Strategia de Reforma a sistemului judiciar pe perioada 2005 - 2007
Anexa nr. 1 la HG 232/2005
Link util: Ministerul Justitiei: http://www.just.ro
A. CONSIDERATII GENERALE
1. Premise
Realizarea unui sistem judiciar independent, impartial, credibil si eficient reprezinta o conditie necesara pentru suprematia legii si a principiilor statului de drept. Masurile de consolidare a independentei sistemului judiciar trebuie sa duca nu numai la afirmarea principiului separatiei puterilor in stat, dar si la aplicarea acestuia in practica.
Reforma sistemului judiciar implica restructurarea institutionala, reformarea mentalitatilor care stau la baza functionarii sistemului actual, precum si eforturi financiare care trebuie asumate. Realizarea procesului de reforma este o prioritate a Guvernului care s-a angajat sa furnizeze resursele necesare.
Aprobarea Strategiei de reforma a sistemului judiciar 2003 - 2007 a fost urmata de evolutii importante in cadrul sistemului judiciar. O masura legislativa semnificativa a fost adoptarea pachetului legislativ privind statutul magistratilor, organizarea judiciara si Consiliul Superior al Magistraturii.
Strategia de reforma vizeaza problemele sistemice in justitie, asa cum au fost relevate in mai multe rapoarte de evaluare, inclusiv in Raportul preliminar de evaluare a integritatii si rezistentei la coruptie a sistemului judiciar, realizat de Ministerul Justitiei spre sfarsitul anului 2004. Concluziile raportului, astfel cum au rezultat din raspunsurile magistratilor, identifica existenta unor presiuni asupra sistemului judiciar si a unor deficiente in legatura cu: statutul magistratilor, relatia dintre instante si parchete, conditiile de munca si imaginea justitiei.
In plus, procesul de monitorizare a sistemului judiciar a relevat dificultati cu privire la alocarea resurselor umane si financiare, necesitatea unui personal calificat, existenta unui proces de recrutare obiectiv si transparent, accelerarea procedurilor judiciare, reducerea numarului de cauze pe rolul instantelor pentru a evita intarzieri in solutionarea acestora, asigurarea accesului la informatiile de interes public privind solutionarea dosarelor, executarea corespunzatoare a hotararilor judecatoresti.
Prezenta strategie are in vedere remedierea aspectelor negative constatate, prin garantarea independentei justitiei, asigurarea calitatii si eficientei actului de justitie, ducand la un sistem modern, capabil sa implementeze acquis-ul comunitar si sa se adapteze cerintelor Uniunii Europene.
Toate aceste elemente, precum si necesitatea realizarii angajamentelor asumate in cadrul negocierilor cu Uniunea Europeana, in vederea aderarii la 1 ianuarie 2007, impun reconsiderarea Strategiei de reforma, precum si actualizarea acesteia pentru perioada 2005 - 2007.
2. Principii Fundamentale
Fiecare actiune cuprinsa in prezenta Strategie se subsumeaza urmatoarelor principii, a caror respectare este esentiala pentru realizarea unui sistem judiciar modern:
consolidarea statului de drept si a suprematiei legii;
garantarea unei reale separatii si a echilibrului puterilor in stat, prin consolidarea independentei puterii judecatoresti;
respectarea drepturilor omului;
adoptarea celor mai bune practici europene legate de functionarea sistemului judiciar;
asigurarea transparentei actului de justitie;
consolidarea dialogului cu societatea civila si implicarea acesteia in procesul de reforma;
crearea premiselor cooperarii judiciare pentru integrarea in spatiul european de libertate, securitate si justitie;
asigurarea deplinei compatibilitati institutionale si legislative cu sistemele judiciare europene si cu acquis-ul comunitar.
B. DIRECTII DE ACTIUNE
Strategia de Reforma a Sistemului Judiciar 2005 - 2007 este orientata pe urmatoarele directii de actiune:
garantarea independentei efective a sistemului judiciar;
asigurarea transparentei actului de justitie;
imbunatatirea calitatii actului de justitie;
sporirea eficientei si responsabilizarii sistemului judiciar;
garantarea accesului liber la justitie;
eficientizarea justitiei pentru minori;
consolidarea mediului de afaceri;
consolidarea cadrului institutional si legislativ in domeniul cooperarii judiciare internationale;
consolidarea sistemului penitenciar, potrivit standardelor europene;
protectia victimelor si reintegrarea sociala a infractorilor;
prevenirea si combaterea coruptiei din sistemul judiciar.
Prevederile prezentei Strategii sunt completate de Planul de Actiune in care sunt detaliate masurile pentru atingerea obiectivelor enuntate, termenele de realizare, institutiile responsabile, resursele financiare necesare, precum si indicatorii de evaluare a realizarii acestor masuri.
1. Garantarea independentei efective a sistemului judiciar
Aceasta directie de actiune are ca finalitate asigurarea unui sistem judiciar independent si functional, prin completarea cadrului legislativ privind reforma justitiei si implementarea acestuia. Astfel, sunt avute in vedere consolidarea institutionala a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), distribuirea aleatorie a cauzelor pentru asigurarea impartialitatii actului de justitie, precum si implementarea Codului deontologic al magistratilor, in forma actualizata.
Garantarea independentei justitiei nu depinde numai de asigurarea unui cadru legislativ coerent si de furnizarea resurselor necesare, dar si de responsabilizarea sistemului judiciar prin dezvoltarea unei atitudini a magistratilor care sa garanteze aplicarea legii, in conformitate cu cele mai inalte standarde profesionale.
I. Completarea cadrului legislativ privind reforma sistemului judiciar si monitorizarea implementarii acestuia
Pachetul legislativ privind reforma sistemului judiciar, adoptat in 2004, a intrat in vigoare la sfarsitul lunii septembrie 2004. Aplicarea prevederilor sale a relevat o serie de aspecte a caror reconsiderare apare necesara pentru asigurarea functionarii eficiente a sistemului judiciar. In ceea ce priveste atributiile CSM, acestea nu pot fi realizate deplin decat prin asigurarea activitatii permanente a tuturor membrilor acestuia. De asemenea, se are in vedere reglementarea incompatibilitatii intre calitatea de membru CSM si functiile de conducere in cadrul instantelor si parchetelor.
In realizarea aceluiasi obiectiv sunt avute in vedere si modificari privind: procedura de numire in functiile de conducere la instante si parchete, transparenta evaluarii magistratilor, schimbarea componentei colegiului de conducere si desemnarea, de catre acesta, a magistratilor din cadrul sectiilor si completelor pe baza principiului specializarii, stabilirea limitativa a cazurilor de modificare a componentei sectiilor si completelor, reconsiderarea rolului inspectorilor, prezentarea de catre CSM a unui raport privind activitatea proprie, precum si reglementarea raspunderii membrilor CSM.
De asemenea, se impun modificari ale prevederilor legale si pentru asigurarea independentei procurorilor si cresterea performantelor in activitatea de urmarire penala, in sensul repartizarii cauzelor catre procurori pe baza unor criterii obiective si stabilirii unor garantii pentru restrictionarea posibilitatii de redistribuire a dosarelor pe cale ierarhica.
Consolidarea cadrului legislativ presupune si elaborarea proiectului de lege privind aplicarea prevederilor constitutionale2 referitoare la raspunderea magistratilor pentru exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, in vederea stabilirii unor garantii procedurale bine determinate, pentru a nu se aduce atingere independentei si impartialitatii actului de justitie.
In ceea ce priveste sistemul instantelor militare, se are in vedere redimensionarea acestuia, in acord cu noile sale competente. Astfel, prin modificarile aduse Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, va fi reglementata atat functionarea instantelor militare, cat si a celor civile. Numarul acestora va fi redus proportional cu reducerea competentelor, asa cum rezulta din reglementarea procesual penala actuala.
In vederea implementarii corecte a dispozitiilor legale privind sistemul judiciar va fi creat un mecanism eficient de monitorizare a acesteia, prin extinderea grupului de lucru deja existent, astfel incat acesta sa aiba o componenta reprezentativa, precum si prin stabilirea unei metodologii de lucru.
II. Distribuirea aleatorie a cauzelor
Asigurarea impartialitatii si transparentei in realizarea actului de justitie constituie o prioritate in cadrul prezentei strategii, care poate fi garantata in practica si prin introducerea unui criteriu obiectiv de distribuire a dosarelor spre solutionare.
Prin distribuirea aleatorie a dosarelor a fost eliminata posibilitatea repartizarii dirijate a cauzelor, aceasta reprezentand totodata si un factor de prevenire a coruptiei in sistem. Distribuirea aleatorie a dosarelor in sistem informatizat este completata de prevederi procedurale3 care asigura aplicarea efectiva a principiului continuitatii completului/judecatorului in solutionarea cauzelor in principal in situatiile de incidente procedurale. De asemenea, au fost stabilite criterii obiective pentru orice schimbare cu privire la un complet deja constituit sau cu privire la redistribuirea dosarelor intre complete. Atat distribuirea aleatorie, cat si principiul continuitatii, sunt strans legale de asigurarea independentei interne si de eliminarea unui potential instrument de ingerinta in actul de justitie, asa cum s-a aratat in rapoartele de evaluare a sistemului judiciar din Romania, realizate in cursul anului 2004.
Incepand cu luna martie 2005, sistemul de distribuire aleatorie a devenit functional in toate instantele din tara, fie informatizat, fie manual (prin utilizarea metodei ciclice). Aplicarea in practica a acestui sistem este monitorizata de catre Ministerul Justitiei, in colaborare cu Consiliul Superior al Magistraturii.
2. Asigurarea transparentei actului de justitie
Sistemul judiciar trebuie sa-si indeplineasca rolul de serviciu public, nu numai prin infaptuirea actului de justitie, dar si prin stabilirea unui nou tip de relatie intre justitie si justitiabil. Transparenta in comunicare si facilitarea accesului la informatii vor fi intermediate de Birourile de Informatii si Relatii Publice din cadrul instantelor si parchetelor. Informatiile de interes public vor fi accesibile pe paginile de Internet ale institutiilor sistemului judiciar (Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justitiei, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie etc.). In acelasi timp, se vor realiza ghiduri de orientare pentru facilitarea accesului la justitie al cetatenilor, potrivit practicii deja stabilite in mai multe instante. De asemenea, aceste birouri vor asigura accesul presei in scopul informarii obiective si complete asupra actului de justitie, cu respectarea riguroasa a normelor privind protectia datelor personale.
3. Imbunatatirea calitatii actului de justitie
Consolidarea statului de drept si asigurarea calitatii actului de justitie presupun abordarea mai multor componente ale procesului de reforma care vizeaza realizarea unui cadru legislativ coerent, unificarea practicii judiciare, specializarea activitatii de judecata, precum si pregatirea magistratilor si a altor categorii de personal din sistemul judiciar.
I. Realizarea unui cadru legislativ coerent
Asigurarea finalitatii procesului de reforma depinde in mod esential de realizarea unui cadru legislativ coerent, in sensul corelarii tuturor actelor normative ce vor fi adoptate sau modificate, precum si a eliminarii neconcordantelor si paralelismelor in elaborarea acestora.
Modificarile legislative vor viza nu numai cele trei legi adoptate in cursul anului 2004, privind reforma justitiei, dar de asemenea, pe termen mediu, elaborarea unui nou Cod de procedura civila, precum si modificarea Codului de procedura penala in scopul asigurarii concordantei cu noul Cod penal, dar si a pregatirii adecvate a magistratilor in acest domeniu. Cu toate acestea, prezenta Strategie are in vedere ca prioritati, rezultand din angajamentele asumate de Romania in perspectiva aderarii, adoptarea urgenta a prevederilor legale referitoare la raspunderea penala a persoanelor juridice si dezincriminarea insultei si a ultrajului verbal, prevazute sa intre in vigoare pana la sfarsitul lunii iunie 2005.
Vor fi avute in vedere si modificari aduse altor acte normative, a caror modernizare are incidenta asupra calitatii actului de justitie si asupra aplicarii corespunzatoare a acquis-ului comunitar, de la data aderarii.
Amendamentele vor avea ca scop simplificarea procedurilor judiciare, reducerea duratei acestora, precum si reducerea numarului cailor de atac pentru anumite categorii de cauze.
Elaborarea noilor acte normative se va face cu consultarea magistratilor, a practicienilor din sistemul judiciar, a societatii civile si a mediului de afaceri, potrivit angajamentelor asumate la inchiderea capitolului 24 Justitie si Afaceri Interne.
II. Unificarea practicii judiciare
Una dintre principalele deficiente cu care se confrunta sistemul judiciar roman, cu incidenta asupra calitatii actului de justitie si a credibilitatii justitiei, este practica judiciara neunitara, precum si aplicarea neunitara a legislatiei in vigoare. Pentru remedierea acestei situatii si pentru asigurarea securitatii raporturilor juridice, in conformitate cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, prezenta Strategie are in vedere urmatoarele masuri: aplicarea mecanismelor procedurale existente, respectiv promovarea recursurilor in interesul legii si imbunatatirea accesului magistratilor la jurisprudenta si la Monitorul Oficial. Accesul magistratilor la legislatie si jurisprudenta va fi asigurat in principal prin conectarea instantelor la bazele de date specifice, precum si prin publicarea pe paginile de Internet ale acestora a jurisprudentei relevante.
In acelasi scop, vor fi avute in vedere si modificari legislative pentru instituirea unui mecanism de unificare a practicii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, precum si de sesizare a acesteia de catre celelalte instante, pentru exprimarea opiniei asupra anumitor probleme de drept. Realizarea obiectivului de unificare a practicii judiciare va determina imbunatatirea calitatii hotararilor judecatoresti, in vederea reducerii numarului de cauze a caror solutie a fost modificata in caile de atac.
Pregatirea specializata a magistratilor are incidenta directa asupra calitatii actului de justitie, in raport de diversificarea domeniilor de drept si necesitatea unei bune cunoasteri a acestora. Acesta este motivul pentru care prezenta Strategie are in vedere pregatirea judecatorilor din cadrul sectiilor si completelor specializate, precum si a procurorilor, prin programele de formare continua elaborate de Institutul National al Magistraturii, prin sesiunile de pregatire din cadrul curtilor de apel si, de asemenea, prin imbunatatirea accesului la legislatie, jurisprudenta si literatura juridica.
III. Pregatirea magistratilor si a altor categorii de personal din cadrul sistemului judiciar
Pregatirea profesionala a magistratilor, precum si a celorlalte categorii de personal din cadrul sistemului judiciar constituie o conditie necesara pentru realizarea procesului de reforma. Pregatirea judecatorilor si procurorilor, realizata in cadrul Institutului National al Magistraturii, trebuie sa determine standarde ridicate de profesionalism pentru magistrati, in scopul aplicarii eficiente si uniforme a legii. Prin programele de formare initiala si formare continua, se va urmari actualizarea cunostintelor magistratilor cu privire la noua legislatie, dar si cu privire la modalitatile de aplicare in practica a prevederilor legale, la nivel national si comunitar.
Pentru a-si indeplini rolul prevazut de legea de organizare judiciara se impune consolidarea capacitatii administrative a Institutului, prin asigurarea resurselor materiale si financiare necesare functionarii acestuia: extinderea si dotarea spatiilor de studiu si cazare, crearea unui centru de resurse juridice, suplimentarea schemei cu personal calificat, alocarea unor resurse bugetare adecvate.
In perioada premergatoare aderarii, sistemul de selectie si pregatire a magistratilor va fi modernizat pentru a raspunde cerintelor profesionale la standarde europene.
O atentie similara trebuie acordata si pregatirii personalului auxiliar, care asigura un sprijin important activitatii magistratilor, in perspectiva imbunatatirii calitatii activitatii prestate, precum si a preluarii sarcinilor administrative (nonjurisdictionale), de la judecatori.
Pentru a indeplini acest obiectiv, Scoala Nationala de Grefieri va fi consolidata prin alocarea resurselor materiale, umane si bugetare, in conformitate cu noua legislatie.4
4. Sporirea eficientei si responsabilizarii sistemului judiciar
Supraincarcarea instantelor de judecata si durata mare a procedurilor judiciare reprezinta deficiente constatate ale sistemului judiciar. In acest context, reducerea numarului de dosare restante aflate pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie constituie o prioritate strategica.
In acest context, cauzele care conduc la un numar mare de dosare pe rolul anumitor instante si la depasirea duratei rezonabile de solutionare vor fi remediate prin gasirea solutiilor optime, care pot consta in rationalizarea instantelor si in dezvoltarea unei politici adecvate de alocare a resurselor umane si materiale si punerea lor in practica.
Dupa evaluarea volumului de dosare rulate si a situatiei personalului in cadrul celor 41 de tribunale a rezultat ca infiintarea unor instante specializate nu poate fi sustinuta cu actualele resurse umane si materiale. Pentru aceasta, Ministerul Justitiei va propune modificarea Legii de organizare judiciara in sensul renuntarii la infiintarea instantelor specializate in favoarea sectiilor si a completelor specializate. Mijloacele financiare astfel economisite vor fi deblocate pentru instruirea suplimentara a judecatorilor in diferite domenii de specializate si pentru furnizarea catre sectii si complete a unor publicatii de specialitate.
I. Reducerea duratei procedurilor judiciare
Reducerea duratei procedurilor judiciare constituie o sarcina complexa care implica, deopotriva masuri administrative si legislative.
Din prima categorie fac parte asigurarea controlului judecatorului asupra propriului volum de dosare, optimizarea modului de alocare a resurselor umane si masuri de reorganizare interna a instantelor si parchetelor.
Din cea de-a doua categorie fac parte elaborarea unor propuneri legislative privind reducerea numarului cailor de atac pentru anumite cauze, stabilirea unor conditii stricte pentru solicitarea stramutarii si recuzarii, precum si reducerea numarului motivelor de amanare.
II. Reducerea volumului de activitate
Masurile prevazute anterior pentru reducerea duratei procedurilor judiciare au incidenta si asupra scaderii volumului de activitate.
Reducerea numarului de dosare aflate la instante si parchete se va realiza, in principal, prin punerea in aplicare a unor masuri administrative, vizand ocuparea progresiva a posturilor vacante de magistrati si personal auxiliar, precum si suplimentarea numarului de posturi pentru personalul auxiliar. Aceste masuri vor fi insotite de aplicarea riguroasa a normelor de procedura privind sanctionarea faptelor care impiedica desfasurarea in bune conditii a proceselor, inclusiv intarzierea nejustificata a solutionarii cauzelor.
III. Reducerea numarului de dosare restante la Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) - PLAN
Adoptarea OUG nr. 58/2003, pentru modificarea si completarea Codului de Procedura Civila, a determinat cresterea volumului de activitate a Inaltei Curti de Casatie si Justitie la un nivel care a depasit cu mult capacitatea acestei instante fata de resursele umane si materiale disponibile. Masurile adoptate ulterior, desi au condus la deblocarea activitatii ICCJ, nu au fost de natura sa permita instantei sa functioneze eficient si sa isi indeplineasca rolul de curte de Casatie, cea mai afectata fiind Sectia Civila.
Pentru a remedia aceasta situatie, ICCJ a elaborat un plan pentru reducerea numarului de cauze restante la un nivel rezonabil, pana in 2007, care cuprinde masuri administrative si legislative.
Masurile administrative constau in infiintarea unui numar suplimentar de complete de judecata, reducerea termenelor intre sedintele de judecata, continuarea activitatii pe perioada vacantei judecatoresti, ocuparea posturilor vacante. Aceste masuri vor fi insotite de aplicarea riguroasa a normelor procedurale privind sanctionarea faptelor ce determina intarzierea nejustificata a solutionarii cauzelor.
Masura legislativa avuta in vedere de prezenta Strategie vizeaza restrangerea competentei materiale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, astfel incat aceasta sa poata functiona, conform capacitatii si rolului sau. De asemenea, dosarele nesolutionate vor fi trimise instantelor competente - curti de apel si tribunale. Aceasta va avea ca urmare scaderea stocului de dosare restante pe rolul ICCJ, precum si evitarea crearii unei situatii similare pentru viitor.
IV. Stabilirea unei politici privind resursele umane in cadrul sistemului judiciar
Functionarea eficienta a sistemului judiciar depinde de stabilirea unei politici a resurselor umane pe termen mediu si lung, prin stabilirea volumului de activitate al fiecarei instante si parchet si prin alocarea personalului la instantele si parchetele cu cel mai mare deficit raportat la media nationala.
Evolutia cadrului legislativ si a practicii judiciare vor fi avute in vedere la dimensionarea necesarului de personal pentru functionarea optima a sistemului judiciar. In acest context, se impune evaluarea numarului de personal auxiliar in raport de numarul de magistrati si angajarea unui numar suplimentar de grefieri, in perspectiva preluarii de catre acestia a sarcinilor administrative ce revin judecatorului.
Masurile de rationalizare a instantelor si parchetelor, preconizate in cadrul prezentei Strategii, vor determina, de asemenea, realocarea resurselor umane, conform necesitatilor rezultate pe baza studiilor de evaluare.
In prezent, Consiliul Superior al Magistraturii evalueaza structura si activitatea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in vederea stabilirii unor masuri pentru reorganizarea acestuia si alocarea resurselor umane si financiare pe criterii de eficienta. Pe baza acestei evaluari si a rapoartelor de monitorizare anterioare, pana la sfarsitul anului 2005 vor fi elaborate propuneri privind reorganizarea functionala a Ministerului Public si reglementarea statutului procurorului in sensul responsabilizarii si asigurarii garantiilor de independenta. De asemenea, se va modifica legislatia in vigoare in scopul restrangerii rolului procurorului in litigiile civile.
Un sistem unitar de date statistice care sa furnizeze informatii pertinente constituie un instrument esential al politicii de resurse umane. In acest sens, Strategia prevede actualizarea si uniformizarea indicatorilor statistici, pregatirea grefierilor statisticieni si asigurarea suportului tehnic. Mai mult, sistemul de date statistice serveste monitorizarii sistemului judiciar, pe toate componentele sale de functionare.
V. Consolidarea capacitatii administrative a instantelor si parchetelor
Functionarea sistemului judiciar roman depinde de existenta unei infrastructuri adecvate. Potrivit dispozitiilor legale in vigoare, Ministerul Justitiei si Ministerul Public continua derularea unui program de investitii, reparatii capitale si curente ale sediilor existente. Elementul cheie prevazut de Strategie consta in stabilirea unor standarde pentru constructiile si dotarile necesare functionarii instantelor si parchetelor. Conformitatea dotarilor fiecarui sediu va fi analizata prin raportarea la aceste standarde, urmand ca fondurile sa fie directionate pe termen mediu si lung la instantele si parchetele care au nevoie, cu prioritate, de consolidare a infrastructurii.
VI. Continuarea procesului de informatizare a sistemului judiciar
Informatizarea sistemului judiciar este un instrument de eficientizare a activitatii desfasurate in sistemul judiciar, atat in ceea ce priveste activitatea de judecata si de urmarire penala, cat si cea administrativa.
Obiectivul acestui proces il constituie continuarea dotarii tuturor instantelor, parchetelor si celorlalte unitati din sistem cu echipament tehnic si aplicatii software si conectarea acestora intr-un sistem integrat, potrivit Strategiei de informatizare a sistemului judiciar. Strategia de informatizare va fi sustinuta prin resurse financiare suplimentare de la bugetul de stat si prin contractarea unor credite externe - cofinantare in programe Phare 2000.
Obiectivul principal al Strategiei de informatizare il constituie extinderea sistemului ECRIS (de management integrat al dosarelor, baze de date legislative si de jurisprudenta) la toate instantele si parchetele. Realizarea acestui obiectiv va determina imbunatatirea conditiilor de lucru pentru personalul din cadrul sistemului judiciar, precum si a comunicarii cu justitiabilii.
VII. Administrarea economico-financiara a instantelor si parchetelor
Consolidarea capacitatii institutionale a instantelor si parchetelor se realizeaza prin punerea in aplicare a prevederilor Legii de organizare judiciara, care reglementeaza gestiunea economico-financiara si administrativa in cadrul sistemului judiciar. Aceasta implica recrutarea in mod transparent, prin concurs, a managerilor economici la nivelul curtilor de apel si a parchetelor de pe langa acestea, reorganizarea functiei de director economic la nivelul tribunalelor, precum si infiintarea departamentelor economico-financiare si administrative.
Pentru functionarea eficienta a gestiunii economico-financiare se impune adoptarea unor masuri legislative prin care sa fie reglementate atributiile managerilor economici, procedurile disciplinare si asigurarea unei salarizari corespunzatoare a acestora.
Aspectele economico-financiare se reflecta si asupra salarizarii personalului din sistemul judiciar si implica asumarea unui efort special al guvernului pentru furnizarea resurselor bugetare necesare acoperirii acestora.
Garantarea independentei puterii judecatoresti se realizeaza si prin asigurarea remuneratiei adecvate a magistratilor, respectiv plata drepturilor salariale ale acestora, asa cum au fost prevazute de lege si aplicarea acestor prevederi in mod nediscriminatoriu in toate sectoarele de activitate.
VIII. Imbunatatirea activitatii de executare a hotararilor judecatoresti
Asigurarea unui sistem eficient de executare a hotararilor judecatoresti sau a altor titluri executorii este un mijloc de garantare a accesului efectiv la justitie, dar si o necesitate in vederea aplicarii principiului recunoasterii reciproce a hotararilor in materie civila si penala la nivelul Uniunii Europene.
Pentru imbunatatirea activitatii de executare a hotararilor judecatoresti se impune adoptarea unor masuri legislative. Prezenta Strategie are in vedere elaborarea unui proiect de act normativ care sa prevada eliminarea conditiei de plata in avans a onorariilor executorilor judecatoresti, pentru persoanele cu un venit redus, eliminarea prevederilor care impiedica executarea creantelor cetatenilor si persoanelor juridice de drept privat impotriva statului si a institutiilor publice, precum si reducerea duratei, simplificarea si cresterea transparentei procedurilor de executare a hotararilor judecatoresti. Aceste masuri legislative vor fi completate de o monitorizare stricta a modului de indeplinire a activitatii de catre executorii judecatoresti.
5. Garantarea accesului liber la justitie
Asigurarea liberului acces la justitie impune realizarea unui cadru legislativ coerent, care sa ofere garantii procesuale pentru exercitarea drepturilor prevazute de lege, de catre fiecare persoana.
I. Consolidarea cadrului legislativ
In acest context, prezenta Strategie are in vedere modificari legislative ce vizeaza reconsiderarea sistemului taxelor de timbru (inclusiv a cuantumului acestora), precum si acordarea de facilitati la plata cautiunii in materie civila si comerciala. Aceste masuri pe termen scurt vor fi completate de instituirea unor criterii obiective de acordare a asistentei juridice gratuite in materie civila. In perspectiva, se are in vedere posibilitatea introducerii de noi forme de asistenta juridica, in urma unui studiu de fezabilitate privind impactul socioeconomic, financiar si institutional al unei astfel de masuri.
II. Asigurarea in practica a accesului liber la justitie
Pentru asigurarea efectiva a accesului la justitie se impune informarea cetatenilor cu privire la drepturile de care beneficiaza, in raport de reglementarile in vigoare.
De asemenea, au fost identificate o serie de domenii in care trebuie actionat cu prioritate, cum ar fi: cresterea calitatii asistentei juridice din oficiu si asigurarea accesului la consultanta juridica a condamnatilor definitiv.
Un instrument util pentru fundamentarea masurilor ce vor fi luate in acest domeniu il constituie si crearea unei baze de date statistice cuprinzand informatii cu privire la numarul, disponibilitatea efectiva si calificarea persoanelor implicate in acordarea de asistenta juridica gratuita. De asemenea, asistenta juridica gratuita atat in materie civila, cat si in materie penala va fi acordata pe baza unor criterii financiare bine determinate referitoare la nivelul veniturilor, in vederea evitarii arbitrariului si pentru asigurarea aplicarii uniforme a acestor criterii. In cadrul procesului de elaborare a actelor normative in domeniu vor fi avute in vedere si onorariile pentru asistenta juridica din oficiu, asigurarea traducerii corespunzatoare a actelor, precum si a interpretarii, in stransa cooperare cu Uniunea Barourilor din Romania, precum si cu alte parti interesate.
6. Justitia pentru minori
Protectia drepturilor minorilor necesita o atentie deosebita din partea societatii si, in mod special, din partea celor care infaptuiesc justitia. In vederea realizarii unei protectii sporite a minorilor, este necesara crearea unor dispozitii procedurale speciale, diferite de cele aplicabile majorilor, corespunzator standardelor europene in materia respectarii drepturilor copilului.
Pe baza standardelor si practicii existente la nivel european, in cursul anului 2004 au fost adoptate o serie de acte normative privind protectia drepturilor copilului, atat in cauzele civile, cat si penale.
Obiectivele asumate prin prezenta Strategie pentru consolidarea justitiei pentru minori sunt urmatoarele:
evaluarea necesarului de personal si de spatii pentru instrumentarea si judecarea in cele mai bune conditii a cauzelor in care sunt implicati minori - victime sau infractori;
imbunatatirea cadrului legislativ in domeniul protectiei drepturilor minorilor prin elaborarea unor propuneri de reglementare unitara pentru simplificarea procedurilor si sporirea garantiilor procesuale acordate minorilor;
specializarea magistratilor si a altor categorii de personal din sistemul judiciar, in cadrul sesiunilor de formare ce vor fi organizate la nivelul INM, SNG si al curtilor de apel;
crearea infrastructurii pentru functionarea in bune conditii a justitiei pentru minori, cu accent pe infiintarea de structuri administrative privind protectia minorilor (servicii educative specializate pentru minori) care vor fi incluse in sistemul national de protectie a victimelor si in sistemul national de reintegrare sociala a infractorilor, cu atributii in ceea ce priveste elaborarea rapoartelor de evaluare psihosociala, acordarea de asistenta psihologica, precum si supravegherea executarii sentintelor penale.
7. Consolidarea mediului de afaceri
Un mediu de afaceri competitiv nu se poate dezvolta fara un sistem judiciar functional, independent si eficient, avand judecatori bine pregatiti in domenii specializate. In acest sens, strategia de fata prevede specializarea magistratilor, precum si unificarea practicii in materie comerciala, in contextul mai larg al unificarii practicii judiciare. De asemenea, masurile avute in vedere pentru reducerea duratei procedurilor vor avea un impact direct asupra mediului de afaceri.
O atentie deosebita este acordata eficientizarii procedurii falimentului si sporirii nivelului de pregatire al practicienilor in acest domeniu. Totodata, cadrul legislativ si institutional in materie va fi consolidat, fiind astfel eliminate barierele la iesirea de pe piata.
8. Consolidarea cadrului institutional si legislativ in domeniul cooperarii judiciare internationale
La data elaborarii prezentei Strategii, acquis-ul comunitar in materie a fost transpus in legislatia interna si cea mai mare parte a tratatelor si conventiilor internationale relevante a fost ratificata de statul roman. Romania va asigura continuarea transpunerii acquis-ului comunitar ce va fi adoptat in domeniul cooperarii judiciare internationale, liniile directoare in acest sens fiind stabilite prin Programul Haga, adoptat in anul 2004.
In vederea asigurarii conditiilor pentru integrarea efectiva a Romaniei in spatiul comun de libertate, securitate si justitie, autoritatile romane vor lua masurile adecvate pentru a asigura, de la data aderarii, contactul direct intre autoritatile judiciare romane si cele din statele membre ale Uniunii Europene, in aplicarea principiului recunoasterii reciproce a hotararilor judecatoresti. In acest sens, in perioada ce precede aderarea, prioritara este consolidarea capacitatii institutionale de aplicare efectiva a normelor europene transpuse deja in legislatia interna.
In acest context, sunt identificate ca prioritare urmatoarele domenii de activitate: dezvoltarea activitatii retelelor judiciare romane in materie penala, civila si comerciala, pregatirea magistratilor in vederea aplicarii instrumentelor juridice internationale in domeniul cooperarii judiciare internationale, asigurarea conditiilor institutionale pentru aplicarea efectiva a instrumentelor juridice internationale la care Romania este parte, precum si crearea cadrului juridic si institutional pentru dezvoltarea cooperarii intre Romania si Eurojust.
9. Consolidarea sistemului penitenciar potrivit standardelor europene
Reforma sistemului penitenciar are in vedere obiectivul alinierii conditiilor de detentie la standardele europene, cu respectarea stricta a drepturilor omului.
In acest scop, va fi elaborat un plan pe termen lung de constituire a unor penitenciare noi si de renovare si modernizare a spatiilor de detentie la penitenciarele existente. O atentie deosebita este acordata reinsertiei sociale a detinutilor, urmarindu-se elaborarea unui nou sistem de evaluare si planificare a executarii pedepsei. De asemenea, imbunatatirea asistentei medicale si prevenirea si combaterea consumului de droguri in penitenciare constituie obiective strategice importante.
In planul resurselor umane disponibile, va fi continuat procesul de demilitarizare a sistemului administratiei penitenciare, urmarindu-se suplimentarea schemelor de personal si ocuparea posturilor vacante, in scopul atingerii unui nivel optim al raportului detinut/personal de supraveghere si paza.
10. Protectia victimelor si reintegrarea sociala a infractorilor (P.V.R.S.I.)
Reorganizarea eficienta a sistemului national de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor, prin completarea legislatiei in materie si implementarea corecta a cadrului legislativ, constituie elemente importante ale prezentei Strategii. Acestea asigura punerea in aplicare a asistentei postpenale a infractorilor, precum si protectia victimelor infractiunilor, esentiale pentru completarea dimensiunii de serviciu public a sistemului judiciar.
Elaborarea Modelului Romanesc de Excelenta pentru evaluarea performantelor serviciilor si aplicarea acestuia in serviciile de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor, precum si elaborarea si aplicarea unor standarde nationale de performanta pe categorii de activitati, vor constitui premisele eficientizarii sistemului de P.V.R.S.I. Acestea vor fi completate de intensificarea pregatirii profesionale a personalului de specialitate, precum si de consolidarea infrastructurii, in special prin informatizarea serviciilor de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor.
In ceea ce priveste protectia victimelor, vor fi luate masuri concrete in vederea asigurarii sumelor necesare pentru compensarea acestora, in conformitate cu legislatia in vigoare.
11. Prevenirea si combaterea coruptiei din sistemul judiciar
Prevenirea si combaterea coruptiei in sistemul judiciar reprezinta un obiectiv prioritar in reforma sistemului, in contextul mai larg al luptei la nivel national impotriva acestui fenomen. Coruptia in justitie poate aduce atingere celor mai importante valori sociale, avand in vedere faptul ca sistemul judiciar este cel chemat sa asigure respectarea suprematiei legii, inclusiv urmarirea penala si judecarea faptelor de coruptie.
Pentru prevenirea coruptiei in sistem este esentiala asigurarea transparentei in exercitarea functiei de magistrat. La inceputul anului 2005 a fost introdus un sistem sever de declarare a averilor, intereselor si situatiilor de incompatibilitate, aplicabil si magistratilor, a carui implementare va fi riguros monitorizata.
De asemenea, vor fi transpuse standardele UE, ONU, CE si OECD in domeniu, prin eliminarea imunitatii notarilor si executorilor judecatoresti. In scopul consolidarii rezistentei la coruptie a sistemului judiciar, va fi actualizat Codul deontologic al magistratilor, ulterior acestei activitati fiind lansate campanii de informare cu privire la prevederile sale.
Implementarea sistemului de distribuire aleatorie a cauzelor va conduce atat la reducerea posibilitatilor de imixtiune in actul de justitie, cat si la eliminarea suspiciunilor cu privire la existenta subiectivismului in alocarea dosarelor spre solutionare. Auditul independent asupra impactului Strategiei Nationale Anticoruptie 2001 - 2004 indica vulnerabilitatea pozitiei procurorului in raport cu procurorul ierarhic superior. Din acest motiv, prezenta Strategie prevede masuri pentru introducerea unor criterii obiective in repartizarea dosarelor la procurori si restrictionarea posibilitatilor de redistribuire a dosarelor sau de preluare a acestora pe linie ierarhica.
Totodata, in scopul eliminarii paralelismelor in activitatea de descoperire a faptelor de coruptie, se are in vedere reformarea Directiei Generale de Protectie si Anticoruptie din cadrul Ministerului Justitiei si transformarea acesteia intr-o unitate moderna si responsabila.
C. METODE DE EVALUARE A INDEPLINIRII OBIECTIVELOR STRATEGIEI
Prezenta Strategie se completeaza cu Planul de actiune, care prezinta in detaliu masurile si etapele intermediare necesare atingerii obiectivelor prevazute, modalitatile efective, resursele financiare necesare si existente, indicatorii de evaluare, precum si asistenta prin programe internationale pentru reformarea sistemului judiciar.
In scopul monitorizarii implementarii masurilor prevazute de prezenta Strategie, se instituie o Comisie de monitorizare alcatuita din: Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Ministrul Justitiei, Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directorii Institutului National al Magistraturii si Scolii Nationale de Grefieri, cate un reprezentant al celorlalte profesii juridice (avocati, notari, executori judecatoresti), un reprezentant al asociatiilor de magistrati, un reprezentant al Ministerului Finantelor Publice. La lucrarile Comisiei vor fi invitati reprezentanti ai societatii civile si ai finantatorilor internationali care desfasoara programe de asistenta in domeniul judiciar. Comisia se intruneste trimestrial sau ori de cate ori este nevoie. Comisia analizeaza stadiul indeplinirii obiectivelor Strategiei si propune masuri de remediere a eventualelor deficiente. Comisia poate propune revizuirea Strategiei, in masura in care aceasta trebuie adaptata constant situatiei reale a sistemului judiciar si angajamentelor asumate de Romania in contextul pregatirii pentru aderarea la Uniunea Europeana.
In sprijinul Comisiei de monitorizare se instituie un grup tehnic de lucru, cuprinzand reprezentanti la nivel tehnic ai Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justitiei, Institutului National al Magistraturii, Scolii Nationale de Grefieri, ai celorlalte profesii juridice, si ai Ministerului Finantelor. La sedintele grupului tehnic vor fi invitati si expertii straini din programele de asistenta in curs de implementare. Grupul pregateste lucrarile Comisiei, in calitate de secretariat tehnic al acesteia si se intruneste lunar sau ori de cate ori este nevoie. Grupul tehnic elaboreaza un raport lunar privind indeplinirea obiectivelor Strategiei in conformitate cu termenele prevazute de Planul de actiune, pe care il inainteaza factorilor de decizie ai Consiliului Superior al Magistraturii si ai Ministerului Justitiei. Inainte de intrunirea Comisiei de monitorizare, grupul tehnic de lucru pregateste un raport trimestrial privind indeplinirea obiectivelor Strategiei in conformitate cu termenele prevazute de Planul de actiune, pe care il inainteaza membrilor Comisiei cu cel putin 5 zile inainte de reuniune.
Monitorizarea prin mecanismele si masurile propuse mai sus se completeaza cu concluziile monitorizarii de catre Comisia Europeana a angajamentelor luate de Romania in contextul incheierii negocierilor de aderare, relevante pentru sistemul judiciar. In acest scop, Guvernul Romaniei se angajeaza sa raporteze semestrial Comisiei Europene stadiul implementarii prezentei Strategii.
Comunitate
Termeni juridici, grupare tematica
|
