Care sunt diferentele dintre marca, emblema si denumirea societatii
Ionel Vacarescu
|
|
Marca, emblema si denumirea societatii reprezinta elemente de identificare si diferentiere a comerciantilor pe piata.
Inainte de a va prezenta diferentele dintre marca, emblema si denumire, este necesar sa subliniem ce inseamna fiecare dintre aceste elemente.
Scopul pe care trebuie sa il indeplineasca fiecare element, organismul care efectueaza inregistrarea acestora si legislatia care le reglementeaza, sunt diferentele cheie dintre marca, emblema si denumire.
Marca este un semn de reprezentare grafica servind la deosebirea produselor sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele apartinand altor persoane. Pot sa constituie marci, semne distinctive cum ar fi: cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene, litere, cifre, elemente figurative, forme tridimensionale si in special forma produsului sau ambalajului sau, combinatii de culori, precum si orice combinatie a acestor semne.
Reglementarea marcii se face in conformitate cu Legea 84/1998.
In ceea ce priveste inregistrarea marcii, persoanele fizice, persoanele fizice autorizate si persoanele juridice (societati comerciale, asociatii etc.) pot indeplini demersurile necesare, iar autoritatile competente pentru inregistrare sunt OSIM (Oficiul din Romania), OHIM (Oficiul european) sau WIPO (Oficiul international), in functie de teritoriul pe care se doreste protectia marcii (la nivel national, comunitar sau international).
Scopul marcii este eliminarea riscului de confuzie asupra produselor si serviciilor identificate prin respectiva marca in fata clientilor, furnizorilor sau a oricaror alte persoane interesate, altfel incat nu vor fi confundate cu altele aflate in piata.
Pentru a putea fi distinctiva si pentru a isi atinge scopul de a diferentia un anumit produs/serviciu fata de altele prezente in piata, marcile trebuie sa indeplineasca o serie de caracteristici:
simbolul cuprins (daca exista) sa fie simplu, atractiv;
sa aiba capacitatea de a fi rapid identificata, de a iesi in evidenta;
sa fie usor de memorat;
sa nu fie asemanatoare cu alte marci existente.
Marca poate indeplini numeroase functii: protejeaza produsele si serviciile titularului marcii, reprezinta o garantie a originii unui produs si a calitatii sale, de distingere si personalizare fata de concurenta. O marca de renume va atrage atat clienti care vor deveni fideli produselor si serviciilor promovate sub respectiva marca, cat si posibili angajati ajutand astfel si la recrutare.
Cel de-al doilea element de identificare si diferentiere a comerciantilor este emblema. Aceasta reprezinta un semn si/sau o denumire care are rolul de a deosebi comertul unei persoane de comertul desfasurat de catre o alta persoana.
Pentru a putea fi inregistrata, emblema va trebui sa se deosebeasca de emblemele inscrise anterior in Registrul Comertului. Pe parcursul existentei unei societati comerciale emblema poate fi schimbata cu respectarea procedurii impuse de legea 26/1990.
Pentru inregistrarea unei embleme pot face demersuri societatile comerciale si autoritatea competenta pentru inregistrare este Registrul Comertului.
Scopul emblemei vizeaza diferentierea unui comerciant fata de altii existenti in piata, emblema putand fi prezenta pe facturi, note de comanda, oferte, prospecte, panouri publicitare.
Denumirea societatii (firma) reprezinta un al treilea element distinctiv al societatilor comerciale.
Nicio societate comerciala nu poate exista in absenta unei firme, aceasta fiind un element obligatoriu al oricarui act constitutiv. Toti agentii economici sunt obligati sa aiba o denumire sub care isi desfasoara activitatea, in lipsa acesteia societatea neputand fi inregistrata.
Daca in trecut rezervarea firmei se realiza la nivel de judet, respectiv la nivelul municipiului Bucuresti, incepand cu anul 2009 rezervarile se fac la nivel national astfel incat nu se pot constitui doua sau mai multe societati comerciale avand aceeasi denumire sau o denumire asemanatoare.
Denumirea este un element de identificare obligatoriu, a carui lipsa conduce la refuzul inmatricularii societatii, respectiv la imposibilitatea dobandirii personalitatii juridice.
Pe parcursul existentei unei societati comerciale firma poate fi schimbata cu respectarea procedurii impuse de lege.
Reglementarea firmei se face in conformitate cu legea 26/1990 si legea 31/1990, iar inregistrarea unei firme este posibila doar in cazul societatilor comerciale.
Autoritatea competenta pentru inregistrare este Registrul Comertului de la sediul societatii comerciale.
Scopul firmei este de individualizare a comerciantilor.
Ionel Vacarescu
Detalii autor
Casa de avocatura Vacarescu
Strada Mantuleasa nr. 12, etj. 4, ap. 10 Bucuresti, Sector 3 030554 Romania
Telefon: +4 0722 372 669
E-mail: ionel@vacarescu.ro
Web: www.vacarescu.ro
07-10-2013
Comentarii introduse
