DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  
Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente
Cursuri Lupu&Partners

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English





(P)Scoala de Muzica PianoForte, cursuri de canto, pian si vioara pentru copii si adulti

(P)Cursuri de Limbi Straine
(P)Traduceri si Interpretariat

Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Recursul in materia Proprietatii


Aurora Ciorobea



Avocat Aurora Ciorobea

In Jurnalul National din 13 iunie 2008 a aparut interviul Procurorului General al Romaniei, (denumit in continuare PG) Laura Codruta Kovesi, privind recursul in materia proprietatii. In urma hotararii ICCJ pronuntata in materia proprietatii, in baza legii nr. 112/1995 Procurorul general a pronuntat recursul in interesul legii (RIL), fapt care a dat nastere multor discutii cum ca actiunea ar avea o tenta politica, de care insusi seful statului nu ar fi strain…. Si in 1995, cand s-a facut un recurs asemanator, tot asa s-a vorbit despre implicarea sefului statului, a politicii, in treburile justitiei. Si acea decizie a ICCJ a adus o serie de condamnari la CEDO.

Intrebata daca este vreun adevar in tot ce se vorbeste, procurorul general a afirmat clar ca nu este adevarat, ca singurele considerente care au stat la baza recursului sunt cele de natura juridica. A continuat ca:

  • potrivit legii, procurorului general ii revine sarcina de a promova RIL pentru unificarea practicii judiciare;
  • Romania a suferit multe condamnari la CEDO datorita practicii neunitare. Ca un alt motiv ar fi monitorizarea Romaniei de catre Comisia UE;
  • avem obligatia de a lua masuri.

    RIL a fost formulat inca din 2007 in urma sesizarii de catre Ministerul Justitiei care i-a adus la cunostinta ca exista hotarari definitive irevocabile in care instantele s-au pronuntat diferit asupra aceleiasi probleme de drept-unele instante au declarat admisibile actiunile in revendicare intemeiate pe Codul civil, altele nu.

    In urma verificarilor s-a constat ca pe raza a 5 curti de apel solutiile erau diferite, dar problema – aceeasi.

    Prin RIL se pune in vedere ICCJ faptul ca exista o practica neunitara pe o anumita problema de drept, se cerea sa se constate existenta acestei probleme, si sa se decida care dintre punctele de vedere exprimate de judecatori sunt corecte, astfel incat, dupa pronuntarea unei solutii la RIL, toate instantele sa procedeze unitar.

    Opinia promovata de Procurorul general nu este obligatorie pt ICCJ-deoarece acolo sunt judecatori cu experienta De ce a durat atat de mult judecarea RIL, spre deosebire de alte sentinte, obtinute in termen de o luna, doua ? Au fost 4 amanari, ceea ce la alte recursuri nu s-a intamplat.

    Intrebat la randul sau, presedintele ICCJ , dl. judecator Nicolae Popa a declarat in seara zilei in care s-a dat verdictul ICCJ ca PG a actionat in doua etape: a formulat recursul in urma cu mai mult de 1 an, si s-a situat pe o anumita pozitie, -de partea chiriasilor, apoi a avut o “revenire” cu o precizare catre ICCJ in care nu s-a mai specificat care este pozitia PG in aceasta materie. PG nu a vrut sa comenteze afirmatiile presedintelui ICCJ, dar a precizat ca dupa depunerea recursului, ICCJ- prin incheiera din 10 dec. 2007, a preconizat sa se prospecteze practica judiciara pe raza altor Curti de Apel si, daca urmau sa constate ca in continuare practica este neunitara sa inainteze punctul de vedere.

    In esenta punctul de vedere al PG este ca actiunile formulate in baza art. 480 Cod civil si urmatoarele sa fie inadmisibile. S-a argumentat ca actiunile formulate pe L 10/2001 sa se realizeze prin procedura stabilita de aceasta lege, deoarece acesta a fost de fapt scopul legii. PG asteapta motivarea deciziei ICCJ apoi se va pronunta daca ea va duce la unificarea practicii judiciare sau nu.

    Deciziile pronuntate avand la baza un RIL au putere numai pentru viitor si sunt obligatorii pentru toti judecatorii din tara. Prin decizia data, ICCJ a stabilit ca exista practica judiciara neunitara si a emis un punct de vedere. Cat de clar e , va dovedi viitorul.

    Care e pozitia instantei: sunt inadmisibile actiunile pe C Civil, sau sunt admisibile in anumite conditii?

    La aceasta intrebare va raspunde PG dupa motivarea hotararii ICCJ.. Puncut de vedere al PG a plecat de la o hotarare pronuntata de CEDO, “Golder contra Regatului Unit” din 1975. in care se spunea ca “ dreptul de acces la tribunale nu este un drept absolut” ca “Exista posibilitatea limitarilor implicit admise chiar in afara limitelor care circumscriu continutului oricarui drept”.

    Sau, altfel spus, exista posibilitatea ca printr-o lege interna sa stabilesti un anumit cadru procedural in solutionarea problemei de drept. Prin adoptarea L 10/2001 asa s-a facut, o lege speciala prin care s-a vrut reglementarea situatiei imobilelor care trebuie restituite fostilor proprietari.

    In conditiile in care fostii proprietari indreptatiti sa-si primeasca proprietatea sau despagubiri, reclama ingradirea accesului in justitie, cum sunt considerati chiriasii deveniti proprietari in baza Legii nr. 10/2001? Cumparatori de buna credinta.

    Prin promovarea RIL nu s-a vrut ingradirea accesului in justitie, ci doar sa se respecte procedura speciala instituita de legiuitor. Din 2001 fostii proprietari aveau tot timpul sa introduca actiunile, in termenele prevazute de lege.

    Ca o concluzie, “ramane de vazut daca in tremenele prevazute de L 10/2001modificata, sau in cele prevazute de Cod civil.”


    Aurora Ciorobea
    Avocat, Baroul Prahova

    aurora.ciorobea@opticnet.ro

    22-06-2008



    Comentarii introduse



    Introducere comentariu 14-11-2018  


    Nu poti introduce un comentariu nou fara a fi inregistrat.
    Pentru a te inregistra ca membru intra aici







    Alte articole





    Termeni juridici, grupare tematica



  • Coordonator
    Magdalena Popeanga

    Website administrat de
    Alioth Software
    Politica de securitate
    Termeni si conditii
     RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
    133 useri online

    Useri autentificati: