Legea 51/1995 profesiei de avocat, republicata in 2011. Legea nr. 51/1995
------------------------
Link util
Statutul profesiei de Avocat
Programul de pregatire profesionala continua a avocatilor pe perioada 1 ianuarie 2008 – 1 ianuarie 2011
------------------------
Legea profesiei de avocat, republicata 2011, , consolidata cu OUG 10/2011
Republicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 98 din 7 februarie 2011
Republicata in temeiul art. VI din Legea nr. 270/2010 privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei
de avocat, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 872 din 28 decembrie 2010, dandu-se textelor o noua numerotare.
Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat a fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 113 din 6 martie
2001 si ulterior a mai fost modificata si completata prin:
Legea nr. 489/2002 privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 578 din 5 august 2002;
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2003 privind completarea Legii nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in
exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 640 din 9 septembrie 2003, aprobata cu modificari prin Legea nr. 280/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 574 din 29 iunie 2004;
Legea nr. 201/2004 privind completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 483 din 28 mai 2004;
Legea nr. 255/2004 privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 559 din 23 iunie 2004;
Ordonanta Guvernului nr. 94/2004 privind reglementarea unor masuri financiare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 803 din
31 august 2004, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 507/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.080 din 19 noiembrie 2004,
cu modificarile ulterioare;
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 190/2005 pentru realizarea unor masuri necesare in procesul de integrare europeana, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.179 din 28 decembrie 2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 332/2006, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 629 din 20 iulie 2006;
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 159/2008 privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de
avocat, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 792 din 26 noiembrie 2008, respinsa prin Legea nr. 81/2010, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 300 din 10 mai 2010.
Capitolul I - Dispozitii generale
Art. 1 (1) Profesia de avocat este libera si independenta,
cu organizare si functionare autonome, in conditiile prezentei
legi si ale statutului profesiei.
(2) Profesia de avocat se exercita numai de avocatii inscrisi
in tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii
Nationale a Barourilor din Romania, denumita in continuare
U.N.B.R.
(3) Constituirea si functionarea de barouri in afara U.N.B.R.
sunt interzise. Actele de constituire si de inregistrare ale
acestora sunt nule de drept. Nulitatea poate fi constatata si din
oficiu.
Art. 2 (1) In exercitarea profesiei avocatul este
independent si se supune numai legii, statutului profesiei si
codului deontologic.
(2) Avocatul promoveaza si apara drepturile, libertatile si
interesele legitime ale omului.
(3) Avocatul are dreptul sa asiste si sa reprezinte persoanele
fizice si juridice in fata instantelor autoritatii judecatoresti si a
altor organe de jurisdictie, a organelor de urmarire penala, a
autoritatilor si institutiilor publice, precum si in fata altor persoane
fizice sau juridice, care au obligatia sa permita si sa asigure
avocatului desfasurarea nestingherita a activitatii sale, in
conditiile legii.
(4) Orice persoana are dreptul sa isi aleaga in mod liber
avocatul.
(5) In exercitarea dreptului de aparare avocatul are dreptul si
obligatia de a starui pentru realizarea liberului acces la justitie,
pentru un proces echitabil si intr-un termen rezonabil.
Art. 3 (1) Activitatea avocatului se realizeaza prin:
a) consultatii si cereri cu caracter juridic;
b) asistenta si reprezentare juridica in fata instantelor
judecatoresti, a organelor de urmarire penala, a autoritatilor cu
atributii jurisdictionale, a notarilor publici si a executorilor
judecatoresti, a organelor administratiei publice si a institutiilor,
precum si a altor persoane juridice, in conditiile legii;
c) redactarea de acte juridice, atestarea identitatii partilor, a
continutului si a datei actelor prezentate spre autentificare;
d) asistarea si reprezentarea persoanelor fizice sau juridice
interesate in fata altor autoritati publice cu posibilitatea atestarii
identitatii partilor, a continutului si a datei actelor incheiate;
e) apararea si reprezentarea cu mijloace juridice specifice a
drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si juridice
in raporturile acestora cu autoritatile publice, cu institutiile si cu
orice persoana romana sau straina;
f) activitati de mediere;
g) activitati fiduciare constand in primirea in depozit, in
numele si pe seama clientului, de fonduri financiare si bunuri,
rezultate din valorificarea sau executarea de titluri executorii,
dupa incheierea procedurii succesorale sau a lichidarii, precum
si plasarea si valorificarea acestora, in numele si pe seama
clientului, activitati de administrare a fondurilor sau a valorilor in
care acestea au fost plasate;
h) stabilirea temporara a sediului pentru societati comerciale
la sediul profesional al avocatului si inregistrarea acestora, in
numele si pe seama clientului, a partilor de interes, a partilor
sociale sau a actiunilor societatilor astfel inregistrate;
i) activitatile prevazute la lit. g) si h) se pot desfasura in
temeiul unui nou contract de asistenta juridica;
j) orice mijloace si cai proprii exercitarii dreptului de aparare,
in conditiile legii.
(2) Activitatile prevazute la alin. (1) se exercita numai de
avocat, daca legea nu prevede altfel.
Art. 4 In exercitarea profesiei si in legatura cu aceasta
avocatul este protejat de lege.
Art. 5 (1) Formele de exercitare a profesiei de avocat
sunt: cabinete individuale, cabinete asociate, societati civile
profesionale sau societati profesionale cu raspundere limitata.
(2) In cabinetul individual isi poate exercita profesia un
avocat definitiv, singur sau impreuna cu alti avocati colaboratori.
(3) Cabinetele individuale se pot asocia in scopul exercitarii
in comun a profesiei; drepturile si obligatiile avocatilor titulari ai
unor cabinete asociate isi pastreaza caracterul personal si nu
pot fi cedate. In mod corespunzator cabinetele individuale se
pot asocia si cu societatile civile profesionale.
(4) Cabinetele individuale se pot grupa pentru a-si crea
facilitati tehnico-economice in vederea exercitarii profesiei si isi
pastreaza individualitatea in relatiile cu clientii.
(5) Societatea civila profesionala se constituie din 2 sau mai
multi avocati definitivi. In societatea civila profesionala isi pot
exercita profesia si avocati colaboratori sau avocati salarizati.
Societatea civila profesionala si avocatii care profeseaza in
cadrul ei nu pot acorda asistenta juridica persoanelor cu interese
contrare.
(6) Cabinetele grupate, cabinetele asociate, societatile civile
profesionale si societatile profesionale cu raspundere limitata
pot avea si proprietate comuna.
(7) Avocatul poate schimba oricand forma de exercitare a
profesiei, cu instiintarea baroului din care face parte.
(8) Avocatul nu isi poate exercita profesia, in acelasi timp, in
mai multe forme de exercitare a acesteia.
(9) Formele de exercitare a profesiei pot fi instrainate prin
acte intre vii numai intre avocati definitivi si aflati in exercitiul
profesiei sau pot fi lichidate la incetarea calitatii, cu respectarea
regimului investitiilor reglementat prin prezenta lege.
Art. 6 (1) Societatea profesionala cu raspundere limitata
este o societate civila cu personalitate juridica, constituita in
conditiile prevazute de prezenta lege si de Statutul profesiei de
avocat, prin asocierea a cel putin 2 avocati definitivi, aflati in
exercitiul profesiei, indiferent daca detin sau nu ori daca apartin
sau nu unei alte forme de exercitare a profesiei.
(2) Dobandirea personalitatii juridice a societatii profesionale
cu raspundere limitata are loc la data inregistrarii la barou a
deciziei emise de catre consiliul baroului in a carui raza
teritoriala se afla sediul ei principal.
(3) Societatea profesionala cu raspundere limitata detine un
patrimoniu de afectatiune.
(4) Obligatiile si raspunderea societatii profesionale cu
raspundere limitata sunt garantate cu patrimoniul de afectatiune.
Asociatii raspund personal, numai in limita aportului social al
fiecaruia.
(5) In situatia in care societatea profesionala cu raspundere
limitata se constituie din avocati care fac parte din alte forme de
exercitare a profesiei, acestea din urma pot sa nu fie supuse
lichidarii, daca asociatii convin astfel.
(6) Forma de exercitare a profesiei din care provine
asociatul, daca este cazul, isi inceteaza activitatea profesionala
desfasurata in nume propriu pe perioada in care avocatul titular
sau, dupa caz, avocatii titulari ai acesteia au calitatea de asociat
in societatea profesionala cu raspundere limitata. Pe perioada
in care forma de exercitare a profesiei isi inceteaza activitatea
din aceasta cauza, in Tabloul avocatilor se mentioneaza
corespunzator situatia privind incetarea activitatii, in conditiile
prevazute de Statutul profesiei de avocat.
(7) In cazul prestatiilor profesionale constand in asistenta si
reprezentare juridica la instante, parchete, organe de cercetare
penala sau alte autoritati, societatea profesionala cu raspundere
limitata are obligatia de a mentiona in contractul incheiat cu
clientul numele avocatului/avocatilor ales/alesi sau
acceptat/acceptati de client sa asigure serviciul profesional,
precum si acordarea sau, dupa caz, neacordarea dreptului de
substituire.
(8) Societatea profesionala cu raspundere limitata conduce
contabilitatea in partida simpla si este supusa regimului
transparentei fiscale. Plata impozitului pe venit se face de catre
fiecare asociat, pentru venitul sau propriu.
Art. 7 Orice avocat, indiferent de forma de exercitare a
profesiei, poate sa incheie conventii de colaborare cu experti
sau cu alti specialisti, in conditiile legii. Societatile civile
profesionale si societatile profesionale cu raspundere limitata
pot incheia astfel de conventii numai cu acordul tuturor
asociatilor.
Art. 8 (1) Formele de exercitare a profesiei de avocat si
cabinetele grupate vor fi individualizate prin denumire, dupa cum
urmeaza:
a) in cazul cabinetului individual — numele avocatului titular,
urmat de sintagma cabinet de avocat;
b) in cazul cabinetelor asociate — numele tuturor titularilor,
urmate de sintagma cabinete de avocat asociate;
c) in cazul societatilor civile profesionale si al societatilor
profesionale cu raspundere limitata — numele a cel putin unuia
dintre asociati, urmat de sintagma societate civila de avocati
sau, dupa caz, societate profesionala de avocati cu raspundere
limitata;
d) in cazul cabinetelor grupate — numele fiecarui titular de
cabinet, urmat de sintagma cabinete de avocat grupate.
(2) Denumirea formei de exercitare a profesiei,
individualizata potrivit alin. (1), poate fi pastrata si dupa decesul
sau plecarea unuia dintre asociati, cu acordul acestuia, sau,
dupa caz, al tuturor mostenitorilor celui decedat, exprimat in
forma autentica.
(3) Denumirile prevazute la alin. (1) vor figura pe firmele
cabinetelor sau societatilor, in conditiile stabilite de statutul
profesiei.
(4) In cazul tuturor formelor de exercitare a profesiei de catre
avocatii straini se pot utiliza denumirea si numele formei de
exercitare a profesiei din tara sau din strainatate, in conditiile
prezentului articol.
Art. 9 (1) Conventiile de grupare si de asociere a
cabinetelor, actele de constituire a societatilor civile profesionale
de avocati si a societatilor profesionale cu raspundere limitata,
precum si conventiile prevazute la art. 7 se incheie in forma
scrisa, cu respectarea conditiilor de fond prevazute de lege si de
statutul profesiei.
(2) Consiliul baroului sesizat verifica indeplinirea conditiilor
legale si, constatand indeplinirea lor, dispune inregistrarea
conventiei in termen de o luna de la inregistrarea cererii.
(3) Impotriva deciziei consiliului baroului orice persoana care
se considera vatamata intr-un drept sau interes legitim al sau
poate formula plangere la organele de jurisdictie profesionala, in
conditiile prezentei legi si ale statutului profesiei.
(4) Barourile tin evidenta separata a avocatilor pentru fiecare
forma de exercitare a profesiei.
Art. 10 (1) Barourile si U.N.B.R. asigura exercitarea
calificata a dreptului de aparare, competenta si disciplina
profesionala, protectia demnitatii si onoarei avocatilor membri.
(2) In fiecare judet exista si functioneaza un singur barou
membru al U.N.B.R., cu sediul in localitatea de resedinta a
judetului.
(3) Fiecare barou organizeaza si asigura functionarea a cate
unui serviciu de asistenta judiciara pe langa fiecare judecatorie.
Consiliul baroului raspunde de organizarea si functionarea
acestui serviciu.
Art. 11 Avocatul este dator sa pastreze secretul
profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost
incredintata, cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege.
Capitolul II - Dobandirea calitatii de avocat
Sectiunea 1 - Conditiile de inscriere in avocatura
Art. 12 (1) Poate fi membru al unui barou din Romania cel
care indeplineste urmatoarele conditii:
a) are exercitiul drepturilor civile si politice;
b) este licentiat al unei facultati de drept cu durata stabilita de
lege;
c) nu se gaseste in vreunul dintre cazurile de nedemnitate
prevazute de prezenta lege;
d) este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea
profesiei.
(2) Indeplinirea conditiei prevazute la lit. d) a alin. (1) trebuie
dovedita cu certificat medical de sanatate, eliberat pe baza
constatarilor facute de o comisie medicala constituita in
conditiile prevazute in statutul profesiei.
Art. 13 (1) Membrul unui barou dintr-o alta tara poate
exercita profesia de avocat in Romania, in cazul indeplinirii
conditiilor prevazute de prezenta lege.
(2) Pentru a acorda consultanta juridica privind dreptul
romanesc, avocatul strain are obligatia de a sustine un examen
de verificare a cunostintelor de drept romanesc si de limba
romana, organizat de U.N.B.R.
(3) Avocatul strain poate exercita profesia de avocat in
Romania, la alegere, in cadrul uneia dintre formele de
organizare prevazute la art. 5.
(4) Avocatul strain nu poate pune concluzii orale sau scrise
in fata instantelor judecatoresti si a celorlalte organe
jurisdictionale si judiciare, cu exceptia celor de arbitraj
international.
(5) Onorariile cuvenite avocatului strain se vor inregistra si se
vor plati integral in Romania.
(6) Avocatul strain care exercita profesia in Romania este
obligat sa se inscrie in tabloul special tinut de fiecare barou si se
supune prevederilor prezentei legi, ale statutului profesiei si
codului deontologic.
Art. 14 Este nedemn de a fi avocat:
a) cel condamnat definitiv prin hotarare judecatoreasca la
pedeapsa cu inchisoare pentru savarsirea unei infractiuni
intentionate, de natura sa aduca atingere prestigiului profesiei;
b) cel care a savarsit abuzuri prin care au fost incalcate
drepturile si libertatile fundamentale ale omului, stabilite prin
hotarare judecatoreasca, sau a savarsit abateri disciplinare
grave, sanctionate cu masura excluderii din profesie, ca
sanctiune disciplinara;
c) cel caruia i s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita
profesia, pe durata stabilita prin hotarare judecatoreasca sau
disciplinara;
d) falitul fraudulos, chiar reabilitat.
Art. 15 Exercitarea profesiei de avocat este incompatibila
cu:
a) activitatea salarizata in cadrul altor profesii decat cea de
avocat;
b) ocupatiile care lezeaza demnitatea si independenta
profesiei de avocat sau bunele moravuri;
c) exercitarea nemijlocita de fapte materiale de comert.
Art. 16 Exercitarea profesiei de avocat este compatibila
cu:
a) calitatea de deputat sau senator, consilier in consiliile
locale sau judetene;
b) activitati si functii didactice in invatamantul juridic superior;
c) activitatea literara si publicistica;
d) calitatea de arbitru, mediator, conciliator sau negociator,
consilier fiscal, consilier in proprietate intelectuala, consilier in
proprietate industriala, traducator autorizat, administrator sau
lichidator in cadrul procedurilor de reorganizare si lichidare
judiciara, in conditiile legii.
Art. 17 (1) Primirea in profesie se realizeaza numai in
baza unui examen organizat de U.N.B.R., cel putin anual si la
nivel national, potrivit prezentei legi si Statutului profesiei de
avocat.
(2) Examenul pentru primirea in profesia de avocat se
sustine in cadrul Institutului National pentru Pregatirea si
Perfectionarea Avocatilor si se desfasoara in mod unitar, in
centrele teritoriale ale acestuia, avand la baza o metodologie
elaborata si aprobata de Consiliul U.N.B.R.
(3) Tematica examenului este unica la nivelul U.N.B.R., iar
selectarea subiectelor se face de comisia nationala de examen.
(4) Comisia nationala de examen este formata cu precadere
din avocati – cadre didactice universitare, care au minimum
10 ani vechime in profesia de avocat. Desemnarea acesteia se
face de Comisia permanenta a U.N.B.R., la propunerea
barourilor.
(5) Dispozitiile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind
statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile
si completarile ulterioare, se aplica in mod corespunzator,
precum si judecatorilor de la instantele internationale.
Art. 18 (1) La inceputul exercitarii profesiei avocatul
efectueaza in mod obligatoriu un stagiu de pregatire
profesionala cu durata de 2 ani, timp in care are calitatea de
avocat stagiar.
(2) Conditiile efectuarii stagiului, drepturile si obligatiile
avocatului stagiar, ale avocatului indrumator, precum si ale
baroului fata de acestia sunt reglementate prin statutul profesiei.
(3) In perioada stagiului, cu acordul avocatului indrumator,
avocatii stagiari pot urma cursuri de masterat, care sunt luate in
considerare la aprecierea formarii profesionale initiale, in
conditiile prevazute de Statutul profesiei de avocat.
(4) Stagiul se suspenda in caz de lipsa motivata din profesie
ori in caz de incetare a indrumarii profesionale fara culpa
avocatului stagiar. Perioada de stagiu anterior efectuata se
socoteste pentru indeplinirea stagiului.
(5) Dupa efectuarea stagiului avocatul stagiar va sustine
examenul de definitivare.
(6) Avocatul stagiar respins de trei ori la examenul de
definitivare va fi exclus din profesie.
Art. 19 Activitatea unui avocat stagiar poate fi indrumata
numai de avocati definitivi cu o vechime de cel putin 6 ani in
aceasta calitate si care se bucura de o reputatie profesionala
nestirbita.
Art. 20 (1) Calitatea de avocat definitiv se dobandeste in
baza unui examen organizat de U.N.B.R., anual si la nivel
national, potrivit prezentei legi si Statutului profesiei de avocat
sau prin promovarea examenului de absolvire a Institutului
National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor, in
conditiile prevazute de Statutul profesiei de avocat.
(2) Examenul de definitivare se sustine in cadrul Institutului
National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor si se
desfasoara in mod unitar, pe centre teritoriale, avand la baza o
metodologie elaborata si aprobata de Consiliul U.N.B.R.
(3) Tematica examenului de definitivare este unica la nivelul
U.N.B.R., iar selectarea subiectelor se face de comisia nationala
de examen.
(4) Comisia nationala de examen este formata, cu
precadere, din avocati — cadre didactice universitare, care au
minimum 10 ani vechime in profesie. Desemnarea acesteia se
face de Comisia permanenta a U.N.B.R., la propunerea
barourilor.
(5) Cel care a promovat examenul de primire in profesia de
avocat si care pana la data sustinerii examenului de primire in
profesia de avocat a indeplinit functia de judecator, procuror,
notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de 5 ani,
dobandeste calitatea de avocat definitiv, fara sustinerea
examenului de definitivare prevazut la alin. (1), cu conditia
promovarii examenului de definitivat in profesia din care provine.
(6) Dispozitiile alin. (5) se aplica si persoanelor care au
promovat examenul de intrare in profesia de avocat si care au
indeplinit functii de specialitate juridica in aparatul
Parlamentului, Administratiei Prezidentiale, Guvernului, Curtii
Constitutionale, Avocatului Poporului, Curtii de Conturi si
Consiliului Legislativ timp de 5 ani neintrerupti.
(7) Avocatul stagiar care a exercitat cel putin un mandat de
parlamentar, primar, viceprimar, presedinte de consiliu judetean
sau vicepresedinte de consiliu judetean, dobandeste la cerere
calitatea de avocat definitiv.
(8) Avocatii — fosti judecatori nu pot pune concluzii la
instantele unde au functionat, iar fostii procurori si cadrele de
politie nu pot acorda asistenta juridica la unitatea de urmarire
penala la care si-au desfasurat activitatea, timp de 5 ani de la
incetarea functiei respective.
Art. 21 (1) Profesia de avocat nu poate fi exercitata la
instantele, precum si la parchetele de pe langa acestea, inclusiv
la Directia Nationala Anticoruptie, Directia de Investigare a
Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, Inalta
Curte de Casatie si Justitie sau la Parchetul de pe langa Inalta
Curte de Casatie si Justitie, unde sotul avocatului sau ruda ori
afinul sau pana la gradul al treilea inclusiv indeplineste functia
de judecator sau procuror, indiferent de sectia, directia, serviciul
sau biroul in care isi desfasoara activitatea.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si
avocatului al carui sot, ruda ori afin pana la gradul al treilea
inclusiv indeplineste functia de judecator la Curtea
Constitutionala ori functia de judecator financiar, consilier de
conturi sau procuror financiar la instantele Curtii de Conturi.
(3) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica cabinetului asociat,
societatii civile sau societatii profesionale cu raspundere limitata
in care este asociat ori angajat cel caruia i se aplica interdictia
mentionata la alin. (1) si (2).
(4) Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplica si avocatului titular,
avocatului asociat, avocatului colaborator sau salarizat in cadrul
profesiei, care se foloseste de forma de organizare profesionala
ori de raporturile de conlucrare profesionala stabilite in conditiile
legii in scopul eludarii acestor interdictii.
Art. 22 (1) La inscrierea in barou avocatul depune in fata
consiliului baroului, in cadru solemn, urmatorul juramant: "Jur
sa respect si sa apar Constitutia si legile tarii, drepturile si
libertatile omului si sa exercit profesia de avocat cu cinste si
demnitate. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!"
(2) Juramantul poate fi depus si fara formula religioasa, in
acest caz, juramantul va incepe cu formula: "Jur pe onoare si
constiinta!"
Art. 23 (1) Avocatul stagiar poate pune concluzii numai la
judecatorie si poate asista ori reprezenta partea la organele si
institutiile prevazute la art. 3.
(2) Avocatii stagiari, dupa inscrierea in barou, au obligatia sa
urmeze cursurile Institutului National pentru Pregatirea si
Perfectionarea Avocatilor, in perioada de stagiu.
(3) Avocatul definitiv are dreptul sa puna concluzii la toate
instantele, cu exceptia Inaltei Curti de Casatie si Justitie si Curtii
Constitutionale, unde va putea pune concluzii daca are o
vechime neintrerupta in profesie de cel putin 5 ani de la
definitivare.
(4) Avocatul definitiv este obligat sa frecventeze formele de
pregatire profesionala continua organizate de barou, Institutul
National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor sau de
formele de exercitare a profesiei, in conditiile prevazute de
Statutul profesiei de avocat.
Art. 24 (1) Baroul are obligatia sa intocmeasca anual
tabloul avocatilor definitivi si stagiari in ordine alfabetica, cu
mentionarea numelui, prenumelui, titlului stiintific, datei inscrierii
in barou, sediului profesional, formei de exercitare a profesiei si
a instantelor la care au dreptul sa puna concluzii.
(2) A doua parte a tabloului va cuprinde cabinetele asociate,
societatile civile profesionale si societatile profesionale cu
raspundere limitata, cu indicarea sediului si a avocatilor care le
compun.
(3) Prin grija baroului, tabloul anual al avocatilor si
modificarile intervenite sunt comunicate la inceputul fiecarui an
instantelor judecatoresti, organelor de urmarire penala si
autoritatilor administrative ale judetului sau municipiului
Bucuresti, precum si U.N.B.R.
Art. 25 (1) Consiliul baroului emite decizii de trecere pe
tabloul avocatilor incompatibili, la cerere sau din oficiu, iar
reinscrierea pe tabloul avocatilor cu drept de exercitare a
profesiei se face numai la cerere, dupa incetarea starii de
incompatibilitate.
(2) In cazurile in care exista incompatibilitate, decizia de
primire in profesie va produce efectele numai de la data incetarii
starii de incompatibilitate, care trebuie rezolvata in termen de
doua luni de la emiterea deciziei.
Art. 26 (1) Exercitarea oricarei activitati de asistenta
juridica specifica profesiei de avocat si prevazuta la art. 3 de
catre o persoana fizica sau juridica ce nu are calitatea de avocat
inscris intr-un barou si pe tabloul avocatilor acelui barou
constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
(2) Instantele sunt obligate sa verifice si sa se pronunte
asupra calitatii de reprezentant al unei persoane care se
prezinta ca avocat, exercitand acte specifice acestei profesii si
folosind insemnele profesiei de avocat.
(3) Actele specifice profesiei de avocat, efectuate in mod
public de o persoana care nu a dobandit calitatea de avocat in
conditiile prezentei legi, sunt nule daca s-a produs o vatamare
ce nu poate fi remediata in alt mod, in afara de cazul in care
modul de indeplinire a acestora a fost de natura sa produca o
eroare comuna cu privire la calitatea celui care le-a savarsit.
(4) In cazurile prevazute de prezentul articol, baroul are
dreptul la actiune in despagubiri impotriva persoanei fizice sau
juridice care exercita fara drept profesia de avocat.
(5) Sumele obtinute cu titlu de despagubiri potrivit alin. (4)
vor fi cuprinse in bugetele barourilor si vor fi folosite in mod
exclusiv pentru organizarea activitatii de pregatire profesionala
a avocatilor, in conditiile legii.
Sectiunea 2 - Incetarea si suspendarea calitatii de avocat
Art. 27 Calitatea de avocat inceteaza:
a) prin renuntarea scrisa la exercitiul profesiei;
b) prin deces;
c) daca impotriva avocatului s-a luat masura excluderii din
profesie ca sanctiune disciplinara;
d) daca avocatul a fost condamnat definitiv pentru o fapta
prevazuta de legea penala si care il face nedemn de a fi avocat,
conform legii.
Art. 28 Calitatea de avocat este suspendata:
a) in caz de incompatibilitate, pe durata existentei acestei
stari;
b) pe perioada interdictiei de a profesa, dispusa prin hotarare
judecatoreasca sau disciplinara;
c) in caz de neplata totala sau partiala a taxelor si a
contributiilor profesionale catre barou, catre U.N.B.R. si catre
sistemul propriu de asigurari sociale, timp de 3 luni de la
scadenta acestora si pana la lichidarea integrala a datoriilor;
d) la cererea scrisa a avocatului.
Capitolul III - Drepturile si indatoririle avocatului
Sectiunea 1 - Drepturile avocatilor
Art. 29 (1) Avocatul inscris in tabloul baroului are dreptul
sa asiste si sa reprezinte orice persoana fizica sau juridica, in
temeiul unui contract incheiat in forma scrisa, care dobandeste
data certa prin inregistrarea in registrul oficial de evidenta.
(2) Avocatul, precum si clientul au dreptul sa renunte la
contractul de asistenta juridica sau sa il modifice de comun
acord, in conditiile prevazute de statutul profesiei. Renuntarea
unilaterala a clientului nu constituie cauza de exonerare pentru
plata onorariului cuvenit, pentru serviciile avocatiale prestate,
precum si pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat in
interesul procesual al clientului.
Art. 30 Avocatul are dreptul de a alege si de a fi ales in
organele de conducere ale profesiei, in conditiile prevazute in
prezenta lege si in statut.
Art. 31 (1) Pentru activitatea sa profesionala avocatul are
dreptul la onorariu si la acoperirea tuturor cheltuielilor facute in
interesul procesual al clientului sau.
(2) In acest scop, avocatul poate sa isi deschida un cont
bancar pentru incasarea onorariilor si altul pentru depunerea
sumelor primite de la client pentru cheltuieli procesuale in
interesul acestuia. Modul de administrare a sumelor predate de
client avocatului, pentru cheltuieli procesuale in interesul sau,
va fi stabilit prin conventia dintre avocat si client, in conditiile
prevazute de statutul profesiei.
(3) Contractul de asistenta juridica, legal incheiat, este titlu
executoriu. Investirea cu formula executorie este de competenta
judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla sediul profesional
al avocatului. Restantele din onorarii si alte cheltuieli efectuate
de avocat in interesul procesual al clientului sau se recupereaza
potrivit dispozitiilor statutului profesiei.
Art. 32 Contestatiile si reclamatiile privind onorariile se
solutioneaza de decanul baroului. Decizia decanului poate fi
atacata la consiliul baroului, a carui hotarare este definitiva.
Art. 33 (1) Avocatii au propriul sistem de asigurari sociale.
(2) Sistemul de asigurari sociale al avocatilor este
reglementat prin lege si se bazeaza pe contributia acestora,
precum si pe alte surse prevazute de lege ori de Statutul Casei
de Asigurari a Avocatilor.
(3) Timpul servit in avocatura este considerat vechime in
munca.
(4) Avocatul are dreptul la recuperarea capacitatii de munca,
in conditiile prevazute de Statutul profesiei de avocat.
Art. 34 Constituie vechime in profesia de avocat perioada
in care avocatul a exercitat functia de judecator, procuror, notar,
a indeplinit functii de specialitate juridica in aparatul
Parlamentului, Administratiei Prezidentiale, Guvernului, Curtii
Constitutionale, Avocatului Poporului, Curtii de Conturi si
Consiliului Legislativ, precum si perioada in care acesta a fost
suspendat din profesie in vederea exercitarii unei functii de
demnitate publica sau a unei functii asimilate cu functia de
demnitate publica.
Art. 35 (1) Pentru asigurarea secretului profesional, actele
si lucrarile cu caracter profesional aflate asupra avocatului sau
in cabinetul sau sunt inviolabile. Perchezitionarea avocatului, a
domiciliului ori a cabinetului sau sau ridicarea de inscrisuri si
bunuri nu poate fi facuta decat de procuror, in baza unui mandat
emis in conditiile legii.
(2) Nu vor putea fi ascultate si inregistrate, cu niciun fel de
mijloace tehnice, convorbirile telefonice ale avocatului si nici nu
va putea fi interceptata si inregistrata corespondenta sa cu
caracter profesional, decat in conditiile si cu procedura
prevazute de lege.
Art. 36 (1) Contactul dintre avocat si clientul sau nu poate
fi stanjenit sau controlat, direct sau indirect, de niciun organ al
statului.
(2) In cazul in care clientul se afla in stare de arest sau
detentie, administratia locului de arest ori detentie are obligatia
de a lua masurile necesare pentru respectarea drepturilor
prevazute la alin. (1).
Art. 37 Avocatul care profeseaza individual, cabinetele
asociate, societatea civila profesionala si societatea
profesionala cu raspundere limitata au dreptul la sediu
profesional in circumscriptia baroului in care sunt inscrisi si la
sedii secundare in alt barou din tara sau din strainatate unde
sunt luati in evidenta.
Art. 38 Ministerul Justitiei este obligat sa asigure spatiile
necesare in vederea desfasurarii activitatii avocatilor in sediul
instantelor judecatoresti.
Art. 39 (1) In exercitarea profesiei avocatii sunt ocrotiti de
lege, fara a putea fi asimilati functionarului public sau altui
salariat.
(2) Amenintarea savarsita impotriva avocatului in timpul
exercitarii profesiei si in legatura cu aceasta se pedepseste cu
inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(3) Lovirea sau alte acte de violenta savarsite impotriva
avocatului in conditiile alin. (2) se pedepsesc cu inchisoare de
la 6 luni la 3 ani.
(4) Actiunea penala se pune in miscare la plangerea
prealabila a partii vatamate, iar pentru faptele prevazute la
alin. (3), si din oficiu. Retragerea plangerii prealabile sau
impacarea partilor inlatura raspunderea penala.
(5) In cazul infractiunilor prevazute la alin. (2) si (3), savarsite
impotriva sotului sau a unei rude apropiate a avocatului in scop
de intimidare ori de razbunare in legatura cu exercitarea de
catre avocat a profesiei, limitele speciale de pedeapsa
prevazute de lege se majoreaza cu jumatate.
(6) Avocatul este obligat sa respecte solemnitatea sedintei
de judecata, sa nu foloseasca cuvinte sau expresii de natura a
aduce atingere autoritatii, demnitatii si onoarei completului de
judecata, procurorului, celorlalti avocati si partilor ori
reprezentantilor acestora din proces.
(7) Avocatul nu raspunde penal pentru sustinerile facute oral
sau in scris, in forma adecvata si cu respectarea prevederilor
alin. (6), in fata instantelor de judecata, a organelor de urmarire
penala sau a altor organe administrative de jurisdictie si numai
daca aceste sustineri sunt in legatura cu apararea in acea cauza
si sunt necesare stabilirii adevarului.
(8) abrogat, OUG 10/2011.
(9) Nerespectarea de catre avocat a prevederilor alin. (6)
si (7) constituie abatere disciplinara grava. Raspunderea
disciplinara nu exclude raspunderea juridica penala sau civila,
dupa caz.
Sectiunea 2 - Indatoririle avocatilor
Art. 40 Avocatul este dator sa studieze temeinic cauzele
care i-au fost incredintate, angajate sau din oficiu, sa se prezinte
la fiecare termen la instantele de judecata sau la organele de
urmarire penala ori la alte institutii, conform mandatului
incredintat, sa manifeste constiinciozitate si probitate
profesionala, sa pledeze cu demnitate fata de judecatori si de
partile din proces, sa depuna concluzii scrise sau note de
sedinta ori de cate ori natura sau dificultatea cauzei cere
aceasta ori instanta de judecata dispune in acest sens.
Nerespectarea imputabila a acestor indatoriri profesionale
constituie abatere disciplinara.
Art. 41 Avocatul este obligat sa acorde asistenta juridica
in cauzele in care a fost desemnat din oficiu sau gratuit de catre
barou.
Art. 42 Avocatul este obligat sa se asigure pentru
raspunderea profesionala, in conditiile stabilite prin statutul
profesiei.
Art. 43 Avocatul este obligat sa participe la toate sedintele
convocate de consiliul baroului, la activitatile profesionale si la
sedintele organelor de conducere din care face parte.
Absentarea repetata si in mod nejustificat constituie abatere
disciplinara.
Art. 44 (1) Avocatul este obligat sa tina evidentele cerute
de lege si de statut cu privire la cauzele in care s-a angajat si sa
achite cu regularitate si la timp taxele si contributiile stabilite
pentru formarea bugetului baroului si a fondurilor Casei de
Asigurari a Avocatilor din Romania si ale filialelor. Bugetul
U.N.B.R. este format din contributiile barourilor, stabilite conform
legii si statutului profesiei.
(2) Actele intocmite de avocat pentru tinerea evidentelor
profesionale cerute de lege, precum si pentru legitimarea fata
de terti a calitatii de reprezentant au forta probanta deplina pana
la inscrierea in fals.
Art. 45 Avocatul este obligat sa restituie actele ce i s-au
incredintat persoanei de la care le-a primit.
Art. 46 (1) Avocatul nu poate asista sau reprezenta parti
cu interese contrare in aceeasi cauza sau in cauze conexe si nu
poate pleda impotriva partii care l-a consultat mai inainte in
legatura cu aspectele litigioase concrete ale pricinii.
(2) Avocatul nu poate fi ascultat ca martor si nu poate furniza
relatii niciunei autoritati sau persoane cu privire la cauza care
i-a fost incredintata, decat daca are dezlegarea prealabila,
expresa si scrisa din partea tuturor clientilor sai interesati in
cauza.
(3) Calitatea de martor are intaietate fata de calitatea de
avocat cu privire la faptele si imprejurarile pe care acesta le-a
cunoscut inainte de a fi devenit aparator sau reprezentant al
vreunei parti in cauza.
(4) Daca a fost ascultat ca martor, avocatul nu mai poate
desfasura nicio activitate profesionala in acea cauza.
(5) Avocatul nu poate indeplini functia de expert sau de
traducator in cauza in care este angajat aparator.
Art. 47 (1) Avocatul este obligat sa poarte roba in fata
instantelor judecatoresti.
(2) Caracteristicile robei sunt cele stabilite prin statutul
profesiei.
(3) Purtarea robei in afara incintei instantei judecatoresti este
interzisa, cu exceptia cazurilor in care avocatul este delegat de
catre organele profesiei sa reprezinte baroul sau U.N.B.R. intr-o
ocazie care impune aceasta tinuta.
Art. 48 (1) Este interzis avocatului ca, in mod nemijlocit
sau prin persoane interpuse, sa foloseasca procedee
incompatibile cu demnitatea profesiei in scopul dobandirii
clientelei.
(2) De asemenea, este interzis avocatului sa foloseasca
mijloace de reclama sau de publicitate in acelasi scop. Statutul
stabileste cazurile si masura in care avocatul poate informa
publicul cu privire la exercitarea profesiei sale.
Capitolul IV - Organizarea profesiei de avocat
Sectiunea 1 - Baroul
Art. 49 (1) Profesia de avocat este organizata si
functioneaza in baza principiului autonomiei, in limitele
competentelor prevazute in prezenta lege.
(2) Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat
se face numai prin vot secret.
(3) Organele de conducere colegiale iau hotarari numai prin
vot deschis. Deliberarile si votul constituie secret profesional.
Art. 50 (1) Baroul este constituit din toti avocatii dintr-un
judet sau din municipiul Bucuresti. Sediul baroului este in orasul
de resedinta al judetului, respectiv in municipiul Bucuresti.
(2) Baroul are personalitate juridica, patrimoniu si buget
propriu.
(3) Contributia avocatilor la realizarea bugetului este stabilita
de consiliul baroului.
(4) Patrimoniul baroului poate fi folosit in activitati
producatoare de venituri, in conditiile legii.
Art. 51 (1) Organele de conducere ale baroului sunt:
a) adunarea generala;
b) consiliul;
c) decanul.
(2) In cadrul baroului isi desfasoara activitatea comisia de
cenzori si comisia de disciplina. Organizarea, functionarea,
precum si atributiile acestora sunt reglementate potrivit
Statutului profesiei de avocat.
Art. 52 (1) Adunarea generala este formata din toti
avocatii inscrisi in tabloul baroului cu drept de exercitare a
profesiei.
(2) Adunarea generala are urmatoarele competente:
a) stabileste masuri pentru exercitarea profesiei in baroul
respectiv, in limitele legii si ale statutului;
b) alege si revoca decanul, membrii consiliului, membrii
comisiei de cenzori si pe cei ai comisiei de disciplina. Decanul
este ales pentru un mandat de 4 ani si poate fi reales o singura
data. Decanul se alege dintre avocatii cu o vechime de minimum
10 ani in profesie;
c) alege delegatii baroului la Congresul avocatilor;
d) aproba proiectul de buget al baroului si da descarcare
consiliului cu privire la activitatea si gestiunea sa.
Art. 53 (1) Adunarea generala ordinara se intruneste
anual, in primul trimestru, la convocarea consiliului baroului.
(2) Convocarea se face prin afisare la sediul baroului, la
sediul serviciilor de asistenta din judet si prin publicare intr-un
ziar local cu cel putin 15 zile inainte de data stabilita.
(3) Adunarea generala extraordinara poate fi convocata de
consiliul sau de comisia de cenzori ale baroului.
(4) La cererea a peste o treime din totalul membrilor baroului
consiliul este obligat sa convoace adunarea generala
extraordinara in termen de cel mult 15 zile de la primirea cererii.
In acest caz procedura convocarii va fi efectuata cu cel putin
7 zile inainte de data stabilita.
(5) Sedinta adunarii generale este condusa de decan
impreuna cu 5 membri alesi prin vot deschis de cei prezenti,
dintre care unul va fi desemnat secretar. In caz de alegere sau
de revocare a decanului ori a membrilor consiliului niciunul dintre
acestia nu va face parte din prezidiu, iar sedinta va fi condusa
de cel mai in varsta membru prezent.
Art. 54 (1) Adunarea generala este legal constituita cu
participarea majoritatii membrilor sai.
(2) In cazul in care numarul legal nu este intrunit, iar pe
ordinea de zi a sedintei nu este inclusa alegerea organelor de
conducere a baroului, prezidiul adunarii generale, de fata cu cei
prezenti, stabileste o noua adunare generala in termen de cel
mult 15 zile de la data primei convocari. Consiliul baroului are
obligatia sa indeplineasca procedura convocarii cu cel putin
7 zile inainte de data fixata.
(3) Adunarea generala convocata in conditiile alin. (2) este
legal constituita cu participarea a cel putin unei treimi din
numarul total al membrilor sai.
(4) Hotararile adunarii generale se iau cu votul majoritatii
membrilor prezenti, in afara de cazurile in care legea prevede alt
cvorum de sedinta si de vot.
Art. 55 (1) Adunarile generale de alegere a organelor de
conducere a baroului sunt legal constituite numai cu participarea
majoritatii membrilor adunarii generale a baroului.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), in cazul barourilor
care au in evidenta mai mult de 500 de avocati cu drept de
exercitare a profesiei, in cazul in care, la prima convocare,
numarul legal de participanti nu este intrunit sunt aplicabile, in
mod corespunzator, dispozitiile art. 54 alin. (2) si (3).
(3) Participarea la adunarea generala de alegere a organelor
de conducere a baroului se face personal. Avocatul membru al
baroului nu poate delega exercitarea dreptului sau de vot unui
alt avocat.
Art. 56 (1) Consiliul baroului este format din 5 pana la
15 membri, alesi pe o perioada de 4 ani si care au o vechime
continua in profesie de minimum 8 ani. Decanul si prodecanul se
includ in acest numar.
(2) Consiliul baroului are urmatoarele atributii:
a) adopta hotarari pentru aplicarea si respectarea
prevederilor prezentei legi si ale statutului profesiei;
b) duce la indeplinire hotararile Consiliului U.N.B.R. si ale
adunarii generale a baroului;
c) intocmeste, modifica si da publicitatii tabloul anual al
avocatilor, membri ai baroului, si il comunica celor in drept;
d) adopta masuri pentru organizarea controlului profesional,
disciplinar si deontologic, pentru solutionarea sesizarilor si
reclamatiilor, in conditiile prevazute de lege si de statutul
profesiei;
e) verifica si constata indeplinirea conditiilor legale ale
cererilor de primire in profesie si aproba primirea in profesie cu
examen sau cu scutire de examen;
f) hotaraste asupra starii de incompatibilitate si asupra
incetarii acesteia;
g) solutioneaza cererile de transfer in conformitate cu
prevederile legii si ale statutului profesiei;
h) verifica si constata daca actele privind constituirea,
modificarea si schimbarea formelor de exercitare a profesiei,
precum si conventiile de grupare sau de conlucrare profesionala
indeplinesc conditiile prevazute de lege si de statutul profesiei;
organizeaza si tine evidenta acestora;
i) coordoneaza activitatea filialelor sau sucursalelor Casei de
Asigurari a Avocatilor din raza de competenta;
j) organizeaza conferintele de stagiu, cercurile de studii si
editeaza publicatiile baroului;
k) organizeaza si indruma activitatea serviciilor de asistenta
juridica din judet, potrivit legii si statutului profesiei;
l) sesizeaza comisia de disciplina cu judecarea abaterilor
disciplinare ale avocatilor;
m) suspenda din exercitarea profesiei, pe durata neplatii
taxelor, avocatul care nu achita taxele si contributiile prevazute
de lege si de statutul profesiei timp de 3 luni de la scadenta
acestora, daca a fost avertizat despre neplata si nu s-a
conformat obligatiei;
n) solutioneaza contestatiile impotriva deciziei decanului
privind onorariile;
o) stabileste cota de contributie a avocatilor la bugetul
baroului;
p) accepta donatiile si legatele facute baroului;
q) aproba statul de functii si angajeaza personalul baroului;
r) intocmeste proiectul de buget anual, pe care il supune
adunarii generale si administreaza patrimoniul baroului;
s) prezinta anual adunarii generale, spre aprobare, raportul
de activitate a consiliului si a decanului, de gestiune curenta si
de gestionare a patrimoniului baroului;
t) alege prodecanul baroului;
u) solutioneaza plangerile si contestatiile impotriva deciziilor
decanului baroului;
v) indeplineste orice alte atributii prevazute de lege sau
hotarate de Consiliul U.N.B.R. ori de biroul executiv al U.N.B.R.
Art. 57 Consiliul baroului lucreaza legal in prezenta a
doua treimi din numarul membrilor sai si ia hotarari valabile cu
votul majoritatii membrilor prezenti.
Art. 58 (1) Decanul baroului are urmatoarele competente:
a) reprezinta baroul in raporturile acestuia cu persoanele
fizice si juridice din tara si din strainatate;
b) convoaca si prezideaza sedintele consiliului baroului;
c) aproba cererile de asistenta juridica gratuita;
d) exercita caile de atac impotriva hotararilor comisiei de
disciplina si impotriva deciziilor consiliului baroului pentru care
sunt prevazute cai de atac;
e) ordonanteaza cheltuielile baroului;
f) ia masuri privind conducerea baroului care nu sunt de
competenta adunarii generale sau a consiliului baroului;
g) indeplineste orice alte atributii prevazute de lege sau
hotarate de organele de conducere ale U.N.B.R. si date in
competenta sa.
(2) Prodecanul il inlocuieste pe decan la cererea sau in
absenta acestuia.
(3) Daca decanul si prodecanul sunt in imposibilitate
temporara de a-si exercita functiile, consiliul baroului poate
delega un consilier pentru a indeplini, in tot sau in parte,
atributiile decanului.
(4) La Baroul Bucuresti, consiliul baroului alege 2 prodecani.
Decanul este inlocuit, la cerere sau in absenta sa, de catre
prodecanul pe care il desemneaza in scris.
Art. 59 Avocatul nemultumit de decizia decanului o poate
ataca la consiliul baroului.
Sectiunea 2 - Uniunea Nationala a Barourilor din Romania — U.N.B.R.
Art. 60 (1) Uniunea Nationala a Barourilor din Romania —
U.N.B.R. este formata din toate barourile din Romania si are
sediul in capitala tarii, municipiul Bucuresti.
(2) U.N.B.R. este persoana juridica de interes public, are
patrimoniu si buget proprii.
(3) Bugetul U.N.B.R. se formeaza din contributia barourilor in
cote stabilite de Congresul avocatilor. Patrimoniul U.N.B.R.
poate fi folosit si in activitati producatoare de venituri, in
conditiile legii.
(4) Baroul de avocati se constituie si functioneaza numai in
cadrul U.N.B.R., potrivit prezentei legi si statutului profesiei.
(5) U.N.B.R. este succesoarea de drept a Uniunii Avocatilor
din Romania.
(6) Folosirea fara drept a denumirilor "Barou", "Uniunea
Nationala a Barourilor din Romania", "U.N.B.R." ori "Uniunea
Avocatilor din Romania" sau a denumirilor specifice formelor de
exercitare a profesiei de avocat de catre orice persoana fizica
sau persoana juridica, indiferent de obiectul activitatii
desfasurate de aceasta, precum si folosirea insemnelor
specifice profesiei ori purtarea robei de avocat in alte conditii
decat cele prevazute de prezenta lege constituie infractiuni si
se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
Art. 61 (1) Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt:
a) Congresul avocatilor;
b) Consiliul U.N.B.R.;
c) Comisia permanenta a U.N.B.R.;
d) presedintele U.N.B.R.
(2) In cadrul U.N.B.R. se constituie si functioneaza:
a) Comisia centrala de cenzori;
b) Comisia centrala de disciplina;
c) aparatul tehnic-administrativ.
Art. 62 (1) Congresul avocatilor este constituit din delegati
ai fiecarui barou, potrivit normei de reprezentare stabilite de
statutul profesiei, si din membrii Consiliului U.N.B.R.
(2) Congresul avocatilor se intruneste anual in sesiune
ordinara, la convocarea Consiliului U.N.B.R.
(3) La cererea a cel putin unei treimi din numarul barourilor,
Consiliul U.N.B.R. este obligat sa convoace Congresul
avocatilor in sesiune extraordinara.
Art. 63 (1) Convocarea congresului se face cu cel putin o
luna inainte de data stabilita, prin instiintarea in scris a barourilor
si prin publicare intr-un ziar central. Consiliile barourilor sunt
obligate sa afiseze data convocarii si ordinea de zi la sediul
baroului si la instantele judecatoresti din raza acestora.
(2) Barourile sunt obligate sa isi aleaga delegatii cu cel putin
10 zile inainte de congres.
(3) Congresul este legal constituit in prezenta a doua treimi
din numarul membrilor sai si adopta hotarari cu votul majoritatii
membrilor prezenti.
Art. 64 (1) Congresul avocatilor are urmatoarele atributii:
a) analizeaza si aproba raportul anual al Consiliului U.N.B.R.;
b) alege Comisia centrala de cenzori si Consiliul de
conducere al Casei de Asigurari a Avocatilor;
c) face propuneri autoritatilor cu drept de initiativa legislativa
privind profesia de avocat;
d) adopta si modifica statutul profesiei si statutul Casei de
Asigurari a Avocatilor, in conformitate cu prevederile prezentei
legi si pe baza proiectelor intocmite de Consiliul U.N.B.R.;
e) adopta hotarari privitoare la relatiile dintre barouri,
perfectionarea pregatirii profesionale si respectarea regulilor
deontologice ale profesiei;
f) alege si revoca membrii Comisiei centrale de disciplina.
Fiecare barou are dreptul de a propune cate un candidat pentru
Comisia centrala de disciplina. Competenta si procedura de
judecata ale Comisiei centrale de disciplina se stabilesc prin
statut;
g) aproba bugetul anual al Casei de Asigurari a Avocatilor si
executia bugetara anuala;
h) aproba bugetul anual al U.N.B.R. si executia bugetara
anuala a acestuia si stabileste cota de contributie a barourilor la
formarea bugetului U.N.B.R. Cheltuielile necesare organizarii
congreselor se suporta de catre fiecare barou in functie de
numarul reprezentantilor sai.
(2) Hotararile congresului sunt definitive si obligatorii pentru
toate organele profesiei.
Art. 65 (1) Consiliul U.N.B.R. este format din decanii
barourilor si reprezentantii barourilor alesi potrivit normei de
reprezentare stabilite in statutul profesiei.
(2) Mandatul de membru al Consiliului U.N.B.R. este de
4 ani. In cazul incetarii mandatului unuia dintre ei, inlocuitorul
sau executa diferenta de mandat. Inlocuitorul este desemnat in
conditiile prevazute la alin. (1).
(3) In caz de schimbare a decanului unui barou noul decan
il inlocuieste de drept pe predecesorul sau. Celelalte vacante
sunt completate la proximul congres al avocatilor.
(4) Consiliul U.N.B.R. se intruneste trimestrial la convocarea
presedintelui U.N.B.R. Convocarea se face cu cel putin 15 zile
inainte de data sedintei.
(5) La cererea a cel putin unei treimi din numarul membrilor
Consiliului U.N.B.R. sau in situatii exceptionale, presedintele
U.N.B.R. va convoca Consiliul U.N.B.R. in sedinta
extraordinara, in cel mult 10 zile de la data solicitarii sau a
evenimentului justificativ.
(6) Consiliul U.N.B.R. lucreaza in prezenta a cel putin doua
treimi din numarul membrilor sai si adopta hotarari valabile cu
votul majoritatii membrilor prezenti.
Art. 66 Consiliul U.N.B.R. are urmatoarele atributii:
a) este organul reprezentativ si deliberativ al barourilor din
Romania si asigura activitatea permanenta a U.N.B.R.;
b) duce la indeplinire hotararile Congresului avocatilor;
c) rezolva orice probleme interesand profesia de avocat intre
sesiunile Congresului avocatilor, cu exceptia acelora care sunt
date in competenta exclusiva a Congresului avocatilor;
d) exercita controlul asupra activitatii si asupra hotararilor
Comisiei permanente a U.N.B.R.;
e) organizeaza examenul de verificare a cunostintelor de
drept romanesc si de limba romana ale avocatilor straini;
f) organizeaza si conduce activitatea Institutului National de
Pregatire si Perfectionare a Avocatilor, constituit ca persoana
juridica de drept privat nonprofit si care nu face parte din
sistemul national de invatamant si nu este supus procedurilor
de autorizare si acreditare;
g) adopta hotarari in toate problemele privind pregatirea si
perfectionarea profesionala a avocatilor, precum si recomandari
privind relatiile dintre barouri;
h) organizeaza examenul de primire in profesia de avocat si
de dobandire a titlului profesional de avocat definitiv, in conditiile
art. 17 si cu respectarea prevederilor Statutului profesiei de
avocat;
i) organizeaza si supravegheaza serviciul statistic general al
U.N.B.R.;
j) organizeaza si editeaza publicatiile U.N.B.R. si sprijina
publicatiile barourilor;
k) intocmeste proiectul de buget al U.N.B.R. si il supune spre
aprobare Congresului avocatilor, precum si executia bugetara
anuala a bugetului U.N.B.R.;
l) intocmeste raportul anual de activitate si de gestiune a
patrimoniului U.N.B.R. si le supune spre aprobare Congresului
avocatilor;
m) staruie pentru realizarea bugetului U.N.B.R. si executarea
de catre barouri a hotararilor adoptate de Congresul avocatilor
si de Consiliul U.N.B.R.;
n) alege si revoca presedintele si vicepresedintii U.N.B.R. si
membrii Comisiei permanente a U.N.B.R., dintre membrii sai,
avocati cu o vechime mai mare de 10 ani in profesie, pentru un
mandat de 4 ani;
o) verifica legalitatea si temeinicia deciziilor de primire in
profesie, date de catre consiliile barourilor, la cererea
persoanelor interesate;
p) anuleaza hotararile barourilor pentru cauze de nelegalitate
si rezolva plangerile si contestatiile facute impotriva hotararilor
adoptate de consiliile barourilor, in cazurile prevazute de lege si
de statutul profesiei;
q) infiinteaza Casa Centrala de Credit si Ajutor a Avocatilor
si controleaza activitatea acesteia;
r) coordoneaza activitatea Casei de Asigurari a Avocatilor si
adopta regulamentul acesteia;
s) indeplineste si alte atributii prevazute de lege si adopta
hotarari in interesul profesiei, cu respectarea legii;
t) acorda, la propunerea Comisiei permanente a U.N.B.R.,
titlul de membru de onoare, respectiv de presedinte de onoare
al U.N.B.R.
Art. 67 Comisia permanenta a U.N.B.R. se compune din
15 membri, dintre care 5 membri sunt reprezentanti ai Baroului
Bucuresti, iar 10 membri sunt reprezentanti ai celorlalte barouri
din tara. Presedintele si vicepresedintii U.N.B.R. sunt membri
de drept ai Comisiei permanente a U.N.B.R. si se includ in cei
15 membri. Mandatul membrilor Comisiei permanente a
U.N.B.R. este de 4 ani. In caz de incetare a mandatului unui
membru al Comisiei permanente a U.N.B.R., desemnarea
inlocuitorului se face pe aceleasi criterii si inlocuitorul executa
diferenta de mandat. Unul dintre membrii Comisiei permanente
a U.N.B.R. indeplineste functia de secretar al acesteia si este
desemnat prin vot de Comisia permanenta a U.N.B.R.
Presedintele U.N.B.R. este si presedintele Comisiei permanente
a U.N.B.R.
Art. 68 (1) Comisia permanenta a U.N.B.R. are
urmatoarele atributii:
a) este organul executiv al Consiliului U.N.B.R., cu activitate
permanenta si de legatura cu barourile U.N.B.R.;
b) duce la indeplinire hotararile Congresului avocatilor si ale
Consiliului U.N.B.R. si supravegheaza executarea acestor
hotarari de catre barouri, adoptand decizii corespunzatoare;
c) organizeaza serviciile Consiliului U.N.B.R. si serviciile
proprii si angajeaza personalul acestora;
d) asigura executia bugetara si urmareste realizarea
resurselor bugetului U.N.B.R.;
e) accepta donatiile si legatele facute U.N.B.R.;
f) in realizarea atributiilor sale, emite decizii executorii;
g) aproba propunerile barourilor de desemnare a comisiilor
teritoriale necesare pentru sustinerea examenului de intrare si
definitivare in profesia de avocat.
(2) Comisia permanenta a U.N.B.R. este condusa de
presedintele U.N.B.R. si lucreaza valabil in prezenta majoritatii
membrilor sai si tot astfel adopta deciziile.
(3) Comisia permanenta a U.N.B.R. indeplineste si alte
atributii stabilite de lege sau de organele ierarhice ale profesiei.
Art. 69 (1) Presedintele U.N.B.R. are urmatoarele atributii:
a) reprezinta U.N.B.R. in relatiile cu persoanele fizice si
juridice din tara si din strainatate;
b) incheie conventii, acorduri si contracte in numele
U.N.B.R., cu autorizarea Consiliului U.N.B.R.;
c) convoaca si conduce sedintele Consiliului U.N.B.R. si ale
Comisiei permanente a U.N.B.R.;
d) ordonanteaza cheltuielile bugetare si extrabugetare ale
U.N.B.R.;
e) semneaza actele Consiliului si ale Comisiei permanente
ale U.N.B.R.;
f) supravegheaza relatiile dintre structurile centrale ale
profesiei si barouri, precum si relatiile dintre barouri;
g) acorda sprijin si ajutor barourilor in relatiile lor cu
autoritatile centrale si locale;
h) vegheaza la asigurarea conditiilor corespunzatoare de
desfasurare a activitatii avocatilor la instantele judecatoresti si la
organele de urmarire penala.
(2) Presedintele este inlocuit, la cerere sau in absenta sa,
de catre vicepresedintele pe care il desemneaza in acest scop.
Art. 70 Consiliul U.N.B.R. stabileste personalul necesar
indeplinirii atributiilor functiei pentru presedintele U.N.B.R.
Capitolul V - Asistenta judiciara
Sectiunea 1 - Cazurile si conditiile de acordare a asistentei judiciare
Art. 71 (1) In cazurile prevazute de lege, barourile asigura
asistenta judiciara in urmatoarele forme:
a) in cauzele penale, in care apararea este obligatorie potrivit
dispozitiilor Codului de procedura penala;
b) in orice alte cauze decat cele penale, ca modalitate de
acordare a ajutorului public judiciar, in conditiile legii;
c) asistenta judiciara prin avocat, acordata la solicitarea
organelor administratiei publice locale.
(2) In cazuri de exceptie, daca drepturile persoanei lipsite de
mijloace materiale ar fi prejudiciate prin intarziere, decanul
baroului poate aproba acordarea cu titlu gratuit a asistentei de
specialitate juridica.
Art. 72 (1) In cazul in care, potrivit art. 11—19 din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul
public judiciar in materie civila, aprobata cu modificari si
completari prin Legea nr. 193/2008, a fost incuviintata cererea
de ajutor public judiciar sub forma asistentei prin avocat, cererea
impreuna cu incheierea de incuviintare se trimit de indata
decanului baroului din circumscriptia acelei instante.
(2) Decanul baroului sau avocatul caruia decanul i-a delegat
aceasta atributie va desemna, in termen de 3 zile, un avocat
inscris in Registrul de asistenta judiciara, caruia ii transmite,
odata cu instiintarea desemnarii, incheierea prevazuta la
alin. (1). Decanul baroului are obligatia de a comunica si
beneficiarului ajutorului public judiciar numele avocatului
desemnat. Beneficiarul ajutorului public judiciar poate solicita el
insusi desemnarea unui anumit avocat, cu consimtamantul
acestuia, in conditiile legii.
Art. 73 (1) Avocatul desemnat potrivit art. 72 alin. (2) sa
acorde ajutorul public judiciar nu poate refuza aceasta sarcina
profesionala decat in caz de conflict de interese sau pentru alte
motive justificate.
(2) Refuzul nejustificat de a prelua cazul sau de a continua
executarea constituie abatere disciplinara, in conditiile legii.
(3) Refuzul nejustificat al beneficiarului sau renuntarea
unilaterala si nejustificata a acestuia la asistenta acordata de
avocatul desemnat duce la incetarea ajutorului public sub forma
asistentei prin avocat.
Art. 74 (1) Asistenta extrajudiciara prevazuta la art. 35 din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/2008, aprobata cu
modificari si completari prin Legea nr. 193/2008, se acorda de
Serviciul de asistenta judiciara constituit la nivelul fiecarui barou,
pe baza unei cereri al carei model se aproba de Departamentul
de coordonare a asistentei judiciare, care va cuprinde mentiuni
privind obiectul si natura solicitarii de asistenta, identitatea, codul
numeric personal, domiciliul si starea materiala ale solicitantului
si ale familiei sale, atasandu-se inscrisuri doveditoare ale
veniturilor acestuia si ale familiei sale, precum si dovezi cu
privire la obligatiile de intretinere sau de plata. Cererea va fi
insotita si de o declaratie pe propria raspundere a solicitantului,
in sensul de a preciza daca in cursul ultimelor 12 luni a mai
beneficiat de ajutor public judiciar, in ce forma, pentru ce cauza,
precum si cuantumul acestui ajutor.
(2) Dovada starii materiale a solicitantului se face, in
principal, cu urmatoarele documente:
a) adeverinta eliberata de autoritatile competente sau de
catre angajator, dupa caz, din care sa rezulte veniturile
profesionale ale solicitantului si ale celorlalti membri ai familiei
supuse, potrivit legii, impozitului pe venit, realizate in perioada
prevazuta de legislatia privind ajutorul public judiciar, sau sumele
incasate cu titlu de pensie, indemnizatie de somaj sau asigurari
sociale si altele asemenea, incasate pe aceeasi perioada;
b) livretul de familie si, dupa caz, certificatele de nastere ale
copiilor;
c) certificatul de persoana cu handicap al solicitantului sau al
copilului, dupa caz;
d) declaratie pe propria raspundere din care sa reiasa ca
solicitantul si ceilalti membri ai familiei nu beneficiaza de alte
venituri suplimentare;
e) declaratie pe propria raspundere privind situatia
patrimoniala a solicitantului si a familiei sale;
f) declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte ca
solicitantul si/sau celalalt parinte natural ori adoptiv sau, dupa
caz, o alta persoana careia i s-a incredintat copilul in vederea
adoptiei ori care are copilul in plasament sau in plasament in
regim de urgenta ori a fost numita tutore se ocupa de cresterea
si ingrijirea copilului si ca acesta nu este incredintat sau dat in
plasament niciunui organism privat autorizat ori serviciu public
autorizat sau unei persoane juridice;
g) dovada eliberata de autoritatile competente privind situatia
bunurilor impozabile ale solicitantului sau, dupa caz, ale celorlalti
membri ai familiei;
h) alte acte necesare stabilirii dreptului la acordarea de
asistenta judiciara, potrivit legii.
(3) Cererea de acordare a asistentei extrajudiciare se
depune la serviciul de asistenta judiciara si se solutioneaza in
termen de cel mult 15 zile lucratoare de la data inregistrarii, prin
decizie de admitere ori de respingere, dupa caz.
(4) In cazul admiterii cererii de acordare a asistentei
extrajudiciare, decizia privind acordarea de asistenta judiciara
va cuprinde urmatoarele:
a) denumirea actului;
b) denumirea organului emitent;
c) temeiul legal si de fapt pentru emiterea deciziei;
d) persoana careia i se acorda asistenta extrajudiciara;
e) tipul sau forma asistentei extrajudiciare acordate;
f) data eliberarii, functia si semnatura persoanei care a
eliberat actul respectiv.
(5) In temeiul deciziei de acordare a asistentei extrajudiciare,
decanul baroului competent desemneaza un avocat din
Registrul de asistenta judiciara al baroului.
(6) Dupa posibilitati, decanul baroului poate aproba
acordarea asistentei extrajudiciare de catre un avocat ales de
persoana careia i se acorda asistenta judiciara.
(7) Decizia prevazuta la alin. (3) se comunica solicitantului
in termen de 5 zile lucratoare de la data emiterii deciziei.
(8) Decizia de respingere a cererii de acordare a asistentei
extrajudiciare poate fi contestata la consiliul baroului, in termen
de 5 zile de la comunicarea acesteia.
(9) Contestatiile formulate impotriva deciziei de respingere
se solutioneaza de consiliul baroului, cu caracter de urgenta la
prima sedinta a consiliului baroului.
Art. 75 Avocatul care acorda asistenta judiciara potrivit
prezentului capitol nu are dreptul sa primeasca de la client sau
de la cel aparat niciun fel de remuneratie sau de alte mijloace de
recompensa, nici chiar cu titlu de acoperire a cheltuielilor.
Sectiunea 2 - Organizarea activitatii de acordare a asistentei judiciare
Art. 76 (1) In cadrul U.N.B.R. se organizeaza
Departamentul de coordonare a asistentei judiciare, organ cu
activitate permanenta, coordonat de un vicepresedinte al
U.N.B.R. Structura organizatorica a acestui departament se
stabileste prin decizie a Comisiei permanente a U.N.B.R.
(2) Departamentul de coordonare a asistentei judiciare emite
decizii si norme metodologice in limitele atributiilor conferite prin
prezenta lege, in conditiile si cu procedura prevazute de Statutul
profesiei de avocat.
Art. 77 Departamentul de coordonare a asistentei
judiciare exercita, in principal, urmatoarele atributii:
a) desfasoara conducerea metodologica a activitatii de
acordare a asistentei judiciare;
b) elaboreaza proiectul de Regulament-cadru pentru
organizarea serviciilor de asistenta judiciara;
c) propune sau, dupa caz, avizeaza proiecte de protocoale
ce se incheie cu autoritatile publice competente in scopul
obtinerii mijloacelor financiare necesare pentru organizarea
serviciilor de asistenta judiciara;
d) organizeaza Registrul national de asistenta judiciara pe
baza registrelor intocmite de barouri;
e) organizeaza si coordoneaza metodologia de plata a
onorariilor pentru asistenta judiciara acordata;
f) efectueaza controlul asupra asistentei judiciare acordate;
g) elaboreaza proiecte de acte normative in domeniul
asistentei judiciare, pe care le propune Ministerului Justitiei in
vederea promovarii;
h) stabileste, impreuna cu Ministerul Justitiei, indicii statistici,
tine evidenta statistica a sistemului de asistenta judiciara si
analizeaza informatiile necesare pentru planificarea si
coordonarea corecta a sistemului de asistenta judiciara;
i) colaboreaza cu Ministerul Justitiei pentru buna functionare
si planificarea, inclusiv din punct de vedere bugetar, a sistemului
de asistenta judiciara;
j) popularizeaza sistemul de asistenta judiciara;
k) stabileste formularistica utilizata de barouri pentru
organizarea activitatii de asistenta judiciara si extrajudiciara, in
conditiile legii;
l) reprezinta U.N.B.R. in domeniul asistentei judiciare, in
cadrul colaborarii internationale in materie, in conditiile legii sau
ale Statutului profesiei de avocat.
Art. 78 In vederea organizarii activitatii de asistenta
judiciara, barourile indeplinesc urmatoarele atributii:
a) organizeaza serviciile de asistenta judiciara atat la nivelul
fiecarui barou, cat si la sediul fiecarei instante judecatoresti;
b) organizeaza si actualizeaza Registrul de asistenta
judiciara al fiecarui barou pe baza cererilor avocatilor, aprobate
de consiliul baroului;
c) desemneaza avocatii inscrisi in Registrul de asistenta
judiciara pentru acordarea asistentei judiciare, tinand cont de
experienta profesionala si de calificarea avocatului, precum si
de natura si complexitatea cazului, de celelalte desemnari ale
acestuia potrivit prezentei legi si de gradul de angajare al
acestuia;
d) efectueaza controlul asupra acordarii asistentei judiciare
de catre avocatii din cadrul baroului;
e) organizeaza si executa programe de popularizare a
sistemului de asistenta judiciara;
f) indeplinesc orice alte atributii prevazute de lege sau de
Regulamentul-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenta
judiciara.
Art. 79 (1) Baroul organizeaza serviciile de asistenta
judiciara la sediile tuturor instantelor judecatoresti din judet, in
spatii destinate exclusiv desfasurarii acestei activitati, care se
pun la dispozitie, in mod obligatoriu si cu titlu gratuit de
Ministerul Justitiei sau, dupa caz, de autoritatile administratiei
publice locale.
(2) Serviciile de asistenta prevazute la alin. (1) sunt conduse
de un avocat definitiv, numit de consiliul baroului, si sunt
coordonate de un membru al consiliului. Organizarea,
functionarea si atributiile serviciilor de asistenta judiciara se
realizeaza potrivit regulamentului aprobat de consiliul baroului,
in baza Regulamentului-cadru pentru organizarea serviciilor de
asistenta judiciara, aprobat de Consiliul U.N.B.R.
Art. 80 (1) Fiecare barou organizeaza Registrul de
asistenta judiciara in care sunt inscrisi avocatii ce pot fi
desemnati pentru acordarea asistentei judiciare si a asistentei
extrajudiciare.
(2) Registrul este public, se pastreaza pe suport hartie si in
format electronic si se publica pe pagina de internet a fiecarui
barou.
(3) Actualizarea Registrului de asistenta judiciara pentru
urmatorul an calendaristic se efectueaza pana la sfarsitul lunii
septembrie a anului calendaristic precedent.
(4) In cazuri exceptionale, in Registrul de asistenta judiciara
pot fi operate modificari si in cursul anului, potrivit procedurii
prevazute pentru inscrierea in registru.
(5) U.N.B.R. organizeaza Registrul national de asistenta
judiciara, constituit din registrele de asistenta judiciara ale tuturor
barourilor.
(6) Registrul national de asistenta judiciara se publica pe
pagina de internet a U.N.B.R. si se actualizeaza in mod automat
odata cu actualizarea datelor din registrul fiecarui barou.
Art. 81 (1) Pentru inscrierea in Registrul de asistenta
judiciara, avocatul depune o cerere la baroul din care face parte.
(2) Cererea prevazuta la alin. (1) se completeaza conform
formularului aprobat de Departamentul de coordonare a
asistentei judiciare din cadrul U.N.B.R.
(3) Inscrierea avocatului in Registrul de asistenta judiciara
se efectueaza in baza deciziei consiliului baroului.
(4) Consiliul baroului poate, motivat, sa refuze inscrierea in
registru sau sa radieze din registru un avocat in urmatoarele
cazuri:
a) daca avocatului solicitant i s-a aplicat o sanctiune
disciplinara;
b) daca avocatul este invinuit pentru savarsirea unei
infractiuni de drept comun;
c) daca s-a constatat incalcarea repetata a dispozitiilor
prezentei legi sau calitatea inferioara a asistentei judiciare
acordate.
(5) Radierea din registru poate fi dispusa pentru o perioada
de un an, iar daca se constata savarsirea consecutiva a trei sau
a mai multor abateri de la obligatiile prevazute de prezenta lege,
radierea se poate dispune pentru o perioada de pana la 3 ani.
(6) Refuzul baroului de inscriere a avocatului solicitant in
registru, precum si masura radierii unui avocat din registru pot
fi contestate potrivit procedurii prevazute la cap. VI din prezenta
lege.
(7) Decizia de radiere din registru se aduce la cunostinta
publicului prin afisare pe pagina de internet a baroului, precum
si pe pagina de internet a U.N.B.R.
Art. 82 (1) Pentru asistenta judiciara acordata, avocatul
desemnat are dreptul la un onorariu stabilit de organul judiciar,
potrivit naturii si volumului activitatii desfasurate, in limitele
sumelor stabilite prin protocolul incheiat intre U.N.B.R. si
Ministerul Justitiei.
(2) Prin actul de incuviintare a asistentei judiciare, organul
judiciar stabileste si valoarea provizorie a onorariului avocatului.
(3) Dupa acordarea asistentei judiciare, avocatul intocmeste
un referat scris cu privire la prestatia avocatiala efectiva,
conform formularului aprobat de Departamentul de coordonare
a asistentei judiciare din cadrul U.N.B.R. Referatul este supus
confirmarii organului judiciar, care, in functie de volumul si
complexitatea activitatii desfasurate de avocat, precum si in
raport cu durata, tipul si particularitatile cauzei, poate dispune
mentinerea sau majorarea onorariului stabilit initial.
(4) Referatul confirmat potrivit alin. (3) se inainteaza baroului,
in vederea efectuarii formalitatilor prevazute de lege pentru plata
onorariilor.
(5) In cazul in care avocatul este sanctionat disciplinar,
potrivit art. 86 alin. (1), avocatul nu va primi onorariul in
asigurarea asistentei judiciare pentru care a fost desemnat,
pentru acel caz.
Art. 83 (1) Plata onorariului pentru asistenta judiciara
acordata se face lunar prin virament bancar, pe baza
documentelor pentru decontare prevazute la art. 82 alin. (2),
avizate de consiliul baroului.
(2) Sumele necesare pentru plata onorariilor sau, dupa caz,
a remuneratiilor pentru asistenta judiciara se vireaza, lunar, in
conditiile legii, intr-un cont distinct, deschis de fiecare barou.
Respectarea de catre barouri a destinatiei fondurilor astfel virate
face si obiect al controlului U.N.B.R., in conditiile stabilite de
Statutul profesiei de avocat.
Art. 84 U.N.B.R. si barourile conlucreaza cu Ministerul
Justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii, instantele
judecatoresti, precum si cu parchetele de pe langa acestea, in
vederea desfasurarii in bune conditii a activitatii de acordare a
asistentei judiciare prevazute de prezentul capitol.
Art. 85 (1) Onorariile pentru asistenta judiciara acordata
in oricare dintre formele prevazute de prezentul capitol se
stabilesc prin protocolul incheiat intre U.N.B.R. si Ministerul
Justitiei, in conditiile legii.
(2) Fondurile necesare pentru plata onorariilor prevazute la
alin. (1) se asigura potrivit art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea
nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile si
completarile ulterioare.
(3) Pentru cheltuielile curente necesare functionarii serviciilor
de asistenta judiciara din cadrul barourilor, din sumele virate
lunar pentru plata onorariilor cuvenite pentru asistenta judiciara,
fiecare barou isi constituie un fond prin retinerea a 1% din
valoarea acestor sume, aprobate si efectiv varsate. Retinerea
procentului de 1% se face la achitarea efectiva a onorariului
catre avocatul indreptatit.
(4) Onorariile pentru asistenta judiciara acordata in oricare
dintre formele prevazute de prezentul capitol, la solicitarea
organelor administratiei publice locale, se acorda din fondurile
acestor organe, in limitele sumelor stabilite prin protocol incheiat
de fiecare barou cu acestea. In lipsa protocolului, sunt aplicabile
limitele stabilite prin protocolul prevazut la art. 82 alin. (1).
Capitolul VI - Raspunderea disciplinara
Art. 86 (1) Avocatul raspunde disciplinar pentru
nerespectarea prevederilor prezentei legi sau ale statutului,
pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele
de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum si pentru orice
fapte savarsite in legatura cu profesia sau in afara acesteia,
care sunt de natura sa prejudicieze onoarea si prestigiul
profesiei sau ale institutiei.
(2) Avocatul care conduce asistenta judiciara de pe langa
fiecare instanta este obligat sa sesizeze in scris consiliului
baroului faptele comise de orice avocat, in conditiile prevederilor
alin. (1).
(3) Instantele judecatoresti si parchetele Ministerului Public
sunt obligate sa inainteze consiliului baroului orice plangere
facuta impotriva unui avocat si sa il instiinteze despre orice
actiune de urmarire penala sau de judecata pornita impotriva
unui avocat.
Art. 87 (1) Anchetarea abaterii si exercitarea actiunii
disciplinare sunt de competenta consiliului baroului.
(2) Anchetarea abaterii si exercitarea actiunii disciplinare
privind decanii barourilor si membrii Consiliului U.N.B.R. sunt de
competenta Consiliului U.N.B.R. Persoana anchetata sau
trimisa in judecata disciplinara nu participa la luarea hotararii.
(3) Membrii comisiei permanente care sunt anchetati nu pot
participa la dezbaterile privind luarea deciziei de exercitare a
actiunii disciplinare.
(4) In toate cazurile actiunea disciplinara poate fi exercitata
in termen de cel mult un an de la data savarsirii abaterii.
Art. 88 (1) In cadrul fiecarui barou se organizeaza si
functioneaza o comisie de disciplina care judeca, in prima
instanta si in complet de 3 membri, abaterile disciplinare
savarsite de avocatii din acel barou.
(2) In cadrul U.N.B.R. este organizata si functioneaza
Comisia centrala de disciplina, care judeca:
a) ca instanta de fond, in complet de 3 membri, abaterile
savarsite de membrii Consiliului U.N.B.R. si de decanii
barourilor;
b) in contestatie, in complet de 5 membri, potrivit prevederilor
statutului profesiei.
(3) Recursul declarat impotriva deciziei disciplinare a
Comisiei centrale de disciplina, ca instanta de fond, este judecat
de Consiliul U.N.B.R. constituit ca instanta disciplinara in plenul
sau, in afara de persoana implicata in cauza.
(4) Impotriva hotararilor pronuntate potrivit alin. (2) si (3),
partea interesata poate declara recurs la sectia de contencios a
Curtii de Apel Bucuresti, a carei hotarare este definitiva si
irevocabila.
(5) Procedura judecarii abaterilor disciplinare este stabilita in
statutul profesiei si se completeaza cu prevederile Codului de
procedura civila.
Art. 89 (1) Sanctiunile disciplinare sunt:
a) mustrarea;
b) avertismentul;
c) amenda de la 50 lei la 500 lei, care se face venit la bugetul
baroului. Plata amenzii se va face in termen de 30 de zile de la
data ramanerii definitive a hotararii disciplinare. Neachitarea in
acest termen atrage suspendarea de drept din exercitiul
profesiei, pana la achitarea sumei. Limitele amenzii disciplinare
se actualizeaza periodic de catre Consiliul U.N.B.R., in functie
de rata inflatiei.
d) interdictia de a exercita profesia pe o perioada de la o luna
la un an;
e) excluderea din profesie.
(2) In perioada interdictiei avocatul nu poate presta sub nicio
forma asistenta juridica, nu poate face uz de calitatea de avocat
si nu poate participa la activitatea organelor profesiei.
(3) Impotriva deciziei disciplinare pot declara recurs
persoana interesata, decanul baroului si presedintele uniunii, in
termen de 15 zile de la comunicare.
Art. 90 (1) In caz de abatere evidenta si grava, instanta
disciplinara poate lua masura suspendarii avocatului din
exercitiul profesiei pana la judecarea definitiva a cauzei.
(2) Impotriva incheierii prin care s-a luat aceasta masura se
poate declara recurs in termen de 5 zile de la comunicare.
(3) Recursul este suspensiv de executare si va fi solutionat
de urgenta.
Capitolul VII - Casa de Asigurari a Avocatilor
Art. 91 (1) In cadrul U.N.B.R. este organizata si
functioneaza Casa de Asigurari a Avocatilor, in scopul stabilirii si
acordarii pensiilor si ajutoarelor sociale cuvenite avocatilor si
urmasilor acestora cu drepturi proprii la pensie, in conditiile
prevazute de legea speciala.
(2) Organizarea si functionarea Casei de Asigurari a
Avocatilor se stabilesc de Congresul avocatilor prin statutul
acesteia.
Art. 92 (1) Sunt membri ai Casei de Asigurari a Avocatilor
toti avocatii in activitate, avocatii pensionari si urmasii acestora
cu drepturi proprii la pensie si la ajutoare sociale.
(2) Avocatul inscris in barou, cu drept de exercitare a
profesiei, este obligat sa contribuie la constituirea fondului Casei
de Asigurari a Avocatilor. Contributia nu poate fi mai mica decat
suma stabilita de Consiliul U.N.B.R., astfel incat sa acopere
nevoile curente de plata ale Casei de Asigurari a Avocatilor.
Avocatii pot face parte si din alte forme de asigurari sociale.
Art. 93 (1) Casa de Asigurari a Avocatilor are
personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu. Sediul sau
este in municipiul Bucuresti. Patrimoniul sau poate fi folosit in
activitati economice producatoare de venituri, in conditiile legii,
cu autorizarea consiliului uniunii.
(2) Casa de Asigurari a Avocatilor poate infiinta sucursale
sau filiale, in conditiile si cu procedura prevazute in statutul de
organizare si functionare a acesteia.
Art. 94 (1) Casa de Asigurari a Avocatilor este condusa si
administrata de un consiliu format din 5 membri, dintre care 3
avocati in activitate si 2 avocati pensionari, alesi de congres pe
o perioada de 4 ani.
(2) Consiliul alege din randurile sale un presedinte si un
vicepresedinte. Unul dintre membri, desemnat de presedinte,
indeplineste si functia de secretar al consiliului.
Art. 95 (1) Controlul financiar al Casei de Asigurari a
Avocatilor se exercita de catre comisia de cenzori, compusa din
3 membri, dintre care 2 avocati in activitate si un avocat
pensionar.
(2) Barourile si avocatii sunt obligati sa puna la dispozitie
comisiei de cenzori si inspectorilor financiari ai Casei de
Asigurari a Avocatilor toate datele privind veniturile asupra
carora se retine contributia pentru fondul de pensii si ajutoare
sociale.
Capitolul VIII - Exercitarea in Romania a profesiei de catre avocatii care au obtinut calificarea profesionala in unul dintre statele membre ale Uniunii Europene si ale Spatiului Economic European
Sectiunea 1 - Dispozitii generale
Art. 96 (1) Dispozitiile prezentului capitol se aplica
avocatilor care si-au obtinut calificarea profesionala in unul
dintre statele membre ale Uniunii Europene si ale Spatiului
Economic European, care isi exercita profesia pe teritoriul
Romaniei:
a) in mod independent sau in asociere;
b) ca avocati salariati in Romania;
c) prin prestare de servicii.
(2) Dispozitiile prezentului capitol sunt aplicabile si avocatilor
care si-au obtinut calificarea profesionala in Confederatia
Elvetiana, care isi exercita profesia pe teritoriul Romaniei in
oricare dintre modalitatile prevazute la alin. (1).
Art. 97 In sensul prezentului capitol:
a) avocat reprezinta orice persoana provenind dintr-un stat
membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic
European, care este autorizata sa-si desfasoare activitatile
profesionale sub titlul profesional corespunzator obtinut intr-un
stat membru;
b) stat membru de origine reprezinta statul membru al Uniunii
Europene sau al Spatiului Economic European, in care un
avocat a obtinut dreptul de a utiliza unul dintre titlurile
profesionale prevazute la lit. a), inainte de a practica profesia
de avocat in Romania;
c) titlu profesional din statul membru de origine reprezinta
titlul profesional utilizat in statul membru unde un avocat a
obtinut dreptul de a folosi acest titlu, inainte de a practica
profesia de avocat in Romania;
d) grupare reprezinta orice entitate, cu sau fara personalitate
juridica, organizata potrivit legislatiei unui stat membru, in cadrul
careia avocatii isi desfasoara activitatile profesionale impreuna,
sub nume comun;
e) titlu profesional din Romania reprezinta titlul profesional
sub care un avocat este inscris in Tabloul avocatilor din
Romania;
f) autoritatea romana competenta este structura din cadrul
U.N.B.R., desemnata potrivit statutului.
Art. 98 Avocatii care profeseaza in Romania sub titlul
profesional din statul membru de origine pot desfasura aceleasi
activitati profesionale ca si avocatii care profeseaza sub titlul
profesional obtinut in Romania, pot acorda asistenta juridica si
pot reprezenta persoane fizice sau persoane juridice in fata
instantelor romane, referitor la dreptul statului membru de
origine, dreptul comunitar, dreptul international, precum si
dreptul romanesc, cu respectarea regulilor de procedura
aplicabile in fata instantelor romane.
Art. 99 (1) Avocatii care profeseaza in Romania sub titlul
profesional din statul membru de origine vor folosi denumirea
sub care isi desfasoara profesia in statul membru de origine,
exprimata in limba oficiala sau in una dintre limbile oficiale ale
statului membru de origine respectiv.
(2) Pe langa denumirea prevazuta la alin. (1), in denumire
se va mentiona, alaturi de forma juridica de exercitare a profesiei
in Romania, si forma juridica a gruparii din statul membru de
origine.
(3) Autoritatea romana competenta poate cere unui avocat
care profeseaza sub titlul profesional obtinut in statul membru
de origine sa indice gruparea profesionala din care face parte in
statul membru de origine sau autoritatea judiciara in cadrul
careia este admis sa-si exercite profesia, potrivit legii din statul
membru de origine.
(4) Avocatul care obtine admiterea in profesia de avocat in
Romania in conditiile art. 100 sau 109 are dreptul sa foloseasca
titlul profesional din statul membru de origine, exprimat in limba
oficiala sau in una dintre limbile oficiale ale statului membru de
origine, alaturi de titlul profesional corespunzator profesiei de
avocat din Romania.
Art. 100 (1) Indiferent de forma de exercitare a activitatii
pe teritoriul Romaniei, avocatii care profeseaza sub titlul
profesional din statul membru de origine pot solicita oricand
recunoasterea diplomelor, in vederea admiterii in profesia de
avocat si a practicarii acesteia sub titlul profesional din Romania.
(2) In vederea recunoasterii diplomelor in Romania,
solicitantul va trebui sa sustina, la alegere, un examen de
verificare a cunostintelor sau sa efectueze un stagiu de 3 ani in
domeniul dreptului romanesc.
(3) U.N.B.R. va stabili componenta comisiei de evaluare,
precum si continutul si modul de desfasurare ale examenului
sau ale stagiului, dupa caz.
(4) La depunerea cererii de recunoastere a diplomei, in
vederea determinarii continutului si modului de desfasurare ale
examenului sau ale perioadei de stagiu, comisia de evaluare va
verifica in prealabil daca experienta profesionala dobandita de
solicitant este de natura sa acopere in tot sau in parte
diferentele existente intre dreptul romanesc si cel al statului
membru de origine in care a fost obtinuta diploma, in vederea
exceptarii partiale sau totale de la indeplinirea conditiilor
prevazute la alin. (2).
(5) Prevederile prezentului articol se completeaza cu
dispozitiile legislatiei-cadru privind recunoasterea reciproca a
calificarilor profesionale.
Art. 101 (1) Autoritatea competenta romana si autoritatile
competente din statele membre de origine colaboreaza in
vederea aplicarii corespunzatoare a dispozitiilor prezentei legi,
informatiile care se obtin in cadrul acestor colaborari fiind
confidentiale. Colaborarea se poate realiza si prin intermediul
sistemului de informare in cadrul pietei interne, in conformitate
cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 49/2009
privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii si
libertatea de a furniza servicii in Romania, aprobata cu
modificari si completari prin Legea nr. 68/2010.
(2) Autoritatea competenta din statul membru de origine
poate formula observatii in cadrul procedurilor disciplinare care
se desfasoara impotriva unui avocat care profeseaza sub titlul
profesional din acel stat.
Sectiunea 2 - Exercitarea cu caracter permanent a profesiei in Romania de catre avocatii care au obtinut calificarea profesionala in unul dintre statele membre ale Uniunii Europene si ale Spatiului Economic European
Art. 102 (1) In conditiile prezentei sectiuni, oricare dintre
avocatii prevazuti la art. 97 lit. a) poate desfasura pe teritoriul
Romaniei, cu caracter permanent si sub titlul profesional din
statul membru de origine, activitatile prevazute la art. 98.
(2) Avocatii care isi exercita in mod permanent activitatea pe
teritoriul Romaniei pot dobandi titlul profesional din Romania fie
in conditiile prevazute la art. 100, fie potrivit art. 109.
Art. 103 (1) Avocatul care doreste sa profeseze in
Romania sub titlul profesional din statul membru in care si-a
obtinut calificarea profesionala se inscrie in tabloul special tinut
de barourile romane, in conditiile prezentului articol, ale art. 13
alin. (6) si ale statutului profesiei.
(2) Autoritatea romana competenta inscrie avocatul solicitant
pe baza prezentarii unui certificat care atesta inregistrarea lui la
autoritatea competenta din statul membru de origine. Autoritatea
romana competenta informeaza autoritatea competenta din
statul membru de origine despre inscriere.
(3) Certificatul prevazut la alin. (2) trebuie sa fie eliberat cu
cel mult 3 luni inainte de formularea cererii de inscriere in
Tabloul avocatilor din Romania.
(4) La publicarea numelor avocatilor inscrisi in Romania,
autoritatea romana competenta va publica si numele avocatilor
inscrisi potrivit prezentei sectiuni.
Art. 104 (1) Avocatilor care profeseaza sub titlul
profesional din statul membru de origine li se asigura
reprezentarea corespunzatoare in asociatiile profesionale ale
avocatilor din Romania, potrivit dispozitiilor prezentei legi si ale
statutului profesiei; ei au cel putin dreptul de a participa la
alegerea organelor de conducere ale acestor asociatii.
(2) Avocatii care profeseaza sub titlul profesional din statul
membru de origine sunt obligati fie sa se asigure pentru
raspundere profesionala, in conditiile stabilite prin statutul
profesiei, fie sa devina membri ai Casei de Asigurari a Avocatilor,
in conditiile prevazute la cap. VII.
(3) Avocatii pot fi scutiti de obligatiile prevazute la alin. (2),
daca fac dovada unei asigurari platite sau a unei alte garantii
date in conditiile legii statului membru de origine, in masura in
care asigurarea sau garantia este echivalenta din punctul de
vedere al conditiilor si al acoperirii. Daca acoperirea este doar
partiala, avocatii trebuie sa incheie o asigurare suplimentara
pentru a acoperi aspectele care nu se regasesc in asigurarea
sau in garantia data potrivit reglementarilor din statul membru de
origine.
Art. 105 Avocatii inscrisi in Romania sub titlul profesional
din statul membru de origine pot profesa ca salariati in oricare
dintre formele de organizare a profesiei, permise pentru avocatii
care profeseaza sub titlul profesional obtinut in Romania.
Art. 106 Avocatii care profeseaza in Romania sub titlul
profesional din statul membru de origine se supun acelorasi
reguli de conduita profesionala prevazute in prezenta lege si in
statutul profesiei ca si avocatii care profeseaza sub titlul
profesional obtinut in Romania, pentru activitatile desfasurate
pe teritoriul tarii.
Art. 107 (1) Avocatii prevazuti in prezentul capitol raspund
disciplinar pentru nerespectarea prezentei legi sau a statutului,
potrivit prevederilor cap. VI.
(2) Inainte de initierea procedurilor disciplinare impotriva unui
avocat care profeseaza sub titlul profesional din statul membru
de origine, autoritatea romana competenta informeaza in cel
mai scurt timp autoritatea competenta din statul membru de
origine, furnizand orice informatii utile in cauza.
(3) Autoritatea romana competenta coopereaza cu
autoritatea competenta din statul membru de origine pe tot
parcursul desfasurarii procedurilor disciplinare.
(4) Retragerea permanenta sau temporara de catre
autoritatea competenta din statul membru de origine a
autorizatiei de exercitare a profesiei are ca efect obligatoriu
interdictia temporara sau permanenta ca avocatul in cauza sa
profeseze in Romania sub titlul profesional din statul membru
de origine.
Art. 108 (1) Unul sau mai multi avocati din aceeasi
grupare ori din acelasi stat membru, care profeseaza sub titlul
profesional din statul membru de origine, pot profesa in
Romania prin infiintarea unui sediu secundar al gruparii
respective, organizat in orice forma de exercitare a profesiei de
avocat prevazuta de legea romana.
(2) Profesia de avocat se poate exercita si in cadrul formelor
asociate prevazute de legea romana, astfel:
a) mai multi avocati din diferite state membre, care
profeseaza sub titlurile profesionale din statele membre de
origine;
b) unul sau mai multi avocati dintre cei prevazuti la lit. a) si
unul sau mai multi avocati din Romania.
(3) Avocatul care intentioneaza sa profeseze sub titlul
profesional din statul membru de origine informeaza autoritatea
romana competenta despre faptul ca este membru al unei forme
de exercitare a profesiei in statul membru de origine si
furnizeaza toate detaliile relevante despre acea grupare.
Art. 109 (1) Avocatii care profeseaza sub titlul profesional
din statul membru de origine si care isi desfasoara activitatea
efectiv si cu regularitate, pe o perioada de cel putin 3 ani in
Romania, in domeniul dreptului romanesc sau al dreptului
comunitar sunt admisi in profesia de avocat in Romania, fara a
fi necesara indeplinirea conditiilor prevazute la art. 100, cu
respectarea prevederilor prezentei legi referitoare la exercitiul
drepturilor civile si politice si la cazurile de nedemnitate si
incompatibilitate.
(2) In fata autoritatii romane competente solicitantii trebuie
sa faca dovada desfasurarii cu regularitate a activitatii in
Romania pe o perioada de cel putin 3 ani in domeniul dreptului
romanesc sau comunitar. In acest scop:
a) avocatii trebuie sa prezinte toate informatiile si
documentele relevante cu privire la numarul de cauze in care
au acordat asistenta juridica, precum si cu privire la natura
acestora;
b) autoritatea romana competenta poate sa verifice
caracterul efectiv si regularitatea activitatii desfasurate si poate
cere avocatului, daca este necesar, sa ofere clarificari, in scris
sau verbal, cu privire la informatiile si documentele prevazute la
lit. a).
(3) Avocatii care profeseaza sub titlul profesional din statul
membru de origine in Romania pot oricand sa ceara ca
diplomele sa le fie recunoscute, potrivit dispozitiilor art. 100, in
vederea obtinerii admiterii in profesia de avocat in Romania si
a exercitarii acesteia sub titlul profesional astfel obtinut.
(4) Avocatii care profeseaza sub titlul profesional din statul
membru de origine si care au desfasurat in mod efectiv si cu
regularitate o activitate profesionala in Romania pe o perioada
de cel putin 3 ani, dar pe o perioada mai scurta in domeniul
dreptului romanesc, pot obtine admiterea in profesia de avocat
si dreptul de a o practica sub titlul profesional din Romania, fara
a fi necesara indeplinirea conditiilor prevazute la art. 100, cu
respectarea prevederilor prezentei legi referitoare la exercitiul
drepturilor civile si politice si la cazurile de nedemnitate si
incompatibilitate, dupa urmatoarea procedura:
a) autoritatea romana competenta ia in considerare
desfasurarea efectiva si cu regularitate a activitatii in perioada
de cel putin 3 ani, cunostintele si experienta profesionala
dobandite in Romania, precum si orice participare la prelegeri si
seminarii despre dreptul romanesc sau deontologia profesiei de
avocat;
b) solicitantul pune la dispozitia baroului roman orice
informatie si documentatie relevanta, in special despre cauzele
in care a acordat asistenta juridica.
(5) Decizia autoritatii romane competente de a nu acorda
inscrierea automata in cazul in care nu s-a prezentat dovada ca
cerintele prevazute la alin. (1) sau (4) au fost indeplinite va fi
motivata, comunicata solicitantului si baroului si supusa cailor
de atac prevazute de statutul profesiei.
(6) Desfasurarea efectiva si cu regularitate a activitatii
avocatului in Romania si capacitatea sa de a o continua sunt
evaluate pe baza unui interviu sustinut cu comisia de evaluare
prevazuta la art. 100.
(7) Autoritatea romana competenta poate, printr-o decizie
motivata si supusa cailor de atac prevazute de statutul profesiei,
sa refuze avocatului solicitant acordarea titlului profesional de
avocat in Romania, daca se considera ca aceasta ar aduce
atingere ordinii publice, ca urmare a unor abateri disciplinare, a
unor plangeri si incidente de orice fel.
(8) Reprezentantii U.N.B.R. sunt obligati sa pastreze
confidentialitatea informatiilor primite cu ocazia examinarii cererii
de acordare a titlului profesional in Romania.
Sectiunea 3 - Exercitarea in Romania, prin prestarea de servicii, a profesiei de catre avocatii provenind din statele membre ale Uniunii Europene si ale Spatiului Economic European
Art. 110 (1) In conditiile prezentei sectiuni, avocatii
provenind din statele membre ale Uniunii Europene si ale
Spatiului Economic European pot desfasura in Romania
activitati profesionale care pot fi exercitate ocazional sub forma
prestarii de servicii.
(2) Activitatea de prestare de servicii prevazuta la alin. (1) se
exercita in Romania prin reprezentarea drepturilor si intereselor
legitime ale persoanelor fizice si persoanelor juridice in justitie
sau in fata autoritatilor publice, in conditiile prevazute pentru
avocatii stabiliti in acest stat, fara a fi necesara inscrierea in
barou.
(3) Pentru exercitarea altor activitati decat cele mentionate la
alin. (2), avocatul respecta conditiile si regulile de conduita
profesionala ale statului membru de origine, precum si legislatia
romana privind profesia, in special cu privire la incompatibilitati,
la secretul profesional, la relatiile dintre avocati, la interdictia ca
acelasi avocat sa reprezinte doua parti avand interese contrarii,
precum si la publicitate. Un avocat care nu este stabilit in
Romania este tinut de respectarea acestor reguli numai in
masura in care respectarea lor este justificata obiectiv pentru
asigurarea exercitarii corecte a activitatilor de avocat, a
demnitatii profesiei si a respectarii regulilor privind
incompatibilitatea.
Art. 111 (1) Autoritatea romana competenta cere
avocatului care presteaza servicii dovedirea calitatii sale de
avocat.
(2) In cazul nerespectarii obligatiilor prevazute la art. 110,
autoritatea romana competenta stabileste prin statut
consecintele acestei nerespectari.
(3) La verificarea cazului de nerespectare a obligatiilor
prevazute la art. 110, autoritatea romana competenta poate
solicita orice informatii profesionale utile cu privire la persoana
care presteaza servicii.
(4) Autoritatea romana competenta va informa autoritatea
competenta din statul membru de origine despre orice decizie
luata. Comunicarile prevazute de prezentul alineat au caracter
confidential.
Capitolul IX - Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 112 Prezenta lege va fi pusa in aplicare astfel:
a) actualele organe de conducere ale Uniunii Avocatilor din
Romania isi vor indeplini in continuare atributiile, potrivit legii si
statutului profesiei, ca organe de conducere ale U.N.B.R., pe
intreaga durata a mandatului pentru care au fost alese;
b) Consiliul U.N.B.R. va elabora proiectul statutului profesiei
si il va adopta in termen de cel mult 90 de zile de la data intrarii
in vigoare a prezentei legi. Statutul profesiei va fi publicat in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I;
c) formele noi de asociere pentru exercitarea profesiei de
avocat se vor organiza si vor functiona numai dupa intrarea in
vigoare a noului statut al profesiei.
Art. 113 (1) La data intrarii in vigoare a prezentei legi
persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate in baza
altor acte normative ori au fost incuviintate prin hotarari
judecatoresti sa desfasoare activitati de consultanta,
reprezentare sau asistenta juridica, in orice domenii, isi
inceteaza de drept activitatea. Continuarea unor asemenea
activitati constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii
penale.
(2) De asemenea, la data intrarii in vigoare a prezentei legi
inceteaza de drept efectele oricarui act normativ, administrativ
sau jurisdictional prin care au fost recunoscute ori incuviintate
activitati de consultanta, reprezentare si asistenta juridica
contrare dispozitiilor prezentei legi.
(3) Prevederile alin. (1) si (2) nu se aplica profesiei de
consilier juridic, care va fi exercitata potrivit dispozitiilor Legii
nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de
consilier juridic, cu completarile ulterioare.
(4) Consiliile si decanii barourilor au obligatia si autorizarea
sa urmareasca ducerea la indeplinire a prevederilor alin. (1)
si (2) si sa ia masurile legale in acest sens.
Art. 114 La data intrarii in vigoare a prezentei legi,
denumirea Uniunea Avocatilor din Romania se inlocuieste cu
denumirea Uniunea Nationala a Barourilor din Romania, in toate
actele normative.*)
-------------------
*) Fost art. 83, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 255/2004.
Art. 115 La data intrarii in vigoare a prezentei legi orice
dispozitii contrare se abroga.**)
-------------------
**) Fost art. 84, introdus prin Legea nr. 255/2004.
Art. 116 Procedurile si formalitatile de autorizare
prevazute de prezenta lege pot fi indeplinite si prin intermediul
punctului de contact unic, in conformitate cu prevederile
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 49/2009, aprobata cu
modificari si completari prin Legea nr. 68/2010. Prevederile
prezentului articol se aplica de la data operationalizarii punctului
de contact unic.
NOTA:
Reproducem mai jos prevederi care nu sunt incorporate in
forma republicata a Legii nr. 51/1995 si care se aplica, in
continuare, ca dispozitii proprii ale actelor modificatoare:
1. Art. II din Legea nr. 201/2004 privind completarea Legii
nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de
avocat:
"Art. II (1) Prezenta lege intra in vigoare la data aderarii
Romaniei la Uniunea Europeana.
(2) Dispozitiile aranjamentului provizoriu propus de Uniunea
Europeana, referitoare la restrictionarea pentru o perioada de
maximum 7 ani a libertatii de circulatie a avocatilor, se aplica pe
baza de reciprocitate."
2. Art. II—V din Legea nr. 270/2010 privind modificarea si
completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea
profesiei de avocat:
"Art. II (1) In termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare
a prezentei legi, Statutul profesiei de avocat, publicat in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 45 din 13 ianuarie
2005, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica
potrivit prevederilor prezentei legi.
(2) In termenul prevazut la alin. (1), Consiliul Uniunii
Nationale a Barourilor din Romania adopta Regulamentul-cadru
pentru organizarea serviciilor de asistenta judiciara prevazut la
art. 68^6***) lit. b) din Legea nr. 51/1995, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse
prin prezenta lege.
------------------
***) Art. 68^6 a devenit prin renumerotare art. 77.
Art. III Dispozitiile referitoare la societatile profesionale
cu raspundere limitata din Legea nr. 51/1995, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse
prin prezenta lege, intra in vigoare dupa intrarea in vigoare a modificarilor Statutului profesiei de avocat, prevazute la art. II.
Art. IV Dispozitiile art. I pct. 7—9 se aplica si pentru
examenele aflate in desfasurare la data intrarii in vigoare a
prezentei legi.
Art. V In tot cuprinsul Legii nr. 51/1995, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, sintagma «societate civila
profesionala cu raspundere limitata» se inlocuieste cu sintagma
«societate profesionala cu raspundere limitata»."
-------------
Drept OnLine va prezinta in cadrul acestei Sectiuni cateva reglementari juridice de interes general, cu mentiunea ca informatiile prezentate in aceasta sectiune au un caracter pur informativ, existand posibilitatea de a fi intervenit modificari ulterioare, abrogari, nesurprinse aici.
-------------
|