DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  
Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente
Cursuri Lupu&Partners

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English





(P)Scoala de Muzica PianoForte, cursuri de canto, pian si vioara pentru copii si adulti

(P)Cursuri de Limbi Straine
(P)Traduceri si Interpretariat

Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Regimul executarilor silite in baza gajului general la creditele bancare acordate persoanelor fizice


Ruxandra Precupetu



Regimul executarilor silite in baza gajului general la creditele bancare acordate persoanelor fizice
Executarea silita fara formalitati prealabile in cazul contractelor de credit bancar se bazeaza pe urmatarele texte de lege:
a) Contracte cu institutii de credit (banci)
Ordonanta de urgenta nr. 99 din 06/12/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului:
"Art. 120
Contractele de credit, inclusiv contractele de garantie reala sau personala, incheiate de o institutie de credit constituie titluri executorii."

b) Contracte cu institutii financiare nebancare (IFN)
Legea nr. 93/2009 "Lege privind institutiile financiare nebancare":
"Art. 52.
(1) Contractele de credit incheiate de o institutie financiara nebancara, precum si garantiile reale si personale afectate garantarii creditului constituie titluri executorii.
(2) Garantiile constituite in favoarea institutiei financiare nebancare in scopul garantarii creditelor, care indeplinesc conditiile de publicitate prevazute de lege, confera institutiei financiare nebancare prioritate fata de terti, inclusiv Statul, ale caror creante si garantii au indeplinit ulterior conditiile de publicitate."


Executarea silita a obligatiilor izvorate din contractele de credit bancar, negarantate prin contracte de garantie reala sau personala, sau extinderea executarii silite dincolo de limitele garantiilor reale sau personale oferite, se bazeaza prin dispozitiile Codului Civil care statuteaza limitele raspunderii contractuale si civile in general, dar si pe dispozitiile Codului de Procedura Civila referitoare la executarea silita, dupa cum urmeaza:

1. Dispozitiile Codului Civil (gajul general, respectiv garantia comuna a tuturor creditorilor):
a) Pentru contracte incheiate inainte de noiembrie 2011 (Codul Civil vechi):
"Art. 1718
Oricine este obligat personal este tinut de a indeplini indatoririle sale cu toate bunurile sale, mobile si imobile, prezente si viitoare."

Art. 1719
Bunurile unui debitor servesc spre asigurarea comuna a creditorilor sai, si pretul lor se imparte intre ei prin analogie*, afara de cazul cand exista intre creditori cauze legitime de preferinta.
-----------
* Proportional cu valoarea creantelor respective.

Art. 1720
Cauzele legitime de preferinta sunt privilegiile si ipotecile."

b) Pentru contracte incheiate dupa noiembrie 2011 (Codul Civil nou):
"Garantia comuna a creditorilor Art. 2.324

(1) Cel care este obligat personal raspunde cu toate bunurile sale mobile si imobile, prezente si viitoare.
Ele servesc drept garantie comuna a creditorilor sai.
(2) Nu pot face obiectul garantiei prevazute la alin. (1) bunurile insesizabile.
(3) Creditorii ale caror creante s-au nascut in legatura cu o anumita diviziune a patrimoniului, autorizata de lege, trebuie sa urmareasca mai intai bunurile care fac obiectul acelei mase patrimoniale. Daca acestea nu sunt suficiente pentru satisfacerea creantelor, pot fi urmarite si celelalte bunuri ale debitorului.
(4) Bunurile care fac obiectul unei diviziuni a patrimoniului afectate exercitiului unei profesii autorizate de lege pot fi urmarite numai de creditorii ale caror creante s-au nascut in legatura cu profesia respectiva. Acesti creditori nu vor putea urmari celelalte bunuri ale debitorului."


2. Dispozitiile Codului de Procedura Civila referitoare la obligativitatea naturii certe, lichide si exigibile a creantei ce urmeaza a fi pusa in executare : Art. 379 din CPC, respectiv Art. 653 din NCPC:
"ART. 653 Creanta certa, lichida si exigibila
(1) Executarea silita nu se poate face decat daca creanta este certa, lichida si exigibila.
(2) Creanta este certa cand existenta ei neindoielnica rezulta din insusi titlul executoriu.
(3) Creanta este lichida atunci cand obiectul ei este determinat sau cand titlul executoriu contine elementele care permit stabilirea lui.
(4) Creanta este exigibila daca obligatia debitorului este ajunsa la scadenta sau acesta este decazut din beneficiul termenului de plata.
(5) Creantele cu termen si cele conditionale nu pot fi puse in executare, insa ele pot participa, in conditiile legii, la distribuirea sumelor rezultate din urmarirea silita a bunurilor apartinand debitorului."

In ceea ce priveste cuantumul creantei ce poate fi executata, potrivit titlului executoriu (Contractul de credit), consideram urmatoarele:
a) Sumele scadente si neplatite, asa cum reies din gaficul de rambursare cunoscut, asumat si semnat de clientul bancii sau al institutiei financiare nebancare la incheierea contractului de credit, constituie o creanta certa, lichida si exigibila, ce poate fi pusa in executare conform normelor in vigoare;
b) Sumele pretinse de banca sau IFN, drept urmare a declararii scadentei anticipate a creditului , nu constutuie creante certe, lichide si exigibile si nu pot fi executate silit fara ca o atare obligatie sa fie stabilita de o instanta de judecata , din motivele pe care le vom expune in ceea ce urmeaza:

Pretentia si obligatia nu sint acelasi lucru!
1. Chiar daca, prin contract, imprumutatul recunoaste dreptul bancii de a declara creditul scadent in anumite conditii descrise in contract, pretentiile emise de banca nu devin implicit obligatii ale clientului, decat daca acest lucru este stipulat expres in contract; obligatia nu se prezuma; o parte dintr-un contract nu are calitatea de a stabili unilateral o obligatie a celeilalte parti. Consideram ca un raport de obligatie intre doua persoane poate aparea fie ca urmare a exprimarii explicite in acest sens a persoanei care se obliga, fie ca urmare a deciziei unei instante sau a unui arbitru, iar recunoasterea unui drept nu constituie implicit o obligatie. Prin contrast, un contract de garantie reala mobiliara sau imobiliara contine prin natura lui obligatia debitorului de a pune la dispozitia creditorului bunul afectat garantiei, daca nu-si respecta obligatiile din contractul de credit garantat.

2. Suma pretinsa ca urmare a declararii scadentei anticipate nu este inscrisa in titlul executoriu(contractul de credit) si nu reiese explicit din contractul de credit; fiind o valoare calculata, ea ar putea fi contestata de debitor; de fapt, in nenumarate randuri clientii au solicitat bancilor sau societatilor de recuperare debite cesionare sau mandatare sa le prezinte lamuriri cu privire la modul in care s-a calculat suma pretinsa, in multe cazuri aceste solicitari ramanand fara raspuns.
Un alt argument in acest sens il constituie sutele de cazuri in care imprumutatii au castigat procese cu bancile in legatura cu cuantumul sumei datorate (actualizarea dobanzii in baza unor clauze abuzive, perceperea de comisioane ilegale, etc.). Mai mult decat atat, pentru calculul sumei datorate ca urmare a declararii scadentei anticipate a unui credit sunt necesare, in afara de titlul executoriu (contractul de credit), si alte documente (extrase de cont), precum si efectuarea unor calcule de specialitate.

3. Exista posibilitatea declararea scadentei anticipate a creditului sa aiba loc in baza unor clauze contractuale considerate abuzive in baza Legii 193/2000, privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori, republicata, si in baza OUG 50/2010. Un exemplu de clauza asupra careia o instanta a decis ca este abuziva se referea la dreptul bancii de a declara scadenta anticipata "in cazul aparitiei unei situatii neprevazute care, in opinia Bancii, face sa devina improbabil ca imprumutatul sa-si poata indeplini obligatiile asumate, respectiv in cazul aparitiei unei situatii neprevazuteconform careia, in opinia Bancii, creditul acordat nu mai este garantat corespunzator".

4. In afara posibilitatii ca scadenta anticipata sa fie declarata in baza unei clauze abuzive, au existat cazuri in care aceasta s-a facut fara niciun fel de notificare sau justificare fata de client; motivele pentru care banca, cesionarul sau mandatarul ei a declarat scadenta anticipata trebuie expuse catre client, pentru ca acesta sa aiba ocazia fie sa indrepte cauzele care au generat aceasta situatie, fie sa accepte sau sa conteste motivele pentru care s-a luat aceasta masura.
Asadar, consideram ca decaderea din termenul de plata, referita in Art. 653 alin. (4) ca o conditie pentru inceperea executarii silite asupra unei creante, nu poate fi stabilita unilateral de catre creditor.

5. Se intampla chiar destul de des ca societatea de asigurari sa nu plateasca bancii prima de asigurare datorata, justificat sau chiar nejustificat, iar atunci banca se indreapta impotriva imprumutatului.

6. Au existat cazuri cand bancile au transmis contracte in derulare la care se inregistrau intarziericatre societati de recuperare debite, in baza unui simplu contract de cesiune de creanta, fara acordul imprumutatului; consideram ca transmiterea unui contract in derulare nu se poate face in baza unei cesiuni de creanta, ci doar prin novatie. Un contract de imprumut nu este o simpla creanta, ci este in primul rand un contract de prestare de servicii specializate catre un consumator. Mai mult decat atat, companiile in administrarea carora ajung aceste contracte de credit nu dispun nici de calificarea, nici de capacitatea de a presta servicii de specialitate in domeniul financiar-bancar, si nici nu sunt obligate sa se supuna normelor emise de BNR. Aceste companii, prin natura activitatii lor, nu sunt nevoite sa atraga clienti consumatori de servicii bancare, iar din acest motiv nu au interesul de a intretine o imagine buna si ca atare se poarta abuziv cu imprumutatii, proferand amenintari si facand promisiuni pe care nu le respecta.

7. Exista posibilitatea ca presupusul debitor sa conteste insasi veridicitatea contractului incheiat in numele lui (sa denunte un fals), ca atare si certitudinea creantei.

8. Daca exista un litigiu, de orice natura, in legatura cu un contract de credit bancar, iar banca, cesionarul sau mandatarul acesteia introduce o cerere de executare silita (nu neaparat cu rea credinta, ci din lipsa de comunicare intre diferitele departamente ale bancii), procedura actuala de incuviintare a executarii silite, fiind fara citarea partilor, nu permite imprumutatului sa aduca la cunostinta instantei existenta acestuia; practic el este lipsit de aparare pana la primul termen al contestatiei la executare, daca nu depune cautiune in vederea suspendarii provizorii.

9. Conditiile economice grele din zilele noastre fac posibila aparitia unor situatii de natura sa impiedice in mod obiectiv imprumutatul sa-si onoreze obligatiile asumate, chiar daca prin lege atare situatii nu sunt descrise ca forta majora; nu militam pentru exonerarea de raspundere a debitorilor, ci pentru incercarea de a rezolva aceste situatii amiabil, prin conciliere, ca in orice alt contract comercial. Observam, de asemenea, tendinta bancilor de a prezuma reaua-credinta a imprumutatilor aflati in intarziere cu platile, prezumtie care reiese din insasi categorisirea de "clienti rau-platnici" pe care bancile o aplica acestora.


Din aceste motive, consideram ca presupunerea unei creante rezultate din declararea scadentei anticipate a unui credit drept certa, lichida si exigibila din oficiu, si ca atare trecerea la urmarirea silita a intregii averi a debitorului ca urmare a acestei prezumtii, doar pentru ca ea izvoraste dintr-un titlu executoriu (contractul de credit) este profund eronata si de natura sa prejudicieze grav debitorul.

Chiar si in cazul procedurii speciale a somatiei de plata, folosita pentru celeritate in litigiile comerciale, demonstrarea naturii certe, lichide si exigibile a creantei cade in sarcina creditorului, iar debitorul are posibilitatea de face opozitie.

Intelegem interesul pentru celeritate in rezolvarea litigiilor legate de neplata sau plata cu intarziere catre banci sau institutii financiare nebancare, insa observam ca bancile beneficiaza de un tratament preferential fata de orice alta entitate aflata intr-o relatie comerciala cu un consumator. La aceasta concura atat prin faptul ca sumele pretinse sunt considerate din oficiu obligatii si din oficiu creante certe, lichide si exigibile (e ca si cum am admite ca banca nu poate sa greseasca!), cat si prin faptul ca debitorul nu se poate apara (e prezumat de rea credinta!).


Autor: Ec. Ruxandra Precupetu
MBA in managementul litigiilor economice

13-09-2012



Comentarii introduse



Introducere comentariu 21-07-2018  


Nu poti introduce un comentariu nou fara a fi inregistrat.
Pentru a te inregistra ca membru intra aici







Alte articole





Termeni juridici, grupare tematica



Coordonator
Magdalena Popeanga

Website administrat de
Alioth Software
Politica de securitate
Termeni si conditii
 RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
77 useri online

Useri autentificati: