 din 29 iunie 1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.136 din 5 iulie 1995.

Autorii sesizarii sunt urmatorii: Gheorghe I. Albu, Roberta Alma C. Anastase, Nicolae N. Bara, Gheorghe G. Barbu, Cornel Stefan C. Bardan, Iulian – Gabriel P. Birsan, Anca-Daniela C. Boagiu, Ionela I. Bruchental – Pop, William Gabriel S. Branza, Daniel I. Buda, Costica N. Canacheu, Bogdan C. Cantaragiu, Alexandru A. Ciocalteu, Anca M. Constantinescu, Radu– Catalin Dragus, Stelian N. Dutu, Ionesie P. Ghiorghioni, Ion I. Gontea, Dan N. Grigore, Monica Maria C. Iacob Ridzi, Traian Constantin A. Igas, Valentin Adrian M. Iliescu, Gratiela Denisa M. Iordache, Radu V. D. Lambrino, Danut E. Liga, Mircea Man, Marian–Jean J. G. Marinescu, Laurentiu C. Mironescu, Liviu Alexandru H. Miroseanu, Alexandru E. Mocanu, Petru P. Movila, Dorin – Liviu D. Nistoran, Ioan C. Oltean, Aurel A. Olarean, Constantin M. Petrea, Cosmin Gabriel C. Popp, Cezar Florin Gh. Preda, Ioan Dumitru I. Puchianu, Dumitru Ghe. Puzdrea, Romeo Marius Gh. Raicu, Cristian I. Radulescu, Marius I. Rogin, Marcel Laurentiu M. Romanescu, Gheorghe G. Sarb, Mugurel Liviu S. Sarbu, Mihai Gr. Stanisoara, Petre Strachinaru, Valeriu I. Tabara, Horia C. Vasioiu, Augustin A. Zegrean, Petru Nicolae I. Iotcu, Maria D. Petre, Marin A.Bobes, Jan C.Vraciu, Antonie T. Stefan-Mihail, Paula Maria T. Ivanescu, Ionel E. Popescu, Mihai Tabuleac, David I. Gheorghe, Gheorghe N.Flutur, Viorel A.Arion, Nicolae Vlad N. E. Popa, Dan G. Sabau, Mircea A. Cinteza, Cristache C. Radulescu, Cristian C.Cucuian, Dan S.Carlan, Ivan O. Cismaru, Radu V. Tirle, Dorel-Constantin I.Onaca, Marius C. Marinescu, Cornelia Gh.Cazacu, Verginia St.Serbanescu, Dorel V. Jurcan, Dan Gabriel P.Popa, Nicolae N. Neagu.

Sesizarea a fost inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr.1.942 din 6 martie 2007 si formeaza obiectul Dosarului nr.319C/2007.

Obiectul sesizarii il constituie dispozitiile art.67, art.68 si art.70 din Regulamentul sedintelor comune al Camerei Deputatilor si Senatului, aprobat prin Hotararea Parlamentului Romaniei nr.4/1992, cu modificarile ulterioare, care au urmatorul cuprins:

- Art.67: „Presedintele care conduce sedinta comuna, dupa prezentarea propunerii de suspendare din functie si ascultarea explicatiilor Presedintelui Romaniei, consulta deputatii si senatorii daca datele existente sunt suficiente pentru a fi sesizata Curtea Constitutionala sau daca este necesara constituirea unei comisii comune de ancheta. Hotararea se ia cu majoritatea voturilor din numarul total al deputatilor si senatorilor.

In cazul in care s-a apreciat ca datele sunt suficiente, propunerea de suspendare, insotita de informatiile necesare, se trimite de indata, de catre presedintele care a condus sedinta comuna, Curtii Constitutionale spre consultare, mentionandu-se termenul pana la care acesta trebuie sa se pronunte.

In termen de 24 de ore de la primirea avizului Curtii Constitutionale, Camerele Parlamentului se intrunesc in sedinta comuna pentru a hotari asupra propunerii de suspendare din functie.

La dezbateri este invitat si Presedintele Romaniei, caruia i se va da cuvantul, la cererea sa, oricand in timpul dezbaterilor, pentru a da explicatii asupra faptelor ce i se imputa.

Hotararea se adopta cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.

Votul este secret, prin bile.*;

- Art.68: „In cazul in care s-a hotarat constituirea unei comisii comune de ancheta, raportul intocmit de aceasta in termenul stabilit in hotararea prevazuta la art.67 alin.1 se trimite, prin grija presedintilor celor doua Camere, Curtii Constitutionale spre consultare, in termen de 3 zile de la data depunerii raportului.*;

- Art.70: „Prevederile art.66-69 se aplica, in mod corespunzator, si in cazul propunerii de suspendare a persoanei care asigura interimatul functiei de Presedinte.*

In opinia autorilor sesizarii textele din regulament mentionate incalca prevederile art.88, art.95 si art.111 din Constitutie, potrivit carora:

- Art.88: „Presedintele Romaniei adreseaza Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale natiunii.*;

- Art.95: „(1) In cazul savarsirii unor fapte grave prin care incalca prevederile Constitutiei, Presedintele Romaniei poate fi suspendat din functie de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, dupa consultarea Curtii Constitutionale. Presedintele poate da Parlamentului explicatii cu privire la faptele ce i se imputa.

(2) Propunerea de suspendare din functie poate fi initiata de cel putin o treime din numarul deputatilor si senatorilor si se aduce, neintarziat, la cunostinta Presedintelui.

(3) Daca propunerea de suspendare din functie este aprobata, in cel mult 30 de zile se organizeaza un referendum pentru demiterea Presedintelui.*;

- Art.111: „(1) Guvernul si celelalte organe ale administratiei publice, in cadrul controlului parlamentar al activitatii lor, sunt obligate sa prezinte informatiile si documentele cerute de Camera Deputatilor, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul presedintilor acestora. In cazul in care o initiativa legislativa implica modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurarilor sociale de stat, solicitarea informarii este obligatorie.

(2) Membrii Guvernului au acces la lucrarile Parlamentului. Daca li se solicita prezenta, participarea lor este obligatorie.*

In motivarea sesizarii se arata ca prin Decizia nr. 87/1994, Curtea Constitutionala a definit mesajul ca fiind „mijlocul prin care Presedintele Romaniei comunica Parlamentului opiniile sale cu privire la problemele politice ale natiunii*, iar primirea mesajului constituie „o modalitate a colaborarii celor doua autoritati alese prin vot direct – Parlamentul si Presedintele Romaniei – constand in aducerea la cunostinta parlamentarilor a opiniilor Presedintelui cu privire la principalele probleme politice ale natiunii*. Or, declansarea si derularea procedurii de suspendare este una dintre aceste probleme, „iar explicatiile, precum si apararile Presedintelui Romaniei impotriva acuzatiilor aduse pot fi date Parlamentului numai prin intermediul institutiei constitutionale a mesajului prevazuta de art.88.* Art.84 din Constitutie, coroborat cu art.72 alin.(1) si art.95 din aceasta, consacra imunitatea Presedintelui, facand trimitere la regimul juridic al independentei opiniilor, aplicabil membrilor Parlamentului, respectiv inviolabilitatea si lipsa raspunderii pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, precum si exceptia de la regula – institutia juridica a suspendarii Presedintelui Romaniei. Ancheta parlamentara desfasurata de o comisie parlamentara este un mijloc de realizare a controlului parlamentar, circumstantiat cat priveste subiectele supuse controlului, prin art.111 din Constitutie, in categoria carora nu intra si Presedintele Romaniei. Ancheta desfasurata de o comisie parlamentara presupune desfasurarea unor activitati de strangere de probe, printre care si cea de a audia pe cel anchetat. In acest sens, prin Decizia Curtii Constitutionale nr.45 din 17 mai 1994 s-a statuat ca Presedintele Romaniei „poate fi suspendat din functie, in conditiile art.95 din Constitutie, de Camera Deputatilor si Senat, in sedinta comuna, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, iar eventualele explicatii privind faptele ce i se imputa pot fi date Parlamentului si nu unei comisii*.

In conformitate cu dispozitiile art.27 alin.(2) si (3) din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sesizarea a fost trimisa Presedintilor celor doua Camere, pentru a comunica punctele de vedere ale birourilor permanente.

Presedintii celor doua Camere nu au comunicat Curtii Constitutionale punctele de vedere ale birourilor permanente.


CURTEA,



examinand sesizarea de neconstitutionalitate, raportul intocmit de judecatorul-raportor, dispozitiile criticate din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului, raportate la prevederile Constitutiei Romaniei si dispozitiile Legii nr.47/1992 pentru organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, retine urmatoarele:

Curtea a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art.146 lit.c) din Constitutie, precum si celor ale art.1, 10, 27 si 28 din Legea nr.47/1992, sa se pronunte asupra constitutionalitatii prevederilor criticate din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului.

Obiectul controlului de constitutionalitate il constituie prevederile art.67, art.68 si art.70 din Regulamentul sedintelor comune al Camerei Deputatilor si Senatului, aprobat prin Hotararea Parlamentului Romaniei nr.4/1992, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.34 din 4 martie 1992, cu modificarile ulterioare.

In esenta, in opinia autorilor sesizarii, aceste prevederi regulamentare prin care se instituie o comisie comuna de ancheta in vederea cercetarii unor fapte grave de incalcare a Constitutiei de catre Presedintele Romaniei, de natura sa atraga suspendarea din functie a acestuia, sunt contrare dispozitiilor din Constitutie cuprinse in art.88 – „Mesaje*, art.95 – „Suspendarea din functie* si art.111 – „Informarea Parlamentului*.

Examinand sesizarea de neconstitutionalitate formulata, Curtea Constitutionala constata ca aceasta este neintemeiata si urmeaza a fi respinsa pentru urmatoarele considerente:

Potrivit dispozitiilor constitutionale ale art.95, Presedintele Romaniei poate fi suspendat din functie, de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna, in cazul savarsirii unor fapte grave prin care incalca dispozitiile acesteia, iar potrivit art.64 alin.(4) din Constitutie, fiecare Camera a Parlamentului „[...] isi constituie comisii permanente si poate institui comisii de ancheta sau alte comisii speciale. Camerele isi pot constitui comisii comune*. Din analiza coroborata a prevederilor constitutionale mentionate, rezulta ca Parlamentul isi constituie comisii pentru exercitarea oricaror atributii prevazute de Constitutie in competenta sa. Or, art.95 din Constitutie, care prevede ca atributie a celor doua Camere ale Parlamentului suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei nu interzice instituirea unei comisii de ancheta pentru exercitarea acestei atributii. Totodata, potrivit tezei finale a art.95 din Constitutie, Presedintele Romaniei poate da explicatii cu privire la faptele ce i se imputa, care, de asemenea, presupun efectuarea de cercetari prin intermediul unei comisii de ancheta. In caz contrar, faptele imputate ar fi cercetate chiar de catre cei care propun suspendarea, ceea ce este mai grav decat constituirea unei comisii in acest scop. Mai mult, suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei, a carui legitimitate rezulta din votul electoratului, este o masura foarte grava, avand un caracter sanctionator, astfel ca gravitatea faptelor trebuie dovedita si stabilita. Fata de cele aratate, rezulta ca prevederile art.67, art.68 si art.70 din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului, referitoare la constituirea unei comisii de ancheta in vederea cercetarii unor fapte grave de incalcare a Constitutiei de catre Presedintele Romaniei, de natura sa atraga suspendarea din functie a acestuia, nu numai ca nu incalca, dar sunt chiar in sensul dispozitiilor constitutionale ale art.95 coroborate cu cele ale art.64 alin.(4).

Curtea constata ca prevederile art.88 – „Mesaje* si art.111 – „Informarea Parlamentului* din Constitutie, invocate ca fiind incalcate nu sunt relevante in sustinerea neconstitutionalitatii textelor regulamentare criticate.


DECIZIE


Avand in vedere considerentele expuse, in temeiul dispozitiilor art.146 lit.c) si art.147 alin.(1) si (4) din Constitutie, precum si al prevederilor art.11 alin.(1) lit.A.c), art.27 si 28 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, cu majoritate de voturi


CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii

DECIDE



Constata ca prevederile art.67, art.68 si art.70 din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului, aprobat prin Hotararea Parlamentului Romaniei nr.4 din 3 martie 1992, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.34 din 4 martie 1992, cu modificarile ulterioare, sunt constitutionale.

Definitiva si general obligatorie.

Decizia se comunica presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.


OPINIE SEPARATA


Prin aceasta opinie separata dorim sa ne exprimam si sa argumentam aprecierea discordanta fata de cea pe care se intemeiaza solutia adoptata cu votul majoritatilor membrilor Curtii Constitutionale cu privire la constitutionalitatea prevederilor art.67 alin.2, art.68 si art.70 din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului.

Consideram ca prevederile regulamentului supuse controlului de constitutionalitate reprezinta o interpretare extensiva nepermisa a dispozitiilor Constitutiei referitoare la procedura suspendarii din functie a Presedintelui Romaniei, adaugand la acestea proceduri a caror instituire nu a fost in intentia Constituantei. Reglementarea procedurii prin regulament imprumuta de fapt unele prevederi constitutionale care au ca obiect alte institutii juridice.

Posibila sanctiune a suspendarii din functie a Presedintelui Romaniei pentru savarsirea unor fapte grave prin care incalca prevederile Constitutiei si procedura acestei forme de tragere la raspundere sunt reglementate exclusiv prin art.95 din Constitutie. Dispozitiile art.95 implica in procedura de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei: cel putin o treime din numarul deputatilor si senatorilor, care pot initia propunerea de suspendare; Curtea Constitutionala, care trebuie sa dea un aviz consultativ, inainte ca propunerea sa fie dezbatuta de Parlament; cele doua Camere ale Parlamentului, in sedinta comuna, in fata carora Presedintele Romaniei poate da explicatii cu privire la faptele ce i se imputa si care pot hotari suspendarea din functie; si, in final, cetatenii cu drept de vot, care hotarasc, prin referendum, eventuala demitere a Presedintelui Romaniei. Aceasta implicare este valabila atat in cazul presedintelui ales, cat si in cazul persoanei care asigura interimatul functiei.

Rezulta din aceasta reglementare constitutionala ca nicio alta autoritate publica sau structura de lucru a Parlamentului nu are atributii ori competenta de a intreprinde vreo masura sau de a hotari in legatura cu suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei.

Este adevarat ca, potrivit prevederilor art.64 alin.(4) din Constitutie, „Fiecare Camera isi constituie comisii permanente si poate constitui comisii de ancheta sau alte comisii speciale. Camerele isi pot constitui comisii comune*. Aceste comisii au rolul de a ajuta, de a contribui, printr-o activitate specializata, la indeplinirea atributiilor constitutionale ale Parlamentului. Consideram insa ca domeniile de activitate, atributiile si competentele comisiilor constituite sunt limitate, neputand fi extinse si in domeniile ori la masuri a caror dezbatere si solutionare sunt date de Constitutie in competenta exclusiva a uneia dintre Camere sau a celor doua Camere, in sedinta comuna.

In sensul prevederilor art.95 din Constitutie propunerea de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei, initiata de cel putin o treime din numarul deputatilor si senatorilor, trebuie analizata in sedinta comuna a celor doua Camere care, dupa obtinerea si a avizului consultativ al Curtii Constitutionale, dezbat faptele imputate Presedintelui Romaniei prin propunerea de suspendare, ascultand si eventualele explicatii date de Presedintele Romaniei, dupa care pot hotari suspendarea din functie.

Credem ca argumentele noastre sunt sustinute si prin practica anterioara a Curtii Constitutionale, a carei reamintire o consideram utila.

Curtea Constitutionala a statuat in jurisprudenta sa constanta ca prin regulamentele parlamentare nu pot fi stabilite drepturi si, mai ales, obligatii pentru autoritati publice si pentru persoane care nu se afla in raporturi constitutionale cu Parlamentul. Efectuarea oricarei anchete presupune inevitabil strangerea si administrarea de probe, solicitarea de documente, date si informatii de la diferite autoritati si institutii, precum si audierea unor persoane, inclusiv a celei ale carei fapte constituie obiectul anchetei. Dreptul comisiei de ancheta de a intreprinde asemenea demersuri se poate exercita numai daca este prevazuta si obligatia corelativa a altor autoritati, institutii si persoane de a furniza documentele, datele si informatiile solicitate ori de a se prezenta la audieri.

Prin Decizia nr. 317 din 13 aprilie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.446 din 23 mai 2006, Curtea Constitutionala, pronuntandu-se asupra constitutionalitatii mai multor reglementari din Regulamentul Senatului, a constatat, printre altele, ca este neconstitutionala prevederea „privind dreptul comisiei de ancheta de a invita orice persoana care are cunostinta despre o fapta sau imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in cauza ce formeaza obiectul activitatii comisiei, obligatia oricarei persoane care are asemenea cunostinte ori detine mijloace de proba pentru a le infatisa comisiei, precum si obligatia institutiilor de a raspunde solicitarilor sale*.

In Decizia nr. 45 din 17 mai 1994 privind constitutionalitatea Regulamentului Camerei Deputatilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.131 din 27 mai 1994, Curtea Constitutionala a statuat ca „Ancheta parlamentara este un mijloc de realizare a controlului parlamentar, iar acest control este circumstantiat cat priveste subiectele controlului prin art.110 din Constitutie* (actualul art.111).

Potrivit prevederilor art.111 din Constitutie, controlul parlamentar vizeaza numai Guvernul si celelalte organe ale administratiei publice, evident de grad inferior Guvernului. Nicio alta dispozitie constitutionala nu prevede posibilitatea efectuarii unei anchete parlamentare in legatura cu activitatea sau faptele Presedintelui Romaniei.

Tot prin Decizia nr. 45/1994 a constatat Curtea Constitutionala ca „Anumiti demnitari si functionari publici nu pot fi insa controlati prin comisiile de ancheta deoarece Constitutia, stabilind raporturile juridice dintre autoritatile publice, instituie reguli distincte*, iar, cu referire directa la Presedintele Romaniei, a statuat ca acesta „poate fi suspendat din functie, in conditiile art.95 din Constitutie, de Camera Deputatilor si Senat, in sedinta comuna, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, iar eventualele explicatii privind faptele ce i se imputa pot fi date Parlamentului si nu unei comisii*.

Constatarile Curtii Constitutionale privind constitutionalitatea unor activitati si drepturi ale comisiilor de ancheta ale oricarei Camere sunt valabile si pentru comisiile comune de ancheta ale celor doua Camere.






Sectiune Decizii neconstitutionalitate (NC) si Recursuri admise in interesul legii (RIL)





Termeni juridici, grupare tematica




Coordonator
Magdalena Popeanga

Website administrat de
Alioth Software
Politica de securitate
Termeni si conditii
 RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
11 useri online

Useri autentificati: