DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  
Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente
Cursuri Lupu&Partners

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English





(P)Scoala de Muzica PianoForte, cursuri de canto, pian si vioara pentru copii si adulti

(P)Cursuri de Limbi Straine
(P)Traduceri si Interpretariat

Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Ministerul Justitiei: Planul de management de mediu si liniile directoare de mediu ale Proiectului de reforma a Justitiei, 2005




I. CONTEXTUALIZARE



1.1. Sfera de aplicare a proiectului


Obiectivul propus prin proiect se refera la sprijinirea guvernului Romaniei in scopul punerii in practica a reformelor structurale din sectorul justitiei, prin intermediul urmatoarelor: (i) sporirea capacitatii institutionale a principalelor organisme de reglementare din sistemul justitiei (de exemplu, CSM, Inalta Curte de Casatie si Justitie) si a MJ; (ii) imbunatatirea eficientei instantelor si a transparentei procedurilor judiciare, si (iii) imbunatatirea infrastructurii instantelor, precum si (iv) cresterea profesionalismului si sporirea integritatii judecatorilor si a personalului auxiliar.

Componentele proiectului sunt urmatoarele:

Componenta 1: Componenta de reabilitare a infrastructurii instantelor

Prin intermediul proiectului se vor sprijini elaborarea de planuri spatiale si de standarde uniforme de proiectare pentru instante, precum si reabilitarea unor cladiri unde functioneaza anumite instante, inclusiv prin sporirea caracteristicilor de siguranta, imbunatatirea accesului publicului si rationalizarea dotarilor instantelor. Guvernul a incercat sa identifice un numar de instante care vor fi reabilitate in cadrul proiectului.

Componenta 2: Componenta de sporire a capacitatii administrative a instantelor

Prin intermediul proiectului, instantele romane vor putea adopta tehnici de administrare moderne pentru a-si spori randamentul, pentru a-si imbunatati calitatea serviciilor lor si pentru a reinstaura increderea in sistemul justitiei. Se propune ca urmatoarele activitati sa reprezinte tinta componentei de administrare a instantelor:
(a) Elaborarea si punerea in aplicare a unui program de reducere a intarzierilor in solutionarea dosarelor si a lucrarilor ramase in urma.

(b) Elaborarea unui cadru privind managementul economic al instantelor, care sa includa planuri privind reglementarea si organizarea functiilor de manageri economici.

(c) Optimizarea proceselor de functionare ale instantelor.

(d) Educarea publicului/ informare.

Componenta 3: Componenta de automatizare a instantelor

Strategia de IT a guvernului anticipeaza finantarea de la Banca Mondiala pentru un sistem cuprinzator de management al resurselor, aplicabil in justitie. Aici se includ functiile de management al resurselor financiare, materiale si umane, precum si functiile de sprijin pentru management, adica functiile de raportare si de analiza. Sistemul va sprijini realizarea functiilor de management la nivelul instantelor individuale, precum si la nivelul MJ, CSM si ICCJ. Sistemul de management al resurselor va functiona pe baza retelei finantate de guvern/UE si va face legatura cu sistemele instalate la nivelul instantelor.

Circa 5000 de utilizatori vor opera sistemul de management al resurselor, adica, aproximativ 20-25 de persoane de la fiecare dintre cele aproximativ 200 de instante, iar 200 de persoane vor accesa sistemul de la nivelul MJ, CSM si ICCJ.

Componenta 4: Componenta de dezvoltare institutionala a organizatiilor din sistemul justitiei

Aceasta componenta va furniza sprijin urmatoarelor organizatii din sistemul justitiei:


(a) CSM – in domeniul managementului resurselor umane, planificarii bugetului, elaborarii de politici judiciare pe termen lung, monitorizarii randamentului in sistemul justitiei;
(b) MJ – in domeniul planificarii investitiilor de capital, statisticilor judiciare si alte domenii care urmeaza a fi identificate;
(c) Institutul National al Magistraturii (INM) – in domeniul dezvoltarii noilor teste de calificare pentru selectarea si promovarea judecatorilor; elaborarea de cursuri de pregatire profesionala;
(d) Scoala Nationala de Grefieri (SNG) – (i) elaborarea unei strategii cuprinzatoare pentru instruirea personalului auxiliar; (ii) elaborarea programelor anumitor cursuri de instruire; (iii) dotarea cu echipamentul si materialele didactice necesare, si (iv) dotarea unei sectii de invatamant la distanta;

Aceasta componenta va avea finantare si pentru anumite instrumente specifice de monitorizare a rezultatelor proiectului, inclusiv pentru sondaje publice, sondaje ale justitiabililor, etc.


1.2. Componenta de investitii – Componenta 1


Principala componenta de investitii materiale a proiectului propus este Componenta 1 (Reabilitarea infrastructurii instantelor): reabilitarea a circa 20 de cladiri existente si construirea a circa 3 noi cladiri unde vor functiona instante.

Domeniul de aplicare al lucrarilor. Lucrarile de constructie se vor referi la o serie de interventii, de la construirea propriu-zisa in anumite cazuri, si pana la reconstructia cladirilor existente. Reconstructia se va referi la modificarea anumitor spatii interioare si a planului de etaj, precum si la adaptarea spatiilor existente la noile functiuni. Prin urmare, vor fi efectuate finisaje noi si modificarea compartimentarilor interne, exteriorul cladirii va fi modernizat in scopul unei mai bune protectii impotriva intemperiilor si al unui randament mai mare de energie (se vor inlocui ferestre si usi, precum si sistemele de incalzire). Infrastructura tehnica va fi modernizata in toate cazurile, aici incluzandu-se sistemele electrice si mecanice, sistemele de comunicatii, de securitate si de siguranta a publicului. Atunci cand se vor face extinderi ale cladirilor, vor exista situatii in care parti ale structurii existente vor fi demolate pentru respectarea noilor proiecte. Restaurarea elementelor anterior existente va fi efectuata acolo unde se va considera adecvat din punct de vedere arhitectural.

Lista de prioritati. MJ a elaborat deja o metodologie pentru intocmirea unei liste de prioritati cu obiectivele investitiilor si a redactat o "lista preliminara” care include 23 de cladiri, valoarea totala a investitiilor (costul estimat al proiectarii si al lucrarilor) fiind de circa 90 de milioane USD. Costurile estimate pentru investitiile propuse se cifreaza intre 313.000 USD si 1,0 – 15,0 milioane USD. Lista reprezinta investitiile majore de capital, care, impreuna cu programul curent de investitii al guvernului, ar putea chiar satisface o portiune importanta a necesarului de investitii de capital din Romania, in ceea ce priveste infrastructura instantelor. Totusi, vor fi necesare si investitii suplimentare pentru reparatii, modernizare si finisaje. In aceasta privinta, MJ a redactat o a doua lista, care include 35 de cladiri cu o valoare totala a investitiilor (costul estimat al proiectarii si lucrarilor) de circa 94,8 milioane USD. Lista finala a cladirilor va face obiectul unei intelegeri dintre Banca si MJ care va avea loc in cadrul misiunii de evaluare (octombrie 2005).

Programul de investitii al guvernului, aflat in curs de desfasurare. Guvernul Romaniei desfasoara un program de constructii si reabilitare a infrastructurii instantelor cu resurse proprii de la buget, insa finantarea de care dispune a limitat numarul acestor lucrari doar la cateva cladiri foarte importante. Bugetul de circa 30,0 milioane USD de care dispune programul pe urmatorii patru ani este mult prea mic pentru a-i permite guvernului sa satisfaca multe dintre necesitatile suplimentare ale infrastructurii, ceea ce reprezinta niste limitari deosebite in calea progresului reformei in sistemul justitiei. Daca pune laolalta proiectul Bancii cu proiectul guvernului, MJ va putea actiona mult mai rapid si va putea satisface mult mai multe dintre necesitatile de lucrari de constructie ale instantelor.

Standardele de urbanism si de proiectare. Proiectul va stabili niste standarde de urbanism si de proiectare a instantelor, pentru a da toate asigurarile ca noile investitii vor indeplini principiile fundamentale de relevanta functionala si de eficienta a cladirilor unde functioneaza instante, care pot servi drept ghid la controlul costurilor. Liniile directoare de proiectare nationale aprobate, precum si standardele de programare a spatiului definite cu atentie vor furniza parametri mai clari de urmat pentru autoritatile locale si arhitectii-proiectanti.


1.3 Categoria de mediu


Proiectul este inclus la categoria B de mediu, in conformitate cu politicile operationale ale Bancii Mondiale, prin urmare, trebuie intocmit un plan de management al mediului (PMM).

Efectul imediat al activitatilor de investitii propuse va fi unul limitat asupra mediului. Efectele negative potentiale asupra mediului sunt enumerate in continuare si se limiteaza atat la sfera de aplicare, cat si la gravitate:
  • Praf si zgomot pe durata activitatilor de constructii;
  • Evacuarea necorespunzatoare a molozului rezultat;
  • Manipularea in conditii nesigure a materialelor de constructii periculoase (de ex. azbest), daca este cazul;
  • Operarea in conditii de nesiguranta in cazul unei cladiri in stare de functionare;
  • Efecte negative posibile asupra cladirilor de importanta culturala.

    Aceste riscuri sunt anticipate inainte de punerea in practica a proiectului, fiind avute in vedere in cadrul reglementarilor locale si al activitatilor directe de atenuare a efectelor desfasurate pe durata proceselor de proiectare, urbanism si supraveghere a constructiilor, precum si pe durata functionarii cladirilor.


    1.4 Intelegerile institutionale si de punere in practica


    Investitiile din cadrul proiectului vor fi gestionate de un departament special din cadrul Ministerului Justitiei (MJ) – Directia de implementare a proiectelor cu finantare externa (DIPFE). Celelalte directii ale MJ – de ex. Directia de IT, Directia de investitii de capital, Direcia de buget, etc. – vor avea sarcini specifice in legatura cu gestionarea componentelor de investitii din cadrul proiectului.

    La DIPFE vor exista specialisti pe achizitii si ingineri de constructii civile care se vor concentra in special pe Componenta de reabilitare a instantelor. Specialistii MJ cu experienta relevanta in domeniul constructiei/reabilitarii de instante, si, in special, cei care sunt familiarizati cu standardele de spatii/ de proiectare si cerintele de mediu, vor fi incorporati in cadrul directiei sau vor avea sarcina sa coopereze foarte strans cu aceasta, pentru a asigura consecventa si continuitatea aplicarii normelor si a practicilor necesare. Presedintii de instanta, precum si inginerii si personalul tehnic al acelor instante care vor fi incluse in programul de reabilitare din cadrul proiectului, vor participa, de asemenea, la pregatirea activitatilor de proiectare, achizitii si supraveghere a constructiilor.

    Planurile pentru fiecare cladire care urmeaza sa fie reabilitata vor include masuri pentru a se garanta ca mediul nu va fi grav afectat de lucrarile de constructii civile finantate prin proiect. Cei care vor propune reabilitarea cladirilor vor avea sarcina de a pregati dosarul de solicitare, cu respectarea urmatoarelor etape:

  • clarificarea statutului juridic al terenurilor alocate pentru sub-proiectele viitoare;
  • intocmirea documentatiei tehnice care trebuie sa descrie sub-proiectul; aceasta documentatie ar trebui, de asemenea, sa contina o descriere a sistemului intern de monitorizare;
  • solicitarea unui certificat de urbanism de la consiliul local sau judetean; si
  • obtinerea tuturor aprobarilor specificate in cadrul acestui certificat de urbanism.

    In calitate de ordonatori secundari sau tertiari de credite, si, in acelasi timp de beneficiari finali ai proiectului, presedintii tribunalurilor si ai curtilor de apel au atributii legate de publicarea anunturilor de mediu. Sub supravegherea DIPFE presedintii instantelor vor organiza consultari publice pe durata pregatirii investitiilor finale.

    Autoritatile publice locale vor fi informate si vor participa la reuniuni cu publicul pentru a-i sustine pe reprezentantii instantelor in activitatea lor de moderatori. Actul de justitie este un serviciu public, iar societatea civila, cetatenii si autoritatile locale pot decide daca sunt interesate sa sustina proiectul.

    DIPFE va monitoriza aspectele de mediu ale proiectelor aprobate pe intreaga durata a existentei proiectului. In cadrul etapei de punere in practica a proiectului, pana la semnarea contractului de imprumut, reprezentantii DIPFE vor efectua pe teren monitorizari periodice si evaluari ale efectelor activitatii asupra mediului, la nivelul instantelor, in special in momentele anterioare platii esalonarilor sau atunci cand se analizeaza orice solicitare de prelungire a calendarului de plati. Astfel, unitatea centrala de gestionare a proiectului si reprezentantii locali vor avea posibilitatea de a observa potentialul impact controversat al proiectului, de a recomanda actiuni de corijare si de a se asigura ca sunt respectate politicile Bancii si cerintele nationale juridice si ca echipele locale de proiect, precum si beneficiarii locali (judecatori, grefieri, comunitate etc.) constientizeaza ca aceste aspecte sunt transate corespunzator.

    Pentru controlul general si pentru coordonarea activitatilor din cadrul proiectului se va infiinta un Comitet Director al Proiectului care va fi constituit din reprezentanti ai CSM, MJ, INM si ai Ministerului Finantelor Publice. Comitetul director al proiectului va avea in vedere principalele aspecte referitoare la punerea in practica a proiectului (inclusiv pachetele mari de achizitii, revizuirea listei cladirilor unde functioneaza instantele pre-selectate, etc.), ceea ce va asigura o perspectiva coordonata la nivel guvernamental.

    DIPFE va inainta Comitetului director rapoarte periodice referitoare la punerea in practica, unde vor fi incluse procedurile de mediu si rezultatele portofoliului de proiecte in ceea ce priveste efectele asupra mediului. Capitolul privind Controlul de mediu si Raportul de activitate trebuie sa includa urmatoarele:
  • rezultatele inspectiilor de pe teren si ale procedurilor de re-examinare;
  • descrierea tuturor operatiunilor care nu respecta cerintele de mediu, precum si a masurilor de corijare, a masurilor pe care le-a luat sau le va lua DIPFE pentru a remedia situatia.


    1.5. Cadrul actual legislativ romanesc in domeniul mediului


    Prezenta sectiune descrie pe scurt reglementarile si standardele de mediu existente, relevante pentru proiect si prezinta institutiile de la nivel local si national cu sarcina de a emite permise, aprobari si de a aplica standardele de mediu. Detalii suplimentare referitoare la cadrul legislativ de mediu pot fi consultate la Anexa 2.

    Legea privind protectia mediului (LPM) 137/1995, alte legi organice si speciale privind diferite domenii, Conventiile si tratatele internationale semnate si ratificate de Romania, diferitele hotarari guvernamentale sau ordinele ministrilor, Strategia nationala de mediu si Planul national de actiune in domeniul mediului (PNAM) definesc cadrul juridic privind protectia mediului inconjurator si activitatile conexe. LPM deleaga o mare parte a autoritatii statului catre institutia centrala de protectie a mediului inconjurator, adica Ministerului apelor si protectiei mediului, precum si structurilor teritoriale ale acestuia (Agentiile locale de protectie a mediului – ALPM). LPM, care preia standardele UE, prevede principiile generale ale politicii de mediu (principiul: cine polueaza plateste, monitorizarea integrata, dezvoltarea durabila, participarea ONG-urilor si a publicului, cooperarea internationala, reabilitarea zonelor degradate) si adopta modalitati generale de aplicare a tuturor acestor principii, cum ar fi: armonizarea politicilor de mediu si a programelor de dezvoltare, corelarea dintre dezvoltarea speciala si cea de mediu, utilizarea obligatorie a procedurii de obtinere a avizelor de mediu pentru anumite activitati economice si sociale cu impact deosebit asupra mediului, folosirea de stimulente economice.

    Institutiile (organizatiile) care propun noi proiecte de investitii trebuie sa solicite avizul de mediu, care poate fi acordat doar in urma unei severe evaluari a efectelor asupra mediului, efectuata de experti acreditati si insotita de o dezbatere publica. Ar trebui sa fie relevate in cursul acestui proces efectele potentiale, masurile de atenuare si sistemul de monitorizare necesar. Se mai solicita, de asemenea, si existenta unui permis de mediu dupa initierea proiectului, care poate fi eliberat numai dupa ce personalul ALPM a verificat respectarea cerintelor de mediu. Activitatea propusa nu poate incepe in absenta acestor certificate. Acordarea avizului si a permisului de mediu se face dupa ce au fost obtinute toate celelalte aprobari (pentru telecomunicatii, reteaua de gaze naturale, reteaua de energie electrica, pompieri etc.), insa permisul de racordare la reteaua de canalizare este cel mai important. Conducerea institutiei care desfasoare orice tip de activitate este obligata sa-si stabileasca sistemul intern de monitorizare sau de auto-monitorizare. Parametrii care trebuie monitorizati se stabilesc in conformitate cu prevederile incluse in avizul si in permisul de mediu. Datele trebuie inregistrate si puse la dispozitia personalului ALPM. Monitorizarea externa efectuata de ALPM se orienteaza in special pe poluatorii importanti recunoscuti, din cauza lipsei severe a echipamentului necesar computerizat de monitorizare si analiza.

    Studiul de evaluare a impactului asupra mediului. Redactarea unui studiu complet de evaluare a impactului asupra mediului, pe baza caruia va fi eliberat avizul de mediu este obligatoriu pentru toate activitatile enumerate la Anexa II a Legii privind protectia mediului. Conform reglementarilor actuale, informatiile furnizate de autorul unui studiu de evaluare a impactului asupra mediului trebuie sa includa masurile prevazute pentru evitarea, reducerea si corijarea efectelor secundare importante.

    Directia de investitii de capital a MJ sau structurile create la nivelul curtilor de apel sau al tribunalelor, aflate in subordonarea directa a presedintilor de instante (ordonatori secundari sau tertiari de credite) au sarcina de inspectie si de aplicare a legislatiei relevante pentru cladirile unde functioneaza instantele, colaborand in acest sens Directia de investitii de capital a MJ si structurile economice/ administrative ale instantelor colaboreaza. In ceea ce priveste chestiunile legate investitiile de capital, directiile din MJ coordoneaza punerea in practica.

    MJ a initiat un proces de consultare cu personalul instantelor si cu autoritatile locale acolo unde au fost localizate cladirile selectate pentru reabilitare.


    II. PLANUL DE MANAGEMENT DE MEDIU



    2.1 Introducere


    Planul de management de mediu (PMM) a fost redactat pentru integrarea preocuparilor de mediu in activitatea de proiectare si punere in practica a proiectului propus. PMM va sprijini:
    (a) includerea procedurilor ulterioare ale PMM in procesele operationale ale DIPFE de la MJ si de la instante;
    (b) relevarea responsabilitatii ulterioare in scopul descrierii fisei postului pentru inspectorii MJ;
    (c) formarea personalului numit de la instante care participa la proiect, precum si a personalului DIPFE de la MJ, care participa la punerea in practica a proiectului;
    (d) evaluari de mediu specifice locatiilor, referitoare la toate activitatile din cadrul proiectului, care se refera la reabilitarea instantelor;
    (e) monitorizarea si evaluarea masurilor de atenuare identificate in cadrul examinarilor la fata locului; si
    (f) includerea Liniilor directoare de mediu de urbanism si de proiectare ecologica a cladirilor unde functioneaza instantele in Standardele si in Manualul de proiectare.


    2.2. Infiintarea unei unitati pentru expertiza de mediu in cadrul structurii de punere in practica a proiectului


    Se va identifica in cadrul DIPFE de la MJ un expert (arhitect) care va avea sarcina de coordonare si supraveghere a planurilor de mediu si a masurilor de atenuare a efectelor asupra mediului luate in cadrul proiectului. Expertul va coopera strans si-si va coordona activitatea cu aceea a personalului de coordonare a proiectului de la nivel regional si a personalului tehnic din instante si: a) va coordona pregatirea profesionala pe chestiuni de mediu a personalului, proiectantilor si a antreprenorilor locali; b) va disemina liniile directoare de mediu existente si va redacta linii directoare in legatura cu acele aspecte care nu au fost acoperite prin reglementarile existente, in conformitate cu standardele UE de punere in practica, monitorizare si evaluare a masurilor de atenuare a efectelor asupra mediului; c) se va asigura ca este inclusa o referire la standardele si liniile directoare corespunzatoare in documentatia privitoare la contractarea lucrarilor de constructii si la furnizarea de echipament; si d) va efectua vizite periodice la fata locului, pentru inspectarea si aprobarea planurilor si pentru monitorizarea respectarii acestora.


    2.3. Evaluarea si examinarea de mediu specifica sitului


    Ca parte a PMM, toate activitatile de constructie/ reabilitare de instante sustinute prin proiect vor fi supuse unui proces de evaluare si examinare de mediu specifica sitului, in conformitate cu cerintele Legii privind protectia mediului. Conform legii, autoritatile locale sunt obligate sa emita o aprobare de mediu pentru lucrarile de constructie civila. Procesul necesita atenuarea unor efecte negative asupra mediului, specifice sitului si, in acest scop se va folosi un tipizat de evaluare care include, insa nu se limiteaza la trecerea in revista a:

    a) problemelor de mediu existente la siturile respective (eroziunea solului, contaminarea alimentarii cu apa, etc.);
    b) efectele negative potentiale asupra mediului, daca exista, si sunt cauzate de proiect (evacuarea molozului, manipularea si evacuarea deseurilor, zgomotul din constructii, praful, etc.);
    c) oricarui monument istoric care ar putea fi gasit la locul constructiei, si
    d) potentialei afectari a traficului pietonilor sau al autovehiculelor si a riscurilor asociate privind siguranta populatiei.


    2.4 Supraveghere


    Problemele de mediu, inclusiv masurile de atenuare vor fi supravegheate periodic de MJ si de personalul instantelor unde au loc lucrari de reabilitare.

    In cadrul programului propus nu se anticipeaza efecte negative neobisnuite asupra mediului, date fiind dimensiunea relativ redusa a majoritatii investitiilor si siturile existente in zone urbane dezvoltate. Se asteapta ca aceste investitii sa fie benefice mediului, din moment ce se vor face pe baza noilor standarde imbunatatite de proiectare si urbanism; nici una dintre unitatile care urmeaza sa fie finantate nu va avea efecte negative majore, semnificative si/sau ireversibile.

    E posibil ca efectele negative potentiale asupra mediului sa fie localizate si sa poata fi atenuate in cadrul etapei de punere in practica. In plus, exista reglementari de mediu, aplicabile in Romania, conform carora controlul si supravegherea lucrarilor de constructii este obligatorie. Contractele si comenzile de materiale vor include clauze referitoare la evacuarea corespunzatoare a deseurilor rezultate, inclusiv a materialelor periculoase care pot aparea. Conform reglementarilor actuale nu se pot utiliza in constructii materiale neacceptate din punct de vedere al mediului, iar documentele de achizitii vor specifica, de asemenea, aceste conditii. Ar trebui sa le fie puse la dispozitie antreprenorilor de lucrari de constructie civile din cadrul proiectului liniile directoare de management de mediu incluse la Anexa 3, care trebuie sa faca parte integranta din contractele de lucrari de constructie civile.

    PMM prezentat in continuare identifica impactul de mediu si masurile propuse de atenuare in cazul majoritatii activitatilor conform Componentei de reabilitare a instantelor:

    Componenta de mediu Efecte Masuri de atenuare Responsabilitatea institutionala

    Mediul fizic
    Sol Contaminarea cu deseuri Protectia solului pe durata constructiei; controlul si curatirea zilnica a sitului de constructie; furnizarea unor servicii corespunzatoare de evacuare a deseurilor. Antreprenori
    Apa Infundarea sistemului de drenare
    Introducerea deseurilor periculoase Atentie speciala la drenare, evacuarea corespunzatoare a materialelor uleioase si a altor materiale periculoase;
    Reabilitarea instalatiilor sanitare corespunzatoare, inclusiv evacuarea corespunzatoare a apelor reziduale, si reabilitarea sistemului de canalizare Antreprenori
    Calitatea aerului Praful din constructii Controlul prafului prin intermediul apei sau prin alte mijloace, pentru a face ca praful sa nu circule in aer, daca problema este evidenta Antreprenori
    Zgomot Zgomotul deranjant pe durata lucrarilor de constructie sau a functionarii Lucrarile de constructie sa aiba loc intre anumite ore Antreprenori

    Mediul social
    Estetica si peisagistica Riscul ca deseurile din constructii sa fie evacuate in masele de apa din apropiere;
    Evacuarea deseurilor din constructii: cu exceptia vopselei de lemn, celelalte materiale de constructii nu sunt periculoase (calcar, ciment si ghipsul de nisip, beton, ceramica – electrice si sanitare, cablurile de cupru izolate cu materiale textile, fierul forjat, conductele sanitare, conductele de canalizare galvanizate etc.) Situl de constructie va fi curatat si toate deseurile si materialele rezultate vor fi evacuate in conformitate cu clauzele specificate in comenzile de de materiale. Siturile pentru evacuarea deseurilor din constructii vor fi situri aprobate de guvern Antreprenori
    Sanatatea persoanelor Accidente de constructii Manipularea materialului care contine azbest Sisteme special proiectate pentru manipularea/evacuarea deseurilor periculoase Antreprenori

    Aspecte legate de constructiile noi:

    Au fost identificate siturile pentru noile constructii care sunt localizate in zone urbane dezvoltate existente. Terenul se afla in proprietatea guvernului, iar terenul nou nu trebuie sa fie achizitionat de la proprietari particulari, nici nu se pune problema stramutarilor pentru a se permite accesul la terenul pe care se vor ridica constructiile. MJ detine titlu juridic asupra tuturor cladirilor existente unde functioneaza instantele, precum si asupra tuturor siturilor alocate noilor constructii. Nu exista ocupanti ilegali pe siturile respective.


    Patrimoniul cultural


    Nici un bun istoric sau de patrimoniu nu va fi afectat negativ de noile constructii.

    Romania are un sistem de protectie a patrimoniului cultural bine dezvoltat, iar sarcina de monitorizare si aplicare o are Ministerul Culturii si Cultelor (MCC). Cadrul juridic privind protejarea patrimoniului cultural este specificat in Legea privind protejarea monumentelor istorice nr. 422/2001, modificata de Legea nr. 468/2003.

    In cadrul etapei de proiectare tehnica si de obtinere a permisului de mediu, se va verifica statutul "de monument istoric sau de patrimoniu” pentru fiecare dintre cladirile care va fi reabilitata, daca este cazul. Daca vor exista cladiri care se incadreaza la aceasta categorie, se vor respecta procedurile relevate in Legea privind protejarea monumentelor istorice, se va obtine inclusiv permisul de la MCC si se vor angaja ingineri-sefi de proiectare, cu competente specifice pe protejarea monumentelor istorice, acreditati de MCC.

    Daca se descopera bunuri de patrimoniu cultural in cursul desfasurarii lucrarilor de constructii (excavari) – "descoperiri intamplatoare”, se vor lua masurile prevazute in Legea 422/2001, care se refera la, inclusiv, instituirea unei zone de protectie conform Legii 422/2001, raportarea la birourile locale ale MCC si obtinerea unui permis special pentru executarea lucrarilor la nivelul monumentelor istorice descoperite.


    III. LINII DIRECTOARE DE MEDIU



    3.1 Introducere


    Sectiunea referitoare la Liniile directoare de mediu detaliaza elementele concrete care trebuie avute in vedere in stadiul de constructie si reabilitare al cladirilor unde functioneaza instante, si care vor fi incorporate in Standardele de urbanism si Manualul de proiectare.

    Liniile directoare se refera la manipularea deseurilor de constructii rezultate, selectarea materialelor si a metodelor de constructii cu impact limitat asupra mediului, precum si a metodelor de economisire a energiei.


    3.2 Situl


    Evaluarea si examinarea specifice sitului ar trebui sa verifice cu foarte mare atentie urmatoarele chestiuni:
  • praful si zgomotul cauzate de lucrarile de demolare si constructie;
  • evacuarea molozului, evacuarea accidentala a uleiurilor de motor, lubrifianti etc.;

    Efectele manipularii necorespunzatoare a materialelor periculoase, cum ar fi azbestul si vopseaua, eliminate prin transport si in cadrul lucrarilor de constructie, vor fi diminuate cu apa sau prin alte mijloace, cum ar fi ingradirea siturilor de constructie. Pentru a se reduce zgomotul, lucrarile de constructie se vor efectua in cadrul unui orar prestabilit. Molozul, deseurile lemnoase si de constructie vor fi stocate la sit. Deseurile lemnoase vor fi depozitate separat si se vor face planuri de reciclare. Nu se vor permite arderile cu foc deschis sau deversarile ilegale. Se vor determina dinainte locurile corespunzatoare pentru deversarea pamantului/ lutului si a nisipului si se vor obtine aprobarile necesare din partea autoritatii competente in sensul deversarii acestora. Se va evita acumularea de moloz la sit, iar deseurile vor fi evacuate periodic la groapa de gunoi desemnata de autoritati. Pentru transferul molozului de la etajele superioare la nivelul solului se vor folosi tobogane.


    3.3 Randamentul energetic, izolarea si aerisirea


    Izolarea ar trebui sa aiba in vedere impactul anotimpurilor, clima, sarcina termica interna si caracteristicile expunerii. Izolatia antifungica ar trebui sa impiedice instalarea mucegaiului si a umezelii in izolatia acoperisului si in cavitatile externe ale peretilor.

    Localizarea ferestrelor ar trebui sa aiba in vedere privelistea, ventilatia, lumina naturala, profitul termic, controlul intimitatii si functiile spatiilor interne.

    Ar trebui sa fie selectate sisteme cu un randament foarte mare de incalzire a apei menajere (inclusiv sisteme solare) si a spatiilor interioare, avandu-se in vedere costurile de intretinere si de utilizare pe termen lung. Instalatiile ar trebui sa fie coordonate in sensul diminuarii numarului de tevi si al alimentarii cu apa a toaletelor, a bucatariei si a camerelor de serviciu. De asemenea ar trebui avute in vedere robinetele de economisire a apei, armaturile principale si alte dispozitive. Materialele de constructie se vor conforma reglementarilor nationale si standardelor international acceptate de siguranta si de diminuare a efectelor nocive asupra mediului.


    3.5 Sistemele electrice


    Cablurile de alimentare ar trebui sa fie localizate subteran. Este prudent ca panoul central si de alimentare sa fie localizat mai departe fata de spatiile de lucru sau de asteptare, pentru a fi evitate campurile electromagnetice. Trebuie procedat cu grija in cazul unei impamantari efectuate langa orice instalatie. Alegerea sistemelor de iluminare – veioze, aplice, echipamente – cel mai putin costisitoare din punct de vedere al energiei va reduce consumul, insa poate institui campuri electromagnetice nedorite. Trebuie avut in vedere ca expunerea la lampile cu halogen sau fluorescente de birou, de podea precum si la alte dispozitive de iluminat cu randament bun inseamna si o expunere la campuri electromagnetice nocive.


    3.6 Tamplarie si lemn


    Sunt disponibile lacuri netoxice, insa acestea sunt scumpe. Se recomanda selectarea celor mai putin toxice lacuri.


    3.7 Finisaje


    In locul vopselelor pe baza de cauciuc sau uleiuri sunt preferabile vopselele de interior netoxice, pe baza de apa, hipoalergenice, pentru suprafetele uscate sau acoperite cu ipsos, pentru a nu fi afectata respiratia. Se recomanda ca orice lac pentru usi sau suprafete care necesita un finisaj mai durabil sa fie aplicat in aer liber, iar suprafata lacuita sa fie bine aerisita cel putin o luna inainte de montare. Spatiile interioare nu trebuie sa fie ocupate decat dupa ce s-au aerisit corespunzator si au iesit toate mirosurile si toxinele cauzate de vopsele si lacuri.


    3.8 Pardoseala


    Pardoselile din gresie traditionala, marmura, piatra si mozaic sunt dure, dar si foarte rezistente in timp. Ar trebui folosite chituri si metode de fixare netoxice. La luarea deciziei ar trebui sa se aiba in vedere si aspectele legate de curatirea ulterioara.


    3.9 Tratamentul ferestrelor


    Jaluzelele verticale filtreaza lumina, sunt usor de intretinut si necesita un spatiu minim de depozitare. In combinatie cu un plafon alb sau de culoare deschisa, jaluzelele orizontale pot reflecta mult mai bine lumina naturala intr-o incapere. Obloanele pe rulou, manevrabile din interior, sunt extrem de eficiente in sensul controlului energiei termice solare si al pierderii de caldura la interior, acordand in schimb si avantajul sigurantei. Radiatia solara directa poate fi atenuata cu ajutorul ecranelor din material textil.


    3.10 Culorile la exterior si la interior


    Acoperisurile reflectorizante au avantajul ca pot racori mai bine interiorul acolo unde clima se caracterizeaza prin veri foarte calduroase. La caderea frigului, peretii varuiti in culori mai inchise vor beneficia de incalzire solara, insa vor fi mai putin incalziti de razele soarelui de vara. Plafoanele si peretii laterali vopsiti in alb sau in culori foarte deschise vor permite patrunderea unei lumini naturale mult mai intense. Usile care despart spatiile interioare pot actiona ca reflectoare. In conditii de iluminare naturala, usile date cu lac sau cu smalt alb stralucitor pot spori luminozitatea spatiilor. Vopselele si lacurile de interior pot afecta direct personalul. De asemenea, pot avea un efect nociv asupra persoanelor lacurile exterioare, cu emisii toxice si mirositoare, aplicate pe ferestre, usi si alte deschideri.


    3.11 Lucrarile de demolare


    Elementele de constructie existente (pereti, fundatii, dale de ciment etc.) trebuie demolate cu atentie, iar molozul ar trebui sortat si indepartat asa cum se stabileste in PMM (trebuie stabilit in stadiul de pregatire al proiectului). Toate materialele valoroase (usi, ferestre, instalatii sanitare etc.) ar trebui sa fie dezasamblate cu atentie si transportate in zona de stocare special denumita in acest scop. Materialele de valoare ar trebui sa fie reciclate in cadrul proiectului sau vandute.


    3.12 Selectia materialelor si a metodelor de constructie


    Ar trebui selectate bunuri si servicii fara impact nociv asupra mediului si ar trebui sa se acorde prioritate produselor care indeplinesc standardele de aplicare a simbolurilor nationale si internationale recunoscute. In locul tehnicilor si al materialelor noi si necunoscute ar trebui sa fie preferate elementele si metodele traditionale care au fost indelung testate. Siturile de constructie trebuie sa fie ingradite pentru a impiedica accesul publicului, urmand a se impune masuri generale de protectie si siguranta. Inconvenientele temporare cauzate de lucrarile de constructie ar trebui sa fie diminuate prin intermediul planificarii si al coordonarii dintre antreprenori, vecini si autoritati. In zonele intens populate, activitatile generatoare de zgomot sau vibratii ar trebui sa fie desfasurate strict doar pe timp de zi.


    3.13 Manipularea deseurilor


    Manipularea deseurilor din constructii se va face in conformitate cu reglementarile locale si nationale, conform specificatiilor PMM, si asa cum s-a mentionat anterior, avandu-se in vedere elementele specifice sitului. Aceste reglementari sunt elaborate si au aplicabilitate in Romania. Monitorizarea va cadea in sarcina inspectorilor sitului din partea MJ.


    Anexa I - CADRUL LEGISLATIV, ADMINISTRATIV SI AL POLITICILOR DE MEDIU



    Cadrul administrativ si de politici


    Ministerul apelor si al protectiei mediului (MAPM) este autoritatea guvernamentala centrala a carei sarcina este protectia mediului. Rolul sau de protectie a mediului este administrat de Agentia nationala de protectie a mediului (ANPM) si de birourile teritoriale ale acesteia, organizate la nivelul fiecaruia dintre cele patruzeci de judete, in Bucuresti, in sectorul agricol Ilfov si la nivelul Administratiei rezervatiei biosferei din Delta Dunarii.


    Legea privind protectia mediului (LPM) nr. 137/1995


    Documentul legislativ primar in sensul protectiei mediului este reprezentat de Legea privind protectia mediului nr. 137/1995 (republicata in 2000) care stabileste cadrul institutional referitor la protectia mediului si deleaga autoritatea statului catre autoritatea centrala de protectie a mediului si catre filialele teritoriale ale acesteia. Ministerul apelor si protectiei mediului joaca in practica rolul de autoritate centrala de protectie a mediului in sensul legii anterior mentionate (articolul 88).

    LPM stabileste principiile generale ale politicii de mediu (printre care se numara principiul cine polueaza plateste, principiul monitorizarii integrate, al dezvoltarii durabile, al participarii publicului si al ONG-urilor, al cooperarii internationale si al reabilitarii zonelor degradate (articolul 3)) si adopta modalitati generale de aplicare a acestor principii, cum ar fi: armonizarea politicilor de mediu si a programelor de dezvoltare, corelarea dintre dezvoltarea spatiala si de mediu, utilizarea obligatorie a procedurii referitoare la permisele de mediu, inclusiv folosirea permiselor de constructie si a permiselor de functionare pentru anumite activitati economice si sociale cu efecte importante asupra mediului, utilizarea stimulentelor economice (articolul 4).

    Capitolul II este dedicat reglementarii cadru a activitatilor cu efecte asupra mediului, a procedurii privind acordarea permiselor, cu prevederi legate de studiul de evaluare a impactului asupra mediului, auditul de mediu si calendarul de respectat (Sectiunea 1); regimul de reglementare in cazul substantelor periculoase, al deseurilor periculoase si solide (Sectiunea 2), regimul fertilizantilor chimici si al pesticidelor (Sectiunea 3), si regimul sigurantei nucleare si a radiatiilor (Sectiunea 4).

    Capitolul III contine sectiuni care se refera la domenii specifice de protectie a mediului si a resurselor naturale, printre care se includ: apa si ecosistemul acvatic, poluarea atmosferica, solul, subsolul si ecosistemele terestre, zonele protejate si monumentele nationale, asezarile umane. Legea ofera niste indrumari referitoare la politici si niste principii juridice de baza pentru fiecare dintre domeniile anterior mentionate, dar mai are in vedere si legislatia si reglementarile ulterioare, aplicabile multora dintre aceste domenii.

    Legea privind protectia mediului reglementeaza si prevede un numar de definitii juridice. Prin urmare, cateva dintre definitiile relevante trebuie avute in vedere in scopul PMM actual:
  • studiul de evaluare a impactului asupra mediului (SEM) reprezinta cuantificarea efectelor activitatilor umane si a proceselor naturale asupra mediului, sanatatii si sigurantei oamenilor, precum si a bunurilor de orice fel;
  • avizul de mediu – documentul tehnic si juridic ce stabileste conditiile de punere in practica a unui proiect sau a unei activitati din punctul de vedere al impactului asupra mediului;
  • permisul de mediu – documentul tehnic si juridic ce stabileste conditiile si parametrii de functionare pentru activitatile existente si pentru cele noi, pe baza autorizatiei de mediu;

    Strategia nationala de mediu; Planul national de actiune in domeniul mediului; Planul national de adoptare a Acquis Communautaire; Capitolul 22 - Mediul

    Strategia nationala de mediu a fost redactata si publicata initial in 1995 (actualizata in 1999). Planul national de actiune in domeniul mediului (PNAM) a fost redactat in 1995 si s-a referit la integrarea politicilor de mediu in cadrul celorlalte politici sectoriale (industrie, agricultura, transport, urbanism si sanatate), precum si la procesele care trebuiau urmate in cazul selectarii, analizei si punerii in practica a proiectelor.

    In conformitate cu Planul national de integrare in Comunitatea Europeana a fost redactat si Programul de adoptare a Acquis Communautaire (PAAC). PNAM a fost actualizat in 1998, in conformitate cu PAAC, dupa care a fost din nou actualizat in 1999.

    Raportul UE periodic din 2004 privind progresul Romaniei in vederea aderarii mentioneaza ca se poate inregistra progresul facut in domeniul legislatiei orizontale din Romania. S-a adoptat legislatie in domeniul procedurilor referitoare la evaluarea impactului asupra mediului si la studiul strategic de impact asupra mediului. S-au instituit o procedura de comunicare referitoare la consultarea publicului si un ghid de punere in practica.


    Legislatia secundara relevanta din domeniul mediului
  • Hotararea de guvern nr. 918/2002 privind cadrul general al studiului de evaluare a impactului asupra mediului (SEM) si lista proiectelor publice si private pentru care este necesar un SEM

    Actul guvernamental reglementeaza procedura de urmat pentru obtinerea unui permis de mediu in cazul lucrarilor efectuate in cadrul anumitor proiecte publice si private cu potentiale efecte asupra mediului.

    SEM este o componenta a procesului de emitere a permisului de mediu, iar scopul acestuia este identificarea, descrierea si evaluarea consecintelor directe si indirecte ale fiecarui proiect asupra: a) fiintelor umane, faunei si florei; b) solului, apei, aerului, climei si peisajului si c) proprietatii culturale (articolul 3, para. 1).

    SEM trebuie, de asemenea, sa treaca in revista riscurile, precum si atenuarea acestora, masurile de remediere pentru orice efect negativ al proiectului asupra oricaruia dintre factorii mentionati anterior (articolul 3, para. 2).

    Raportul SEM trebuie sa fie pus la dispozitia publicului, iar comentariile, observatiile si sugestiile pot proveni de la orice persoana sau institutie interesata (articolul 11, para. 2).

    Rezultatele consultarilor publice trebuie sa fie avute in vedere in cadrul procesului de emitere a permisului de mediu.
  • Cadrul legislativ general stabilit prin Hotararea de guvern nr. 918/2002 este completat si detaliat in Ordinul ministrului nr. 860/2002 referitor la procedura SEM si la procedura de emitere a avizului de mediu (EAM)

    Ordinul ministrului, redactat in conformitate cu prevederile Legii privind protectia mediului nr. 137/1995, creeaza sarcina Agentiei nationale de protectie a mediului si a filialelor sale locale in ceea ce priveste gestionarea procedurilor SEM si EAM.

    In anexele I.1 si I.2, ordinul enumera toate acele activitati cu efecte potentiale semnificative in ceea ce priveste mediul, care trebuie sa se supuna procedurii SEM.

    Prevederile ordinului identifica trei categorii de activitati: 1) activitati cu efecte nesemnificative asupra mediului; 2) activitati cu efecte reduse asupra mediului si 3) activitati cu efecte semnificative asupra mediului (articolul 7, para. 1).

    Toate solicitarile de eliberare a avizului de mediu trebuie sa contina in anexa o nota in care sa se descrie proiectul si informatiile referitoare la impactul asupra mediului, asa cum se specifica la anexa II.2. Printre altele, anexa II.2 enumera informatiile obligatorii referitoare la sursele posibile de poluare si de protectie a factorilor de mediu, cum ar fi: apa, aerul, zgomotul si vibratiile, radiatiile, solul si subsolul, habitatele si alte situri de interes public, produsele periculoase. De asemenea, conform anexei, sunt necesare note de detaliere a riscurilor potentiale, precum si a masurilor de prevenire si a remediilor.

    Dupa o analiza aprofundata, proiectul primeste un raport referitor la procedura SEM aplicabila proiectului, intocmit de autoritatea competenta de protectie a mediului. Raportul trebuie sa stabileasca toate efectele posibile pe care le-ar putea avea proiectul asupra mediului, necesitatea anumitor masuri de prevenire, de interventie si/ sau remediere.

    In Raport se mentioneaza si daca este necesara consultarea publicului. Daca este necesara consultarea publicului, atunci solicitantul are obligatia de a informa publicul si de a organiza consultari publice referitoare la proiectul planificat.

    Procedura SEM se incheie cu eliberarea avizului de mediu pentru respectivul proiect.
  • Ordinul ministrului nr. 863/2002 privind aprobarea normelor metodologice aplicabile cadrului general de reglementare a SEM

    Normele metodologice sunt utilizate de autoritatile competente la nivel central si local in cadrul procesului de emitere a avizelor de mediu si de respectare a procedurilor SEM.
  • Hotararea de guvern nr. 1076/2004 reglementeaza procedura specifica in cazul SEM, aplicabila planurilor si programelor. Aceasta procedura specifica nu este aplicabila componentei de reabilitare a instantelor din cadrul Proiectului de reforma a justitiei.


    Sistemul de monitorizare


    Sistemul de monitorizare de mediu se refera la sistemul de supraveghere, previzibilitate, avertizare si interventie, care se bazeaza pe evaluarea sistematica a caracteristicilor calitative ale dinamicii mediului, scopul fiind acela de a percepe stadiul de calitate si reprezentarea ecologica a acestor trasaturi, precum si evolutia si implicatiile sociale ale schimbarilor aparute, urmand a se lua masurile corespunzatoare.

    In cazul oricarei activitati sociale si economice exista, de obicei, doua sisteme independente de monitorizare de mediu. Cel de-al treilea, aplicabil utilizatorilor de apa de consum, are drept principal scop verificarea respectarii conditiilor impuse in avizul si permisul de racordare la reteaua de canalizare.


    Sistemul intern sau de auto-monitorizare


    Conducerea fiecarei institutii care desfasoara o anumita activitate este obligata sa-si instituie un astfel de sistem. Parametrii care trebuie monitorizati se stabilesc in conformitate cu prevederile incluse in avizul si in permisul de mediu. Trebuie sa existe negocieri cu laboratoarele acreditate pentru a se putea efectua prelevarea de mostre si analiza informatiilor.


    Anexa II - LINII DIRECTOARE APLICABILE CONTRACTELOR DE LUCRARI DE CONSTRUCTII CIVILE


    Antreprenorii sunt obligati sa aplice standarde si proceduri de constructii nedaunatoare mediului. Toate contractele pentru lucrari de constructii civile trebuie sa contina urmatoarele prevederi legate de protectia mediului:
    1. Luarea de masuri si precautiuni pentru evitarea efectelor adverse asupra mediului, a efectelor nocive sau de intrerupere a activitatii cauzate de executarea lucrarilor. Acest lucru se va face prin evitare sau suprimare acolo unde este posibil, si nu prin diminuarea sau atenuarea efectului generat.
    2. Respectarea tuturor legilor si a reglementarilor nationale si locale de protectie a mediului. Numirea personalului cu sarcina de a pune in practica masurile de protectie a mediului, care trebuie sa primeasca indrumari si instructiuni de la ingineri sau de la autoritatile de mediu.
    3. Diminuarea intensitatii emisiilor de praf, pentru a se evita sau scadea efectele adverse asupra calitatii aerului.
    4. Pastrarea fluxurilor de trafic pietonal si al autovehiculelor, a accesului public la siturile si obiectivele din imediata vecinatate. Instituirea de marcaje, semafoare si legaturi temporare prin variante, in scopul unei sigurante sporite si al facilitarii traficului.
    5. Impiedicarea sau scaderea intensitatii vibratiilor si a zgomotelor produse de autovehicule, echipamente si de lucrarile de demolare.
    6. Diminuarea deranjamentelor produse si reimprospatarea florei, acolo unde este distrusa drept consecinta a lucrarilor.
    7. Protejarea apelor de suprafata, a panzelor freatice si a calitatii solului, afectate de poluare. Colectarea si evacuarea corespunzatoare a deseurilor rezultate.


    Text preluat de pe site-ul Ministerului Justiei: [click]


    Reglementari




    Termeni juridici, grupare tematica



  • Coordonator
    Magdalena Popeanga

    Website administrat de
    Alioth Software
    Politica de securitate
    Termeni si conditii
     RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
    111 useri online

    Useri autentificati: