DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  


Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

RIL Recurs in interesul legii/ Decizie ICCJ

Decizia nr. 35 din 14 decembrie 2009 privind admisibilitatea recursului declarat impotriva hotararilor prin care a fost judecat apelul, in situatia particulara in care, potrivit legii, recursul era singura cale de atac care putea fi exercitata impotriva hotararii instantei de fond

RIL Recurs in interesul legii/ Decizie ICCJ din 14-12-2009
Curtea Constitutionala
Anul 2016 [4 decizii]
Anul 2015 [17 decizii]
Anul 2014 [23 decizii]
Anul 2013 [10 decizii]
Anul 2012 [25 decizii]
Anul 2011 [17 decizii]
Anul 2010 [30 decizii]
Anul 2009 [36 decizii]
Anul 2008 [3 decizii]
Anul 2007 [36 decizii]
Anul 2006 [15 decizii]
Anul 2005 [11 decizii]
Anul 2004 [8 decizii]
Anul 2003 [14 decizii]
TOATE [249 decizii]
Recursuri in interesul Legii, recursuri ICCJ
Anul 2015 [2 decizii]
Anul 2014 [13 decizii]
Anul 2013 [16 decizii]
Anul 2012 [16 decizii]
Anul 2011 [23 decizii]
Anul 2010 [8 decizii]
Anul 2009 [28 decizii]
Anul 2008 [46 decizii]
Anul 2007 [71 decizii]
Anul 2006 [31 decizii]
Anul 2005 [18 decizii]
Anul 2004 [1 decizii]
Anul 2003 [3 decizii]
TOATE [276 decizii]
Cautare decizii:    



RIL Recurs in interesul legii/ Decizie ICCJ
Decizia nr. 35 din 14 decembrie 2009 privind admisibilitatea recursului declarat impotriva hotararilor prin care a fost judecat apelul, in situatia particulara in care, potrivit legii, recursul era singura cale de atac care putea fi exercitata impotriva hotararii instantei de fond


Publicata in Monitorul Oficial nr. 291/2010 - M. Of. 291 / 4 mai 2010

Dosar nr. 25/2009

Sub presedintia doamnei judecator Lidia Barbulescu, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite, in conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, s-a intrunit pentru a examina sesizarea cu recurs in interesul legii formulata de Colegiul de conducere al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti privind admisibilitatea recursului declarat impotriva hotararilor prin care a fost judecat apelul, in situatia particulara in care, potrivit legii, recursul era singura cale de atac care putea fi exercitata impotriva hotararii instantei de fond.

Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicata, fiind prezenti 67 de judecatori din 103 aflati in functie.

Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Gabriela Scutea — adjunct al procurorului general.

Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut punctul de vedere depus, cu privire la sesizarea in discutie, solicitand sa fie respinsa pe motiv ca si din verificarea practicii judiciare existente la nivelul intregii tari s-a constatat ca aceasta are caracter unitar.


SECTIILE UNITE,


deliberand asupra sesizarii cu recurs in interesul legii, formulata de Colegiul de conducere al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, constata urmatoarele:

In practica instantelor judecatoresti s-a constatat ca nu exista un punct de vedere unitar cu privire la modul de solutionare a recursului declarat impotriva deciziei pronuntate in apel in cazul in care, potrivit legii, impotriva hotararii primei instante nu putea fi exercitata decat calea de atac a recursului.

Astfel, unele instante s-au pronuntat in sensul ca este inadmisibil recursul declarat impotriva deciziei prin care a fost considerata apel calea de atac exercitata impotriva hotararii pronuntate in prima instanta.

In acest sens, s-a motivat ca, din moment ce hotararea pronuntata in prima instanta era susceptibila de a fi atacata numai pe calea recursului si s-a exercitat impotriva ei o cale de atac solutionata ca apel, nu poate sa fie examinata din nou de o instanta de control judiciar, in recurs, pentru ca a fost supusa o data unui astfel de control si a ramas definitiva, indiferent daca acea cale de atac a fost gresit considerata apel.

Alte instante, dimpotriva, au considerat ca recursul declarat in astfel de conditii este admisibil si fondat, fiind incidente cazurile de casare prevazute de art. 385^9 alin. 1 pct. 3 si 11 din Codul de procedura penala, cata vreme gresit s-a procedat la judecarea cauzei in apel, in loc sa fie solutionata in recurs, in raport cu cerintele si trasaturile specifice unei asemenea cai de atac, incat se impune casarea unei atare decizii date cu incalcarea vadita a normelor procedurale privind desfasurarea procesului penal si trimiterea cauzei la instanta competenta, in vederea judecarii recursului in complet legal constituit si in conformitate cu dispozitiile prin care este reglementata aceasta cale de atac.

Aceste din urma instante au interpretat si au aplicat corect dispozitiile legii.

Intr-adevar, in timp ce in cuprinsul alin. 1 al art. 197 din Codul de procedura penala se prevede ca „incalcarile dispozitiilor legale care reglementeaza desfasurarea procesului penal atrag nulitatea actului, numai atunci cand s-a adus o vatamare care nu poate fi inlaturata decat prin anularea acelui act”, prin alin. 2 din acelasi articol s-a precizat cu caracter restrictiv, dar imperativ, ca *dispozitiile relative la competenta dupa materie sau dupa calitatea persoanei, la sesizarea instantei, la compunerea acesteia si la publicitatea sedintei de judecata sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii”, subliniindu-se, prin cel de-al treilea alineat al acestui text de lege, ca „nulitatea prevazuta in alin. 2 nu poate fi inlaturata in niciun mod” si ca „ea poate fi invocata in orice stare a procesului si se ia in considerare chiar din oficiu*.

Prin urmare, este de observat ca in acest cadru de reglementare, in masura in care, pe parcursul procesului penal, s-a comis o incalcare a normelor procedurale ce sunt vizate de dispozitiile alin. 2 al art. 197 din Codul de procedura penala, o atare neregularitate nu mai poate fi acoperita in niciun mod, ci impune reluarea sau refacerea actului procedural defectuos.

Or, in aceasta acceptiune, este evident ca o constituire a completului de judecata intr-un numar specific pentru judecarea in apel, iar nu in numarul expres cerut de lege pentru solutionarea cauzei in recurs, reprezinta o nelegala alcatuire a acelui complet, ceea ce atrage nulitatea absoluta a judecatii, intr-o atare cale de atac, in sensul interpretarii ce trebuie data art. 197 alin. 2 si 3 din Codul de procedura penala, pentru ca s-au incalcat dispozitiile relative la compunerea instantei.

In acelasi timp, calificarea gresita a caii de atac drept apel, cu solutionarea ei potrivit reglementarilor specifice acestei cai de atac, are ca efect si pronuntarea unei hotarari in apel, nedefinitiva, deci supusa recursului.

A considera altfel ar insemna sa fie eludat dreptul la un recurs efectiv in cauzele in care aceasta este singura cale de atac prevazuta de lege, cu consecinta incalcarii principiului legalitatii cailor de atac, care garanteaza exercitarea cailor de atac numai in conditiile instituite de lege, cu respectarea tuturor prevederilor prin care este reglementata calea de atac exercitata.

Asadar, prin atribuirea unei alte calificari si a unui alt continut decat cel prevazut prin lege caii de atac a recursului ar fi deturnata vointa legiuitorului de reglementare a cailor de atac in raport cu natura cauzelor penale deduse judecatii, ceea ce contravine flagrant principiilor egalitatii in drepturi si accesului liber la justitie instituite prin art. 16 si 21 din Constitutia Romaniei, republicata.

Pe de alta parte, printr-un asemenea procedeu s-ar incalca si regulile procedurale referitoare la sesizarea instantei in caile de atac, ceea ce ar atrage nulitatea deciziei pronuntate in apel, atunci cand instanta nu poate fi investita decat cu judecarea recursului, si din perspectiva incalcarii dispozitiilor relative la sesizarea instantei, nulitate care, de asemenea, nu poate fi inlaturata in niciun mod fata de reglementarea din art. 197 alin. 2 si 3 din Codul de procedura penala.

Reiese deci ca o astfel de hotarare, prin care se solutioneaza o cauza in apel, desi recursul constituie singura cale de atac ce se poate exercita impotriva hotararii pronuntate in prima instanta, este supusa cazurilor de casare prevazute in art. 385^9 alin. 1 pct. 3 si 11 din Codul de procedura penala, ca urmare a nerespectarii dispozitiilor referitoare la compunerea instantei si la admiterea unei cai de atac neprevazute de lege in ipoteza in care a fost admisa acea cale de atac gresit calificata.

In consecinta, in temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, precum si ale art. 414^2 alin. 2 si 3 din Codul de procedura penala, urmeaza a se admite recursul in interesul legii si a se stabili ca recursul impotriva unei hotarari prin care a fost solutionata calea de atac a apelului, desi recursul era singura cale de atac ce se putea exercita impotriva hotararii primei instante, este admisibil, potrivit dispozitiilor art. 385^1 lit. e) din Codul de procedura penala, fiind incidente cazurile de casare prevazute in art. 385^9 alin. 1 pct. 3 si 11 din Codul de procedura penala.
DECIZIE





PENTRU ACESTE MOTIVE

In numele legii
DECID:



Admit sesizarea cu recurs in interesul legii formulata de Colegiul de conducere al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti.

Se stabileste ca recursul declarat impotriva unei hotarari prin care a fost solutionata calea de atac a apelului, desi recursul era singura cale de atac ce putea fi exercitata impotriva hotararii primei instante, este admisibil, potrivit dispozitiilor art. 385^1 lit. e) din Codul de procedura penala, fiind incidente cazurile de casare prevazute de art. 385^9 alin. 1 pct. 3 si 11 din Codul de procedura penala.

Obligatorie, potrivit art. 414^2 alin. 3 din Codul de procedura penala.

Pronuntata in sedinta publica astazi, 14 decembrie 2009.






Sectiune Decizii neconstitutionalitate (NC) si Recursuri admise in interesul legii (RIL)





Termeni juridici, grupare tematica




Coordonator
Magdalena Popeanga

Website administrat de
Alioth Software
Politica de securitate
Termeni si conditii
 RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
85 useri online

Useri autentificati: