DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  
Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Decizie neconstitutionalitate

Decizia nr. 147 din 21 februarie 2007 referitoare la constitutionalitatea Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului

Decizie neconstitutionalitate din 21-02-2007
Curtea Constitutionala
Anul 2016 [4 decizii]
Anul 2015 [17 decizii]
Anul 2014 [23 decizii]
Anul 2013 [10 decizii]
Anul 2012 [25 decizii]
Anul 2011 [17 decizii]
Anul 2010 [30 decizii]
Anul 2009 [36 decizii]
Anul 2008 [3 decizii]
Anul 2007 [36 decizii]
Anul 2006 [15 decizii]
Anul 2005 [11 decizii]
Anul 2004 [8 decizii]
Anul 2003 [14 decizii]
TOATE [249 decizii]
Recursuri in interesul Legii, recursuri ICCJ
Anul 2015 [2 decizii]
Anul 2014 [13 decizii]
Anul 2013 [16 decizii]
Anul 2012 [16 decizii]
Anul 2011 [23 decizii]
Anul 2010 [8 decizii]
Anul 2009 [28 decizii]
Anul 2008 [46 decizii]
Anul 2007 [71 decizii]
Anul 2006 [31 decizii]
Anul 2005 [18 decizii]
Anul 2004 [1 decizii]
Anul 2003 [3 decizii]
TOATE [276 decizii]
Cautare decizii:    



Decizie neconstitutionalitate
Decizia nr. 147 din 21 februarie 2007 referitoare la constitutionalitatea Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului


Publicata in Monitorul Oficial nr. 162/2007 - M. Of. nr. 162 / 7 mar. 2007

Cu adresa nr.51/446 din 12 februarie 2007, secretarul general al Camerei Deputatilor a transmis Curtii Constitutionale sesizarea referitoare la neconstitutionalitatea Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, formulata de un numar de 71 de deputati, si anume: Gheorghe I. Albu, Roberta Alma C. Anastase, Nicolae N. Bara, Gheorghe G. Barbu, Cornel Stefan C. Bardan, Iulian-Gabriel P. Birsan, Anca-Daniela C. Boagiu, Ionela I. Bruchental-Pop, William Gabriel S. Branza, Daniel I. Buda, Costica N. Canacheu, Bogdan C. Cantaragiu, Alexandru A. Ciocalteu, Anca M. Constantinescu, Radu-Catalin Dragus, Stelian N. Dutu, Ionesie P. Ghiorghioni, Ion I. Gontea, Dan N. Grigore, Monica Maria C. Iacob Ridzi, Traian Constantin A. Igas, Valentin Adrian M. Iliescu, Gratiela Denisa M. Iordache, Radu V. D. Lambrino, Danut E. Liga, Mircea Man, Marian-Jean J. G. Marinescu, Laurentiu C. Mironescu, Liviu Alexandru H. Miroseanu, Alexandru E. Mocanu, Petru P. Movila, Dorin-Liviu D. Nistoran, Ioan C. Oltean, Aurel A. Olarean, Constantin M. Petrea, Cosmin Gabriel C. Popp, Cezar Florin Gh. Preda, Ioan Dumitru I. Puchianu, Dumitru Gh. Puzdrea, Romeo Marius Gh. Raicu, Cristian I. Radulescu, Marius I. Rogin, Marcel Laurentiu M. Romanescu, Gheorghe G. Sarb, Mugurel Liviu S. Sarbu, Minai Gr. Stanisoara, Petre Strachinaru, Valeriu I. Tabara, Horia C. Vasioiu, Augustin A. Zegrean, Aurel I. Vainer, Romica C. Andreica, Cristian Alexandru R. Boureanu, Dan Horatiu Gh. Buzatu, Marian V. Hoinaru, Mircea Teodor M. S. Iustian, Corneliu V. Momanu, Monica Octavia P. Musca, Viorel N. Oancea, Dumitru M. Pardau, Marian Sorin C. Paveliu, Florin Aurelian N. Popescu, Vasile I. Pruteanu, Gabriel A. Sandu, Ion I. Stoica, Cornel H. Stirbet, Raluca D. Turcan, Dragos V. Ujeniuc, Petre I. Ungureanu, Claudius Mihail Gh. Zaharia, Leonida I. Lari-Iorga.

Sesizarea a fost formulata in temeiul art.146 lit.a) din Constitutie si ai art.15 alin.(4) din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a fost inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr.1.107 din 12 februarie 2007 si constituie obiectul Dosarului nr.180A/2007.

Articolul unic al Legii ce face obiectul sesizarii prevede:

*Legea nr.3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea 1, nr.84 din 24 februarie 2000, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. Dupa alineatul (2) al articolului 5 se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmatorul cuprins:

«(3) Organizarea referendumului nu poate avea loc simultan cu desfasurarea alegerilor prezidentiale, parlamentare, locale sau a alegerilor pentru Parlamentul European, ori cu mai putin de 6 luni inainte de data alegerilor mentionate.»

2. Articolul 10 va avea urmatorul cuprins:

«Art.10. - (1) Demiterea Presedintelui Romaniei este aprobata daca a intrunit majoritatea voturilor cetatenilor inscrisi in listele electorale, in cazul in care Presedintele Romaniei a fost ales in conditiile prevazute la art.81 alin.(2) din Constitutia Romaniei, republicata.

(2) In cazul in care Presedintele Romaniei a fost ales in conditiile prevazute la art.81 alin.(3) din Constitutia Romaniei, republicata, demiterea acestuia este aprobata daca a intrunit majoritatea voturilor valabil exprimate pe intreaga tara de catre cetatenii prezenti.» *

In motivarea sesizarii de neconstitutionalitate, se arata ca:

- art.5 alin.(2) din Legea nr.3/2000 [in fapt alin.(3)], care in redactarea criticata interzice organizarea referendumului simultan cu desfasurarea alegerilor mentionate de text sau cu mai putin de 6 luni inainte de data acestor alegeri, incalca prevederile constitutionale ale art.2 alin.(1), potrivit carora *Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, [...] si prin referendum*, precum si ale art.90 din Constitutie, care prevede ca *Presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa cu privire ia probleme de interes national*, deoarece consecinta intrarii lui in vigoare ar fi *ca in anii electorali nu s-ar mai putea organiza referendum.* in aceasta ipoteza, de exemplu, *in intreg anul 2008 organizarea de referendum este imposibila*, deoarece urmeaza sa se organizeze alegeri locale in luna iunie si alegeri parlamentare in luna noiembrie, astfel ca art.2 si 90 din Constitutie ar fi inaplicabile. Se considera ca sunt incalcate si dispozitiile constitutionale ale art.95 alin.(3) care stabilesc ca in cazul aprobarii propunerii de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei trebuie sa se organizeze referendum pentru demiterea acestuia in cel mult 30 de zile. Or, *daca acest lucru ar surveni in perioada de 6 luni inainte de alegerile la care se refera modificarea legislativa, referendumul prevazut la art.95 alin.(3) din Constitutie nu s-ar putea organiza.* Se mai arata ca aceste prevederi din Constitutie sunt imperative si *nu lasa loc nici unei limitari*, sens in care s-a pronuntat si Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 567 din 11 iulie 2006 referitoare la dreptul Presedintelui Romaniei de a consulta poporul prin referendum.

- art.10, in redactarea adoptata prin legea criticata, contravine art.81 din Constitutie, deoarece modificarea *creeaza practic doua tipuri de presedinte - un presedinte ales la primul tur de scrutin si altul ales la al doilea tur de scrutin*, ceea ce determina *o diferenta de legitimitate intre cele doua categorii.* Or, potrivit prevederilor constitutionale ale art.81 alin.(1) -(3), Presedintele Romaniei, odata ales, are *un statut constitutional care nu poate fi diferentiat in raport de numarul de voturi cu care a fost ales*. De asemenea, art.10 contravine art.95 alin.(3) din Constitutie, care nu face deosebire dupa cum Presedintele Romaniei a fost ales in primul sau al doilea tur de scrutin, astfel ca textul de lege criticat adauga la aceasta, ceea ce este inadmisibil. Se mai invoca si incalcarea prevederilor constitutionale ale art.99 privind *Raspunderea presedintelui interimar*, deoarece textul din legea criticata se refera doar la presedintele ales in conditiile art.81 alin.(2) sau (3), iar *persoana care asigura interimatul functiei de Presedinte al Romaniei nefiind aleasa in conditiile art.81 nu ar putea fi demisa prin referendum daca legea ar intra in vigoare*, pentru ca *nu stabileste procedura aplicabila.*

- autorii sesizarii sustin ca proiectul de lege adoptat de Camera Deputatilor contravine principiului neretroactivitatii legii, consacrat de art.15 alin.(2) din Constitutie, prin aceea ca instituie o noua modalitate de demitere a presedintelui decat cea existenta la data alegerii sale in functie, iar *astfel de modificari esentiale nu pot interveni in timpul exercitarii mandatului.* in acest sens, se arata ca, desi potrivit art.83 din Constitutia revizuita, durata mandatului Presedintelui Romaniei s-a prelungit de la 4 ani la 5 ani, art.155 alin.(3) din Legea fundamentala stipuleaza ca *Prevederile alineatului (1) al articolului 83 se aplica incepand cu urmatorul mandat prezidential.*

In legatura cu incalcarea principiului neretroactivitatii legii, se invoca Decizia Curtii Constitutionale nr.61 din 18 ianuarie 2007.

In conformitate cu dispozitiile art.16 alin.(2) din Legea nr.47/ 1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sesizarea a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a prezenta punctele lor de vedere.

Presedintele Camerei Deputatilor, in punctul sau de vedere, arata urmatoarele:

- In legatura cu prima critica de neconstitutionalitate, care vizeaza prevederile art.5 alin.(2) din Legea nr.3/2000, prin raportare la dispozitiile art.2 alin.(1), art.90 si art.95 alin.(3) din Constitutia Romaniei, republicata, arata ca acest text de lege reglementeaza conditii pentru valabilitatea referendumului, respectiv prezenta la vot a majoritatii persoanelor inscrise in listele electorale. Intrucat aceasta prevedere nu a fost supusa vreunei modificari prin Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.3/2000, apreciata de autorii sesizarii ca fiind neconstitutionala, ea nu poate face obiect al controlului de constitutionalitate a priori exercitat de Curtea Constitutionala, conform art.146 lit.a) din Constitutia Romaniei, republicata. Din context insa se poate deduce ca autorii sesizarii s-au referit la art.5 alin.(2) dintr-o eroare, in realitate, ei avand in vedere prevederile alin.(3) al art.5, nou-introdus prin Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.3/2000. Conform acestei dispozitii legale, organizarea referendumului nu poate avea loc simultan cu alegerile prezidentiale, parlamentare, locale sau cu cele pentru Parlamentul European, ori cu mai putin de 6 luni inaintea acestora. Fundamentul juridic al acestui text de lege il constituie prevederea inscrisa in art.73 alin.(3) lit.d) din Constitutia Romaniei, republicata, conform careia *organizarea si desfasurarea referendumului* se reglementeaza prin lege organica. Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 567 din 11 iulie 2006, a apreciat ca prin lege se pot stabili *masuri tehnice, procedurale, necesare in procesul de consultare a poporului pe calea referendumului*. In opinia Presedintelui Camerei Deputatilor, *pe de o parte, instituirea de termene constituie o masura cu caracter preponderent tehnic, cu implicatii legate de organizarea si desfasurarea unei actiuni complexe, iar, pe de alta parte, art.2 alin.(1) din Constitutia Romaniei, republicata, pe care il invoca autorii sesizarii, se aplica in litera si spiritul sau fara nicio restrictie la conditiile Legii nr.3/2000, astfel cum a fost modificata si completata prin Legea a carei constitutionalitate este contestata.* in continuare, se arata ca organizarea si desfasurarea referendumului sunt rezervate domeniului legii, conform art.73 alin.(3) lit.d) din Constitutie, si, prin urmare, Parlamentul este liber sa opteze pentru orice solutie legislativa in materie referendara, fireste, fara a se interfera competentelor celorlalte autoritati publice in acest domeniu, precum si fara a le modifica statutul constitutional ori atributiile prevazute in Legea fundamentala. Ca atare, considera ca, privite din aceasta perspectiva, cele doua modificari intreprinse prin Legea a carei constitutionalitate este contestata nu afecteaza nici statutul constitutional al sefului statului, nici nu-l impiedica pe acesta sa-si indeplineasca atributiile constitutionale. Faptul ca, potrivit noului alineat al art.5 din Legea nr.3/2000, data organizarii referendumului nu poate coincide cu cea a desfasurarii alegerilor prezidentiale, parlamentare sau a celor locale ori europarlamentare si nici nu poate fi stabilita la mai putin de 6 luni de la data tinerii acestora, nu restrange cu nimic dreptul constitutional al Presedintelui Republicii de a recurge la referendum in conditiile art.90 din Constitutie. De altfel, din practica indelungata a alegerilor parlamentare, rezulta ca atentia electoratului nu trebuie concentrata simultan asupra a doua obiective: exprimarea referendara a vointei suverane a poporului asupra unei anumite probleme de interes general si alegerea, de pilda, a Parlamentului prin instrumentul clasic al democratiei reprezentative. Daca s-ar accepta simultaneitatea exprimarii celor doua tipuri de democratie (directa si reprezentativa), insasi vointa politica astfel exprimata si-ar pierde mult din semnificatie. In plus, ar putea aparea inconvenientul unor confuzii in randul electoratului, unele de natura tehnica, cat priveste evenimentele politice pentru care este chemat la urne. Presedintele poate recurge la dreptul constitutional ce-i este conferit de art.90 din Constitutie oricand dupa alegerile la care face trimitere alin.(3) al art.5 din legea ce face obiectul sesizarii. De asemenea, in opinia Presedintelui Camerei Deputatilor, completarea art.5 din Legea nr.3/2000 cu un nou alineat este de bun simt juridic, deoarece, *chiar daca interdictiile de ordin formal nu ar fi fost instituite expres, ele s-ar fi aplicat in practica.* Astfel, *ar fi absurd si impotriva oricarei logici democratice sa se desfasoare, de pilda, un referendum national din initiativa sefului statului simultan cu alegerile prezidentiale sau parlamentare*, si *aceeasi absurditate ar plana asupra desfasurarii unui referendum simultan cu organizarea alegerilor locale, ori a celor pentru Parlamentul European.* in sfarsit, cu privire la acest punct al obiectiei de neconstitutionalitate, se arata ca *aprecierile de oportunitate si calculele efectuate de autorii sesizarii de neconstitutionalitate pentru anul 2008 pot fi situatii de fapt, ce excedeaza competentei Curtii Constitutionale, care se pronunta doar asupra constitutionalitatii aspectelor de drept, conform Legii fundamentale.*

- In legatura cu sustinerile potrivit carora prin noul alineat introdus la art.5 din Legea nr.3/2000 se incalca prevederile art.2 alin.(1) din Constitutie, Presedintele Camerei Deputatilor considera ca acestea sunt complet nefondate, deoarece *nu exista nicio legatura intre asa-zisa limitare a prerogativelor Presedintelui Romaniei prin textul a carei constitutionalitate este contestata, si dreptul poporului de a-si manifesta suveranitatea, intrucat acesta nu se exercita din proprie initiativa, ci din cea a Guvernului sau, dupa caz, a Presedintelui, in conditiile art.11 din Legea nr.3/2000.*

- In ceea ce priveste sustinerile potrivit carora dispozitiile art.10 din legea criticata incalca dispozitiile art.81 si ale art.95 alin.(3) din Constitutie, se apreciaza ca si acestea sunt nefundamentate din punct de vedere juridic. In acest sens, se arata ca *Legea fundamentala prevede, in art.81, alegerea Presedintelui tarii in doua tururi de scrutin, stipuland conditii distincte de reprezentativitate intre primul si al doilea tur. Dezvoltarea prin lege a acestor situatii juridice diferite raspunde principiilor generale de simetrie juridica si corespunde intru totul acestor cerinte imperative de ordin constitutional.* Se considera ca *modificarea art.10 din Legea nr.3/2000 se intemeiaza pe un principiu de drept clasic, si anume cel al simetriei formelor, adaptat la formula constitutionala a legitimitatii electorale a sefului statului* si, *potrivit textelor constitutionale, Presedintele Romaniei nu este reprezentantul poporului, ci exclusiv al statului. Raportul intre seful statului si popor se exprima din punct de vedere cronologic in doua momente: alegerea si demiterea presedintelui de republica. Acestea urmeaza sa fie simetrice sub aspectul majoritatilor cerute pentru alegere si, corespunzator, pentru demitere.*

- Cu referire la sustinerea potrivit careia legea criticata este neconstitutionala intrucat *stabileste o alta modalitate de demitere a Presedintelui Romaniei decat cea prevazuta de lege la data alegerii sale in functie*, ceea ce incalca art.15 alin.(2) din Constitutie, Presedintele Camerei Deputatilor apreciaza *ca motivarea autorilor sesizarii este lipsita de relevanta juridica*, *tinand cont de faptul ca organizarea referendumului este obligatorie in lumina art.95 alin.(3) din Legea fundamentala, avand in vedere modalitatea de desemnare a sefului statului de catre corpul electoral la nivel national.*

Presedintele Senatului, in punctul de vedere exprimat, invedereaza, ca si consideratii generale, *unele aspecte de ordin principial, care contureaza liniile directoare ale edificiului constitutional*, in sensul ca: in dreptul public se face distinctie intre regimul juridic al accesului la o functie si regimul juridic al destituirii din functie, ca urmare a tragerii la raspundere pentru savarsirea unor fapte, astfel ca nu de fiecare data autoritatea care realizeaza investitura in functie este si autoritatea care aplica sanctiunea destituirii din functie. Cat priveste demiterea dintr-o functie publica, aceasta poate fi dispusa de catre instanta de judecata, prin efectul legii, ca urmare a ivirii unei stari de incompatibilitate ori a unui conflict de interese sau prin efectul unei hotarari judecatoresti de condamnare, ca in situatia prevazuta de art.96 din Constitutie. Se exemplifica cu alte sisteme constitutionale prezidentiale, semiprezidentiale sau parlamentare, potrivit carora se procedeaza la destituirea presedintelui *pus sub acuzare* fara sa se recurga la votul poporului sau la votul adunarilor care l-au ales. Spre deosebire de aceste sisteme constitutionale, legiuitorul constituant roman a optat pentru solutia demiterii prin referendum, cu avizul consultativ al Curtii Constitutionale. A pretinde insa *ca Parlamentul nu poate stabili regulile si criteriile de organizare a referendumului inseamna a face o judecata nu numai contrara ratiunii institutiei tragerii la raspundere politica a Presedintelui Romaniei, reglementata de art.95 din Constitutie, dar si prevederilor art.73 alin.(3) lit.d)* din aceasta, care dispune ca organizarea si desfasurarea referendumului se stabileste prin lege organica, neconditionat de respectarea prevederilor constitutionale ale art.81 referitoare la demiterea Presedintelui Romaniei, ca urmare a suspendarii din functie pentru fapte grave de incalcare a Constitutiei. *Optiunea legiuitorului de a reglementa procedura referendumului in cazul demiterii Presedintelui pentru savarsirea de fapte grave prin care a incalcat Constitutia, in sensul respectarii solutiilor de la investitura reglementate de art.81 alin.(2) si (3)*, *este o solutie ce intra in consonanta cu prevederile Constitutiei.* in continuare, se arata ca, in sensul respectarii suprematiei Constitutiei, posibilitatea reglementarii prin lege organica a conditiilor de organizare si desfasurare a referendumului inseamna posibilitatea de a stabili prin aceasta *conditii, limite si termene imperative pentru organizarea si desfasurarea unei anumite proceduri.* Cu privire la schimbarea duratei mandatului, invocarea in speta a *art.155 alin.(3) din Constitutie, nu are relevanta pentru solutiile legislative care vizeaza stabilirea unui regim juridic in executarea mandatului*, intrucat problema duratei mandatului este de ordin constitutional, iar problema organizarii si desfasurarii referendumului pentru demiterea Presedintelui Romaniei in functie este de domeniul legii. Se considera ca, din acest punct de vedere, Decizia Curtii Constitutionale nr.61/2007, invocata de autorii sesizarii, este nerelevanta.

In legatura cu sustinerile de neconstitutionalitate ale Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.3/2000, Presedintele Senatului arata ca:

- prevederile art.5 alin.(3) nu limiteaza, prin termenul stabilit, dreptul poporului de a-si exercita suveranitatea prin referendum, *deoarece exercitarea suveranitatii, potrivit art.2 din Constitutie, vizeaza o modalitate principala, votul cetateanului pentru desemnarea alesilor locali si nationali pentru organele reprezentative (primari, consilii locale, consilii judetene, Parlamentul national, Presedintele Romaniei si Parlamentul European), si o modalitate subsidiara, referendumul.* Se arata ca prima modalitate formeaza democratia reprezentativa, iar cea de a doua, referendumul, *vizeaza democratia directa, care, potrivit Constitutiei, se manifesta la nivel national doar in trei situatii, respectiv cele reglementate de art.90, art.95 alin.(3) si art.151 alin.(3).* Ipotezele prevazute de art.95 alin.(3) si art.151 alin.(3) din Constitutie sunt legate de un termen constitutional maxim de 30 de zile, pe cand in ipoteza referendumului consultativ delimitarile necesare in sensul art.90 din Constitutie se stabilesc prin legea de organizare si desfasurare a referendumului, ceea ce nu este neconstitutional. Se considera ca *referendumul apare ca o modalitate subsidiara de exprimare a suveranitatii si este firesc ca modalitatea subsidiara sa fie aplicata legislativ dupa regimul modalitatii principale, asa cum, de altfel, sunt situatiile reglementate si in dreptul comparat*, astfel ca sustinerile sub acest aspect sunt neintemeiate. Se arata ca interdictiile prevazute de art.5 alin.(3) nu fac inaplicabil art.90 din Constitutie, intrucat din coroborarea dispozitiilor constitutionale ale art.90, art.2 si prin raportare la art.73 alin.(3) lit.d) din Legea fundamentala *asemenea limitari pot fi realizate prin lege organica*. De asemenea, limitarea posibilitatii stabilirii datei referendumului rezulta si din *coroborarea art.90 cu art.95, respectiv cu art.150 si art.151 din Constitutie*, *in sensul ca referendumul nu se poate organiza dupa ce, in baza art.95, s-a declansat procedura de suspendare, respectiv in baza art.150 din Constitutie s-a declansat procedura de revizuire a Constitutiei. Se considera ca si sustinerea referitoare la inaplicabilitatea prevederilor constitutionale ale art.95 alin.(3) in situatia in care termenul de 30 de zile ar surveni in perioada de 6 luni inainte de alegerile la care se refera modificarea este neintemeiata, intrucat *termenul de 6 luni nu poate viza, logic, decat referendumul reglementat de art.90 din Constitutie*, iar referendumurile prevazute de art.95 alin.(3) si de art.151 alin.(3) din Constitutie, de vreme ce sunt conditionate prin Constitutie de termenul de 30 de zile, nu pot fi afectate de solutia legislativa adoptata de Parlament prin legea atacata.* in sfarsit, cu privire la neconstitutionalitatea art.5 alin.(3) se considera ca *invocarea Deciziei nr.567/2006 a Curtii Constitutionale este fara relevanta in aceasta speta*;

- art.10, potrivit solutiei legislative propuse prin modificarea textului, nu creeaza doua tipuri de presedinte, deoarece *una este modalitatea tehnica de desemnare a presedintelui si alta este semnificatia legitimitatii alegerii sale*, iar art.95 alin.(3) din Constitutie nu este incalcat, *ci, dimpotriva, asigura o aplicare adecvata a acestui text*, intrucat nimic nu opreste legiuitorul sa reglementeze modalitatile de stabilire a rezultatului referendumului potrivit *modalitatii tehnice prevazute de art.81 alin.(2) si (3)* din Legea fundamentala. Nici invocarea incalcarii prevederilor constitutionale ale art.99 nu poate fi retinuta, deoarece *din interpretarea logico-sistematica a Constitutiei rezulta ca si persoana care exercita interimatul functiei de Presedinte al Romaniei este supusa acelorasi reguli la care a fost supusa persoana care a fost suspendata, fara a mai ajunge la organizarea unui referendum pentru demitere*. Se considera ca sustinerea *cu privire la organizarea unui referendum si in cazul Presedintelui interimar este inadmisibila, in conditiile in care nu este vorba de un presedinte cu depline puteri, ales prin vot, in conditiile art.81 din Constitutie*. In legatura cu incalcarea principiului neretroactivitatii legii, se arata ca *nu trebuie sa confundam regimul constitutional al mandatului cu regimul procedurilor stabilite de lege, care pot fi schimbate oricand in timpul mandatului, daca nu intra in conflict, fireste, cu prevederile Constitutiei.*

Guvernul nu a comunicat punctul sau de vedere cu privire la obiectia de neconstitutionalitate formulata.


CURTEA,



examinand sesizarea de neconstitutionalitate, punctele de vedere ale Presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, raportul judecatorului-raportor, Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, raportata la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, retine urmatoarele:

Curtea a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art.146 lit.a) din Constitutie, precum si celor ale art.1, 10, 15 si 18 din Legea nr.47/1992, sa se pronunte asupra constitutionalitatii prevederilor legale criticate.

Obiectul controlului de constitutionalitate il constituie Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, in legatura cu care se sustine ca incalca, in ordinea invocarii lor, prevederile constitutionale ale art.2 alin.(1), art.90, art.95 alin.(3), art.81 alin.(1)-(3), art.99 si ale art.15 alin.(2).

Aceste dispozitii din Constitutie prevad:

- Art.2 alin.(1): *Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum.*;

- Art.90: *Presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes national.*;

- Art.95 alin.(3): *Daca propunerea de suspendare din functie este aprobata, in cel mult 30 de zile se organizeaza un referendum pentru demiterea Presedintelui.*

- Art.81 alin.(1) -(3): *(1) Presedintele Romaniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.

(2) Este declarat ales candidatul care a intrunit, in primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi in listele electorale.

(3) In cazul in care nici unul dintre candidati nu a intrunit aceasta majoritate, se organizeaza al doilea tur de scrutin, intre primii doi candidati stabiliti in ordinea numarului de voturi obtinute in primul tur. Este declarat ales candidatul care a obtinut ce! mai mare numar de voturi.*;

- Art.99: *Daca persoana care asigura interimatul functiei de Presedinte al Romaniei savarseste fapte grave, prin care incalca prevederile Constitutiei, se aplica articolul 95 si articolul 98.*(Articolul 95 priveste *Suspendarea din functie*, iar art.98 dispune cu privire la *Interimatul functiei*);

- Art.15 alin.(2): *Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.*

Examinand obiectiile de neconstitutionalitate formulate, prevederile legii criticate, prin raportare la dispozitiile constitutionale incidente, Curtea Constitutionala constata ca sesizarea de neconstitutionalitate este intemeiata si urmeaza a fi admisa, pentru urmatoarele considerente:

I. Prima critica de neconstitutionalitate vizeaza pct.1 al articolului unic din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului. Potrivit acestui punct, la articolul 5 din lege se introduce un nou alineat, alineatul (3), care prevede ca referendumul nu poate avea loc simultan cu desfasurarea alegerilor prezidentiale, parlamentare, locale sau a alegerilor pentru Parlamentul European ori cu mai putin de 6 luni inainte de data alegerilor mentionate. Se considera ca aceste dispozitii de lege sunt contrare art.2 alin.(1), art.90 si art.95 alin.(3) din Constitutie, deoarece limiteaza sau ingradesc dreptul poporului de a-si exercita suveranitatea.

In examinarea acestei sustineri, se poate constata ca art.1 din Legea nr.3/2000, modificata si completata prin legea ce face obiectul sesizarii, preluand cuprinsul art.2 alin.(1) din Constitutie, dispune ca *In Romania suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin [...] referendum*, care, potrivit art.5 alin.(1) din aceeasi lege, se organizeaza si se desfasoara in conditiile prevazute de aceasta. Or, alineatul (3), nou- introdus prin legea criticata, instituie chiar unele conditii referitoare la organizarea si desfasurarea referendumului, iar nu prevederi care sa contravina acestei modalitati de exercitare a suveranitatii nationale de catre popor. Asa fiind, nu se poate retine incalcarea art.2 alin.(1) din Constitutie, prin pct.1 al articolului unic al legii de modificare si completare a Legii nr.3/2000.

In schimb, prin textul de lege criticat sunt incalcate prevederile constitutionale ale art.90, potrivit carora *Presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes national*, precum si cele ale art.95 alin.(3), care prevad ca, in cazul aprobarii propunerii de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei, *[...] in cel mult 30 de zile se organizeaza un referendum pentru demiterea Presedintelui.* Din analiza celor doua texte constitutionale rezulta ca referendumul se poate desfasura oricand in cursul anului, daca Parlamentul a fost consultat sau a aprobat propunerea de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei. Asadar, potrivit Constitutiei, nu exista nicio alta conditie care sa interzica organizarea si desfasurarea referendumului simultan cu alegerile prezidentiale, parlamentare, locale sau alegerile pentru Parlamentul European ori intr-un anumit interval de timp anterior sau posterior alegerilor mentionate. Ca atare, acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu poate sa o faca (Ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus). In consecinta, conditiile stabilite de legiuitor pentru desfasurarea referendumului prin legea criticata adauga la prevederile Constitutiei, ceea ce determina neconstitutionalitatea acestora.

De altfel, aceste exigente extraconstitutionale cuprinse in lege impiedica organizarea oricarui referendum, in conditiile in care practic, in Romania, s-ar putea sa se desfasoare alegeri in fiecare an, ceea ce, asa cum s-a aratat, contravine art.2 alin.(1) din Constitutie. Mai mult, in conditiile in care legea se refera la alegerile locale, fara a preciza daca este vorba de alegeri generale sau partiale, este cunoscut faptul ca acestea din urma pot avea loc in fiecare luna a anului. In consecinta, suprimarea referendumului prin obstacole stabilite de lege reprezinta un alt argument pe care se intemeiaza constatarea ca pct.1 al articolului unic din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului este neconstitutional. De asemenea, se constata ca aceste dispozitii din legea criticata pot genera blocaje constitutionale, data alegerilor devenind dependenta de data desfasurarii referendumului. II. A doua critica de neconstitutionalitate se refera la pct.2 al articolului unic din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.3/2000, prin care se modifica art.10 din Legea nr.3/2000. In actuala redactare, acest articol prevede ca *Demiterea Presedintelui Romaniei este aprobata, daca a intrunit majoritatea voturilor cetatenilor inscrisi in listele electorale.* Punctul 2 al articolului unic are urmatorul cuprins: *Art.10. - (1) Demiterea Presedintelui Romaniei este aprobata daca a intrunit majoritatea voturilor cetatenilor inscrisi in listele electorale, in cazul in care Presedintele Romaniei a fost ales in conditiile prevazute la art.81 alin.(2) din Constitutia Romaniei, republicata.

(2) In cazul in care Presedintele Romaniei a fost ales in conditiile prevazute la art.81 alin.(3) din Constitutia Romaniei, republicata, demiterea acestuia este aprobata daca a intrunit majoritatea voturilor valabil exprimate pe intreaga tara de catre cetatenii prezenti.*

In opinia autorilor sesizarii, acest text de lege incalca prevederile constitutionale ale art.81 referitoare la *Alegerea Presedintelui*, precum si ale art.95 alin.(3) conform carora, *Daca propunerea de suspendare din functie este aprobata, in cel mult 30 de zile se organizeaza un referendum pentru demiterea Presedintelui.* incalcarea consta in aceea ca, practic, prin noua reglementare se creeaza doua tipuri de presedinti - unul ales in primul tur de scrutin si altul ales in cel de-al doilea tur de scrutin.

Analizand aceasta sustinere, se constata ca prin modificarea cuprinsului art.10 din Legea nr.3/2000 legiuitorul a dorit sa aplice, sub aspectul voturilor exprimate, principiul simetriei juridice la alegerea Presedintelui Romaniei in al doilea tur de scrutin si la demiterea acestuia ca urmare a consultarii populare. Bazandu-si solutiile pe principiul simetriei, legiuitorul nu a tinut seama de faptul ca aplicarea acestui principiu in dreptul public, cu atat mai mult in dreptul constitutional, cu deosebire la organizarea si functionarea autoritatilor publice, nu este posibila. Principiul simetriei este un principiu al dreptului privat, fiind exclusa posibilitatea aplicarii acestuia in dreptul public. De aceea, normele constitutionale sunt asimetrice prin excelenta. Astfel, Parlamentul este ales de popor, dar isi inceteaza mandatul prin trecerea timpului sau prin dizolvarea de catre Presedintele Romaniei, Guvernul este numit de Presedintele Romaniei pe baza votului de incredere acordat de Parlament, dar este demis in urma votarii unei motiuni de cenzura, ca urmare a demisiei primului-ministru, ori cand acesta isi pierde drepturile electorale, se afla in stare de incompatibilitate etc.; functiile publice eligibile sunt detinute de persoane care le-au obtinut in alegeri si inceteaza prin revocare, survenirea unei incompatibilitati, scurgerea timpului etc. Tot astfel, si in cazul Presedintelui Romaniei, detinerea acestei functii este incredintata persoanei care a castigat alegerile prezidentiale, iar incetarea exercitarii ei are loc ca urmare a unei hotarari de condamnare pentru inalta tradare, a aprobarii demiterii prin referendum, a aparitiei unor incompatibilitati etc. Asadar, exigentele stabilite de Constitutie pentru alegerea Presedintelui Romaniei si cele care se refera la demiterea acestuia in urma unui referendum nu sunt simetrice, deoarece ele reprezinta institutii juridice diferite, cu roluri si scopuri diferite, fiecare avand un tratament juridic distinct. Astfel, alegerea Presedintelui Romaniei este reglementata de un grup omogen de norme juridice, care stabilesc regulile privitoare la organizarea si desfasurarea scrutinului prezidential. La capatul acestui proces electoral, potrivit art.81 alin.(2) din Constitutie, este declarat ales candidatul care a intrunit, in primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi in listele electorale. Este posibil insa ca, in primul tur de scrutin, niciunul dintre candidati sa nu obtina majoritatea absoluta a voturilor ceruta de art.81 alin.(2) din Constitutie. In aceste conditii, procesul electoral trebuie sa continue pentru a da castig de cauza unui candidat. Ca atare, se organizeaza cel de-al doilea tur de scrutin, la care participa doar primii 2 candidati stabiliti in ordinea numarului de voturi obtinute in primul tur, urmand a fi desemnat Presedinte al Romaniei candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi.

In schimb, demiterea prin referendum a Presedintelui Romaniei nu are semnificatia unei asemenea competitii electorale. Dimpotriva, ea reprezinta o sanctiune pentru savarsirea unor fapte grave prin care Presedintele Romaniei incalca prevederile Constitutiei. Distinctiile referitoare la demiterea Presedintelui Romaniei prin referendum, asa cum rezulta din prevederile pct.2 al articolului unic al legii criticate, il vizeaza pe Presedintele Romaniei care a obtinut mandatul in primul tur de scrutin, pe Presedintele Romaniei ales in al doilea tur de scrutin si pe presedintele interimar. Urmand logica legiuitorului, in primul caz presedintele ar urma sa fie demis cu majoritatea absoluta a voturilor corpului electoral, in al doilea caz, cu majoritatea relativa a voturilor cetatenilor prezenti la scrutin, pe cand pentru situatia prevazuta de art.99 din Constitutie, privind *Raspunderea presedintelui interimar* care nu a fost ales prin vot, nu ar exista nici o prevedere constitutionala privitoare la demitere. O asemenea interpretare este contrara art.1 alin.(3) din Constitutie, potrivit caruia Romania este stat de drept, un asemenea stat opunandu-se aplicarii aceleiasi sanctiuni Presedintelui Romaniei, in mod diferit, in functie de modul in care el a obtinut aceasta functie: in primul tur de scrutin, in al doilea tur de scrutin sau ca urmare a interimatului in exercitarea functiei.

Solutionarea rationala a acestei probleme rezulta din interpretarea alin.(3) al art.95 din Constitutie, precum si din coroborarea dispozitiilor acestuia cu cele ale art.81 alin.(1) si ale art.95 alin.(1) din Constitutie. Astfel, in temeiul art.81 alin.(1) din Constitutie, este declarat ales candidatul care a intrunit in primul tur de scrutin majoritatea voturilor alegatorilor inscrisi in listele electorale. Potrivit reglementarii legale in vigoare aceasta majoritate absoluta opereaza si in cazul stabilirii rezultatelor referendumului pentru demiterea Presedintelui Romaniei, aplicandu-se aceeasi masura, dupa aceleasi reguli, sefului statului, indiferent de numarul de voturi obtinut sau de modul in care a ajuns sa detina aceasta functie. Aplicarea aceluiasi tratament juridic Presedintelui Romaniei ales in primul tur de scrutin, celui ales in al doilea tur de scrutin sau presedintelui interimar la demiterea din functie prin referendum este ceruta de dispozitiile constitutionale ale art.95 alin.(1), care prevad pentru cele trei situatii acelasi tratament juridic. Potrivit acestor dispozitii constitutionale, in cazul savarsirii unor fapte grave prin care se incalca prevederile Constitutiei, Presedintele Romaniei - oricine ar fi acesta si oricum ar fi devenit sef al statului - poate fi suspendat din functie de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor. Ca atare, atunci cand legiuitorul a stabilit prin lege ca rezultatele referendumului pentru demiterea Presedintelui Romaniei se stabilesc in mod diferit, in functie de numarul scrutinului in care acesta a fost ales sunt contrare dispozitiilor constitutionale ale art.81 alin.(2). In acest sens sunt si prevederile art.96 din Constitutie, care stabilesc o a doua cale pentru incetarea functiei de Presedinte al Romaniei, si anume punerea lui sub acuzare pentru inalta tradare. Si in acest caz, deschiderea drumului spre incetarea mandatului prezidential este decisa de Camera Deputatilor si Senat in sedinta comuna, care pot hotari punerea sub acuzare a Presedintelui Romaniei - indiferent cine este acesta, cu cate voturi a castigat alegerile sau prin ce modalitate a ajuns sa ocupe aceasta functie - cu o majoritate de doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor. De aici se desprinde si concluzia in virtutea careia, atunci cand legiuitorul constituant a dorit sa instituie o anumita majoritate de voturi, a facut aceasta printr-un text de referinta, a carui aplicare la situatii subsidiare este subinteleasa, cu exceptia cazurilor in care o asemenea majoritate este lasata pe seama legii.

Dispozitiile constitutionale privitoare la majoritatea ceruta pentru alegerea presedintelui in primul tur de scrutin sunt suficiente pentru a permite stabilirea solutiilor de demitere a sefului statului, in toate cazurile, pe calea analogiei, si nu a simetriei juridice. Cu toate acestea, Curtea nu exclude posibilitatea ca legiuitorul sa opteze pentru o majoritate de voturi relativa pentru demiterea Presedintelui Romaniei in toate cele trei situatii.

Fata de cele aratate, Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului este neconstitutionala in ansamblul sau, avand in vedere ca pct.1 si pct.2 analizate epuizeaza cuprinsul normativ al articolului sau unic.

III. In sfarsit, autorii sesizarii apreciaza ca dispozitiile legii criticate au caracter retroactiv, deoarece aceasta *stabileste o alta modalitate de demitere a Presedintelui Romaniei decat cea prevazuta de lege la data alegerii sale in functie*.

Intrucat, potrivit considerentelor expuse, Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.3/2000 este neconstitutionala, analizarea aspectelor privind aplicarea sa in timp este irelevanta.
DECIZIE


In temeiul dispozitiilor art.146 lit.a) si al art.147 alin.(2) si (4) din Constitutie, precum si al prevederilor art.11 alin.(1) lit.A.a), al art.15 si al art.18 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, cu majoritate de voturi,


CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii

DECIDE



Constata ca Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului este neconstitutionala.

Definitiva si general obligatorie.

Decizia se comunica Presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si primului-ministru si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.






Sectiune Decizii neconstitutionalitate (NC) si Recursuri admise in interesul legii (RIL)





Termeni juridici, grupare tematica




Coordonator
Magdalena Popeanga

Website administrat de
Alioth Software
Politica de securitate
Termeni si conditii
 RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
118 useri online

Useri autentificati: