R O M A N I A
M I N I S T E R U L J U S T I T I E I
CABINET MINISTRU
Punctul de vedere fata de motiunea semnata de senatori PC, PSD si PRM, supusa dezbaterii Senatului la 13 februarie 2007
-------------------------
Materialul de fata a fost preluat de pe site-ul Ministerului Justitiei: www.just.ro
-------------------------
Acuzatiile pe care le aduc semnatarii Motiunii sunt lipsite de argumente, sunt contrazise de progresele realizate in domeniul justitiei si luptei impotriva coruptiei si, implicit, de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, lasata de guvernarea anterioara sub clauza de salvgardare.
Avand insa in vedere ca motiunea este o procedura prevazuta de Constitutia Romaniei, iar Parlamentul o institutie fundamentala intr-un stat de drept, doresc sa fac cateva precizari, bazate pe argumente faptice, cu privire la acuzatiile nefondate aduse de autorii motiunii si sa prezint celor interesati informatii despre o parte din schimbarile intervenite in sistemul judiciar.
I. Cu privire la asa zisa lipsa a unei strategii de reforma
1. Afirmatiile initiatorilor motiunii dovedesc lipsa unor cunostinte de baza cu privire la cadrul legislativ si reforma sistemului judiciar, carente neacoperite nici macar inaintea promovarii Motiunii. In martie 2005, la propunerea ministrului justitiei, Guvernul a adoptat
HG nr. 232/2005 prin care s-a aprobat Strategia de reforma a sistemului judiciar pe perioada 2005 - 2007 si Planul de actiune pentru implementarea Strategiei de reforma a sistemului judiciar pe perioada 2005 2007 publicata in Monitorul Oficial nr. 273/2005.
HG nr. 231/2005 prin care s-a aprobat Strategia Nationala Anticoruptie pe perioada pe perioada 2005 - 2007 si Planul de actiune pentru implementarea Strategiei nationale anticoruptie pe perioada 2005 2007, publicata in Monitorul Oficial nr. 272/2005.
Mai mult, tot la propunerea ministrului justitiei, Guvernul a adoptat HG nr. 543/2005 privind Strategia de informatizare a sistemului judiciar pe perioada 2005 - 2009 si organizarea si functionarea Comisiei de monitorizare si implementare a Strategiei, publicata in Monitorul Oficial nr. 547/2005.
Aceste documente se afla din 2005 si pe website-ul Ministerului Justitiei, sectiunea "Strategii nationale aferente sistemului judiciar".
2. In al doilea rand, afirmatiile referitoare la lipsa unui program de reforma denota necunoasterea elementara sau ignorarea conditiilor pe care Romania a trebuit sa le indeplineasca pentru a adera la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007. Rapoartele Comisiei Europene sunt clare in acest sens: aderarea n-ar fi fost posibila fara elaborarea si punerea in practica a unor strategii credibile de reformare a justitiei si combatere a coruptiei. Aceleasi rapoarte stau marturie a starii grave in care se gasea justitia la sfarsitul anului 2004.
3. Astfel, pentru a se asigura ca Romania isi va indeplini obligatiile in vederea aderarii, au fost impuse in 2004, in timpul fostului guvern, clauze de salvgardare pentru justitie si lupta impotriva coruptiei, unice in istoria Uniunii Europene, cuprinzand conditii stricte neimpuse nici unui alt stat candidat, a caror neindeplinire ar fi condus la amanarea integrarii. Nu putem ignora faptul ca printre semnatarii prezentei motiuni se afla persoane responsabile pentru necesitatea si impunerea unor astfel de clauze.
4. Una din conditiile aflate sub clauza de salvgardare a fost elaborarea unei Strategii de reforma a sistemului judiciar si a unei Strategii Nationale Anticoruptie pana la sfarsitul lunii martie 2005.
Daca documentele respective nu ar fi fost realizate in mod satisfacator si in termen, Comisia Europeana ar fi putut propune statelor membre UE aplicarea clauzei de salvgardare care prevedea posibilitatea amanarii aderarii Romaniei la UE cu 1 an.
In premiera pentru sistemul judiciar romanesc, Strategiile au fost elaborate pe baza unei metodologii de lucru, a unui calendar strict si cu o ampla consultare atat a profesiilor din sfera justitiei cat si a societatii civile; pentru dezbaterea Strategiei de reforma a sistemului judiciar au fost organizate 3 conferinte in locatii diferite, cu participarea magistratilor din intreaga tara. Consiliul Superior al Magistraturii a fost implicat in cele 3 grupuri de lucru care au elaborat Strategia de reforma a sistemului judiciar. Mai mult, strategiile sunt insotite de planuri de actiune, cu masuri concrete pentru care au fost prevazute resursele financiare existente si necesare.
Reamintesc ca Strategia de Reforma a Sistemului Judiciar 2003 2007, adoptata in septembrie 2003 nu constituia rezultatul unei analize pertinente si complete a realitatilor si necesitatilor sistemului. De asemenea, Planul de Actiune aferent acesteia fusese aprobat doar prin ordin al ministrului justitiei, fapt ce a determinat ca finantarea masurilor cuprinse in acesta sa nu fie asumata de Ministerul Finantelor Publice. Tocmai de aceea a cerut Comisia Europeana, in continutul clauzei de salvgardare, o strategie de reforma actualizata. Strategia de Reforma a Sistemului Judiciar pentru perioada 2005 2007 si Planul de Actiune aferent au fost aprobate de Guvern, prin HG, asigurandu-se astfel finantarea masurilor prevazute si a fost foarte bine primita de Comisia Europeana si statele membre.
5. Implementarea strategiilor a fost atent monitorizata de Comisia Europeana si statele membre ale UE atat prin intermediul informatiilor primite (i.e. raportarile periodice oficiale transmise de catre autoritatile romane, informari ale Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, societatii civile etc.) cat si prin intermediul misiunilor de evaluare.
In perioada 2005-2006 au fost organizate 10 misiuni de evaluare la care au participat experti ai statelor membre si ai Comisiei Europene in domeniul justitiei si luptei impotriva coruptiei.
Angajamentul Ministerului Justitiei si al Guvernului si punerea in practica a masurilor strategice au condus la indeplinirea conditiilor si la recastigarea credibilitatii Romaniei.
6. Cateva citate din Rapoartele de monitorizare ale Comisiei Europene sunt elocvente. Diferentele sunt evidente chiar si pentru observatorii subiectivi.
Anul 2004
Raportul de monitorizare de catre Comisia Europeana octombrie 2004
"
dar nu a fost realizata inca nici o actualizare a Strategiei de Reforma a Sistemului Judiciar sau a Planului de Actiune aferent pentru implementarea procesului de reforma.
Au fost lansate proceduri de consultare a societatii civile privind o serie de initiative legislative (ex. reforma justitiei), desi consultarea participantilor a ramas una de natura procedurala si nu substantiala."
Anii 2005 si 2006
Raportul de monitorizare de catre Comisia Europeana octombrie 2005
In martie 2005 noul Guvern a adoptat o Strategie si un Plan de Actiune ambitioase pentru 2005 2007 in vederea reformarii sistemului judiciar.
Aceste documente reprezinta un pas semnificativ pentru crearea unui sistem judiciar independent, profesionist si eficient, care acum trebuie aplicat/asumat de institutiile relevante.
Planul de Actiune este implementat conform calendarului, fiind monitorizat indeaproape. Implementarea totala si eficienta a acestuia trebuie sa continue fara amanare, iar asigurarea resurselor financiare si umane necesare va determina in mare masura indeplinirea cu succes a acestui obiectiv.
Raportul de monitorizare de catre Comisia Europeana mai 2006
Implementarea strategiei si a planului de a actiune a continuat. In ansamblu, progrese semnificative au fost realizate in reformarea sistemului judiciar.
Romania trebuie sa mentina ritmul actual de implementare al reformei justitiei pentru a asigura rezultate efective.
Raportul de monitorizare de catre Comisia Europeana septembrie 2006
Progresele au continuat in reformarea sistemului judiciar. Implementarea strategiei si a planului de a actiune a continuat.
Rapoarte ale misiunilor de evaluare ale expertilor din statele membre:
Raport misiune peer-review UE iunie 2005:
"Ministerul Justitiei este, in opinia expertului, foarte implicat si manifesta angajament profund pentru procesul de reforma. Din evaluarea expertului cu privire la modul de desfasurare a activitatii Ministerului Justitiei, rezulta ca acesta este foarte bine organizat, deschis utilizarii expertizei si practicilor internationale si capabil sa elaboreze proiecte de acte normative foarte bune din punct de vedere tehnic, precum si sa monitorizeze implementarea acestora. [
] Schimbarile realizate, precum si hotararea cu care Ministerul Justitiei actioneaza in sensul reformei sunt impresionante, ca de altfel si calitatea Strategiei de Reforma."
Raport misiune peer-review UE decembrie 2005:
"Impresia generala este aceea ca sistemul de justitie a cunoscut serioase imbunatatiri de-a lungul ultimului an [
] hotararea ferma exprimata cu precadere de ministrul justitiei, dar si de o parte semnificativa a sistemului judiciar, de a continua procesul de reforma a sistemului, de a implementa legile privind reforma existente in acest moment si de a le aplica in procesul zilnic de administrare a justitiei este impresionanta".
Raport misiune peer-review UE martie 2006:
"Evaluarea generala in ceea ce priveste hotararea de a continua reforma sistemului judiciar si capacitatea tehnica de implementare a acesteia la nivelul intregii tari este optimista".
Raport misiune peer-review UE august 2006:
"
, sistemul a fost imbunatatit considerabil de la prima sa vizita in Romania in iunie 2005. Desigur, mai exista probleme si dificultati, dar sunt luate masuri in acest sens si este evidenta inregistrarea unui progres constant in toate domeniile."
II. Cu privire la afirmatia privind "abandonarea misiunii" si "transferul de raspundere la Consiliul Superior al Magistraturii"
1. Acuzatia este lipsita de orice temei, avand in vedere partajarea clara a competentelor intre Ministerul Justitiei si Consiliul Superior al Magistraturii. Reamintesc ca nu aceasta guvernare, ci precedenta, din care au facut parte multi dintre semnatarii motiunii, a fost cea care a transferat atributiile Ministerului Justitiei si, odata cu acesta si raspunderea, Consiliului Superior al Magistraturii.
2. Prin pachetul legislativ care a intrat in vigoare la sfarsitul lunii septembrie 2004, in timpul fostei guvernari, nu numai atributiile privind cariera judecatorilor si procurorilor, ci si competente legate de organizarea judiciara (ex. aprobarea regulamentului de ordine interioara a instantelor), coordonarea Institutului National al Magistraturii si Scolii Nationale de Grefieri au fost incredintate CSM. In aceste conditii, CSM are raspundere pentru domeniile care intra in competenta sa.
3. Concluziile Raportului din 2004 al Comisiei Europene sunt clare in acest sens: "Pachetul legislativ este menit a imbunatati semnificativ independenta si eficienta sistemului judiciar. Consiliul Superior al Magistraturii va trebui sa isi asume intreaga responsabilitate pentru recrutarea, evolutia carierei si sanctionarea judecatorilor si procurorilor".
4. Ministerului Justitiei i-au ramas competente legate de initiativa legislativa in domeniile proprii de activitate, integrare europeana, relatii internationale si asistenta judiciara internationala, asigurarea resurselor necesare pentru instante, informatizarea sistemului judiciar. Prin modificarile aduse legilor justitiei in anul 2005 Legea nr. 247/2005, nu au fost transferate competente de la Ministerul Justitiei la Consiliul Superior al Magistraturii.
5. In concluzie, CSM a avut si are responsabilitati directe pentru implementarea multor masuri de reforma, potrivit competentei crescute acordate prin legile din 2004 adoptate de fostul Guvern. Mai mult, CSM si-a asumat in mod formal obligatiile si responsabilitatile care ii revin, inclusiv prin Strategia de reforma a sistemului judiciar, si-a creat propriul mecanism de monitorizare a aplicarii acestor masuri, inclusiv in cursul mecanismului de verificare si cooperare post-aderare. Prin urmare, responsabilitatea CSM in reformarea justitiei este de necontestat si tocmai de aceea activitatea acestei institutii trebuie atent monitorizata, pentru ca justitia este un serviciu public.
6. Este normal ca, intr-un stat de drept, institutiei careia ii revin atributii sa ii incumbe si responsabilitatea indeplinirii acestora. Consiliului Superior al Magistraturii ii revin, prin lege, atributii unice cu privire la stabilirea modului in care se realizeaza actul de justitie si controlul respectarii legii si indatoririlor de serviciu de catre judecatori si procurori; raspunderea disciplinara a acestora intra in competenta exclusiva a CSM.
Reamintesc semnatarilor motiunii ca deficientele semnalate "ministeriatului Macovei" privind tergiversarea proceselor, ermetismul, caracterul scolastic al sistemului si indiferenta acestuia fata de propria-i imagine publica tin de fiecare judecator si procuror in parte, de competenta CSM si a inspectiei acestuia, potrivit legilor adoptate in 2004, nefiind permisa interventia ministrului justitiei, in principal datorita experientei nefericite anterioare adoptarii acestor legi. De altfel, aceste deficiente sunt cuprinse in continutul mesajului public pentru care sunt blamata.
7. Este de notorietate faptul ca justitia din Romania nu se bucura de o cota mare din increderea opiniei publice. Pana in 2005 acest fapt nu era recunoscut si ca atare nici masuri de remediere nu au fost luate. Este o chestiune de principiu ca pana nu admiti ca ai o problema, nu o poti rezolva.
Desi competentele ramase ministrului justitiei dupa modificarile din 2004 au fost semnificativ reduse, inclusiv in ce priveste luarea unor masuri directe care sa responsabilizeze sistemul judiciar si sa creasca astfel increderea in justitia din Romania, am utilizat toate mijloacele permise de lege pentru a remedia acest aspect.
8. In primul rand, inca de la inceputul mandatului, in mod transparent si neechivoc am transmis mesajul public ca sistemul judiciar si oamenii din sistem trebuie sa se responsabilizeze, sa dea socoteala fata de cetateni, iar fiecare magistrat sa devina constient ca indeplineste un serviciu public, de a carui buna realizare trebuie sa raspunda. CSM, corp reprezentativ al judecatorilor si procurorilor trebuie sa adopte cele mai inalte standarde de profesionalism, etica, transparenta si responsabilitate fata de cetatean.
Modul deschis, public, prin care am exprimat in repetate randuri aceasta pozitie se datoreaza faptului ca problemele justitiei din Romania sunt generate in mare masura de comportamente si mentalitati anacronice, neconforme cu standardele UE.
9. Relatia tensionata uneori dintre ministru si Consiliul Superior al Magistraturii s-a datorat tocmai rolului asumat de ministrul justitiei de a sustine si promova reformarea reala a sistemului judiciar, in pofida atitudinii pasive pe care CSM a avut-o de multe ori, mai ales in perioada de inceput, fata de schimbarile preconizate si aduse de reforma. Desigur, o atitudine a ministrului, de "ascundere a gunoiului sub pres", ar fi fost mult mai comoda pentru toate partile, dar in mod cert nu ar fi servit reformei, nici justitiei, nici cetateanului si nici obiectivului aderarii. Nici o schimbare reala nu se face "in liniste", pentru ca intotdeauna exista voci care vor mentinerea sistemului ce trebuie schimbat.
10. Corectitudinea criticilor mele la adresa CSM a fost confirmata chiar de aceasta institutie care, in urma unor solicitari repetate, si-a imbunatatit procedurile de lucru: stabilirea unor criterii obiective pentru selectia judecatorilor instantei supreme si inspectorilor, asumarea unor masuri pentru imbunatatirea managementului instantelor si unificarea practicii judiciare. Pentru ultimele doua obiective, la solicitarea Comisiei Europene, CSM a adoptat in 2006 doua planuri de masuri.
11. De altfel, nu am fost singura in demersul critic la adresa CSM, statele membre UE si Comisia Europeana subliniind aceste necesitati in ultimele rapoarte. Raportul Comisiei Europene septembrie 2006 arata ca "CSM nu si-a rezolvat problemele de etica pentru unii dintre membri, ceea ce afecteaza negativ imaginea Consiliului
Persista situatia de conflict de interese pentru acei membri care detin functii de conducere la instantele si parchetele de la care provin." In plus, una din masurile care trebuie indeplinite dupa data aderarii este consolidarea transparentei si eficientei actului de justitie, cu referire directa la Consiliul Superior al Magistraturii: "Consolidarea capacitatii CSM de a-si indeplini obligatiile de baza precum si responsabilizarea acestei institutii ("sa dea socoteala"). In mod special, este necesara rezolvarea cazurilor de nerespectare a eticii precum si a potentialelor conflicte de interese ale unor membri ai CSM."
Comisia Europeana a formulat aceste observatii in urma misiunilor de evaluare proprii si ale expertilor din statele membre efectuate la CSM, in urma discutiilor cu membrii Consiliului, analizarii textelor legale relevante si a modului de aplicare a acestora.
12. Cu referire la aceste chestiuni esentiale inca nerezolvate de CSM si avand in vedere competentele exclusive ale Consiliului am declarat ca "In structura actuala, in doi ani de zile, dupa parerea mea, justitia va sta mai prost decat astazi, daca se mentin, repet, actuala structura a CSM cu actualele practici". Este evidenta diferenta fata de preluarea trunchiata si tendentioasa in textul motiunii ca " perspectiva finala a investiturii sale: in doi ani justitia va sta mai prost decat in prezent".
III. Independenta justitiei
1. Independenta justitiei este un element vital al reformei. Daca inainte de 2005 numeroase voci, inclusiv Comisia Europeana, au pus sub semnul intrebarii independenta de drept si de fapt a justitiei, dupa 2005, cu toate criticile ministrului, independenta nu a mai fost pusa la indoiala nici de organismele internationale, nici de societatea civila, decat poate de cei aflati in cercetare penala, indiferent de culoarea politica.
2. Contrar celor sustinute de initiatorii motiunii, am actionat nu pentru destabilizarea sistemului judiciar, ci pentru consolidarea acestuia, este drept, pe baze sanatoase. Astfel, potrivit atributiilor am promovat in 2005 un set de amendamente la legile justitiei, adoptat de catre Parlament si care a avut ca obiectiv principal consolidarea independentei si a responsabilitatii in cadrul sistemului judiciar. Raportul Comisiei Europene din 2005 este elocvent: "Urmare a consultarii celor implicati, Guvernul a prezentat Parlamentului un proiect de modificare a celor 3 legi privind sistemul judiciar. "Pachetul celor 3 legi" cuprinde multe elemente pozitive si legislatia in vigoare ofera acum suficiente garantii pentru independenta personala si institutionala a judecatorilor si procurorilor. Modificarile introduse urmaresc sa plaseze responsabilizarea si responsabilitatea individuala si manageriala in centrul sistemului: organizarea de concursuri pentru functiile de conducere la instante si parchete; responsabilizarea procurorului general PNA si a celui din cadrul Parchetului de pe langa ICCJ fata de rezultatele institutiilor pe care le conduc."
IV. Cu privire la lupta impotriva coruptiei
1. In ceea ce priveste lupta impotriva coruptiei, reamintesc ca in decembrie 2004, in timpul fostei guvernari, lipsa unor actiuni reale impotriva coruptiei, in special a coruptiei la nivel inalt, a constituit una din cele mai grave critici ale Uniunii Europene si a contribuit major la introducerea clauzei de salvgardare. La preluarea mandatului, Romania avea cartonas rosu in domeniul coruptiei. Desigur, opinia Uniunii Europene era similara cu cea a opiniei publice din Romania.
Extrase relevante din Raportul Comisiei Europene din 2004 cu privire la activitatea PNA:
"Lupta impotriva coruptiei este impiedicata de probleme de integritate in institutiile implicate in aplicarea legii si lupta impotriva coruptiei. PNA trebuie sa se concentreze pe indeplinirea mandatului sau, de cercetare a coruptiei la nivel inalt."
"Cu toate ca Parchetul National Anticoruptie a inregistrat cateva succese in cazuri de mica coruptie, acesta trebuie inca sa-si demonstreze capacitatea de a aborda efectiv cazurile de coruptie la nivel inalt, care sunt sensibile din punct de vedere politic."
2. In anii 2005 si mai ales 2006, atitudinea Comisiei Europene s-a schimbat tocmai datorita rezultatelor din domeniul luptei impotriva coruptiei (care, evident, nu s-a incheiat). Rapoartele din 2005 si 2006 dovedesc acest lucru:
Raportul Comisiei Europene din 2005:
"In Septembrie 2005, PNA a fost redenumit DNA devenind departament in cadrul PICCJ. (
) Competentele DNA au fost reduse pentru a cuprinde doar cazurile de mare coruptie, in care mita depaseste 100.000 euro sau pagubele depasesc 200.000 Euro. DNA va fi responsabil de asemenea pentru investigarea cauzelor legate de vama si evaziune fiscala unde pagubele depasesc 1 milion de Euro, precum si infractiunile impotriva intereselor financiare ale comunitatilor europene. Deoarece DNA este parte din PICCJ care se ocupa de investigarea criminalitatii organizate, este de sperat ca astfel, cauzele de coruptie cu legaturi in criminalitatea organizata vor fi solutionate mai eficient."
"In Aprilie 2005, Romania a eliminat imunitatile penale ale fostilor ministri, notarilor publici si executorilor judecatoresti, asa cum a fost recomandat de raportul din prima runda de evaluare GRECO."
Raportul Comisiei Europene mai 2006:
"Cantitatea si calitatea investigatiilor impartiale in cazurile de mare coruptie au crescut semnificativ comparativ cu perioada anterioara."
Raportul Comisiei Europene septembrie 2006:
"Calitatea si cantitatea investigatiilor impartiale au continuat sa creasca. [
]
A continuat imbunatatirea calitatii investigatiilor impartiale privind acuzatiile de coruptie la nivel inalt, prin redeschiderea dosarelor inchise in timpul conducerii anterioare si deschiderea unor investigatii noi privind proceduri de achizitii publice ce au facut obiectul unor scandaluri mediatice indelungate"
"Cadrul legislativ anticoruptie a devenit mai eficient, avand in vedere cresterea numarului investigatiilor DNA deschise pe baza informatiilor furnizate de catre institutiile publice de control."
Raportul misiunii de peer-review februarie 2006:
"Cat priveste lupta impotriva coruptiei la nivel inalt, DNA a facut progrese mai mari in timpul celor sapte luni de la reforma decat PNA de-a lungul intregii sale existente. Pe langa investigatiile coruptiei la nivel inalt, care au fost deja initiate (si despre care s-a relatat in mass-media romaneasca), se asteapta ca numarul de investigatii sa creasca, in special privind anumite persoane care in mod repetat au iesit in evidenta ca avand cel mai probabil legatura cu coruptia politica la nivel inalt."
"In prezent, DNA are un personal competent, de incredere si plin de energie, hotarat sa conduca investigatiile asupra coruptiei la nivel inalt si sa realizeze acest lucru intr-o maniera independenta si obiectiva, fara a se lasa influentat de presiunile externe."
Comisia Europeana beneficiaza de experienta considerabila, informatiile primite fiind verificate din mai multe surse si prin evaluari la fata locului prin experti proprii si din statele membre. Afirmatiile care sugereaza manipularea acestei institutii arata cel putin ignoranta.
3. Principalele elemente in lupta anticoruptie care au avut rezultate vizibile imediate au fost:
Introducerea declaratiilor publice detaliate de avere si interese
Cresterea transparentei in finantarea partidelor politice
Rezultatele obtinute de Directia Nationala Anticoruptie in 2006 - 127 de dosare trimise in judecata, cu un prejudiciu retinut de 1.706 miliarde ROL. Dintre cele 360 de persoanele trimise in judecata amintim:
----->7 parlamentari
----->1 membru al Guvernului
----->2 secretari de stat
----->2 presedinti si 1 vice-presedinte de consilii judetene
----->54 de lucratori de politie
----->71 de administratori la societati comerciale
----->10 persoane cu functii de conducere din sistemul bancar
----->magistrati, primari si vice-primari, un prefect, comisari de Garda Financiara, inspectori fiscali, lucratori vamali, directorii unor Societati sau Companii Nationale, directorii unor Regii Autonome, directori de societati comerciale
Este extrem de important faptul ca procurorii DNA si nu numai - au cercetat si trimis in judecata politicieni indiferent de partidele politice din care provin, inclusiv din partidele aflate la guvernare, ceea ce constituie o premiera in Romania si, in acelasi timp, starea de normalitate de care am fost lipsiti din 1990 incoace. Alte investigatii sunt in curs. Anchetarea coruptiei nu s-a incheiat odata cu momentul aderarii la UE, aceasta fiind dovada ca scopul procurorilor nu a fost « aderarea », ci intrarea in starea de normalitate, care trebuie mentinuta.
4. Infiintarea Agentiei Nationale de Integritate, potrivit angajamentelor asumate in 2005, reprezinta unul dintre aspectele asupra carora Romania este strict monitorizata si dupa data aderarii la UE, neindeplinirea acestei obligatii putand determina impunerea unei clauze de salvgardare in domeniul justitiei. Astfel, Decizia Comisiei nr. 928/2006, prevede, in cadrul mecanismului de verificare si cooperare, infiintarea, potrivit angajamentelor, a Agentiei de Integritate, cu atributii in verificarea averilor, a potentialelor conflicte de interese si a incompatibilitatilor, cu competenta de a adopta decizii cu caracter obligatoriu pe baza carora sa poata fi aplicate sanctiuni descurajatoare. Un text similar se gaseste in Raportul Comisiei Europene din data de 26 septembrie 2006.
Presedintele si vicepresedintele Comisiei Europene, comisarul pentru extindere au fost cat se poate de clari in mesajele publice repetate, inclusiv in scrisorile transmise cu privire la necesitatea infiintarii Agentiei intr-o forma care sa ii permita desfasurarea eficienta a activitatii.
Este surprinzator cum in loc sa se concentreze pe realizarea acestei masuri care in prezent depinde de vointa Senatului, autorii motiunii o critica. Inteleg ca nu este usor sa infiintezi o institutie care va verifica inclusiv membri al Parlamentului, dar menirea forului legislativ este de a reprezenta exclusiv interesul public. Imprejurarea ca o institutie similara nu exista in alte state membre UE nu este un argument impotriva infiintarii in Romania a acestei agentii independente, avand in vedere ca legislatia si practica de pana acum au dovedit ca institutiile publice din Romania nu s-au autocontrolat, asa cum se intampla in alte democratii.
V. Informatizare, infrastructura si fonduri
Extrem de importante sunt masurile majore facute pentru imbunatatirea conditiilor in cadrul sistemului judiciar, cresterea transparentei si eficientei acestuia, prin:
A. informatizarea sistemului judiciar
B. imbunatatirea infrastructurii cu precadere construirea unor sedii noi de instante si repararea altora
C. asigurarea unor fonduri corespunzatoare in justitie.
A. Informatizarea
----->La sfarsitul anului 2004, dotarea cu echipament informatic, cu exceptia ministerului si a catorva instante era INEXISTENTA. Se foloseau inca masini de scris, nu existau legaturi la internet, iar unii din judecatori lucrau pe calculatoare aduse de acasa.
----->Raportul Comisiei Europene din octombrie 2004 avertiza: "Calitatea echipamentelor si infrastructurii variaza considerabil de la instanta la instanta, dar este in multe cazuri inadecvata. Sistemul integrat de management al dosarelor este operational in cateva instante, dar este necesara introducerea sa la nivel national."
----->Nu pot sa nu mentionez ca existau doua hotarari de guvern (HG nr. 1032/1999 si HG nr. 65/2000) care prevedeau credite guvernamentale pentru dotarea instantelor si parchetelor cu tehnica de calcul, nepuse in aplicare din ratiuni greu de explicat, mai ales ca s-au incalcat prin aceasta obligatii de cofinantare din programe PHARE.
----->Contrar celor afirmate, informatizarea s-a bazat pe o abordare strategica. Pentru prima data, procesul de informatizare a fost conceput si implementat la nivel national, pentru tot sistemul judiciar, nu doar pentru locatii pilot ca pana in 2005.
----->Practic s-a asigurat pana acum:
infrastructura hardware (in proportie de peste 80% pentru instante, 100% pentru parchete si 50% pentru penitenciare. Prin procedura de leasing financiar, au fost achizitionate echipamente IT in valoare de 18,4 milioane Euro pentru 13.300 PC-uri, 1.000 servere, 5.300 imprimante, 500 routere si alte echipamente. Prin actualul contract PHARE 2004 contractat in 2006, aflat in derulare, se vor asigura in acest an in procent de 100% pentru instante, parchete si penitenciare, echipamentele de baza : PC-uri, servere, imprimante etc).
infrastructura de comunicatii (toate locatiile, instantele, parchetele, etc. conectate intr-o retea nationala).
implementarea sistemului de gestiune al dosarelor (ECRIS la nivelul tuturor instantelor).
portalul instantelor (pe care toate instantele trebuie sa publice informatii de interes pentru justitiabili si de interes public)
servicii de acces la INTERNET, posta electronica, legislatie la zi.
instruirea a inceput si se va finaliza in 2007 prin participarea a peste 10.000 de judecatori, procurori si grefieri la programe de instruire de baza in IT.
----->In 2007 toate instantele vor fi dotate cu:
echipamente moderne pentru inregistrarea integrala a sedintelor de judecata;
infochioscuri pentru informarea cetatenilor;
sisteme de arhivare electronica.
----->In plus, pentru cresterea integritatii si credibilitatii sistemului judiciar, Ministerul Justitiei a asigurat dotarea necesara implementarii sistemului de distribuire aleatorie prin mijloace IT. Astfel, din luna martie 2005, sistemul de distribuire aleatorie este functional la nivelul intregii tarii.
B. Infrastructura. Potrivit Strategiei de reforma a sistemului judiciar, au fost realizate investitiile programate pentru imbunatatirea sediilor instantelor.
Bugetul total pe anii 2005 si 2006 destinat investitiilor si reparatiilor capitale ale sediilor de instanta a crescut progresiv. Astfel, pentru 2005 a fost de 24,55 milioane Euro, iar pentru 2006 a crescut la aproximativ 33,05 milioane Euro.
In cursul anului 2005 au fost finalizate reparatiile capitale si lucrarile de constructie pentru 9 sedii de instante, iar in 2006 au fost finalizate 14 sedii de instanta.
Lucrarile de reabilitare a Palatului de Justitie, unde isi au in prezent sediul Curtea de Apel Bucuresti si Judecatoria sectorului 5, au fost finalizate in luna august 2006.
Lucrarile de reabilitare a cladirii Junior au fost finalizate in cursul lunii noiembrie 2006, acesta fiind in prezent noul sediu al Tribunalului Bucuresti si Judecatoriei sectorului 2. Astfel, in anul 2007 toate instantele din Bucuresti beneficiaza de sedii adecvate.
Pentru prima data, Ministerul Justitiei a elaborat o metodologie de planificare a investitiilor pentru sistemul judiciar, cuprinzand criterii obiective pentru repartizarea fondurilor, astfel incat sa fie eliminat arbitrariul. A fost elaborat un manual pentru instanta standard, care va sta la baza constructiilor viitoare.
Banca Mondiala a acordat 110 milioane Euro pentru imbunatatirea infrastructurii instantelor, printr-un acord de imprumut semnat la data de 27 ianuarie 2006, care a intrat in vigoare pe 26 mai 2006 si care reprezinta cel mai mare imprumut acordat unui sistem judiciar de catre Banca Mondiala, ceea ce demonstreaza credibilitatea masurilor de reforma implementate in perioada de referinta. Intre alte destinatii, cu aceste fonduri vor fi renovate/construite 25 de sedii de instanta.
C. Fonduri adecvate pentru sistemul judiciar
Finantarea corespunzatoare a masurilor de reforma prevazute in planul de actiune a demonstrat angajamentul Romaniei pentru obiectivele europene si a permis aplicarea acestora..
In anul 2005 s-a inregistrat prima crestere bugetara semnificativa pentru instante (56 milioane Euro, reprezentand o crestere de aprox. 20%), prin doua rectificari bugetare, in iunie si noiembrie 2005. De asemenea, bugetul pentru anul 2006 a prevazut o crestere suplimentara cu aproximativ 12% pentru bugetul Ministerului Justitiei si instantelor, fata de bugetul rectificat din anul 2005.
In luna martie 2006, in urma demersurilor Ministerului Justitiei, au fost realocate sume suplimentare pentru finalizarea lucrarilor la viitorul sediu al Tribunalului Bucuresti si al judecatoriilor din raza teritoriala a acestuia, precum si pentru realizarea retelelor LAN la nivelul intregii tari. In luna aprilie 2006, in urma demersurilor Ministerului Justitiei, au fost alocate fonduri suplimentare pentru investitii in infrastructura instantelor si imbunatatirea conditiilor de detentie (aprox. 12 mil Euro).
De asemenea, bugetul pentru anul 2007 a prevazut cresteri bugetare semnificative pentru sistemul judiciar, fata de bugetul rectificat pentru anul 2006, asigurandu-se astfel finantarea masurilor necesare continuarii procesului de reforma (ex. crestere bugetara de aproximativ 6% pentru instante si Ministerul Justitiei; 70% pentru Consiliul Superior al Magistraturii; 40% pentru Institutul National al Magistraturii si 95% pentru Scoala Nationala de Grefieri).
VI. Cu privire la afirmatiile privind cheltuirea unor "sume uriase pentru audit si expertize" si altele de acest fel
1. Autorii motiunii nu au indicat nici "auditul", nici "expertizele" pe care s-ar fi cheltuit "sume uriase". Si, evident, nici sumele. Aceasta afirmatie acuzatoare este eronata si este greu de inteles cum de nu s-au informat in prealabil cei care au redactat motiunea si cei care au semnat-o. Daca autorii motiunii nu detin date, le voi oferi eu. Misiunile de monitorizare - care au inclus participarea unor experti, precum si alte evaluari ori activitati de asistenta facute de experti in diferite domenii au fost finantate de Comisia Europeana sau de alte institutii, cum este Curtea de Conturi Europeana, Banca Mondiala sau alte organizatii internationale.
2. Ministerul Justitiei a finantat doua misiuni de audit, una a avut in vedere indeplinirea unei masuri prevazute in clauza de salvgardare impusa Romaniei in decembrie 2004 (pe timpul fostei guvernari), iar a doua a fost organizata la solicitarea Curtii de Conturi. Astfel, potrivit clauzei de salvgardare, pana la sfarsitul lunii martie 2005, Ministerul Justitiei trebuia sa dispuna un audit independent care sa evalueze activitatile anterioare din domeniul luptei impotriva coruptiei, iar pe baza constatarilor si recomandarilor acestuia, sa elaboreze Strategia Nationala Anticoruptie, tot pana la sfarsitul lunii martie 2005. Al doilea audit a fost solicitat de Curtea de Conturi privind executarea lucrarilor de reabilitare a Palatului de Justitie. Ministerul Justitiei si-a indeplinit ambele sarcini la timp.
VII. Cu privire la supraincarcarea instantelor si alte aspecte conexe
1. Strategia de reforma a sistemului judiciar include masuri pentru reducerea si eliminarea supraincarcarii unor instante. Masurile administrative si legislative prevazute si aplicate incepand cu 2005 au avut in vedere:
Reducerea duratei procedurilor judiciare
Reducerea volumului de activitate
Eliminarea blocajului instantei supreme
Stabilirea unei politici a resurselor umane
Consolidarea capacitatii administrative a instantelor si parchetelor
Informatizarea sistemului judiciar
Imbunatatirea managementului instantelor si parchetelor
Imbunatatirea activitatii de executare a hotararilor judecatoresti
2. Masurile detaliate in Planul de Actiune pentru atingerea acestor obiective au fost implementate concertat, renuntandu-se la masuri singulare din trecut menite a rezolva probleme pe termen scurt, dar care pe termen mediu si lung cauzau dezastre. Este de notorietate OUG nr. 58/2003 privind modificarea si completarea Codului de procedura civila, care a blocat sectia civila a Inaltei Curti. Pentru eliminarea acestui blocaj, sub clauza de salvgardare a fost necesara elaborarea si aplicarea unui plan special de masuri, atent monitorizat de Uniunea Europeana pana de curand. Afirmatia motiunii conform careia "o modificare a codului de procedura civila a remediat o aberatie a ministeriatului Valeriu Stoica si s-a degrevat, partial, Inalta Curte" este eronata si surprinzatoare pentru ca "aberatia" a fost adoptata in 2003 si apartine ministeriatului Rodica Stanoiu.
3. Mentionez, cu titlu de exemplu, cateva masuri pentru realizarea obiectivelor de mai sus:
----->Numarul posturilor vacante de judecator a scazut constant din 2005 pana in prezent: de la 561 de posturi vacante in iunie 2005 la 388 in decembrie 2006. In prezent, numarul de posturi vacante pentru judecator se incadreaza intr-o limita normala pentru a permite functionarea Institutului National al Magistraturii. As mai dori sa subliniez ca numarul de judecatori din Romania, raportat la numarul de cauze si la populatie se incadreaza in standardele UE, fiind superior multor state membre, fapt evidentiat si in raportul ultimei misiuni de evaluare UE care a avut loc in august 2006. Pentru ocuparea posturilor vacante de procuror, au fost organizate concursuri repetate de Consiliul Superior al Magistraturii, competent cu privire la recrutarea personalului pentru sistemul judiciar. Avand in vedere ca numarul celor admisi la aceste concursuri a fost mic, s-a ajuns la concluzia ca sunt necesare amendamente legislative, aflate in curs de redactare si consultare cu CSM, si care vor fi prezentate in scurt timp.
----->Una din principalele cauze ale supraincarcarii unor instante nu este numarul mic de judecatori, ci repartizarea inechitabila a volumului de activitate intre instante. In ultimii doi ani, posturile vacante, absolventii INM si cei care au intrat in magistratura prin examen au fost directionati cu precadere spre instantele cu deficit de personal. Aceste masuri insa nu sunt suficiente si analizele au aratat ca multe instante, la nivel de judecatorie, nu isi justifica existenta, consumand resurse umane si financiare necesare sistemului. De aceea, un grup de lucru comun al CSM si MJ analizeaza cele mai bune solutii pentru reorganizarea instantelor si parchetelor cu volum redus de activitate. Grupul de lucru a stabilit criteriile si in prezent evalueaza posibilele solutii pentru reorganizarea a 40 de instante care in 2005-2006 au inregistrat cel mai mic volum de activitate.
----->Prin HG nr. 376/2006, pentru modificarea HG privind organizarea si functionarea MJ s-a prevazut crearea unui "fond de rezerva" format din 70 posturi de judecator si 90 posturi de procuror, prin care se asigura posibilitatea ocuparii permanente a unor posturi ramase vacante in urma detasarii judecatorilor sau procurorilor. Anterior, posturile ramase vacante in urma detasarii unor judecatori sau procurori nu puteau fi ocupate decat cu caracter temporar.
----->Prin HG 25/2006 s-au suplimentat cu 200 posturile de grefier. Acestea au fost distribuite instantelor in mai si iunie 2006, prin 2 ordine ale ministrului justitiei, cu aprobarea prealabila a CSM.
----->La initiativa Ministerului Justitiei, Guvernul a alocat la inceputul anului 2006 un numar de 700 posturi suplimentare pentru sistemul judiciar (dintre care 162 pentru instante, 500 pentru parchete si 38 pentru Ministerul Justitiei).
4. Unificarea practicii judiciare
----->Ministerul Justitiei a luat masuri pentru asigurarea accesului tuturor judecatorilor si procurilor la legislatie si jurisprudenta. (a se vedea mai jos).
----->Hotararile pronuntate de ICCJ in recursurile in interesul legii sunt obligatorii pentru toate instantele, o data cu intrarea in vigoare a modificarilor Codului de Procedura Civila (Legea nr. 219/2005) si ale Codului de Procedura Penala (Legea nr. 356/2006). De asemenea, prin aceste modificari s-a prevazut ca, in cazul existentei unei jurisprudente neunitare, curtile de apel au calitate procesuala activa in recursurile in interesul legii la ICCJ (spre deosebire de situatia anterioara, cand acest drept apartinea doar Procurorului General al Romaniei, actionand fie ex officio, fie la cererea Ministrului Justitiei).
----->MJ a pus la dispozitia Institutului National al Magistraturii o culegere de hotarari ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie pronuntate in recursuri in interesul legii in materie civila si penala. Culegerea a fost publicata pe site-ul Ministerului Justitiei.
5. Accesul la legislatie si jurisprudenta
----->In august 2005 a fost lansat un portal web (http://portal.just.ro) prin intermediul caruia sunt aduse la cunostinta cetatenilor date de interes public, inclusiv jurisprudenta.
----->In iunie 2006 au fost demarate sesiuni de pregatire pentru expertii IT din cadrul instantelor si parchetelor, acestea urmand a se desfasura pana in luna martie 2007.
----->Pentru a asigura o distribuire la nivelul intregii tari a Buletinului Casatiei al ICCJ, Ministerul Justitiei a semnat in iulie 2005 un contract pentru achizitionarea unui numar de 600 de exemplare din fiecare numar al Buletinului Casatiei care a fost publicat in 2005. Contractul a fost prelungit si pentru anul 2006.
----->In martie 2006 au fost achizitionate 135 de licente pentru forma electronica a Monitorului Oficial, iar in august 2006 alte 138 de licente. Astfel, in afara abonamentului la Monitorul Oficial pe suport hartie, toate instantele au zilnic acces electronic la Monitorul Oficial.
----->In aprilie 2006 a fost finalizata o aplicatie software pentru cazurile de insolventa, incluzand un modul pentru managementul dosarelor si module pentru uzul practicienilor.
6. Reducerea duratei procedurilor
----->Legea nr. 219/2005, pentru modificarea si completarea Codului de Procedura Civila a avut efecte pozitive asupra reducerii duratei procedurilor judiciare, fiind reasezate competentele instantelor si reduse mijloacele procedurale ce puteau fi utilizate abuziv pentru tergiversarea proceselor.
----->In luna martie 2006, in urma unui amplu proces de consultare a tuturor actorilor implicati, a fost adoptata Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, prin care se realizeaza eficientizarea procedurii de reorganizare judiciara si faliment si degrevarea judecatorului sindic de sarcinile care exced sfera contenciosului si a verificarii legalitatii procedurii.
----->In noiembrie 2006 au fost adoptate modificari ale Codului de Procedura Civila (Legea nr. 459/2006), in vederea simplificarii si accelerarii procedurilor de executare. Modificarile au intrat in vigoare la data de 12 ianuarie 2007, prin acestea realizandu-se si compatibilizarea deplina cu acquis-ul comunitar in domeniul recunoasterii si executarii hotararilor judecatoresti.
----->In urma unor consultari extinse si a unui proces de elaborare de peste 6 luni, Ministerul Justitiei a prezentat amendamente substantiale la legea privind societatile comerciale care au ca scop alinierea completa a legislatiei in materie la Directivele UE si la standardele internationale privind guvernarea corporativa. Proiectul de lege a fost adoptat de Parlament (Legea nr. 441/2006) si a intrat in vigoare la data de 1 decembrie 2006.
----->Legea nr. 192/2006 privind medierea a fost adoptata in luna mai 2006 si se estimeaza ca implementarea acesteia sa degreveze instantele de acele cauze care pot fi rezolvate prin acest sistem alternativ de solutionare a litigiilor. Ministerul Justitiei a elaborat o prezentare a procedurii de mediere, care a fost publicata pe site-ul MJ in luna iulie 2006. In luna octombrie 2006 a fost infiintat primul Consiliu de Mediere, iar in noiembrie 2006 a fost contractat programul Phare 2004, care are si o componenta privind medierea.
7. Informatizarea
----->Accesul personalului din sistemul judiciar la calculatoare, internet, baze de date legislative si de jurisprudenta, realizat prin masurile mai sus prezentate, va eficientiza actul de justitie.
----->In 2005 2006 a fost imbunatatit si instalat in fiecare instanta sistemul de gestiune a dosarelor si baze de date ECRIS, care este un mijloc de scurtare a duratei procedurilor si reducere a volumului de munca. ECRIS permite introducerea datelor o singura data si folosirea acestora pe tot parcursul procedurilor (pana acum, toate actele procedurale se redactau cu masinile de scris, de fiecare data cand era necesar ceea ce dura mult si presupunea erori), permite emiterea electronica, automata a citatiilor si a altor acte de procedura, a unor rapoarte, date si analize statistice, permite transferul electronic al dosarelor intre instantele de judecata. De asemenea, cu referire la relatia justitie - cetatean, permite publicarea automata si obtinerea prin internet sau la sediul instantelor a informatiilor publice cu privire la data sedintei, parti, numar dosar, extras hotarari (http://portal.just.ro/).
Raportul peer-review - martie 2006 mentiona ca "sistemul ECRIS este unul dintre cele mai dezvoltate sisteme soft de management al dosarelor".
VIII. Cu privire la acuzatia de "inactiune absoluta" in materie procedurala
1. Si aceasta este o afirmatie complet eronata si cel putin de neinteles din partea initiatorilor motiunii care au votat initiative ale Ministerului Justitiei in materie procedurala in ultimii doi ani:
Legea nr. 219/2005 privind aprobarea OUG 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de Procedura Civila, care a prevazut o reasezare a competentelor instantelor si a redus mijloacele procedurale ce puteau fi utilizate abuziv pentru tergiversarea proceselor si care a condus la eliminarea blocajelor la nivelul Inaltei Curti, alaturi de alte masuri administrative.
Legea nr. 459/2006 pentru modificarea si completarea Codului de Procedura Civila, care a avut in vedere simplificarea procedurilor de executare a hotararilor judecatoresti in materie civila si comerciala.
Legea nr. 356/2006 pentru modificarea si completarea Codului de Procedura Penala, precum si pentru modificarea altor legi, prin care s-a urmarit reducerea duratei si asigurarea celeritatii procedurilor, precum si conformitatea cu jurisprudenta CEDO.
2. Dupa cum se cunoaste, in prezent sunt in lucru la Ministerul Justitiei proiectele noilor Coduri de Procedura Civila si Penala. Comisiile de lucru beneficiaza de asistenta unor experti internationali.
3. Deoarece in practica a fost necesara rezolvarea rapida a unor deficiente sau imbunatatirea unor aspecte critice, au fost propuse modificari in aceasta perioada. Vreau insa sa subliniez ca se are in vedere preluarea acestor modificari, testate in practica (se monitorizeaza modul de aplicare), in noile coduri si astfel se va evita instabilitatea legislativa.
IX. Cu privire la "blocarea" Codului penal adoptat in 2004
1. Realitatea este ca prorogarea intrarii in vigoare a Codului penal adoptat in 2004 pana la 1 septembrie 2008 s-a datorat imposibilitatii de aplicare a unor institutii importante, care ar fi dus la blocarea sistemului justitiei penale. Constat ca autorii motiunii au facut abstractie de motivele prorogarii. In mod firesc, daca ar fi considerat ca aceasta nu se impunea, ar fi trebuit sa prezinte contra-argumente la argumentele prezentate de Ministerul Justitiei. Acest lucru nu s-a intamplat insa, asa cum de altfel nici una din asa zisele acuze nu a fost argumentata in mod real. De asemenea, afirmatia din motiune potrivit careia la un moment dat Romania a avut doua coduri penale in vigoare este evident eronata.
2. Doresc sa subliniez trei aspecte:
imposibilitatea aplicarii Codului penal adoptat in 2004 a fost constatata de majoritatea organelor judiciare, nu numai de Ministerul Justitiei.
prorogarea a fost temeinic justificata de Ministerul Justitiei, cu argumente punctuale care pot fi citite in Nota de fundamentare a OUG de prorogare (ANEXA), document aflat si pe site-ul Ministerului Justitiei. Numeroasele deficiente si lacune ale Codului penal din 2004 nu au permis intrarea in vigoare a acestuia. In contrast cu prezentarea de argumente de catre Ministerul Justitiei, nici motiunea, nici alte declaratii anterioare nu-si motiveaza acuzatiile, ci se rezuma la aprecieri generale si incorecte.
In acest context, este relevant si faptul ca textul Codului penal adoptat in 2004 de Parlament a fost modificat dupa publicarea legii in Monitorul Oficial, printr-o serie de rectificari care, desi au fost denumite "erori materiale", au intervenit asupra substantei textului, fapt nepermis. Spre exemplu, pedepsele pentru unele infractiuni au devenit din "inchisoare de cel mult 3 ani", "inchisoare sau inchisoare stricta de cel mult 3 ani". De asemenea, in cazul recidivei dupa executare, textul adoptat de Parlament in sensul sporirii pedepsei "cu 10 ani" a devenit "cu pana la 10 ani".
3. La Ministerul Justitiei este in curs de redactare un proiect de Cod penal. Acesta a fost trimis pentru consultare judecatorilor si procurorilor, iar in prezent se finalizeaza Expunerea de motive, urmand ca in cursul acestei luni sa fie supus dezbaterii publice.
In acest proiect au fost preluate din partea generala a Codului penal adoptat in 2004 prevederile considerate utile si bine reglementate, precum: institutia cauzelor justificative; cele 4 regimuri de executare a pedepsei; sistemul zilelor-amenda; introducerea muncii in folosul comunitatii.
Redactarea proiectului de Cod penal a beneficiat de consultanta externa, pentru valorificarea tendintelor si experientei europene in materia dreptului penal.
Dupa cum am mai anuntat, Ministerul Justitiei doreste sa colaboreze cu reprezentanti specialisti in legislatia penala - ai tuturor partidelor parlamentare.
4. Modificarile recent aduse Codului penal in vigoare, legate de angajamentele asumate (ex. raspunderea penala a persoanei juridice) si adoptate de Parlament in iunie 2006 sunt preluate in proiectul Codului penal in curs de redactare, asa incat va exista continuitate legislativa.
X. Cu privire la desfiintarea Institutului National de Criminologie
La data de 31 ianuarie 2007 s-a desfiintat Institutul National de Criminologie, aflat in subordinea Ministerului Justitiei. Analiza prealabila a activitatii Institutului a revelat urmatoarele:
ineficienta numar redus de studii realizate si alegerea unor obiecte de studiu fara relevanta practica,
existenta Institutului pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii in cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane, cu suprapunere de activitati,
atributiile Institutului se regasesc partial sau pot fi exercitate in cadrul unor directii din cadrul Ministerului Justitiei.
Din considerentele prezentate mai sus, mentinerea unei structuri cu personalitate juridica si buget propriu nu se justifica. Proiectele in curs de realizare si o parte din personalul Institutului National de Criminologie au fost preluate de Ministerul Justitiei.
XI. Cu privire la legislatia retrocedarilor si rolul Ministerului Justitiei
1. Cu privire la condamnarile primite la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, unii dintre semnatarii motiunii ar trebui sa se intrebe daca avalansa acestora nu se datoreaza legislatiei ambigue si contradictorii pe care au initiat-o si adoptat-o in anii 1990 pana in 2004, care nu a protejat proprietatea, a provocat un numar extrem de mare de procese si o mare instabilitate in circuitul civil care si astazi isi produce efectele. O alta cauza binecunoscuta a condamnarii Romaniei de Curtea Europeana a Drepturilor Omului a fost negarea accesului in justitie pentru fostii proprietari, actiune din timpul guvernarii PSD.
2. Un examen sumar al legislatiei care reglementeaza organizarea si functionarea Guvernului, atat in vigoare cat si anterioara, inclusiv al Hotararii de organizare si functionare a Ministerului Justitiei, releva celor interesati ca Ministerul Justitiei nu este "laborator de legi", insa aceasta interpretare eronata poate explica modul in care s-a ajuns la situatia actuala a cadrului legislativ romanesc.
3. Astfel, Ministerul Justitiei are "rol de reglementare si sinteza, prin care se asigura realizarea cadrului normativ si institutional necesar pentru organizarea si functionarea intregului sistem al justitiei, pe baza strictei aplicari a dispozitiilor prevazute de Constitutie si de celelalte acte normative; elaboreaza proiectele de acte normative care au legatura cu domeniul de activitate al Ministerului Justitiei".
4. Legislatia restituirilor imobiliare nu are legatura directa cu activitatea Ministerului Justitiei. Problemele legate de restituiri pot intr-adevar ajunge in cele din urma sa fie solutionate de instante. Dar in aceasta logica si avand in vedere accesul liber in justitie prevazut de art. 21 din Constitutie, Ministerul Justitiei ar trebui sa fie singurul "laborator de legi" in Romania. Ideea este bineinteles de neacceptat, pentru ca fiecare minister are initiativa legislativa si cunoaste cel mai bine realitatile de care se ocupa pentru a propune normele care sa le reglementeze.
5. Potrivit legislatiei in vigoare, pentru elaborarea proiectelor de lege complexe se pot constitui comisii interministeriale. Astfel, a fost elaborata Legea 247/2005 titlurile I-XIV, iar Ministerul Justitiei a participat, alaturi de alte institutii interesate, la redactarea textelor respective, deci acuzatia de neimplicare nu se confirma.
6. Cu privire la initiativa legislativa pentru proiectele promovate de Guvern si mai ales cu privire la continutul proiectelor pentru care acesta isi asuma raspunderea, este evident ca normele constitutionale si legale permit Guvernului sa aleaga modalitatile pe care le considera potrivite pentru atingerea obiectivelor propuse.
7. Tot cu privire la activitatea legislativa, in numai 2 ani, Ministerul Justitiei - prin Guvern si Parlamentul au adoptat cateva acte normative complexe, deosebit de importante pentru sistemul judiciar sau mediul de afaceri. Spre deosebire de perioada anterioara, proiectele respective au beneficiat de consultari extinse cu toti cei interesati. In acest context, nu este de inteles critica nejustificata cu privire la "nepromovarea, amanarea sau promovarea cu intarziere a unor acte normative care trebuiau elaborate in vederea indeplinirii angajamentelor asumate de Romania cu ocazia incheierii Tratatului de aderare la Uniunea Europeana". Oare se refera initiatorii motiunii la Agentia Nationala de Integritate?
Astfel, intre altele, au fost elaborate, in afara de actele normative mai sus mentionate:
Legea nr. 441/2006 cuprinzand amendamente substantiale la legea privind societatile comerciale, cu scopul armonizarii complete a legislatiei romanesti cu dreptul comunitar in materie si principiile moderne ale guvernarii corporative;
Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, prin care se realizeaza eficientizarea procedurii de reorganizare judiciara si faliment;
Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor, stabilind diferentierea regimurilor sanctionatorii, drepturi sporite pentru detinuti, in conformitate cu standardele europene, consolidarea controlului judiciar asupra executarii pedepselor;
Legea nr. 123/2006 privind statutul personalului de probatiune. Legea prevede un set clar de drepturi si obligatii, incompatibilitati, sanctiuni disciplinare, precum si procedurile disciplinare.
Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator.
Legea nr. 350/2005 privind regimul finantarilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitati nonprofit de interes general.
8. Nu in ultimul rand, afirmatia conform careia mi-am ignorat repetat indatorirea de a participa si sustine in comisii si in plenul Senatului initiativele promovate este nefondata. Astfel am participat si sustinut proiectele importante modificarile codurilor, Agentia Nationala de Integritate, etc., la dezbaterea celorlalte proiecte fiind prezent secretarul de stat special delegat pentru relatia cu Parlamentul. Acest mod de lucru este comun tuturor ministerelor si are in vedere atributiile si agenda ministrilor.
XII. Ministerul Public
1. Organizarea parchetelor
----->Afirmatia conform careia "reformarea Ministerului Public presupunea o lege coerenta" este cel putin ciudata si implica admiterea propriului esec avand in vedere ca o parte din initiatorii motiunii au avut aceasta "sansa" pana in momentul in care au promovat legile justitiei in 2004. In ceea ce ma priveste, amendamentele aduse in 2005 au consolidat independenta procurorilor de caz dar si responsabilizarea conducerii parchetelor pentru management si eficienta.
----->Cu privire la organizarea propriu zisa a Ministerului Public, majoritatea masurilor care trebuie luate sunt de ordin administrativ, de competenta Ministerului Public, Ministerului Justitiei si Consiliului Superior al Magistraturii. Fundamentarea acestora a necesitat o analiza atenta a activitatii parchetelor in 2005 si 2006. Ministerul Justitiei a realizat o evaluare a activitatii parchetelor, pornind de la raportul elaborat pentru anul 2005. Evaluarea a fost prezentata spre dezbateri Parlamentului. Principalele concluzii ale evaluarii au aratat urmatoarele:
Exista carente ale managementului resurselor umane in cadrul Ministerului Public, care determina necesitatea regandirii structurii Ministerului Public, in vederea redistribuirii posturilor si corelarii acestora cu volumul de activitate (in functie de nivelul de jurisdictie si criteriul geografic) si reducerii numarului posturilor neoperative.
Pregatirea profesionala si specializarea trebuie imbunatatite.
Alocarea resurselor bugetare necesita de asemenea imbunatatiri.
----->Pe baza evaluarii mentionate mai sus, s-a recomandat reformarea managementului Ministerului Public, in vederea imbunatatirii coordonarii activitatii parchetelor, precum si a politicilor de management al resurselor umane si financiare. A fost numit noul procuror general, cu avizul unanim al Sectiei de procurori din CSM.
----->CSM a avizat un nou Regulament de organizare si functionare al Ministerului Public, care include si o noua organigrama a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Potrivit acestora, numarul sectiilor, si implicit a functiilor de conducere din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie se reduc semnificativ.
----->Cu privire la schimbarea procedurii de numire si revocare a conducerii Ministerului Public este elocvent avertismentul Raportului Comisiei Europene din septembrie 2006: "Anumite grupuri parlamentare continua sa incerce schimbarea procedurii de numire atat pentru Procurorul General al Romaniei cat si pentru Procurorul Sef al DNA, fapt ce ar aduce cadrului anticoruptie un plus de incertitudine, atat din punct de vedere legislativ, cat si institutional".
----->Reamintesc ineficienta Ministerului Public si mai ales a Parchetului National Anticoruptie anterior schimbarii procedurii de numire si lipsa de reactie a celor indrituiti sa faca schimbari in acea perioada, chiar cu riscul amanarii integrarii, dar si inexistenta unor initiative de revenire la vechea procedura inainte ca Directia Nationala Anticoruptie sa inceapa sa isi faca treaba.
2. Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT)
----->Cu privire la cele "7 modificari ale Legii nr. 508/2004" invocate in motiune, precizez in primul rand ca actul respectiv a fost modificat direct o singura data prin OUG 131/2006, celelalte modificari fiind indirecte, prin intrarea in vigoare a unor acte normative cu caracter general. In al doilea rand, Legea 508 nu reglementeaza activitatea intregului Minister Public, asa cum eronat se arata in textul motiunii, ci doar activitatea Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT), structura din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. In al doilea rand, amendamentele aduse Legii nr. 508/2004 nu aveau cum sa urmareasca "reformarea Ministerului Public", ci cresterea eficientei activitatii unei structuri (DIICOT) prin reducerea competentei acesteia la combaterea marii criminalitati organizate si a terorismului. Infractiunile mai putin grave au fost eliminate din competenta acestei structurii pentru a-i permite sa-si concentreze resursele asupra criminalitatii organizate si terorismului. Structura interna a DIICOT urmeaza a fi modificata pentru a reflecta aceste amendamente.
-----> Referitor la OUG nr. 131/2006, dupa cum am clarificat cu reprezentantii societatii civile la 24 ianuarie 2007, in realitate acest act normativ nu confera atributii sporite procurorilor in ceea ce priveste accesul la comunicatiile informatice. Delimitarea competentelor intre judecatori si procurori a fost stabilita prin legislatia anterioara (Legea 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane, Legea nr. 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, Legea nr. 39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate, Legea 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei si Legea nr. 535/2004 privind prevenirea si combaterea terorismului), pe care o examinam in prezent pentru eventuale modificari. Schimbarea principala adusa de aceasta Ordonanta de Urgenta consta, pe langa restrangerea semnificativa a competentelor, in stabilirea unui buget distinct pentru DIICOT care sa includa si un fond pentru flagrant si pentru actiuni investigative sub acoperire, chestiune solicitata expres de catre Ministerul Finantelor Publice. Calitatea de ordonator secundar de credite a procurorului sef DIICOT constituie o premisa pentru responsabilizarea acestuia in alocarea si utilizarea resurselor financiare puse la dispozitie.
XIII. Alte activitati ale Ministerului Justitiei cu efecte directe asupra sistemului judiciar
1. Cooperare judiciara
----->Acordul privind cooperarea intre Romania si Eurojust a fost semnat la data de 2 decembrie 2005, la Bruxelles si ratificat prin Legea nr. 58/2006. In urma unor interviuri organizate in cursul lunii iulie 2006 de catre Ministerul Justitiei, magistratul de legatura la Eurojust a fost numit de catre Presedintelui Romaniei, incepand cu data de 18 septembrie 2006.
----->In mai 2006 au fost adoptate modificari ale Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara in materie penala. Prin aceste modificari a fost transpus complet acquis-ul Schengen si au fost inlaturate eventualele dificultati care ar fi putut aparea in implementarea Deciziei cadru privind mandatul european de arestare.
----->Pe site-ul MJ au fost publicate 5 ghiduri:
2 ghiduri electronice de cooperare judiciara internationala utile judecatorilor si procurorilor romani si actualizate permanent.
2 ghiduri cu legislatie si practica din Romania in domeniul cooperarii judiciare in materie penala si civila.
1 indrumar pentru aplicarea de catre judecatori si procurori a principalelor instrumente juridice comunitare privind cooperarea judiciara in materie penala.
2. Sistemul penitenciar
----->A fost adoptata Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal si Hotararea de Guvern nr. 1897 din 21 decembrie 2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a acesteia, care introduc diferentierea regimurilor sanctionatorii, drepturi sporite pentru detinuti, in conformitate cu standardele europene, consolidarea controlului judiciar asupra executarii pedepselor.
----->A fost schimbat radical sistemul de recrutare in sistemul penitenciar si de promovare in functii de conducere. Criteriul de baza este profesionalismul si singura modalitate este concursul. In 2006, pentru prima data in sistemul penitenciar, directorii a 9 penitenciare au fost numiti in urma unei proceduri competitive.
----->Pentru imbunatatirea conditiilor din penitenciare si pentru extinderea spatiilor de detentie, la inceputul anului 2006 Ministerul Justitiei a preluat doua imobile in constructie pentru transformarea acestora in penitenciare.
----->In iunie 2006, din initiativa Ministerului Justitiei, au fost adoptate modificari ale Legii nr. 293/2004 privind statutul functionarilor publici din Administratia Nationala a Penitenciarelor, care au asigurat un cadru legal clar pentru ocuparea cat mai rapida, pe baza unor criterii obiective, a posturilor vacante din sistemul penitenciar, inclusiv a celor de conducere.
----->Modificari importante ale cadrului legislativ care reglementeaza sistemul penitenciar au fost adoptate in perioada mai - iulie 2006 (i.e. modificarea reglementarilor privind activitatea echipelor de interventie in caz de incidente, in vederea evitarii unor eventuale abuzuri; modificarea reglementarilor asupra imobilizarii detinutilor, in conformitate cu standardele europene; modificarea reglementarilor privind corespondenta detinutilor astfel incat detinutii sa isi poata trimite corespondenta in conditii care le garanteaza confidentialitatea).
----->6 inspectii generale si 10 controale tematice au fost efectuate de Ministerul Justitiei in penitenciare in 2006. In plus, au fost verificate peste 1200 de sesizari din partea unor detinuti, ONG-uri, institutii sau persoane.
3. Sistemul de Probatiune
----->La initiativa Ministerului Justitie, a fost adoptata Legea nr. 123/2006 privind statutul personalului de probatiune. Legea prevede un set clar de drepturi si obligatii, incompatibilitati, sanctiuni si proceduri disciplinare.
----->In septembrie 2006, in urma demersurilor Ministerului Justitiei, a fost adoptata HG nr. 1223/2006 pentru suplimentarea schemelor de personal din cadrul serviciilor de probatiune cu 100 de posturi de consilieri de probatiune. La acestea s-au adaugat alte 42 de posturi, in conformitate cu dispozitiile OG nr. 1/2006, privind suplimentarea numarului de posturi alocate Ministerului Justitiei. Ca urmare, in decembrie 2006 au fost scoase la concurs 152 posturi de consilieri de probatiune. Probele concursului se desfasoara in perioada ianuarie martie 2007.
***
Din toate argumentele prezentate in acest document rezulta fara echivoc ca motiunea este complet lipsita de temei real si nejustificata.
Acuzatiile din textul motiunii, nefondate asa cum am demonstrat, sunt simple pretexte pentru initierea unei motiuni care pare mai degraba anti-reforma. As fi apreciat insa curajul initiatorilor de a-si asuma public adevaratele motive ale unei astfel de actiuni, la 1 luna de la data aderarii; daca nu puteau accepta un asemenea program, asa cum sustin, de ce nu au initiat motiunea inaintea datei aderarii?
Doresc, in finalul documentului, sa citez ingrijorarea si totodata recomandarea Comisiei Europene din ultimul sau raport: "Reformele conduse de Ministrul Justitiei
trebuie insotite de eforturi sustinute din partea tuturor celorlalte agentii executive, de legislatie si sistemul judiciar si
este nevoie de o vointa politica ferma, care sa demonstreze sustenabilitatea si ireversibilitatea progreselor recente in lupta impotriva coruptiei. In Parlament au existat incercari de a reduce substantial eficienta acestor eforturi".
Imi exprim totusi increderea ca in Parlament vor exista intelegerea si vointa politica de a consolida progresele facute pana acum, pentru ca Romania sa devina un stat de drept la standardele Uniunii Europene.
Comunitate
Termeni juridici, grupare tematica
|
