Legea nr. 51/1995, organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata in 2001, consolidata
Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata in Monitorul Oficial partea I nr 113 /6 martie 2001
Versiunea consolidata de fata are un caracter pur informativ, nu este o versiune oficiala, DreptOnline.ro, ca autor al consolidarii recomandand consultarea legislatiei oficiale in Monitorul Oficial. Versiunea cuprinde urmatoarele modificari:
Legea nr. 201/2004
Legea nr. 255/2004
Legea nr. 280/2004
------------------------
Link util
Statutul profesiei de Avocat
Programul de pregatire profesionala continua a avocatilor pe perioada 1 ianuarie 2008 – 1 ianuarie 2011
OUG nr. 159/2008, Ordonanta de urgenta privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat
------------------------
Capitolul I - Dispozitii generale
Art. 1
(1) Profesia de avocat este libera si independenta, cu organizare si functionare autonome, in conditiile prezentei legi si ale statutului profesiei.
(2) Profesia de avocat se exercita numai de avocatii inscrisi in tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Nationale a Barourilor din România, denumita in continuare U.N.B.R.
(3) Constituirea si functionarea de barouri in afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire si de inregistrare ale acestora sunt nule de drept.
Art. 2
(1) In exercitarea profesiei avocatul este independent si se supune numai legii, statutului profesiei si codului deontologic.
(2) Avocatul promoveaza si apara drepturile, libertatile si interesele legitime ale omului.
(3) Avocatul are dreptul sa asiste si sa reprezinte persoanele fizice si juridice in fata instantelor autoritatii judecatoresti si a altor organe de jurisdictie, a organelor de urmarire penala, a autoritatilor si institutiilor publice, precum si in fata altor persoane fizice sau juridice, care au obligatia sa permita si sa asigure avocatului desfasurarea nestingherita a activitatii sale, in conditiile legii.
(4) Orice persoana are dreptul sa isi aleaga in mod liber avocatul.
(5) In exercitarea dreptului de aparare avocatul are dreptul si obligatia de a starui pentru realizarea liberului acces la justitie, pentru un proces echitabil si intr-un termen rezonabil.
Art. 3
(1) Activitatea avocatului se realizeaza prin:
a) consultatii si cereri cu caracter juridic;
b) asistenta si reprezentare juridica in fata instantelor judecatoresti, a organelor de urmarire penala, a autoritatilor cu atributii jurisdictionale, a notarilor publici si a executorilor judecatoresti, a organelor administratiei publice si a institutiilor, precum si a altor persoane juridice, in conditiile legii;
c) redactarea de acte juridice, atestarea identitatii partilor, a continutului si a datei actelor prezentate spre autentificare;
d) asistarea si reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate in fata altor autoritati publice cu posibilitatea atestarii identitatii partilor, a continutului si a datei actelor incheiate;
e) apararea si reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si juridice in raporturile acestora cu autoritatile publice, cu institutiile si cu orice persoana româna sau straina;
f) activitati de mediere;
g) activitati fiduciare constând in primirea in depozit, in numele si pe seama clientului, de fonduri financiare si bunuri, rezultate din valorificarea sau executarea de titluri executorii, dupa incheierea procedurii succesorale sau a lichidarii, precum si plasarea si valorificarea acestora, in numele si pe seama clientului, activitati de administrare a fondurilor sau a valorilor in care acestea au fost plasate;
h) stabilirea temporara a sediului pentru societati comerciale la sediul profesional al avocatului si inregistrarea acestora, in numele si pe seama clientului, a partilor de interes, a partilor sociale sau a actiunilor societatilor astfel inregistrate;
i) activitatile prevazute la lit. g) si h) se pot desfasura in temeiul unui nou contract de asistenta juridica;
j) orice mijloace si cai proprii exercitarii dreptului de aparare, in conditiile legii.
(2) Activitatile prevazute la alin. (1) se exercita numai de avocat, daca legea nu prevede altfel.
Art. 4
In exercitarea profesiei si in legatura cu aceasta avocatul este protejat de lege.
Art. 5
(1) Formele de exercitare a profesiei de avocat sunt, la alegere: cabinete individuale, cabinete asociate, societati civile profesionale sau societati civile profesionale cu raspundere limitata.
(2) In cabinetul individual isi poate exercita profesia un avocat definitiv, singur sau impreuna cu alti avocati colaboratori.
(3) Cabinetele individuale se pot asocia in scopul exercitarii in comun a profesiei; drepturile si obligatiile avocatilor titulari ai unor cabinete asociate isi pastreaza caracterul personal si nu pot fi cedate. In mod corespunzator cabinetele individuale se pot asocia si cu societatile civile profesionale.
(4) Cabinetele individuale se pot grupa pentru a-si crea facilitati tehnico-economice in vederea exercitarii profesiei si isi pastreaza individualitatea in relatiile cu clientii.
(5) Societatea civila profesionala se constituie din 2 sau mai multi avocati definitivi. In societatea civila profesionala isi pot exercita profesia si avocati colaboratori sau avocati salarizati. Societatea civila profesionala si avocatii care profeseaza in cadrul ei nu pot acorda asistenta juridica persoanelor cu interese contrare.
(6) Cabinetele grupate, cabinetele asociate, societatile civile profesionale si societatile civile profesionale cu raspundere limitata pot avea si proprietate comuna.
(7) Avocatul poate schimba oricând forma de exercitare a profesiei, cu instiintarea baroului din care face parte.
(8) Avocatul nu isi poate exercita profesia, in acelasi timp, in mai multe forme de exercitare a acesteia.
(9) Formele de exercitare a profesiei pot fi instrainate prin acte intre vii numai intre avocati definitivi si aflati in exercitiul profesiei sau pot fi lichidate la incetarea calitatii, cu respectarea regimului investitiilor reglementat prin prezenta lege.
Art. 5^1
(1) Societatea civila profesionala cu raspundere limitata se constituie prin asocierea a cel putin 2 avocati definitivi si aflati in exercitiul profesiei, are personalitate juridica si patrimoniu propriu. Aporturile asociatilor la capitalul social pot fi in industrie, in bani sau in natura, reprezentat de activitatea profesionala, inclusiv aportul de clientela. Capitalul social al societatii este reprezentat de parti sociale transmisibile si negociabile si este de cel putin echivalentul in lei al sumei de 10.000 euro. Transmiterea partilor sociale se poate face numai catre avocati aflati in exercitiul profesiei. Activitatea profesionala se realizeaza de catre avocatii asociati, avocati colaboratori si avocati salarizati. Avocatii care isi exercita profesia in cadrul societatii civile profesionale cu raspundere limitata isi angajeaza raspunderea profesionala numai in limitele capitalului social subscris si varsat.
(2) Dobândirea personalitatii juridice a societatii civile profesionale cu raspundere limitata are loc la data inregistrarii la barou a deciziei emise de catre consiliul baroului in a carui raza teritoriala se afla sediul ei principal.
(3) Societatile civile profesionale cu raspundere limitata sunt supuse regimului impozitarii pe profit.
Art. 6
Orice avocat, indiferent de forma de exercitare a profesiei, poate sa incheie conventii de colaborare cu experti sau cu alti specialisti, in conditiile legii. Societatile civile profesionale si societatile civile profesionale cu raspundere limitata pot incheia astfel de conventii numai cu acordul tuturor asociatilor.
Art. 7
(1) Formele de exercitare a profesiei de avocat si cabinetele grupate vor fi individualizate prin denumire, dupa cum urmeaza:
a) in cazul cabinetului individual - numele avocatului titular, urmat de sintagma cabinet de avocat;
b) in cazul cabinetelor asociate - numele tuturor titularilor, urmate de sintagma cabinete de avocat asociate;
c) in cazul societatilor civile profesionale si al societatilor civile profesionale cu raspundere limitata - numele a cel putin unuia dintre asociati, urmat de sintagma societate civila de avocati sau, dupa caz, societate civila de avocati cu raspundere limitata;
d) in cazul cabinetelor grupate - numele fiecarui titular de cabinet, urmat de sintagma cabinete de avocat grupate.
(2) Denumirea formei de exercitare a profesiei, individualizata potrivit alin. (1), poate fi pastrata si dupa decesul sau plecarea unuia dintre asociati, cu acordul acestuia, sau, dupa caz, al tuturor mostenitorilor celui decedat, exprimat in forma autentica.
(3) Denumirile prevazute la alin. (1) vor figura pe firmele cabinetelor sau societatilor, in conditiile stabilite de statutul profesiei.
(4) In cazul tuturor formelor de exercitare a profesiei de catre avocatii straini se pot utiliza denumirea si numele formei de exercitare a profesiei din tara sau din strainatate, in conditiile prezentului articol.
Art. 8
(1) Conventiile de grupare si de asociere a cabinetelor, actele de constituire a societatilor civile profesionale de avocati si a societatilor civile profesionale cu raspundere limitata, precum si conventiile prevazute la art. 6 se incheie in forma scrisa, cu respectarea conditiilor de fond prevazute de lege si de statutul profesiei.
(2) Consiliul baroului sesizat verifica indeplinirea conditiilor legale si, constatând indeplinirea lor, dispune inregistrarea conventiei in termen de o luna de la inregistrarea cererii.
(3) Impotriva deciziei consiliului baroului orice persoana care se considera vatamata intr-un drept sau interes legitim al sau poate formula plângere la organele de jurisdictie profesionala, in conditiile prezentei legi si ale statutului profesiei.
(4) Barourile tin evidenta separata a avocatilor pentru fiecare forma de exercitare a profesiei.
Art. 9
(1) Barourile si U.N.B.R. asigura exercitarea calificata a dreptului de aparare, competenta si disciplina profesionala, protectia demnitatii si onoarei avocatilor membri.
(2) In fiecare judet exista si functioneaza un singur barou membru al U.N.B.R., cu sediul in localitatea de resedinta a judetului.
(3) Fiecare barou organizeaza si asigura functionarea a câte unui serviciu de asistenta judiciara pe lânga fiecare judecatorie. Consiliul baroului raspunde de organizarea si functionarea acestui serviciu.
Art. 10
Avocatul este dator sa pastreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost incredintata, cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege.
Capitolul II - Dobândirea calitatii de avocat
Sectiunea 1 - Conditiile de inscriere in avocatura
Art. 11
(1) Poate fi membru al unui barou din România cel care indeplineste urmatoarele conditii:
a) este cetatean român si are exercitiul drepturilor civile si politice;
b) este licentiat al unei facultati de drept sau doctor in drept;
c) nu se gaseste in vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevazute de prezenta lege;
d) este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiei.
(2) Indeplinirea conditiei prevazute la lit. d) a alin. (1) trebuie dovedita cu certificat medical de sanatate, eliberat pe baza constatarilor facute de o comisie medicala constituita in conditiile prevazute in statutul profesiei.
Art. 12
(1) Membrul unui barou din alta tara poate exercita profesia de avocat in România daca indeplineste conditiile prevazute de lege, mai putin cea cu privire la cetatenia româna.
(2) Pentru a acorda consultanta juridica privind dreptul românesc, avocatul strain are obligatia de a sustine un examen de verificare a cunostintelor de drept românesc si de limba româna, organizat de U.N.B.R.
(3) Avocatul strain poate exercita profesia de avocat in România, la alegere, in cadrul uneia dintre formele de organizare prevazute la art. 5.
(4) Avocatul strain nu poate pune concluzii orale sau scrise in fata instantelor judecatoresti si a celorlalte organe jurisdictionale si judiciare, cu exceptia celor de arbitraj international.
(5) Onorariile cuvenite avocatului strain se vor inregistra si se vor plati integral in România.
(6) Avocatul strain care exercita profesia in România este obligat sa se inscrie in tabloul special tinut de fiecare barou si se supune prevederilor prezentei legi, ale statutului profesiei si codului deontologic.
Art. 13
Este nedemn de a fi avocat:
a)cel condamnat definitiv prin hotarâre judecatoreasca la pedeapsa cu inchisoare pentru savârsirea unei infractiuni intentionate, de natura sa aduca atingere prestigiului profesiei;
b)cel care a savârsit abuzuri prin care au fost incalcate drepturi si libertati fundamentale ale omului, stabilite prin hotarâre judecatoreasca;
c)cel caruia i s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesia, pe durata stabilita prin hotarâre judecatoreasca sau disciplinara;
d)falitul fraudulos, chiar reabilitat.
Art. 14
Exercitarea profesiei de avocat este incompatibila cu:
a)activitatea salarizata in cadrul altor profesii decât cea de avocat;
b)ocupatiile care lezeaza demnitatea si independenta profesiei de avocat sau bunele moravuri;
c)exercitarea nemijlocita de fapte materiale de comert.
Art. 15
Exercitarea profesiei de avocat este compatibila cu:
a)calitatea de deputat sau senator, consilier in consiliile locale sau judetene;
b)activitati si functii didactice in invatamântul juridic superior;
c)activitatea literara si publicistica;
d)calitatea de arbitru, mediator, conciliator sau negociator, consilier fiscal, consilier in proprietate intelectuala, consilier in proprietate industriala, traducator autorizat, administrator sau lichidator in cadrul procedurilor de reorganizare si lichidare judiciara, in conditiile legii.
Art. 16
(1) Primirea in profesie se obtine pe baza unui examen organizat de barou, conform prevederilor prezentei legi si ale statutului profesiei.
(2) La cerere, poate fi primit in profesie, cu scutire de examen:
a) titularul diplomei de doctor in drept;
b) cel care pâna la data primirii in profesia de avocat a indeplinit functia de judecator, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel putin 10 ani si daca nu i-a incetat activitatea din motive disciplinare care il fac nedemn pentru profesia de avocat.
(3) De la prevederile alin. (1) sunt exceptate persoanele care au detinut functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Art. 16^1
Persoana care indeplineste conditiile prevazute de lege pentru a fi primita in profesia de avocat poate solicita aceasta cu cel putin 5 ani inainte de implinirea vârstei standard de pensionare in sistemul de pensii si asigurari sociale din care face parte
Art. 17
(1)La inceputul exercitarii profesiei avocatul efectueaza in mod obligatoriu un stagiu de pregatire profesionala cu durata de 2 ani, timp in care are calitatea de avocat stagiar.
(2)Conditiile efectuarii stagiului, drepturile si obligatiile avocatului stagiar, ale avocatului indrumator, precum si ale baroului fata de acestia sunt reglementate prin statutul profesiei.
(3)Stagiul se suspenda pe timpul serviciului militar sau al concentrarii, in caz de lipsa motivata din profesie ori in caz de incetare a indrumarii profesionale fara culpa avocatului stagiar. Perioada de stagiu anterior efectuata se socoteste pentru indeplinirea stagiului.
(4)Dupa efectuarea stagiului avocatul stagiar va sustine examenul de definitivare.
(5)Avocatul stagiar respins de trei ori la examenul de definitivare va fi exclus din profesie..
Art. 18
Activitatea unui avocat stagiar poate fi indrumata numai de avocati definitivi cu o vechime de cel putin 6 ani in aceasta calitate si care se bucura de o reputatie profesionala nestirbita.
Art. 19
(1) (1) Profesia de avocat nu poate fi exercitata la judecatoriile, tribunalele, tribunalele specializate si curtile de apel, precum si la parchetele de pe lânga aceste instante, unde sotul avocatului sau ruda ori afinul sau pâna la gradul al III-lea inclusiv indeplineste functia de judecator sau procuror.
(2) Dobândeste calitatea de avocat definitiv cel inscris in profesie in conditiile art. 16 alin. (2), daca a fost definitivat in functia juridica pe care a exercitat-o inainte de primirea in avocatura.
(3) Dobândeste calitatea de avocat definitiv cel care a fost inscris in profesie in conditiile art. 16 alin. (2), daca a promovat examen de definitivare in functia juridica pe care a exercitat-o anterior. Cei care nu indeplinesc conditiile de vechime in profesiile anterioare vor fi obligati sa sustina examenul de definitivare in avocatura.
(4) Avocatii - fosti judecatori nu pot pune concluzii la instantele unde au functionat, iar fostii procurori si cadre de politie nu pot acorda asistenta juridica la unitatea de urmarire penala la care si-au desfasurat activitatea, timp de 2 ani de la incetarea functiei respective.
Art. 20
(1)Profesia de avocat nu poate fi exercitata la instanta de judecata sau la parchetul unde sotul avocatului sau ruda ori afinul sau pâna la gradul al treilea inclusiv indeplineste functia de magistrat.
(2)Dispozitiile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si avocatului al carui sot, ruda ori afin pâna la gradul al treilea inclusiv indeplineste functia de judecator la Curtea Constitutionala ori functia de judecator financiar, consilier de conturi sau procuror financiar la instantele Curtii de Conturi.
(3) Dispozitiile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si la Parchetul de pe lânga Inalta Curte de Casatie si Justitie, precum si la Parchetul National Anticoruptie.
(4) Dispozitiile alin. (1)-
(3) se aplica si avocatului titular, avocatului asociat, avocatului colaborator sau salarizat in cadrul profesiei, care se foloseste de forma de organizare profesionala ori de raporturile de conlucrare profesionala stabilite in conditiile legii in scopul eludarii acestor interdictii, sub sanctiunea savârsirii unei abateri disciplinare grave."
Art. 21
(1) La inscrierea in barou avocatul depune in fata consiliului baroului, in cadru solemn, urmatorul juramânt:
Jur sa respect si sa apar Constitutia si legile tarii, drepturile si libertatile omului si sa exercit profesia de avocat cu cinste si demnitate. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!
(2) Juramântul poate fi depus si fara formula religioasa, in acest caz, juramântul va incepe cu formula: Jur pe onoare si constiinta!
Art. 22
(1) Avocatul stagiar poate pune concluzii numai la judecatorie si poate asista ori reprezenta partea la organele si institutiile prevazute la art. 3.
(2) Avocatul definitiv are dreptul sa puna concluzii la toate instantele, cu exceptia inaltei Curti de Casatie si Justitie si Curtii Constitutionale, unde va putea pune concluzii daca are o vechime neintrerupta in profesie de cel putin 5 ani de la definitivare
Art. 23
(1)Baroul are obligatia sa intocmeasca anual tabloul avocatilor definitivi si stagiari in ordine alfabetica, cu mentionarea numelui, prenumelui, titlului stiintific, datei inscrierii in barou, sediului profesional, formei de exercitare a profesiei si a instantelor la care au dreptul sa puna concluzii.
(2) A doua parte a tabloului va cuprinde cabinetele asociate, societatile civile profesionale si societatile civile profesionale cu raspundere limitata, cu indicarea sediului si a avocatilor care le compun.
(3) Prin grija baroului, tabloul anual al avocatilor si modificarile intervenite sunt comunicate la inceputul fiecarui an instantelor judecatoresti, organelor de urmarire penala si autoritatilor administrative ale judetului sau municipiului Bucuresti, precum si U.N.B.R
Art. 24
(1)Consiliul baroului emite decizii de trecere pe tabloul avocatilor incompatibili, la cerere sau din oficiu, iar reinscrierea pe tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei se face numai la cerere, dupa incetarea starii de incompatibilitate.
(2) In cazurile in care exista incompatibilitate, decizia de primire in profesie va produce efectele numai de la data incetarii starii de incompatibilitate, care trebuie rezolvata in termen de doua luni de la emiterea deciziei."
Art. 25
Exercitarea oricarei activitati de asistenta juridica specifica profesiei de avocat si prevazuta la art. 3 de catre o persoana fizica sau juridica ce nu are calitatea de avocat inscris intr-un barou si pe tabloul avocatilor acelui barou constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
Sectiunea 2 - Incetarea si suspendarea calitatii de avocat
Art. 26
Calitatea de avocat inceteaza:
a) prin renuntarea scrisa la exercitiul profesiei;
b) prin deces;
c) daca impotriva avocatului s-a luat masura excluderii din profesie ca sanctiune disciplinara;
d) daca avocatul a fost condamnat definitiv pentru o fapta prevazuta de legea penala si care il face nedemn de a fi avocat, conform legii.
Art. 27
Calitatea de avocat este suspendata:
a) in caz de incompatibilitate, pe durata existentei acestei stari;
b) pe perioada interdictiei de a profesa, dispusa prin hotarâre judecatoreasca sau disciplinara;
c) in caz de neplata totala sau partiala a taxelor si a contributiilor profesionale catre barou, catre U.N.B.R. si catre sistemul propriu de asigurari sociale, timp de 3 luni de la scadenta acestora si pâna la lichidarea integrala a datoriilor;
d) la cererea scrisa a avocatului.
Capitolul III - Drepturile si indatoririle avocatului
Sectiunea 1 - Drepturile avocatilor
Art. 28
(1)Avocatul inscris in tabloul baroului are dreptul sa asiste si sa reprezinte orice persoana fizica sau juridica, in temeiul unui contract incheiat in forma scrisa, care dobândeste data certa prin inregistrarea in registrul oficial de evidenta.
(2) Avocatul, precum si clientul au dreptul sa renunte la contractul de asistenta juridica sau sa il modifice de comun acord, in conditiile prevazute de statutul profesiei. Renuntarea unilaterala a clientului nu constituie cauza de exonerare pentru plata onorariului cuvenit, pentru serviciile avocatiale prestate, precum si pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat in interesul procesual al clientului.
Art. 29
Avocatul are dreptul de a alege si de a fi ales in organele de conducere ale profesiei, in conditiile prevazute in prezenta lege si in statut.
Art. 30
(1) Pentru activitatea sa profesionala avocatul are dreptul la onorariu si la acoperirea tuturor cheltuielilor facute in interesul procesual al clientului sau.
(2) In acest scop, avocatul poate sa isi deschida un cont bancar pentru incasarea onorariilor si altul pentru depunerea sumelor primite de la client pentru cheltuieli procesuale in interesul acestuia. Modul de administrare a sumelor predate de client avocatului, pentru cheltuieli procesuale in interesul sau, va fi stabilit prin conventia dintre avocat si client, in conditiile prevazute de statutul profesiei.
(3) Contractul de asistenta juridica, legal incheiat, este titlu executoriu. Investirea cu formula executorie este de competenta judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla sediul profesional al avocatului. Restantele din onorarii si alte cheltuieli efectuate de avocat in interesul procesual al clientului sau se recupereaza potrivit dispozitiilor statutului profesiei.
Art. 31
Contestatiile si reclamatiile privind onorariile se solutioneaza de decanul baroului. Decizia decanului poate fi atacata la consiliul baroului.
Art. 31^1
(1) Cheltuielile efectuate pentru investitii de sediu, de dotari si utilitati necesare cabinetelor de avocati sau altor forme de exercitare a profesiei la infiintarea lor in temeiul art. 5 si care se efectueaza pe o perioada de 3 ani de la intrarea in exercitiul profesiei, se scad din veniturile impozabile, esalonat, pâna la achitarea investitiei. Pentru avocatii stagiari, termenul de 3 ani se calculeaza de la data definitivarii in profesie.
(2) De prevederile alin. (1) un avocat poate beneficia o singura data.
(3) Destinatia profesionala a investitiilor prevazute la alin. (1) trebuie mentinuta si acestea nu pot fi instrainate prin acte intre vii pe o perioada de 5 ani de la expirarea termenului de 3 ani, cu exceptia cesiunilor intre avocati, prevazute la art. 5 alin. (9).
(4) Nerespectarea prevederilor alin. (3) atrage nulitatea de drept a actului de instrainare si plata facilitatilor de care s-a beneficiat, majorate cu procentul corespunzator dobânzii legale.
Art. 32
(1)Avocatii au propriul sistem de asigurari sociale.
(2)Sistemul de asigurari sociale al avocatilor este reglementat prin lege si se bazeaza pe contributia acestora, precum si pe alte surse prevazute de lege ori de Statutul Casei de Asigurari a Avocatilor.
(3)Timpul servit in avocatura este considerat vechime in munca.
Art. 33
(1) Pentru asigurarea secretului profesional, actele si lucrarile cu caracter profesional aflate asupra avocatului sau in cabinetul sau sunt inviolabile. Perchezitionarea avocatului, a domiciliului ori a cabinetului sau sau ridicarea de inscrisuri si bunuri nu poate fi facuta decât de procuror, in baza unui mandat emis in conditiile legii.
(2)Nu vor putea fi ascultate si inregistrate, cu nici un fel de mijloace tehnice, convorbirile telefonice ale avocatului si nici nu va putea fi interceptata si inregistrata corespondenta sa cu caracter profesional, decât in conditiile si cu procedura prevazute de lege.
Art. 34
(1) Contactul dintre avocat si clientul sau nu poate fi stânjenit sau controlat, direct sau indirect, de nici un organ al statului.
(2) In cazul in care clientul se afla in stare de arest sau detentie, administratia locului de arest ori detentie are obligatia de a lua masurile necesare pentru respectarea drepturilor prevazute la alin. (1).
Art. 35
Avocatul care profeseaza individual, cabinetele asociate, societatea civila profesionala si societatea civila profesionala cu raspundere limitata au dreptul la sediu profesional in circumscriptia baroului in care sunt inscrisi si la sedii secundare in alt barou din tara sau din strainatate unde sunt luati in evidenta.
Art. 36
Ministerul Justitiei asigura spatiile necesare in vederea desfasurarii activitatii avocatilor in sediul instantelor judecatoresti.
Art. 37
(1)In exercitarea profesiei avocatii sunt ocrotiti de lege, fara a putea fi asimilati functionarului public sau altui salariat.
(2)Insulta, calomnia ori amenintarea savârsite impotriva avocatului in timpul exercitarii profesiei si in legatura cu aceasta se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(3)Lovirea sau alte acte de violenta savârsite impotriva avocatului in conditiile alin. (2) se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.
(4)Actiunea penala se pune in miscare la plângerea prealabila a partii vatamate, iar pentru faptele prevazute la alin. (3), si din oficiu. Retragerea plângerii prealabile sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala.
(5) Avocatul este obligat sa respecte solemnitatea sedintei de judecata, sa nu foloseasca cuvinte sau expresii de natura a aduce atingere autoritatii, demnitatii si onoarei completului de judecata, procurorului, celorlalti avocati si partilor ori reprezentantilor acestora din proces.
(6) Avocatul nu raspunde penal pentru sustinerile facute oral sau in scris, in forma adecvata si cu respectarea prevederilor alin. (5), in fata instantelor de judecata, a organelor de urmarire penala sau a altor organe administrative de jurisdictie si numai daca aceste sustineri sunt in legatura cu apararea in acea cauza si sunt necesare stabilirii adevarului.
(7) Nerespectarea de catre avocat a prevederilor alin. (5) si (6) constituie abatere disciplinara grava. Raspunderea disciplinara nu exclude raspunderea juridica penala sau civila, dupa caz
Art. 37^1
Urmarirea penala si trimiterea in judecata a avocatului pentru fapte penale savârsite in exercitarea profesiei sau in legatura cu aceasta se pot face numai cu aprobarea procurorului general al parchetului de pe lânga curtea de apel in a carei raza de competenta s-au savârsit faptele.
Sectiunea 2 - Indatoririle avocatilor
Art. 38
Avocatul este dator sa studieze temeinic cauzele care i-au fost incredintate, angajate sau din oficiu, sa se prezinte la fiecare termen la instantele de judecata sau la organele de urmarire penala ori la alte institutii, conform mandatului incredintat, sa manifeste constiinciozitate si probitate profesionala, sa pledeze cu demnitate fata de judecatori si de partile din proces, sa depuna concluzii scrise sau note de sedinta ori de câte ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta ori instanta de judecata dispune in acest sens. Nerespectarea imputabila a acestor indatoriri profesionale constituie abatere disciplinara.
Art. 39
Avocatul este obligat sa acorde asistenta juridica in cauzele in care a fost desemnat din oficiu sau gratuit de catre barou.
Art. 40
Avocatul este obligat sa se asigure pentru raspunderea profesionala, in conditiile stabilite prin statutul profesiei.
Art. 41
Avocatul este obligat sa participe la toate sedintele convocate de consiliul baroului, la activitatile profesionale si la sedintele organelor de conducere din care face parte. Absentarea repetata si in mod nejustificat constituie abatere disciplinara.
Art. 42
Avocatul este obligat sa tina evidentele cerute de lege si de statut cu privire la cauzele in care s-a angajat si sa achite cu regularitate si la timp taxele si contributiile stabilite pentru formarea bugetului baroului si a fondurilor Casei de Asigurari a Avocatilor din România si ale filialelor. Bugetul U.N.B.R. este format din contributiile barourilor, stabilite conform legii si statutului profesiei.
Art. 43
Avocatul este obligat sa restituie actele ce i s-au incredintat persoanei de la care le-a primit.
Art. 44
(1)Avocatul nu poate asista sau reprezenta parti cu interese contrare in aceeasi cauza sau in cauze conexe si nu poate pleda impotriva partii care l-a consultat mai inainte in legatura cu aspectele litigioase concrete ale pricinii.
(2)Avocatul nu poate fi ascultat ca martor si nu poate furniza relatii nici unei autoritati sau persoane cu privire la cauza care i-a fost incredintata, decât daca are dezlegarea prealabila, expresa si scrisa din partea tuturor clientilor sai interesati in cauza.
(3)Calitatea de martor are intâietate fata de calitatea de avocat cu privire la faptele si imprejurarile pe care acesta le-a cunoscut inainte de a fi devenit aparator sau reprezentant al vreunei parti in cauza.
(4)Daca a fost ascultat ca martor, avocatul nu mai poate desfasura nici o activitate profesionala in acea cauza.
(5)Avocatul nu poate indeplini functia de expert sau de traducator in cauza in care este angajat aparator.
Art. 45
(1) Avocatul este obligat sa poarte roba in fata instantelor judecatoresti.
(2) Caracteristicile robei sunt cele stabilite prin statutul profesiei.
(3) Purtarea robei in afara incintei instantei judecatoresti este interzisa, cu exceptia cazurilor in care avocatul este delegat de catre organele profesiei sa reprezinte baroul sau U.N.B.R. intr-o ocazie care impune aceasta tinuta.
Art. 46
(1)Este interzis avocatului ca, in mod nemijlocit sau prin persoane interpuse, sa foloseasca procedee incompatibile cu demnitatea profesiei in scopul dobândirii clientelei.
(2)De asemenea, este interzis avocatului sa foloseasca mijloace de reclama sau de publicitate in acelasi scop. Statutul stabileste cazurile si masura in care avocatul poate informa publicul cu privire la exercitarea profesiei sale.
Capitolul IV - Organizarea profesiei de avocat
Sectiunea 1 - Baroul
Art. 47
(1)Profesia de avocat este organizata si functioneaza in baza principiului autonomiei, in limitele competentelor prevazute in prezenta lege.
(2)Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai prin vot secret.
(3)Organele de conducere colegiale iau hotarâri numai prin vot deschis. Deliberarile si votul constituie secret profesional.
Art. 48
(1)Baroul este constituit din toti avocatii dintr-un judet sau din municipiul Bucuresti. Sediul baroului este in orasul de resedinta al judetului, respectiv in municipiul Bucuresti.
(2)Baroul are personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu.
(3)Contributia avocatilor la realizarea bugetului este stabilita de consiliul baroului.
(4)Patrimoniul baroului poate fi folosit in activitati producatoare de venituri, in conditiile legii.
Art. 49
Organele de conducere ale baroului sunt:
a)adunarea generala;
b)consiliul;
c)decanul.
Art. 50
(1)Adunarea generala este formata din toti avocatii inscrisi in tabloul baroului cu drept de exercitare a profesiei.
(2)Adunarea generala are urmatoarele competente:
a)stabileste masuri pentru exercitarea profesiei in baroul respectiv, in limitele legii si ale statutului;
b)alege si revoca decanul, membrii consiliului, membrii comisiei de cenzori si pe cei ai comisiei de disciplina. Decanul este ales pentru un mandat de 4 ani si poate fi reales o singura data. Decanul se alege dintre avocatii cu o vechime de minimum 8 ani in profesie;
c)alege delegatii baroului la Congresul avocatilor;
d)aproba proiectul de buget al baroului si da descarcare consiliului cu privire la activitatea si gestiunea sa.
Art. 51
(1)Adunarea generala ordinara se intruneste anual, in primul trimestru, la convocarea consiliului baroului.
(2) Convocarea se face prin afisare la sediul baroului, la sediul serviciilor de asistenta din judet si prin publicare intr-un ziar local cu cel putin 15 zile inainte de data stabilita.
(3)Adunarea generala extraordinara poate fi convocata de consiliul sau de comisia de cenzori ale baroului.
(4)La cererea a peste o treime din totalul membrilor baroului consiliul este obligat sa convoace adunarea generala extraordinara in termen de cel mult 15 zile de la primirea cererii. In acest caz procedura convocarii va fi efectuata cu cel putin 7 zile inainte de data stabilita.
(5)Sedinta adunarii generale este condusa de decan impreuna cu 5 membri alesi prin vot deschis de cei prezenti, dintre care unul va fi desemnat secretar. In caz de alegere sau de revocare a decanului ori a membrilor consiliului nici unul dintre acestia nu va face parte din prezidiu, iar sedinta va fi condusa de cel mai in vârsta membru prezent.
Art. 52
(1)Adunarea generala este legal constituita cu participarea majoritatii membrilor sai.
(2)In cazul in care numarul legal nu este intrunit, prezidiul adunarii generale, de fata cu cei prezenti, stabileste o noua adunare generala in termen de cel mult 15 zile. Consiliul baroului are obligatia sa indeplineasca procedura convocarii cu cel putin 7 zile inainte de data fixata.
(3)Adunarea generala convocata in aceste conditii este legal constituita cu participarea a cel putin o treime din numarul total al membrilor sai.
(3^1) Adunarile generale de alegere a organelor de conducere a baroului sunt legal constituite numai cu prezenta majoritatii membrilor baroului. Pentru Baroul Bucuresti alegerea organelor de conducere a baroului se face prin desemnare de reprezentanti - electori, potrivit procedurii stabilite prin statutul profesiei.
(4) Hotarârile adunarii generale se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti, in afara de cazurile in care legea prevede alt cvorum de sedinta si de vot.
Art. 53
(1)Consiliul baroului este format din 5 pâna la 15 membri, alesi pe o perioada de 4 ani. Decanul si prodecanul se includ in acest numar.
(2) Consiliul baroului are urmatoarele atributii:
a) adopta hotarâri pentru aplicarea si respectarea prevederilor prezentei legi si ale statutului profesiei;
b) duce la indeplinire hotarârile Consiliului U.N.B.R. si ale adunarii generale a baroului;
c) intocmeste, modifica si da publicitatii tabloul anual al avocatilor, membri ai baroului, si il comunica celor in drept;
d) adopta masuri pentru organizarea controlului profesional, disciplinar si deontologic, pentru solutionarea sesizarilor si reclamatiilor, in conditiile prevazute de lege si de statutul profesiei;
e) verifica si constata indeplinirea conditiilor legale ale cererilor de primire in profesie si aproba primirea in profesie cu examen sau cu scutire de examen;
f) hotaraste asupra starii de incompatibilitate si asupra incetarii acesteia;
g) solutioneaza cererile de transfer in conformitate cu prevederile legii si ale statutului profesiei;
h) verifica si constata daca actele privind constituirea, modificarea si schimbarea formelor de exercitare a profesiei, precum si conventiile de grupare sau de conlucrare profesionala indeplinesc conditiile prevazute de lege si de statutul profesiei; organizeaza si tine evidenta acestora;
i) coordoneaza activitatea filialelor sau sucursalelor Casei de Asigurari a Avocatilor din raza de competenta;
j) organizeaza conferintele de stagiu, cercurile de studii si editeaza publicatiile baroului;
k) organizeaza si indruma activitatea serviciilor de asistenta juridica din judet, potrivit legii si statutului profesiei;
l) sesizeaza comisia de disciplina cu judecarea abaterilor disciplinare ale avocatilor;
m) suspenda din exercitarea profesiei, pe durata neplatii taxelor, avocatul care nu achita taxele si contributiile prevazute de lege si de statutul profesiei timp de 3 luni de la scadenta acestora, daca a fost avertizat despre neplata si nu s-a conformat obligatiei;
n) solutioneaza contestatiile impotriva deciziei decanului privind onorariile;
o) stabileste cota de contributie a avocatilor la bugetul baroului;
p) accepta donatiile si legatele facute baroului;
q) aproba statul de functii si angajeaza personalul baroului;
r) intocmeste proiectul de buget anual, pe care il supune adunarii generale si administreaza patrimoniul baroului;
s) prezinta anual adunarii generale, spre aprobare, raportul de activitate a consiliului si a decanului, de gestiune curenta si de gestionare a patrimoniului baroului;
t) alege prodecanul baroului;
u) solutioneaza plângerile si contestatiile impotriva deciziilor decanului baroului;
v) indeplineste orice alte atributii prevazute de lege sau hotarâte de Consiliul U.N.B.R. ori de biroul executiv al U.N.B.R.
Art. 54
Consiliul baroului lucreaza legal in prezenta a doua treimi din numarul membrilor sai si ia hotarâri valabile cu votul majoritatii membrilor prezenti.
Art. 55
(1)Decanul baroului are urmatoarele competente:
a)reprezinta baroul in raporturile acestuia cu persoanele fizice si juridice din tara si din strainatate;
b)convoaca si prezideaza sedintele consiliului baroului;
c)aproba cererile de asistenta juridica gratuita;
d)exercita caile de atac impotriva hotarârilor comisiei de disciplina si impotriva deciziilor consiliului baroului pentru care sunt prevazute cai de atac;
e)ordonanteaza cheltuielile baroului;
f)ia masuri privind conducerea baroului care nu sunt de competenta adunarii generale sau a consiliului baroului.
g) indeplineste orice alte atributii prevazute de lege sau hotarâte de organele de conducere ale U.N.B.R. si date in competenta sa
(2) Prodecanul il inlocuieste pe decan la cererea sau in absenta acestuia.
(3) Daca decanul si prodecanul sunt in imposibilitate temporara de a-si exercita functiile, consiliul baroului poate delega un consilier pentru a indeplini, in tot sau in parte, atributiile decanului."
(4) La Baroul Bucuresti, consiliul baroului alege 2 prodecani. Decanul este inlocuit, la cerere sau in absenta sa, de catre prodecanul pe care il desemneaza in scris.
Art. 56
Avocatul nemultumit de decizia decanului o poate ataca la consiliul baroului.
Sectiunea 2 - Uniunea Nationala a Barourilor din România - U.N.B.R.
Art. 57
(1) Uniunea Nationala a Barourilor din România - U.N.B.R. este formata din toate barourile din România si are sediul in capitala tarii, municipiul Bucuresti.
(2) U.N.B.R. este persoana juridica de interes public, are patrimoniu si buget proprii.
(3) Bugetul U.N.B.R. se formeaza din contributia barourilor in cote stabilite de Congresul avocatilor. Patrimoniul U.N.B.R. poate fi folosit si in activitati producatoare de venituri, in conditiile legii.
(4) Baroul de avocati se constituie si functioneaza numai in cadrul U.N.B.R., potrivit prezentei legi si statutului profesiei.
(5) U.N.B.R. este succesoarea de drept a Uniunii Avocatilor din România.
Art. 58
(1) Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt:
a) Congresul avocatilor;
b) Consiliul U.N.B.R.;
c) Comisia permanenta a U.N.B.R.;
d) presedintele U.N.B.R.
(2) In cadrul U.N.B.R. se constituie si functioneaza:
a) Comisia centrala de cenzori;
b) Comisia centrala de disciplina;
c) aparatul tehnic-administrativ.
Art. 59
(1) Congresul avocatilor este constituit din delegati ai fiecarui barou, potrivit normei de reprezentare stabilite de statutul profesiei, si din membrii Consiliului U.N.B.R.
(2) Congresul avocatilor se intruneste anual in sesiune ordinara, la convocarea Consiliului U.N.B.R.
(3) La cererea a cel putin unei treimi din numarul barourilor, Consiliul U.N.B.R. este obligat sa convoace Congresul avocatilor in sesiune extraordinara
Art. 60
(1)Convocarea congresului se face cu cel putin o luna inainte de data stabilita, prin instiintarea in scris a barourilor si prin publicare intr-un ziar central. Consiliile barourilor sunt obligate sa afiseze data convocarii si ordinea de zi la sediul baroului si la instantele judecatoresti din raza acestora.
(2)Barourile sunt obligate sa isi aleaga delegatii cu cel putin 10 zile inainte de congres.
(3)Congresul este legal constituit in prezenta a doua treimi din numarul membrilor sai si adopta hotarâri cu votul majoritatii membrilor prezenti.
Art. 61
(1) Congresul avocatilor are urmatoarele atributii:
a) analizeaza si aproba raportul anual al Consiliului U.N.B.R.;
b) alege Comisia centrala de cenzori si Consiliul de conducere al Casei de Asigurari a Avocatilor;
c) face propuneri autoritatilor cu drept de initiativa legislativa privind profesia de avocat;
d) adopta si modifica statutul profesiei si statutul Casei de Asigurari a Avocatilor, in conformitate cu prevederile prezentei legi si pe baza proiectelor intocmite de Consiliul U.N.B.R.;
e) adopta hotarâri privitoare la relatiile dintre barouri, perfectionarea pregatirii profesionale si respectarea regulilor deontologice ale profesiei;
f) alege si revoca membrii Comisiei centrale de disciplina. Fiecare barou are dreptul de a propune câte un candidat pentru Comisia centrala de disciplina. Competenta si procedura de judecata ale Comisiei centrale de disciplina se stabilesc prin statut;
g) aproba bugetul anual al Casei de Asigurari a Avocatilor si executia bugetara anuala;
h) aproba bugetul anual al U.N.B.R. si executia bugetara anuala a acestuia si stabileste cota de contributie a barourilor la formarea bugetului U.N.B.R. Cheltuielile necesare organizarii congreselor se suporta de catre fiecare barou in functie de numarul reprezentantilor sai.
Art. 62
(1) Consiliul U.N.B.R. este format din decanii barourilor si reprezentantii barourilor alesi potrivit normei de reprezentare stabilite in statutul profesiei.
(2) Mandatul de membru al Consiliului U.N.B.R. este de 4 ani. In cazul incetarii mandatului unuia dintre ei, inlocuitorul sau executa diferenta de mandat. Inlocuitorul este desemnat in conditiile prevazute la alin. (1).
(3) In caz de schimbare a decanului unui barou noul decan il inlocuieste de drept pe predecesorul sau. Celelalte vacante sunt completate la proximul congres al avocatilor.
(4) Consiliul U.N.B.R. se intruneste trimestrial la convocarea presedintelui U.N.B.R. Convocarea se face cu cel putin 15 zile inainte de data sedintei.
(5) La cererea a cel putin unei treimi din numarul membrilor Consiliului U.N.B.R. sau in situatii exceptionale, presedintele U.N.B.R. va convoca Consiliul U.N.B.R. in sedinta extraordinara, in cel mult 10 zile de la data solicitarii sau a evenimentului justificativ.
(6) Consiliul U.N.B.R. lucreaza in prezenta a cel putin doua treimi din numarul membrilor sai si adopta hotarâri valabile cu votul majoritatii membrilor prezenti.
Art. 63
Consiliul U.N.B.R. are urmatoarele atributii:
a) este organul reprezentativ si deliberativ al barourilor din România si asigura activitatea permanenta a U.N.B.R.;
b) duce la indeplinire hotarârile Congresului avocatilor;
c) rezolva orice probleme interesând profesia de avocat intre sesiunile Congresului avocatilor, cu exceptia acelora care sunt date in competenta exclusiva a Congresului avocatilor;
d) exercita controlul asupra activitatii si asupra hotarârilor Comisiei permanente a U.N.B.R.;
e) organizeaza examenul de verificare a cunostintelor de drept românesc si de limba româna ale avocatilor straini;
f) organizeaza si conduce activitatea Institutului National de Pregatire si Perfectionare a Avocatilor, constituit ca persoana juridica de drept privat nonprofit si care nu face parte din sistemul national de invatamânt si nu este supus procedurilor de autorizare si acreditare;
g) adopta hotarâri in toate problemele privind pregatirea si perfectionarea profesionala a avocatilor, precum si recomandari privind relatiile dintre barouri;
h) asigura caracterul unitar al examenelor de primire si de definitivare in profesie;
i) organizeaza si supravegheaza serviciul statistic general al U.N.B.R.;
j) organizeaza si editeaza publicatiile U.N.B.R. si sprijina publicatiile barourilor;
k) intocmeste proiectul de buget al U.N.B.R. si il supune spre aprobare Congresului avocatilor, precum si executia bugetara anuala a bugetului U.N.B.R.;
l) intocmeste raportul anual de activitate si de gestiune a patrimoniului U.N.B.R. si le supune spre aprobare Congresului avocatilor;
m) staruie pentru realizarea bugetului U.N.B.R. si executarea de catre barouri a hotarârilor adoptate de Congresul avocatilor si de Consiliul U.N.B.R.;
n) alege si revoca presedintele si vicepresedintii U.N.B.R. si membrii Comisiei permanente a U.N.B.R., dintre membrii sai, avocati cu o vechime mai mare de 10 ani in profesie, pentru un mandat de 4 ani;
o) verifica legalitatea si temeinicia deciziilor de primire in profesie, date de catre consiliile barourilor, la cererea persoanelor interesate;
p) anuleaza hotarârile barourilor pentru cauze de nelegalitate si rezolva plângerile si contestatiile facute impotriva hotarârilor adoptate de consiliile barourilor, in cazurile prevazute de lege si de statutul profesiei;
q) infiinteaza Casa Centrala de Credit si Ajutor a Avocatilor si controleaza activitatea acesteia;
r) coordoneaza activitatea Casei de Asigurari a Avocatilor si adopta regulamentul acesteia;
s) indeplineste si alte atributii prevazute de lege si adopta hotarâri in interesul profesiei, cu respectarea legii;
t) acorda, la propunerea Comisiei permanente a U.N.B.R., titlul de membru de onoare, respectiv de presedinte de onoare al U.N.B.R.
Art. 64
Comisia permanenta a U.N.B.R. se compune din 15 membri, dintre care 5 membri sunt reprezentanti ai Baroului Bucuresti, iar 10 membri sunt reprezentanti ai celorlalte barouri din tara. Presedintele si vicepresedintii U.N.B.R. sunt membri de drept ai Comisiei permanente a U.N.B.R. si se includ in cei 15 membri. Mandatul membrilor Comisiei permanente a U.N.B.R. este de 4 ani. In caz de incetare a mandatului unui membru al Comisiei permanente a U.N.B.R., desemnarea inlocuitorului se face pe aceleasi criterii si inlocuitorul executa diferenta de mandat. Unul dintre membrii Comisiei permanente a U.N.B.R. indeplineste functia de secretar al acesteia si este desemnat prin vot de Comisia permanenta a U.N.B.R. Presedintele U.N.B.R. este si presedintele Comisiei permanente a U.N.B.R
Art. 65
(1) Comisia permanenta a U.N.B.R. are urmatoarele atributii:
a) este organul executiv al Consiliului U.N.B.R., cu activitate permanenta si de legatura cu barourile U.N.B.R.;
b) duce la indeplinire hotarârile Congresului avocatilor si ale Consiliului U.N.B.R. si supravegheaza executarea acestor hotarâri de catre barouri, adoptând decizii corespunzatoare;
c) organizeaza serviciile Consiliului U.N.B.R. si serviciile proprii si angajeaza personalul acestora;
d) asigura executia bugetara si urmareste realizarea resurselor bugetului U.N.B.R.;
e) accepta donatiile si legatele facute U.N.B.R.;
f) in realizarea atributiilor sale, emite decizii executorii.
(2) Comisia permanenta a U.N.B.R. este condusa de presedintele U.N.B.R. si lucreaza valabil in prezenta majoritatii membrilor sai si tot astfel adopta deciziile.
(3) Comisia permanenta a U.N.B.R. indeplineste si alte atributii stabilite de lege sau de organele ierarhice ale profesiei
Art. 66
(1) Presedintele U.N.B.R. are urmatoarele atributii:
a) reprezinta U.N.B.R. in relatiile cu persoanele fizice si juridice din tara si din strainatate;
b) incheie conventii, acorduri si contracte in numele U.N.B.R., cu autorizarea Consiliului U.N.B.R.;
c) convoaca si conduce sedintele Consiliului U.N.B.R. si ale Comisiei permanente a U.N.B.R.;
d) ordonanteaza cheltuielile bugetare si extrabugetare ale U.N.B.R.;
e) semneaza actele Consiliului si ale Comisiei permanente ale U.N.B.R.;
f) supravegheaza relatiile dintre structurile centrale ale profesiei si barouri, precum si relatiile dintre barouri;
g) acorda sprijin si ajutor barourilor in relatiile lor cu autoritatile centrale si locale;
h) vegheaza la asigurarea conditiilor corespunzatoare de desfasurare a activitatii avocatilor la instantele judecatoresti si la organele de urmarire penala.
(2) Presedintele este inlocuit, la cerere sau in absenta sa, de catre vicepresedintele pe care il desemneaza in acest scop
Art. 67
Consiliul U.N.B.R. stabileste personalul necesar indeplinirii atributiilor functiei pentru presedintele U.N.B.R.
Capitolul V - Asistenta judiciara
Art. 68
(1)Baroul asigura asistenta judiciara in toate cazurile in care apararea este obligatorie potrivit legii, precum si la cererea instantelor de judecata, a organelor de urmarire penala sau a organelor administratiei publice locale in cazurile in care acestea apreciaza ca persoanele se gasesc in imposibilitate vadita de a plati onorariul.
(2)In cazuri de exceptie, daca drepturile persoanei lipsite de mijloace materiale ar fi prejudiciate prin intârziere, decanul baroului poate aproba acordarea de asistenta gratuita.
(3)Baroul organizeaza servicii de asistenta judiciara la sediile tuturor instantelor de judecata din judet, care asigura asistenta juridica, si la organele de urmarire penala locale, conduse de câte un avocat definitiv, numit de consiliul baroului, si coordonate de un membru al consiliului.
Art. 69
(1)In cauzele in care asistenta judiciara este acordata din oficiu la cererea instantelor de judecata sau a organelor de urmarire penala, plata onorariilor se face din fondurile Ministerului Justitiei.
(2)In cauzele in care asistenta judiciara este acordata din oficiu la cererea organelor administratiei publice locale, plata onorariilor se face din fondurile acestor organe.
Capitolul VI - Raspunderea disciplinara
Art. 70
(1)Avocatul raspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi sau ale statutului, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum si pentru orice fapte savârsite in legatura cu profesia sau in afara acesteia, care sunt de natura sa prejudicieze onoarea si prestigiul profesiei sau ale institutiei.
(2)Avocatul care conduce asistenta judiciara de pe lânga fiecare instanta este obligat sa sesizeze in scris consiliului baroului faptele comise de orice avocat, in conditiile prevederilor alin. (1).
(3)Instantele judecatoresti si parchetele Ministerului Public sunt obligate sa inainteze consiliului baroului orice plângere facuta impotriva unui avocat si sa il instiinteze despre orice actiune de urmarire penala sau de judecata pornita impotriva unui avocat.
Art. 71
(1)Anchetarea abaterii si exercitarea actiunii disciplinare sunt de competenta consiliului baroului.
(2) Anchetarea abaterii si exercitarea actiunii disciplinare privind decanii barourilor si membrii Consiliului U.N.B.R. sunt de competenta Consiliului U.N.B.R. Persoana anchetata sau trimisa in judecata disciplinara nu participa la luarea hotarârii.
(3)Membrii comisiei permanente care sunt anchetati nu pot participa la dezbaterile privind luarea deciziei de exercitare a actiunii disciplinare.
(4)In toate cazurile actiunea disciplinara poate fi exercitata in termen de cel mult un an de la data savârsirii abaterii.
Art. 72
(1)In cadrul fiecarui barou se organizeaza si functioneaza o comisie de disciplina care judeca, in prima instanta si in complet de 3 membri, abaterile disciplinare savârsite de avocatii din acel barou.
(2) In cadrul U.N.B.R. este organizata si functioneaza Comisia centrala de disciplina, care judeca:
a) ca instanta de fond, in complet de 3 membri, abaterile savârsite de membrii Consiliului U.N.B.R. si de decanii barourilor;
b) in contestatie, in complet de 5 membri, potrivit prevederilor statutului profesiei.
(3) Recursul declarat impotriva deciziei disciplinare a Comisiei centrale de disciplina, ca instanta de fond, este judecat de Consiliul U.N.B.R. constituit ca instanta disciplinara in plenul sau, in afara de persoana implicata in cauza.
(4) Impotriva hotarârilor pronuntate potrivit alin. (2) si (3), partea interesata poate declara recurs la sectia de contencios a Curtii de Apel Bucuresti, a carei hotarâre este definitiva si irevocabila.
(5) Procedura judecarii abaterilor disciplinare este stabilita in statutul profesiei si se completeaza cu prevederile Codului de procedura civila
Art. 73
(1)Sanctiunile disciplinare sunt:
a)mustrarea;
b)avertismentul;
c) amenda de la 500.000 lei la 5.000.000 lei, care se face venit la bugetul baroului. Plata amenzii se va face in termen de 30 de zile de la data ramânerii definitive a hotarârii disciplinare. Neachitarea in acest termen atrage suspendarea de drept din exercitiul profesiei, pâna la achitarea sumei. Limitele amenzii disciplinare se actualizeaza periodic de catre Consiliul U.N.B.R., in functie de rata inflatiei.
d)interdictia de a exercita profesia pe o perioada de la o luna la un an;
e)excluderea din profesie.
(2)In perioada interdictiei avocatul nu poate presta sub nici o forma asistenta juridica, nu poate face uz de calitatea de avocat si nu poate participa la activitatea organelor profesiei.
(3)Impotriva deciziei disciplinare pot declara recurs persoana interesata, decanul baroului si presedintele uniunii, in termen de 15 zile de la comunicare.
Art. 74
(1)In caz de abatere evidenta si grava, instanta disciplinara poate lua masura suspendarii avocatului din exercitiul profesiei pâna la judecarea definitiva a cauzei.
(2)Impotriva incheierii prin care s-a luat aceasta masura se poate declara recurs in termen de 5 zile de la comunicare.
(3)Recursul este suspensiv de executare si va fi solutionat de urgenta.
Capitolul VII - Casa de Asigurari a Avocatilor
Art. 75
(1) In cadrul U.N.B.R. este organizata si functioneaza Casa de Asigurari a Avocatilor, in scopul stabilirii si acordarii pensiilor si ajutoarelor sociale cuvenite avocatilor si urmasilor acestora cu drepturi proprii la pensie, in conditiile prevazute de legea speciala.
(2) Organizarea si functionarea Casei de Asigurari a Avocatilor se stabilesc de Congresul avocatilor prin statutul acesteia.
Art. 76
(1)Sunt membri ai Casei de Asigurari a Avocatilor toti avocatii in activitate, avocatii pensionari si urmasii acestora cu drepturi proprii la pensie si la ajutoare sociale.
(2) Avocatul inscris in barou, cu drept de exercitare a profesiei, este obligat sa contribuie la constituirea fondului Casei de Asigurari a Avocatilor. Contributia nu poate fi mai mica decât suma stabilita de Consiliul U.N.B.R., astfel incât sa acopere nevoile curente de plata ale Casei de Asigurari a Avocatilor. Avocatii pot face parte si din alte forme de asigurari sociale.
Art. 77
(1)Perioada in care un avocat este deputat sau senator este luata in calcul la stabilirea vechimii in avocatura. Indemnizatia de parlamentar si celelalte drepturi banesti incasate se considera venituri din profesie si se iau in calcul la stabilirea pensiei de catre Casa de Asigurari a Avocatilor.
(2)Raporturile banesti intre Casa de Asigurari a Avocatilor si asigurarile sociale de stat se reglementeaza potrivit legii.
Art. 78
(1)Casa de Asigurari a Avocatilor are personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu. Sediul sau este in municipiul Bucuresti. Patrimoniul sau poate fi folosit in activitati economice producatoare de venituri, in conditiile legii, cu autorizarea consiliului uniunii.
(2)Casa de Asigurari a Avocatilor poate infiinta sucursale sau filiale, in conditiile si cu procedura prevazute in statutul de organizare si functionare a acesteia.
Art. 79
(1)Casa de Asigurari a Avocatilor este condusa si administrata de un consiliu format din 5 membri, dintre care 3 avocati in activitate si 2 avocati pensionari, alesi de congres pe o perioada de 4 ani.
(2) Consiliul alege din rândurile sale un presedinte si un vicepresedinte. Unul dintre membri, desemnat de presedinte, indeplineste si functia de secretar al consiliului.
Art. 80
(1)Controlul financiar al Casei de Asigurari a Avocatilor se exercita de catre comisia de cenzori, compusa din 3 membri, dintre care 2 avocati in activitate si un avocat pensionar.
(2)Barourile si avocatii sunt obligati sa puna la dispozitie comisiei de cenzori si inspectorilor financiari ai Casei de Asigurari a Avocatilor toate datele privind veniturile asupra carora se retine contributia pentru fondul de pensii si ajutoare sociale.
Capitolul VII^1 - Exercitarea in România a profesiei de catre avocatii care au obtinut calificarea profesionala in unul dintre statele membre ale Uniunii Europene si ale Spatiului Economic European
Sectiunea 1 - Dispozitii generale
Art. 80^1
Dispozitiile prezentului capitol se aplica avocatilor care si-au obtinut calificarea profesionala in unul dintre statele membre ale Uniunii Europene si ale Spatiului Economic European, care isi exercita profesia pe teritoriul României:
a) in mod independent sau in asociere;
b) ca avocati salariati in România;
c) prin prestarea de servicii.
Art. 80^2
In sensul prezentului capitol:
a) avocat reprezinta orice persoana provenind dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European, care este autorizata sa-si desfasoare activitatile profesionale sub titlul profesional corespunzator obtinut intr-un stat membru;
b) stat membru de origine reprezinta statul membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European, in care un avocat a obtinut dreptul de a utiliza unul dintre titlurile profesionale prevazute la lit. a), inainte de a practica profesia de avocat in România;
c) titlu profesional din statul membru de origine reprezinta titlul profesional utilizat in statul membru unde un avocat a obtinut dreptul de a folosi acest titlu, inainte de a practica profesia de avocat in România;
d) grupare reprezinta orice entitate, cu sau fara personalitate juridica, organizata potrivit legislatiei unui stat membru, in cadrul careia avocatii isi desfasoara activitatile profesionale impreuna, sub nume comun;
e) titlu profesional din România reprezinta titlul profesional sub care un avocat este inscris in Tabloul avocatilor din România;
f) autoritatea româna competenta este structura din cadrul Uniunii Nationale a Barourilor din România, desemnata potrivit statutului.
Art. 80^3
Avocatii care profeseaza in România sub titlul profesional din statul membru de origine pot desfasura aceleasi activitati profesionale ca si avocatii care profeseaza sub titlul profesional obtinut in România, pot acorda asistenta juridica si pot reprezenta persoane fizice sau persoane juridice in fata instantelor române, referitor la dreptul statului membru de origine, dreptul comunitar, dreptul international, precum si dreptul românesc, cu respectarea regulilor de procedura aplicabile in fata instantelor române.
Art. 80^4
(1) Avocatii care profeseaza in România sub titlul profesional din statul membru de origine vor folosi denumirea sub care isi desfasoara profesia in statul membru de origine, exprimata in limba oficiala sau in una dintre limbile oficiale ale statului membru de origine respectiv.
(2) Pe lânga denumirea prevazuta la alin. (1), in denumire se va mentiona, alaturi de forma juridica de exercitare a profesiei in România, si forma juridica a gruparii din statul membru de origine.
(3) Autoritatea româna competenta poate cere unui avocat care profeseaza sub titlul profesional obtinut in statul membru de origine sa indice gruparea profesionala din care face parte in statul membru de origine sau autoritatea judiciara in cadrul careia este admis sa-si exercite profesia, potrivit legii din statul membru de origine.
(4) Avocatul care obtine admiterea in profesia de avocat in România in conditiile art. 805 sau 8014 are dreptul sa foloseasca titlul profesional din statul membru de origine, exprimat in limba oficiala sau in una dintre limbile oficiale ale statului membru de origine, alaturi de titlul profesional corespunzator profesiei de avocat din România.
Art. 80^5
(1) Indiferent de forma de exercitare a activitatii pe teritoriul României, avocatii care profeseaza sub titlul profesional din statul membru de origine pot solicita oricând recunoasterea diplomelor, in vederea admiterii in profesia de avocat si a practicarii acesteia sub titlul profesional din România.
(2) In vederea recunoasterii diplomelor in România, solicitantul va trebui sa sustina, la alegere, un examen de verificare a cunostintelor sau sa efectueze un stagiu de 3 ani in domeniul dreptului românesc.
(3) Uniunea Nationala a Barourilor din România va stabili componenta comisiei de evaluare, precum si continutul si modul de desfasurare a examenului sau a stagiului, dupa caz.
(4) La depunerea cererii de recunoastere a diplomei, in vederea determinarii continutului si modului de desfasurare a examenului sau a perioadei de stagiu, comisia de evaluare va verifica in prealabil daca experienta profesionala dobândita de solicitant este de natura sa acopere in tot sau in parte diferentele existente intre dreptul românesc si cel al statului membru de origine in care a fost obtinuta diploma, in vederea exceptarii partiale sau totale de la indeplinirea conditiilor prevazute la alin. (2).
(5) Prevederile prezentului articol se completeaza cu dispozitiile legislatiei-cadru privind recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale.
Art. 80^6
(1) Autoritatea competenta româna si autoritatile competente din statele membre de origine colaboreaza in vederea aplicarii corespunzatoare a dispozitiilor prezentei legi, informatiile care se obtin in cadrul acestor colaborari fiind confidentiale.
(2) Autoritatea competenta din statul membru de origine poate formula observatii in cadrul procedurilor disciplinare care se desfasoara impotriva unui avocat care profeseaza sub titlul profesional din acel stat.
Sectiunea 2 - Exercitarea cu caracter permanent a profesiei in România de catre avocatii care au obtinut calificarea profesionala in unul dintre statele membre ale Uniunii Europene si ale Spatiului Economic European
Art. 80^7
(1) In conditiile prezentei sectiuni, oricare dintre avocatii prevazuti la art. 802 lit. a) poate desfasura pe teritoriul României, cu caracter permanent si sub titlul profesional din statul membru de origine, activitatile prevazute la art. 803.
(2) Avocatii care isi exercita in mod permanent activitatea pe teritoriul României pot dobândi titlul profesional din România fie in conditiile prevazute la art. 805, fie potrivit art. 8014.
Art. 80^8
(1) Avocatul care doreste sa profeseze in România sub titlul profesional din statul membru in care si-a obtinut calificarea profesionala se inscrie in tabloul special tinut de barourile române, in conditiile prezentului articol, ale art. 12 alin. (6) si ale statutului profesiei.
(2) Autoritatea româna competenta inscrie avocatul solicitant pe baza prezentarii unui certificat care atesta inregistrarea lui la autoritatea competenta din statul membru de origine. Autoritatea româna competenta informeaza autoritatea competenta din statul membru de origine despre inscriere.
(3) Certificatul prevazut la alin. (2) trebuie sa fie eliberat cu cel mult 3 luni inainte de formularea cererii de inscriere in Tabloul avocatilor din România.
(4) La publicarea numelor avocatilor inscrisi in România, autoritatea româna competenta va publica si numele avocatilor inscrisi potrivit prezentei sectiuni.
Art. 80^9
(1) Avocatilor care profeseaza sub titlul profesional din statul membru de origine li se asigura reprezentarea corespunzatoare in asociatiile profesionale ale avocatilor din România, potrivit dispozitiilor prezentei legi si ale statutului profesiei; ei au cel putin dreptul de a participa la alegerea organelor de conducere ale acestor asociatii.
(2) Avocatii care profeseaza sub titlul profesional din statul membru de origine sunt obligati fie sa se asigure pentru raspundere profesionala, in conditiile stabilite prin statutul profesiei, fie sa devina membri ai Casei de Asigurari a Avocatilor, in conditiile prevazute la cap. VII.
(3) Avocatii pot fi scutiti de obligatiile prevazute la alin. (2), daca fac dovada unei asigurari platite sau a unei alte garantii date in conditiile legii statului membru de origine, in masura in care asigurarea sau garantia este echivalenta din punctul de vedere al conditiilor si al acoperirii. Daca acoperirea este doar partiala, avocatii trebuie sa incheie o asigurare suplimentara pentru a acoperi aspectele care nu se regasesc in asigurarea sau in garantia data potrivit reglementarilor din statul membru de origine.
Art. 80^10
Avocatii inscrisi in România sub titlul profesional din statul membru de origine pot profesa ca salariati in oricare dintre formele de organizare a profesiei, permise pentru avocatii care profeseaza sub titlul profesional obtinut in România.
Art. 80^11
Avocatii care profeseaza in România sub titlul profesional din statul membru de origine se supun acelorasi reguli de conduita profesionala prevazute in prezenta lege si in statutul profesiei ca si avocatii care profeseaza sub titlul profesional obtinut in România, pentru activitatile desfasurate pe teritoriul tarii.
Art. 80^12
(1) Avocatii prevazuti in prezentul capitol raspund disciplinar pentru nerespectarea prezentei legi sau a statutului, potrivit prevederilor cap. VI.
(2) Inainte de initierea procedurilor disciplinare impotriva unui avocat care profeseaza sub titlul profesional din statul membru de origine, autoritatea româna competenta informeaza in cel mai scurt timp autoritatea competenta din statul membru de origine, furnizând orice informatii utile in cauza.
(3) Autoritatea româna competenta coopereaza cu autoritatea competenta din statul membru de origine pe tot parcursul desfasurarii procedurilor disciplinare.
(4) Retragerea permanenta sau temporara de catre autoritatea competenta din statul membru de origine a autorizatiei de exercitare a profesiei are ca efect obligatoriu interdictia temporara sau permanenta ca avocatul in cauza sa profeseze in România sub titlul profesional din statul membru de origine.
Art. 80^13
(1) Unul sau mai multi avocati din aceeasi grupare ori din acelasi stat membru, care profeseaza sub titlul profesional din statul membru de origine, pot profesa in România prin infiintarea unui sediu secundar al gruparii respective, organizat in orice forma de exercitare a profesiei de avocat prevazuta de legea româna.
(2) Profesia de avocat se poate exercita si in cadrul formelor asociate prevazute de legea româna, astfel:
a) mai multi avocati din diferite state membre, care profeseaza sub titlurile profesionale din statele membre de origine;
b) unul sau mai multi avocati dintre cei prevazuti la lit. a) si unul sau mai multi avocati din România.
(3) Avocatul care intentioneaza sa profeseze sub titlul profesional din statul membru de origine informeaza autoritatea româna competenta despre faptul ca este membru al unei forme de exercitare a profesiei in statul membru de origine si furnizeaza toate detaliile relevante despre acea grupare.
Art. 80^14
(1) Avocatii care profeseaza sub titlul profesional din statul membru de origine si care isi desfasoara activitatea efectiv si cu regularitate, pe o perioada de cel putin 3 ani in România, in domeniul dreptului românesc sau al dreptului comunitar sunt admisi in profesia de avocat in România, fara a fi necesara indeplinirea conditiilor prevazute la art. 805, cu respectarea prevederilor prezentei legi referitoare la exercitiul drepturilor civile si politice si la cazurile de nedemnitate si incompatibilitate.
(2) In fata autoritatii române competente solicitantii trebuie sa faca dovada desfasurarii cu regularitate a activitatii in România pe o perioada de cel putin 3 ani in domeniul dreptului românesc sau comunitar. In acest scop:
a) avocatii trebuie sa prezinte toate informatiile si documentele relevante cu privire la numarul de cauze in care au acordat asistenta juridica, precum si cu privire la natura acestora;
b) autoritatea româna competenta poate sa verifice caracterul efectiv si regularitatea activitatii desfasurate si poate cere avocatului, daca este necesar, sa ofere clarificari, in scris sau verbal, cu privire la informatiile si documentele prevazute la lit. a).
(3) Avocatii care profeseaza sub titlul profesional din statul membru de origine in România pot oricând sa ceara ca diplomele sa le fie recunoscute, potrivit dispozitiilor art. 805, in vederea obtinerii admiterii in profesia de avocat in România si a exercitarii acesteia sub titlul profesional astfel obtinut.
(4) Avocatii care profeseaza sub titlul profesional din statul membru de origine si care au desfasurat in mod efectiv si cu regularitate o activitate profesionala in România pe o perioada de cel putin 3 ani, dar pe o perioada mai scurta in domeniul dreptului românesc, pot obtine admiterea in profesia de avocat si dreptul de a o practica sub titlul profesional din România, fara a fi necesara indeplinirea conditiilor prevazute la art. 805, cu respectarea prevederilor prezentei legi referitoare la exercitiul drepturilor civile si politice si la cazurile de nedemnitate si incompatibilitate, dupa urmatoarea procedura:
a) autoritatea româna competenta ia in considerare desfasurarea efectiva si cu regularitate a activitatii in perioada de cel putin 3 ani, cunostintele si experienta profesionala dobândite in România, precum si orice participare la prelegeri si seminarii despre dreptul românesc sau deontologia profesiei de avocat;
b) solicitantul pune la dispozitia baroului român orice informatie si documentatie relevanta, in special despre cauzele in care a acordat asistenta juridica.
(5) Decizia autoritatii române competente de a nu acorda inscrierea automata in cazul in care nu s-a prezentat dovada ca cerintele prevazute la alin. (1) sau (4) au fost indeplinite va fi motivata, comunicata solicitantului si baroului si supusa cailor de atac prevazute de statutul profesiei.
(6) Desfasurarea efectiva si cu regularitate a activitatii avocatului in România si capacitatea sa de a o continua sunt evaluate pe baza unui interviu sustinut cu comisia de evaluare prevazuta la art. 805.
(7) Autoritatea româna competenta poate, printr-o decizie motivata si supusa cailor de atac prevazute de statutul profesiei, sa refuze avocatului solicitant acordarea titlului profesional de avocat in România, daca se considera ca aceasta ar aduce atingere ordinii publice, ca urmare a unor abateri disciplinare, a unor plângeri si incidente de orice fel.
(8) Reprezentantii Uniunii Nationale a Barourilor din România sunt obligati sa pastreze confidentialitatea informatiilor primite cu ocazia examinarii cererii de acordare a titlului profesional in România.
Sectiunea 3 - Exercitarea in România, prin prestarea de servicii, a profesiei de catre avocatii provenind din statele membre ale Uniunii Europene si ale Spatiului Economic European
Art. 80^15
(1) In conditiile prezentei sectiuni, avocatii provenind din statele membre ale Uniunii Europene si ale Spatiului Economic European pot desfasura in România activitati profesionale care pot fi exercitate ocazional sub forma prestarii de servicii.
(2) Activitatea de prestare de servicii prevazuta la alin. (1) se exercita in România prin reprezentarea drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si persoanelor juridice in justitie sau in fata autoritatilor publice, in conditiile prevazute pentru avocatii stabiliti in acest stat, fara a fi necesara inscrierea in barou.
(3) Pentru exercitarea altor activitati decât cele mentionate la alin. (2), avocatul respecta conditiile si regulile de conduita profesionala ale statului membru de origine, precum si legislatia româna privind profesia, in special cu privire la incompatibilitati, la secretul profesional, la relatiile dintre avocati, la interdictia ca acelasi avocat sa reprezinte doua parti având interese contrarii, precum si la publicitate. Un avocat care nu este stabilit in România este tinut de respectarea acestor reguli numai in masura in care respectarea lor este justificata obiectiv pentru asigurarea exercitarii corecte a activitatilor de avocat, a demnitatii profesiei si a respectarii regulilor privind incompatibilitatea.
Art. 80^16
(1) Autoritatea româna competenta cere avocatului care presteaza servicii dovedirea calitatii sale de avocat.
(2) In cazul nerespectarii obligatiilor prevazute la art. 8015, autoritatea româna competenta stabileste prin statut consecintele acestei nerespectari.
(3) La verificarea cazului de nerespectare a obligatiilor prevazute la art. 8015, autoritatea româna competenta poate solicita orice informatii profesionale utile cu privire la persoana care presteaza servicii.
(4) Autoritatea româna competenta va informa autoritatea competenta din statul membru de origine despre orice decizie luata. Comunicarile prevazute de prezentul alineat au caracter confidential."
Capitolul VIII - Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 81
Prezenta lege va fi pusa in aplicare astfel:
a) actualele organe de conducere ale Uniunii Avocatilor din România isi vor indeplini in continuare atributiile, potrivit legii si statutului profesiei, ca organe de conducere ale U.N.B.R., pe intreaga durata a mandatului pentru care au fost alese;
b) Consiliul U.N.B.R. va elabora proiectul statutului profesiei si il va adopta in termen de cel mult 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi*). Statutul profesiei va fi publicat in Monitorul Oficial al României, Partea I;
c) formele noi de asociere pentru exercitarea profesiei de avocat se vor organiza si vor functiona numai dupa intrarea in vigoare a noului statut al profesiei.
Art. 82
(1) La data intrarii in vigoare a prezentei legi (nn: Prevederile art. 81 lit. b), art. 82, 83 si 84 fac referire la Legea nr. 255/2004) persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate in baza altor acte normative ori au fost incuviintate prin hotarâri judecatoresti sa desfasoare activitati de consultanta, reprezentare sau asistenta juridica, in orice domenii, isi inceteaza de drept activitatea. Continuarea unor asemenea activitati constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
(2) De asemenea, la data intrarii in vigoare a prezentei legi*) inceteaza de drept efectele oricarui act normativ, administrativ sau jurisdictional prin care au fost recunoscute ori incuviintate activitati de consultanta, reprezentare si asistenta juridica contrare dispozitiilor prezentei legi.
(3) Prevederile alin. (1) si (2) nu se aplica profesiei de consilier juridic, care va fi exercitata potrivit dispozitiilor Legii nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic.
(4) Consiliile si decanii barourilor au obligatia si autorizarea sa urmareasca ducerea la indeplinire a prevederilor alin. (1) si (2) si sa ia masurile legale in acest sens.
Art. 83
La data intrarii in vigoare a prezentei legi (nn: Prevederile art. 81 lit. b), art. 82, 83 si 84 fac referire la Legea nr. 255/2004), denumirea Uniunea Avocatilor din România se inlocuieste cu denumirea Uniunea Nationala a Barourilor din România, in toate actele normative.
Art. 84
La data intrarii in vigoare a prezentei legi (nn: Prevederile art. 81 lit. b), art. 82, 83 si 84 fac referire la Legea nr. 255/2004) orice dispozitii contrare se abroga
-------------
Drept OnLine va prezinta in cadrul acestei Sectiuni cateva reglementari juridice de interes general, cu mentiunea ca informatiile prezentate in aceasta sectiune au un caracter pur informativ, existand posibilitatea de a fi intervenit modificari ulterioare, abrogari, nesurprinse aici.
-------------
Materialul de fata reprezinta o prelucrare si formatare neoficiala a prevederilor oficiale, avand la baza texte publice preluate de la: www.unbr.ro
Poate fi de interes si:
Divort. Desfacerea casatoriei prin divort
Avocat partaj - partaj in Romania
Examen de definitivat Avocatura, noiembrie 2009. Definitivare profesia de avocat
Reflectii inutile - viata de avocat
Exemplu de urmat pentru Decanii Barourilor de avocati
Hotararea nr. 423/2008 a Consiliului U.N.B.R. Examenul de primire in profesia de avocat, tematica, bibliografie, subiecte
Decizia nr. 447/2009 de modificare a REGULAMENTUL–CADRU privind organizarea examenului de primire in profesia de avocat si a examenului de obtinere a titlului profesional de avocat definitiv
Admitere Avocatura - Examenul de primire in profesia de avocat: septembrie 2009
Congresul Avocatilor, Mamaia 2009 - Detalii desfasurare
Legea nr. 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului, republicata 2004 si consolidata
Examen de definitivat Avocatura, aprilie 2009, Baroul Bucuresti
Forum shopping in divort
Ordin nr. 9/2009 privind conditiile in care se suporta de catre unitate sumele necesare asigurarii asistentei juridice a politistului pentru fapte savarsite de acesta in exercitarea, potrivit legii, a atributiitor de serviciu
HOTARAREA nr. 448/2009 pentru aplicarea Hotararii nr. 14 a Congresului avocatilor (2008) privind pregatirea profesionala a avocatilor si pentru imbunatatirea pregatirii profesionale initiale a avocatilor
HOTARAREA NR. 449 din 21 februarie 2009 privind modificarea si completarea Statutului profesiei de avocat
Statutul profesiei de avocat
Inregistrarea in Romania a divortului pronuntat in strainatate
Cat costa un proces de partaj
Partajul bunurilor comune - Drept Online
Divortul prin intelegere. Durata, cost
| | Stratégie juridique du créancier
Jean-Claude Woog, Marie-Christine Sari, Stéphane Woog
COMANDA ACUM |
Alte reglementari
Termeni juridici, grupare tematica
|
