RIL Recurs in interesul legii/ Decizie ICCJ Decizia nr. XVII din 19 martie 2007 cu privire la inadmisibilitatea caii extraordinare de atac a revizuirii impotriva hotararilor judecatoresti definitive pronuntate in temeiul art. 278^1 alin. 8 lit. a) si b) din Codul de procedura penala
Publicata in Monitorul Oficial nr. 542/2008 - M. Of. nr. 542 / 17 iul. 2008
|
|
Dosar nr. 35/2006
Sub presedintia domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie,
Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite, in conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, s-a intrunit pentru a examina recursul in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la admisibilitatea caii extraordinare de atac a revizuirii impotriva hotararilor judecatoresti definitive, pronuntate in temeiul art. 278^1 alin. 8 lit. a) si b) din Codul de procedura penala.
Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicata, fiind prezenti 91 de judecatori din totalul de 116 aflati in functie.
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Nicoleta Eucarie.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul in interesul legii, punand concluzii pentru admiterea acestuia in sensul de a se stabili ca cererile de revizuire indreptate impotriva hotararilor judecatoresti definitive, pronuntate in temeiul art. 278^1 alin. 8 lit. a) si b) din Codul de procedura penala, sunt inadmisibile.
SECTIILE UNITE,
deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele:
In legatura cu admisibilitatea caii extraordinare de atac a revizuirii impotriva hotararilor judecatoresti definitive, pronuntate in temeiul art. 278^1 alin. 8 lit. a) si b) din Codul de procedura penala, instantele nu au un punct de vedere unitar.
Astfel, unele instante au considerat ca in astfel de cazuri cererile de revizuire sunt admisibile, pronuntandu-se, atunci cand nu sunt intemeiate, in sensul respingerii acestora ca nefondate.
Alte instante, dimpotriva, s-au pronuntat in sensul ca asemenea cereri de revizuire nu sunt admisibile, deoarece revizuirea este o cale de atac extraordinara ce priveste exclusiv hotararile prevazute in art. 393 din Codul de procedura penala, care contin o rezolvare a fondului procesului si se refera la cazurile aratate limitativ in art. 394 din Codul de procedura penala.
Aceste din urma instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legii.
Potrivit art. 393 alin. 1 din Codul de procedura penala, *hotararile judecatoresti definitive pot fi supuse revizuirii atat cu privire la latura penala, cat si cu privire la latura civila*.
In art. 394 alin. 1 din Codul de procedura penala sunt reglementate cazurile de exercitare a acestei cai de atac, prevazandu-se ca *revizuirea poate fi ceruta cand:
a) s-au descoperit fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei;
b) un martor, un expert sau un interpret a savarsit infractiunea de marturie mincinoasa in cauza a carei revizuire se cere;
c) un inscris care a servit ca temei al hotararii a carei revizuire se cere a fost declarat fals;
d) un membru al completului de judecata, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penala a comis o infractiune in legatura cu cauza a carei revizuire se cere;
e) cand doua sau mai multe hotarari judecatoresti definitive nu se pot concilia*.
Atat din continutul prevederilor mentionate, cat si din precizarile facute in alin. 2-4 ale aceluiasi articol cu privire la conditiile in care cazurile reglementate la art. 394 alin. 1 din Codul de procedura penala constituie motive de revizuire, rezulta ca sunt supuse revizuirii numai hotararile judecatoresti prin care s-a solutionat fondul cauzei, adica acele hotarari prin care s-a rezolvat raportul juridic de drept substantial, pronuntandu-se o solutie de condamnare sau achitare ori de incetare a procesului penal.
In acest sens, este de observat ca prin art. 394 alin. 2 din Codul de procedura penala se limiteaza invocarea primului caz de revizuire numai la situatia cand *pe baza faptelor sau imprejurarilor noi se poate dovedi netemeinicia hotararii de achitare, de incetare a procesului penal ori de condamnare*.
Tot astfel, prin art. 394 alin. 3 din Codul de procedura penala, facandu-se referire la urmatoarele doua cazuri, se prevede ca acestea *constituie motive de revizuire, daca au dus la darea unei hotarari nelegale sau netemeinice*.
In fine, pentru cazul *cand doua sau mai multe hotarari judecatoresti definitive nu se pot concilia*, s-a prevazut, in art. 394 alin. 4 din Codul de procedura penala, ca *toate hotararile care nu se pot concilia sunt supuse revizuirii*.
Din aceste reglementari de ansamblu ale cazurilor de revizuire si ale conditiilor pe care fiecare dintre acestea trebuie sa le indeplineasca pentru a constitui motive de revizuire a unei hotarari judecatoresti definitive rezulta, deci, ca hotararile judecatoresti prin care nu se rezolva fondul cauzei nu pot fi supuse revizuirii.
Or, in raport cu solutiile ce pot fi pronuntate in temeiul art. 278^1 alin. 8 lit. a) si b) din Codul de procedura penala de catre judecatorul care examineaza plangerea impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata, nu se poate considera ca intr-o astfel de etapa procesuala s-ar rezolva fondul cauzei, deoarece niciuna dintre aceste solutii nu implica stabilirea existentei faptei si a vinovatiei in acceptiunea prevederilor art. 345 din Codul de procedura penala, respectiv prin condamnarea, achitarea inculpatului sau incetarea procesului penal.
Pe de alta parte, cat timp prin lege nu este reglementata posibilitatea extinderii exercitarii caii extraordinare de atac a revizuirii si impotriva hotararilor judecatoresti pronuntate in solutionarea plangerilor formulate in temeiul art. 278^1 din Codul de procedura penala, o atare cale de atac nu este admisibila, intrucat in situatia contrara s-ar contraveni principiului instituit prin art. 129 din Constitutia Romaniei, potrivit caruia *impotriva hotararilor judecatoresti, partile [...] pot exercita caile de atac, in conditiile legii*.
In consecinta, in temeiul art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, si al art. 414^2 din Codul de procedura penala, urmeaza a se admite recursul in interesul legii si a se stabili ca este inadmisibila cererea de revizuire a unei hotarari judecatoresti definitive, pronuntata in aplicarea dispozitiilor art. 278^1 alin. 8 lit. a) si b) din Codul de procedura penala. DECIZIE
PENTRU ACESTE MOTIVE In numele legii
DECID
Admit recursul in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Stabilesc ca cererea de revizuire indreptata impotriva unei hotarari judecatoresti definitive, pronuntata in temeiul art. 278^1 alin. 8 lit. a) si b) din Codul de procedura penala, este inadmisibila.
Obligatorie, potrivit art. 414^2 alin. 3 din Codul de procedura penala.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 19 martie 2007
|
|