Sectiunea Contracte - Introducere
Marius Alexe
Jurist
Nu am gasit – desi probabil ca ar exista - un mod mai adecvat pentru a incepe demersul pe care ni l-am propus, decat acela de a incerca sa prezentam ce se intelege prin notiunea de contract .
Nici un punct de plecare nu poate fi mai potrivit pentru aceasta prezentare decat dispozitiile in materie ale Codului civil :
"Contractul este acordul intre doua sau mai multe persoane spre a constitui sau a stinge intre dansii un raport juridic."
Dupa cum se poate observa din definitia legala a acestui act juridic contractul prezinta urmatoarele caracteristici :
contractul are natura juridica a unui acord intre doua sau mai multe persoane.
contractul are ca scop crearea sau stingerea (incetarea) unui raport juridic.
Nu putem trece mai departe fara sa ne oprim asupra unei probleme legate de terminologia folosita de Codul civil referitor la acest act juridic: contractul. Vom observa ca aceste precizari terminologice sunt pretioase si sub aspectul unei mai bune intelegeri a obiectivului cu care este incheiat acest act juridic : doar crearea sau si stingerea (incetarea) unui raport juridic ? Astfel, in reglementarea regimului juridic al contractului Codul civil foloseste o terminologie cu caracter neunitar intrucat in unele cazuri vorbeste de "contract", iar in altele de "conventie" . Plecandu-se de la caracterul neunitar al terminologiei codului cu privire la acest act juridic, in literatura de specialitate au fost exprimate numeroase si variate opinii in legatura cu aceasta problema.
La unii autori, desi arata ca cei doi termeni – contract si conventie sunt sinonimi, totusi se face o distinctie intre contracte si conventii :
contractele sunt prezentate ca fiind "acele acorduri de vointi care au de scop de a da nastere la un raport de obligatiune ….",
in ceea ce priveste termenul de conventie, acesta este considerat ca fiind "mai generic" decat cel de contract si desemneaza "acele acorduri de vointi care au de scop de a reglementa, de a modifica, de a transmite sau de a stinge un raport de obligatiuni deja nascut."
Distinctia se refera deci la scopul actului juridic, scop care, in cazul "contractelor" ar fi crearea unui raport juridic obligational, pe cand, in cazul "conventiei" scopul ar fi modificarea, transformarea sau stingerea unui astfel de raport.
Alti autori, au exprimat un punct de vedere asemanator in sensul ca definitia data contractului de catre art. 942 din Codul civil este, in realitate, o definitie care trebuia data notiunii de conventie. Astfel, cu privire la termenul de contract sunt evocate doua tipuri de situatii : atat situatiile in care nu se utilizeaza acest termen : "Nici in vorbirea comuna, nici in cea juridica, nu se intrebuinteaza cuvantul contract, pentru a se arata actul prin care se stinge o obligatiune." cat si cazul in care unui acord ii poate fi atribuita denumirea de contract : "Se da numirea de contract conventiunii prin care se da nascere unei obligatiuni".
Aceasta in ceea ce priveste literatura juridica mai veche.
Mai recent insa alti autori, pe buna dreptate au aratat ca nu exista nici o deosebire de esenta intre cele doua notiuni – contract si conventie . Astfel, s-a aratat ca: "In legislatia noastra, termenul de contract este echivalent, sinonim, cu acela de conventie. Dealtfel, insusi art. 942 C. civ. este inscris in cuprinsul Titlului III, denumit "Despre contracte si conventii"
Sectiunea Contracte
Termeni juridici, grupare tematica
|
