DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  
Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Distrugere arhiva veche




Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Programul de pregatire profesionala continua a avocatilor pe perioada 1 ianuarie 2008 – 1 ianuarie 2011
Uniunea Nationala a Barourilor din Romania



[Materialul de fata a fost preluat de pe site-ul oficial al Uniunii Nationale a Barourilor din Romania www.unbr.ro]

-----------------
Linkuri utile
  • Statutul Profesiei de Avocat
  • Lege 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata in 2001, consolidata pana la 11 iulie 2007

    -----------------




    I. OBIECTIVE. SCOP. STRUCTURI INSTITUTIONALE IMPLICATE.
    a. Avocatul are datoria de a asigura cel mai inalt nivel de pregatire profesionala si de a mentine nivelul competentei profesionale, sa promoveze idealurile si normele deontologice ale profesiei de avocat, in scopul indeplinirii obligatiilor profesionale.

    In acest scop, avocatul trebuie sa-si completeze pregatirea profesionala prin actualizarea cunostintelor in domeniile in care isi exercita profesia, urmand o pregatire continua in raport cu domeniile profesionale de interes.

    Pregatirea initiala si formarea continua a avocatului se fundamenteaza pe utilizarea cunostintelor dobandite in timpul facultatii, si in activitatea de studiu a dosarelor, redactarea actelor judiciare, astfel incat sa fie indeplinite urmatoarele obiective generale:

    1. formarea unei culturi juridice cu caracter general derivata dintr-o pregatire temeinica;

    2. formarea si dezvoltarea aptitudinilor profesionale necesare pentru exercitarea profesiei de avocat, in raport si de cerintele spatiului juridic european;

    3. dobandirea deprinderilor de redactare a actelor utilizate de catre avocat in procesul penal;

    4. utilizarea in cadrul activitatilor procesuale a argumentelor logico-juridice, fundamentate pe interpretarea normelor de drept material si procesual;

    5. asigurarea unei aparari tehnice specializate prin cunoasterea jurisprudentei Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Curtii Constitutionale, a Curtii Europene a Drepturilor Omului;

    6. cunoasterea doctrinei juridice penale din spatiul comunitar european, prin crearea unei deschideri europene, internationale;

    7. cunoasterea institutiilor judiciare europene din perspectiva functionarii EUROJUST si a mandatului european;

    8. cunoasterea procedurilor jurisdictionale specifice din Uniunea Europeana, normele incidente in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului, Curtii Europene de Justitie si a Tribunalului de Prima Instanta;

    9. cunoasterea formelor de asistenta juridica specifice procedurilor Curtii Europene a Drepturilor Omului, Curtii Europene de Justitie si a Tribunalului de Prima Instanta.

    b. Formarea continua a avocatilor este necesara in contextul actual al unei inflatii legislative, aparitia sau dezvoltarea unor noi domenii ale dreptului, a unei practici jurisprudentiale adeseori neunitara, precum si a tendintelor de specializare pe care le incearca corpul avocatilor.

    Programul de perfectionare (formare continua) se adreseaza avocatilor definitivi si are ca principal obiectiv nevoia accentuata de dialog asupra unor probleme cu caracter teoretic si practic aparute in activitatea corpului profesional.

    c. Perfectionarea avocatilor urmeaza doua directii: formarea profesionala a membrilor corpului de avocati si pregatirea corpului de lectori ai Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor si a lectorilor Conferintelor de stagiu organizate de barouri, pentru a creste in viitor numarul lectorilor specializati in formare profesionala initiala si continua, la nivel central si descentralizat.

    d. Programul de perfectionare a avocatilor va fi pus in aplicare prin cooperarea Uniunii Nationale a Barourilor din Romania cu barourile, institutii de invatamant universitar, institutii de pregatire ale altor profesii juridice (Institutul National al Magistraturii).

    Toate formele de perfectionare vor fi organizate pe domenii de interes, tinand seama de tendinta de specializare al avocatilor.

    e. Coordonarea infrastructurii necesare realizarii programului de formare profesionala continua se va realiza prin Institutul National Pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor (in continuare INPPA).

    Obiectivul imediat al INPPA este de a realiza proiectul si programul de perfectionare profesionala a avocatilor prin organizarea formelor de formare profesionala continua in diverse centre din tara, fapt ce ar facilita participarea avocatilor la programul de perfectionare.

    Se va da prioritate actiunilor de conlucrare dintre barourile de pe raza aceleiasi curti de apel, astfel incat in municipiile de resedinta ale curtilor de apel, pe langa barourile ce isi au sediul in municipiul de resedinta al curtilor de apel sa functioneze Centre regionale de formare profesionala continua si de perfectionare a pregatirii avocatilor coordonate de consiliile barourilor prin cooperare cu INPPA si in conlucrare cu Departamentul de formare profesionala continua al Uniunii Nationale a Barourilor din Romania.

    In masura in care se va realiza un program de conlucrare privind realizarea perfectionarii pregatirii profesionale a avocatilor impreuna cu magistratii, in functie de compatibilitatea tematicii realizate prin formele de pregatire continua, avocatii pot participa la activitatile de formare continua organizate de Consiliul Superior al Magistraturii prin Institutul National al Magistraturii, iar magistratii pot participa la activitatile de formare continua organizate de barouri prin Centre regionale de formare profesionala continua si de perfectionare a pregatirii avocatilor coordonate de consiliile barourilor prin cooperare cu INPPA


    II. MODALITATI DE REALIZARE A FORMARII PROFESIONALE CONTINUE


    a. Perfectionarea avocatilor se va realiza prin organizarea de conferinte, seminarii si dezbateri asupra unor probleme incluse in programul de perfectionare.

    Separat se vor realiza forme specifice pentru aplicarea programelor de perfectionare a lectorilor conferintelor de stagiu si de formare a lectorilor INPPA pentru organizarea si functionarea.

    Obiectivul conferintelor si al dezbaterilor tematice il reprezinta aprofundarea cunostintelor teoretice si practice privind institutiile dreptului si aplicarea corecta a acestora, prin fixarea cadrului general al institutiilor, in raport de doctrina juridica si jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Curtii Constitutionale si a Curtii Europene a Drepturilor Omului.

    Pentru fixarea cadrului general al institutiilor se poate realiza o examinare comparativa a noilor institutii.

    Dezbaterile in cadrul seminariilor desfasurate sub forma unui atelier de lucru presupun studiul unor dosare, simularea de procese, redactarea unor referate privind evolutia practicii judiciare in materie, in raport de anumite probleme de drept care au fost solutionate diferit in practica, redactarea de acte procesuale.

    Pregatirea trebuie sa aiba un caracter specializat, cu continut preponderent practic, prin utilizarea cunostintelor teoretice, in vederea stimularii si formarii competentelor profesionale, a capacitatii de interpretare a normei juridice, dezvoltarea spiritului de analiza si sinteza, insusirea termenilor tehnico-juridici de specialitate, in vederea utilizarii corecte.

    Dezbaterile au la baza metode de lucru interactiv, care exclud predarea teoretica a cunostintelor, prin angajarea si implicare avocatului in dezbaterile profesionale.

    b. Fiecare avocat poate opta in cursul unei perioade de 2 ani pentru participarea la cel putin 3 seminarii, conferinte, dezbateri, organizate in Centrul regional pe a carui raza se afla baroul in care este inscris, in domeniile in care s-a specializat sau in care doreste sa dobandeasca cunostinte suplimentare.

    Evidenta participarii avocatilor la activitatile de formare profesionala continua si organizarea participarii se vor realiza de barouri.

    Centrele regionale vor atesta participarea avocatilor la activitatile de formare profesionala continua.

    Dovada participarii avocatilor la activitatile de formare profesionala continua organizate de barouri va sta la baza eliberarii Certificatului de atestare a titlului profesional de avocat, care se va realiza periodic (odata la 2 ani) de catre fiecare barou.

    d. Pe langa mijloacele clasice de perfectionare mai sus mentionate, INPPA va utiliza mijloace neconventionale cum ar fi informarea pe site-ul INPPA asupra unor probleme juridice de interes pentru activitatea avocatilor sau editarea revistei INPPA.


    III. PROGRAMA ORIENTATIVA PRIVIND FORMAREA PROFESIONALA CONTINUA IN ANII 2008 – 2009 (TEMATICI).


    A. Drept civil / drept procesual civil.




    1. Drepturi reale.


    Dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune.

    Dobandirea dreptului de proprietate prin accesiune. Accesiunea imobiliara artificiala;

    Dreptul de superficie;

    Dobandirea dreptului de proprietate asupra terenului aferent locuintelor achizitionate in baza art. 9 din Legea nr. 112/1995;

    Dreptul de proprietate publica si privata a statului si unitatilor administrativ-teritoriale.

    Retrocedarea constructiilor si terenurilor aflate in domeniul public si privat al statului si unitatilor administrativ-teritoriale;

    2. Mijloace de aparare a dreptului de proprietate cu aplicatie speciala in cazul imobilelor preluate in mod abuziv.


    Regimul juridic al actiunii in revendicare din perspectiva raportului drept comun – legi speciale reparatorii (Legea nr. 112/1995, Legea nr. 10/2001);

    Regimul juridic al prelungirii contractelor de inchiriere (facultate a chiriasului sau obligatie a proprietarului) in temeiul art. 10, 11 si 14 din O.U.G. nr. 40/1999;

    Regimul juridic al dispozitiei de restituire in natura, in temeiul Legii nr. 10/2001 (actiunea in anularea dispozitiei);

    Despagubirea prin echivalent. Regimul juridic al despagubirilor acordate in temeiul Legii nr. 10/2001, astfel cum a fost modificata de Legea nr. 247/2005. Limitele controlului judecatoresc. Calitatea procesuala a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor;

    Dovada dreptului de proprietate in contextul Legii nr. 10/2001 (de ex., forta probatorie a declaratiilor de martori, in absenta unui inscris doveditor);

    Natura juridica a termenelor reglementate de Legea nr. 10/2001;

    Incidenta Deciziei ICCJ – SU nr. IX/2006 cu privire la competenta de solutionare, in prima instanta, a cererilor avand ca obiect obligarea persoanei juridice notificate detinatoare a imobilului, sa emita decizie sau dispozitie motivata de restituire in natura ori de acordare de despagubiri potrivit Legii nr. 10/2001;

    Aspecte practice privind predarea-primirea imobilelor restituite in natura prin decizia/dispozitia motivata emisa in baza Legii 10/2001; formalitati necesare.

    3. Reglementarea publicitatii imobiliare.


    Actiunea in rectificare si actiunile in modificarea cartii funciare. Distinctii;

    Regimul juridic al incheierii de inscriere in cartea funciara. Cai de atac. Calitatea procesuala a Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara. Situatia drepturilor de proprietate evidentiate in titlurile emise in temeiul legilor proprietatii.

    4. Probleme ridicate de aplicarea legilor fondului funciar.


    Regimul juridic al cererii fostului proprietar de repunere in posesie pe vechiul amplasament;

    Solutionarea litigiilor ivite ca urmare a aplicarii Legii nr. 18/1991, modificata prin Titlul V al Legii nr. 247/2005. Competenta materiala a instantelor (in special in ce priveste caile de atac). Limitele controlului judecatoresc. Obligarea comisiilor de punere in posesie;

    Regimul juridic al actiunilor prin care se solicita modificarea, anularea ori constatarea nulitatii titlurilor de proprietate;

    Regimul juridic al despagubirilor acordate in ipoteza in care nu mai este posibila restituirea in natura;

    5. Probleme privind procedura in fata primei instante.


    Consecintele nepronuntarii asupra cererii incidentale;

    Conditii de admisibilitate ale actiunii in constatare;

    Regimul juridic al conexarii cererii cu alte cauze civile (de ex. partaj cu actiunea in anulare a titlului de proprietate);

    Exceptii procedurale si exceptia puterii de lucru judecat;

    Indreptarea, lamurirea si completarea hotararii;

    6. Probleme privind calitatea si capacitatea procesuala.


    Calitatea procesuala in cazul diferitelor tipuri de actiuni.

    Calitatea si capacitatea procesuala in diferite materii (ex.: contenciosul administrativ).

    Regimul juridic al cererilor de interventie voluntara si fortata in litigiile civile

    7. Analiza actelor de procedura ale instantei in vederea promovarii si sustinerii cailor de atac.


    Studiu al viciilor ce pot sa apara in cazul hotararilor judecatoresti si mijloacele de invocare a acestora.

    Problema corectei alegeri a caii procedurale de invocare a viciilor unei hotarari judecatoresti.

    8. Procedura in cazul administrarii probelor de catre avocati.


    9. Executarea silita.


    Titluri executorii altele decat hotararea judecatoreasca.

    Contestatia la executare (competenta materiala, domeniul de aplicare ). Suspendarea executarii silite;

    Cauze legale de temporizare a executarii silite.

    Invocarea dreptului de retentie. Aspecte juridice

    10. Particularitatile procedurii in fata instantelor de contencios administrativ.


    B. Drept penal / drept procesual penal.


    Drept penal.


    A. Partea generala


    1. Cauzele care inlatura caracterul penal al faptei: aspecte generale, lipsa pericolului social, legitima aparare, starea de necesitate, constrangerea morala, constrangerea fizica, cazul fortuit, iresponsabilitatea, betia, minoritatea faptuitorului si eroarea de fapt;

    2. Raspunderea penala a persoanei juridice: recidiva in cazul persoanei juridice, concursul de infractiuni savarsite de persoana juridica si pedepsele aplicabile persoanei juridice;

    3. Individualizarea pedepsei: circumstantele, suspendarea conditionata a executarii pedepsei, suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere si executarea pedepsei la locul de munca;

    4. Raspunderea penala a minorilor: pedepsele aplicabile minorilor si masurile educative;

    5. Cauzele care inlatura raspunderea penala sau consecintele condamnarii: amnistia, gratierea, prescriptia, lipsa plangerii prealabile, retragerea plangerii prealabile, impacarea partilor si reabilitarea;

    B. Partea speciala


    1. Infractiuni contra persoanei (omorul, omorul calificat, uciderea din culpa, lovirea sau alte violente, vatamarea corporala grava, lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte, vatamarea corporala din culpa, lipsirea de libertate in mod ilegal, violarea de domiciliu si santajul);

    2. Infractiuni contra patrimoniului (furtul, furtul calificat, furtul prevazut de art. 210 C. pen., talharia, abuzul de incredere, inselaciunea, delapidarea, gestiunea frauduloasa, distrugerea, tulburarea de posesie si tainuirea);

    3. Infractiuni de serviciu sau in legatura cu serviciul (abuzul in serviciu contra intereselor persoanelor, abuzul in serviciu prin ingradirea unor drepturi, abuzul in serviciu contra intereselor publice, neglijenta in serviciu, purtarea abuziva, luarea de mita si darea de mita, primirea de foloase necuvenite, traficul de influenta);

    4. Infractiuni de fals (falsificarea de monede sau alte valori, falsificarea de timbre, marci sau bilete de transport, detinerea de instrumente in vederea falsificarii de valori, falsul material in inscrisuri oficiale, falsul intelectual, falsul de inscrisuri sub semnatura privata, uzul de fals, falsul in declaratii si falsul privind identitatea);

    5. Infractiuni prevazute de Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale;

    6. Infractiuni prevazute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie ;

    7. Infractiuni prevazute de Legea organizarii si exercitarii profesiei de avocat

    Drept procesual penal.


    1. Partile in procesul penal. Drepturile si obligatiile aparatorului in procesul penal in raport de partea pe care o asista:

    1.1. cunoasterea modului de organizare si functionare a organelor judiciare prevazute in Regulamentul de organizare si functionare a instantelor judecatoresti, Regulamentul de ordine interioara a parchetelor, organizarea si functionarea organelor de cercetare penala;

    1.2. drepturile aparatorului invinuitului sau inculpatului in faza de urmarire penala si in faza de cercetare judecatoreasca;

    1.3. deosebiri intre asistenta juridica si reprezentarea juridica in procesul penal;

    1.4. exercitarea drepturilor aparatorului in fata organelor judiciare; obligatiile aparatorului fata de organele judiciare.

    2. Mijloacele de proba in procesul penal. Drepturile si obligatiile aparatorului la administrarea probelor in procesul penal:

    2.1. inscrisurile – valoare probatorie, conditii de fond si de forma;

    2.2. declaratiile partilor si ale martorilor in procesul penal; cunoasterea problemelor de drept procesual penal si de tactica judiciara incidente in activitatile de audiere;

    2.3. limitele in care poate actiona investigatorul sub acoperire; admisibilitatea declaratiilor investigatorului sub acoperire ca probe in procesul penal;

    2.4. condamnarea inculpatului doar pe probe secrete;

    2.5. posibilitatea instantei de a cunoaste identitatea reala a investigatorului sub acoperire, administrarea declaratiei investigatorului sub acoperire in procesul penal;

    2.6. drepturile si obligatiile aparatorului la audierea partii pe care o asista din punct de vedere juridic;

    2.7. drepturile si obligatiile aparatorului in cadrul procedurii reconstituirii si cercetarii la fata locului

    3. Expertize criminalistice. Expertiza inregistrarilor audio/video, expertiza mijloacelor de comunicare, expertiza tehnicii de calcul, expertiza profilului genetic – din perspectiva romaneasca si europeana:

    3.1. dispunerea, obiectivele, efectuarea si redactarea raportului de expertiza criminalistica;

    3.2. aprecierea raportului de expertiza prin verificarea formala si de fond;

    3.3. suplimentul la raportul de expertiza; lamuririle expertului care a realizat expertiza; efectuarea unei noi expertize;

    4. Tactica efectuarii inregistrarilor, interceptarilor si a perchezitiei:

    4.1. limitele competentei organelor judiciare pentru dispunerea si efectuarea acestora;

    4.2. actele procedurale prin care se dispun aceste activitati;

    4.3. actele procedurale prin care se consemneaza rezultatul acestor activitati;

    4.4 particularitati privind perchezitia la sediul profesional al avocatului

    5. Masuri procesuale dispuse cu ocazia solutionarii unei cauze penale:

    5.1. limitele competentelor organelor judiciare pentru luarea, inlocuirea, revocarea, incetarea de drept a masurilor procesuale, cu trimitere speciala la masurile preventive;

    5.2. prezentarea materialelor de urmarire penala; drepturile si obligatiile aparatorului la acest moment procesual; formularea de cereri in apararea invinuitului sau inculpatului;

    5.3. masurile asiguratorii in procesul penal – competenta organelor judiciare in dispunerea masurilor asiguratorii, contestarea acestor masuri

    6. Plangerea impotriva solutiilor de netrimitere in judecata – art. 2781 Cod procedura penala:

    6.1. sfera persoanelor care pot formula plangere;

    6.2. procedura judecarii plangerii, solutii;

    6.3. probatoriul administrat in aceasta procedura;

    6.4. plangerea formulata ca act de sesizare al instantei de judecata;

    7. Judecata in prima instanta:

    7.1. verificarea legalitatii sesizarii instantei

    7.2. lamuriri, exceptii, cereri formulate de parti, procuror sau de instanta din oficiu – modalitati de solicitare si de rezolvare a acestora;

    7.3. cercetarea judecatoreasca – audierea inculpatului, a partilor, a martorului, expertului, interpretului – psihologia marturiei si reguli tactice de audiere;

    7.4. schimbarea incadrarii juridice;

    8. Elemente de tehnica, tactica si strategie a apararii in cursul urmaririi penale si al cercetarii judecatoresti:

    8.1. tehnica, tactica, strategia apararii invinuitului sau inculpatului;

    8.2. tehnica, tactica, strategia apararii partii vatamate sau a partii civile;

    8.3. tehnica, tactica, strategia apararii partii responsabile civilmente;

    8.4. activitatile procesuale desfasurate in faza urmaririi penale prin prisma drepturilor si obligatiilor partilor asistate juridic (inceperea urmaririi penale, punerea in miscare a actiunii penale, dispunerea si luarea masurilor preventive);

    8.5. cunoasterea conditiilor de forma si de fond a actelor procedurale (mandat de arestare preventiva, ordonanta de retinere, citatie, rechizitoriu);

    8.6. punerea in executare a hotararii judecatoresti – cunoasterea atributiilor judecatorului delegat cu executarea, posibilitati legale de contestare a acestor masuri, amanarea executarii pedepsei, contestatia la executare;

    9. Lucrari profesionale specifice apararii in procesul penal – continut, tehnici de redactare, modalitati de intocmire

    9.1. cereri formulate in faza de urmarire penala – enuntare clara a solicitarii si indicarea temeiului legal;

    9.2. obiectii formulate de catre avocat cu ocazia audierii partii pe care o asista;

    9.3. formularea plangerilor impotriva actelor si masurilor dispuse de organele de urmarire penala;

    9.4. cereri, obiectii formulate cu ocazia prezentarii materialului de urmarire penala invinuitului sau inculpatului;

    10. Elemente de drept constitutional roman – drepturi si libertati fundamentale:

    10.1. art. 19 din Constitutia Romaniei – extradarea si expulzarea; autoritati competente; acte procedurale si procesuale;

    10.2. art. 21 din Constitutia Romaniei – accesul liber la justitie; dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzei intr-un termen rezonabil;

    10.3. art. 23 din Constitutia Romaniei – libertatea individuala; perchezitia, retinerea, arestarea, prezumtia de nevinovatie;

    10.4. art. 24 din Constitutia Romaniei – dreptul la aparare;

    10.5. art. 27 din Constitutia Romaniei – inviolabilitatea domiciliului – perchezitiile se efectueaza doar in conditiile si in formele prevazute de lege;

    10.6. art. 28 din Constitutia Romaniei – secretul corespondentei;

    10.7. art. 53 din Constitutia Romaniei – restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati;

    10.8. Titlul III, Capitolul VI din Constitutia Romaniei – autoritatea judecatoreasca;

    10.9. Titlul V din Constitutia Romaniei – Curtea Constitutionala;

    11. Elemente de drept comunitar

    11.1. completarea si consolidarea cunostintelor cu privire la justitia comunitara;

    11.2. cunoasterea institutiilor judiciare europene din perspectiva mandatului european de arestare;

    11.3. cunoasterea procedurilor jurisdictionale, normele incidente in fata Curtii Europene de Justitie si a Tribunalului de Prima Instanta;

    11.4. cunoasterea formelor de asistenta juridica specifice procedurilor in fata Curtii Europene de Justitie si a Tribunalului de Prima Instanta;

    11.5. jurisprudenta Curtii Europene de la Luxemburg in materie penala;

    11.6. cunoasterea reglementarilor europene in domeniul penal ;

    11.7. legislatie comunitara in materia cooperarii judiciare penale ;

    11.8. rolul procurorului in cadrul cooperarii judiciare penale europene

    11.9. relatia drept penal – drept comunitar

    12. Conventia Europeana a Drepturilor Omului

    12.1. art. 5 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului – dreptul la libertate si siguranta; notiunea de privare de libertate; situatie de privare licita de libertate; garantii instituite pentru persoanele private de libertate; jurisprudenta minimala;

    12.2. art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului – dreptul la un proces echitabil; domeniul de aplicare; garantiile unui proces echitabil (implicite si explicite); garantii acordate acuzatului intr-un proces penal ; jurisprudenta minimala ;

    13. Cooperare judiciara internationala in materie penala :

    13.1. tratate internationale

    13.2. arestarea provizorie in vederea extradarii – conditii, aspecte procedurale ;

    13.3. rejudecarea in caz de extradare;

    13.4. mandatul european de arestare;

    13.5. problema recunoasterii hotararilor straine ;

    13.6. aspecte teoretice si practice referitoare la efectuarea comisiilor rogatorii;

    13.7. recunoasterea si executarea hotararilor judecatoresti straine; extradarea;

    13.8. asistenta juridica internationala in materie penala; extradarea, transferul de persoane;

    13.9. colaborarea internationala in materie penala;

    14. Dreptul la tacere al invinuitului sau inculpatului

    14.1. reglementarea interna;

    14.2. reglementarea internationala;

    14.3. modalitati concrete de exercitare;

    15. Apararea invinuitului sau inculpatului in cauzele penale care au ca obiect investigarea infractiunilor prevazute de Legea nr. 39/2003 (crima organizata) si Legea nr. 656/2002 (prevenirea si combaterea spalarii banilor)

    15.1. cunoasterea normelor penale incidente;

    15.2. modalitati de sesizare a organelor de urmarire penala;

    15.3. competenta materiala a organelor de urmarire penala;

    15.4. notiune, limite, obiective, natura juridica a actelor premergatoare efectuate de organele de cercetare penala;

    15.5. inceperea urmaririi penale;

    15.6. punerea in miscare a actiunii penale;

    15.7. schimbarea incadrarii juridice;

    15.8. extinderea cercetarii penale;

    15.9. probatoriul administrat si activitatile de urmarire penala specifice, intreprinse pentru administrarea probatoriului in astfel de cauze penale;

    15.10. dispunerea, obiectivele, efectuarea si redactarea raportului de expertiza contabila, financiar-contabila sau bancara;

    15.11. aprecierea raportului de expertiza contabila, financiar-contabila sau bancara prin verificarea formala si de fond;

    15.12. suplimentul la raportul de expertiza contabila, financiar-contabila sau bancara; lamuririle expertului care a realizat expertiza; efectuarea unei noi expertize;

    16. Apararea invinuitului sau inculpatului in cauzele penale care au ca obiect investigarea infractiunilor prevazute in legi speciale:

    16.1. infractiuni privind prevenirea si combaterea evaziunii fiscale;

    16.2. infractiuni privind valorile mobiliare si bursele de valori;

    16.3. infractiuni privind regimul bancar si al cecului;

    16.4. infractiuni in materia drepturilor de creatie intelectuala;

    16.5. criminalitatea informatica;

    16.6. infractiuni prevazute in Legea nr. 31/1990, republicata, privind societatile comerciale;

    16.7. infractiuni in materia traficului si consumului ilicit de droguri.



    C. Drept constitutional.




    Controlul de constitutionalitate – atributie fundamentala a Curtii Constitutionale a Romaniei


    1. Controlul constitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora.

    2. Exceptia de neconstitutionalitate:

    a). functiile exceptiei de neconstitutionalitate;

    b). conditii de admisibilitate a exceptiei de neconstitutionalitate;

    c). titularii dreptului de sesizare a Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate;

    d). cadrul procesual in care se ridica exceptia de neconstitutionalitate;

    e). sesizarea Curtii Constitutionale si activitatea premergatoare sedintelor de dezbateri;

    f). reguli sau principii specifice activitatii de judecata in fata Curtii Constitutionale;

    g). activitatea ulterioara incheierii dezbaterilor in fata Curtii Constitutionale: deliberarea, pronuntarea, redactarea si comunicarea deciziei;

    h). efectele deciziei Curtii Constitutionale pronuntate asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

    Actele Curtii Constitutionale a Romaniei


    1. Categorii de acte si natura lor juridica.

    2. Obligativitatea deciziilor Curtii Constitutionale.

    D. Drept administrativ.


    1. Procedura prealabila

    2. Obiectul actiunii judiciare
  • instanta competenta;
  • termenul de introducere a actiunii;
  • documentele necesare.

    3. Suspendarea executarii actului
  • solicitarea suspendarii prin actiunea principala;
  • introducerea in cauza a functionarului.

    4. Judecarea cererilor si solutiile pe care le poate da instanta

    5. Termenul de prescriptie pentru despagubiri

    6. Cai de atac. Recursul

    7. Procedura de executare
  • titlu executoriu;
  • obligatia publicarii;
  • obligatia executarii;
  • instanta de executare.

    E. Drept comercial.


    1. Societatile comerciale


    1.1 Administrarea si conducerea societatii.

    1.1.1 Rolul administratorilor.

    1.1.2 Directorii si administratorul independent.

    1.1.3 Sisteme de administrare a societatilor pe actiuni. Sistemul unitar. Sistemul dualist

    1.1.4 Regimul juridic al administratorilor. Particularitati ale contractului de mandat

    1.1.5 Raspunderea civila si penala a administratorilor.

    1.2 Finantarea societatilor comerciale

    1.2.1 Emisiunea de actiuni

    1.2.1.1Listarea pe BVB

    1.2.1.2Listarea pe piete externe. Studiu de caz.

    1.2.2 Emisiunea de obligatiuni

    1.3 Fuziunea societatilor comerciale

    1.3.1 Etapele procesului de fuziune

    1.3.2 Data la care opereaza fuziunea

    1.3.3 Protectia creditorilor in procesul de fuziune

    1.4 Grupurile de societati si alte structuri societare

    1.4.1 Conceptul de grup de societati

    1.4.2 Aplicatii ale conceptului in dreptul nostru

    1.4.3 Grupul de Interes economic

    1.4.4 Consortiile ad-hoc

    2. Contracte comerciale speciale


    2.1 Contractul de vanzare-cumparare comerciala

    2.1.1 Comercialitatea contractului de vanzare cumparare

    2.1.2 Vanzarea cumpararea imobiliara, contract civil sau comercial?

    2.2 Regulile INCOTERMS

    2.3 Mecanismul contractului de mandat, comision si agentie

    2.4 Contracte nenumite

    2.4.1 Contractele de consortiu

    2.4.2 Contractele de finantare complexa

    2.4.3 Contractul de promovare imobiliara

    2.4.4 Contractul de joint venture. Asocierea in participatiune

    2.4.5 Contractul de distributie

    3. Operatiuni juridice complexe


    3.1 Preluarea societatilor

    3.1.1 Conceptul de preluare

    3.1.2 Mecanisme de preluare

    3.1.3 Due diligence

    3.1.4 Contractul de vanzare-cumparare de actiuni

    3.2 Finantarea achizitiilor

    3.1.1 Conceptul de finantare a achizitiilor

    3.1.2 Structura tranzactiei

    3.1.3 Tipuri de finantare a achizitiilor

    3.1.4 Studii de caz

    4. Procedura somatiei de plata. Particularitati. Analiza deciziilor Curtii Constitutionale pronuntate in legatura cu prevederile OG 5/2001.

    5. Etapa prealabila a concilierii: incidenta, efecte si exceptii de aplicare

    F. Drept bancar.


    1. Generalitati


    1.1 Conceptul de operatiune de banca si activitate bancara (art.3 pct.11 Cod comercial, OG 99/2006)

    1.2 Structura legislatiei aplicabile activitatii bancare

    2. Institutiile de credit


    2.1 Notiune si tipuri

    2.2 Delimitarea fata de alte entitati financiare

    2.3 Accesul la activitate

    2.4 Supravegherea prudentiala. Regulile de la Basel si receptarea lor in dreptul intern

    2.5 Structura operationala a institutiilor de credit. Studiu de caz

    3. Operatiuni si contracte bancare


    3.1 Contractul de depozit bancar

    3.2 Contractul de credit bancar. Deosebiri intre creditul ipotecar si creditul imobiliar

    3.3 Operatiuni bancare conexe

    G. Drept comunitar.


    1. Aplicarea normelor comunitare in legislatia interna
  • aplicarea imediata;
  • aplicarea directa;
  • aplicarea prioritara.

    Principiile ordinii juridice a UE
  • principiul atribuirii de competente (art. 5 TCE);
  • principiul subsidiaritatii (art. 5 alin. 2 TCE);
  • principiul proportionalitatii (art. 5, alin. 3 TCE);
  • principiul cooperarii cu buna credinta (art. 10 TCE);
  • principiul nediscriminarii sau principiul egalitatii de tratament (art. 3, § 2 ; 12 ; 13 ; 39, § 2 ; 141).

    2. Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene
  • delimitari conceptuale;
  • componenta
  • organizare;
  • functionare; -competenta;

    3. Procedura in fata Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene
  • procedura ordinara;
  • exceptii de la normal desfasurare a procedurii ordinare;
  • proceduri speciale.

    4. Actiuni introduse in fata CJCE (I)
  • recursul in anulare;
  • recursul in carenta.

    5. Actiuni introduse in fata CJCE (II)
  • recursul in interpretare

    6. Procedura pentru neindeplinirea obligatiilor asumate de statele membre

    7. Libera circulatie a marfurilor in spatiul UE – jurisprudenta in domeniu
  • marfurile care beneficiaza de libera circulatie;
  • interzicerea taxelor vamale si a taxelor cu efect echivalent taxelor vamale;
  • interzicerea restrictiilor cantitative si a masurilor cu efect echivalent restrictiilor cantitative;
  • exceptii de la principiul liberei circulatii a marfurilor; -dispozitiile Tratatului de aderare a Romaniei la UE in materia liberei circulatii a marfurilor.

    8. Libera circulatie a persoanelor si a serviciilor – jurisprudenta in domeniu
  • beneficiarii liberei circulatii a persoanelor si a serviciilor;
  • dreptul de deplasare si de sejur;
  • libertatea exercitarii unei activitati economice;
  • exceptii de la principiul liberei circulatii a persoanelor si a serviciilor;
  • dispozitiile Tratatului de aderare a Romaniei la UE in materia liberei circulatii a persoanelor si a serviciilor

    9. Libera circulatie a capitalurilor si platilor– jurisprudenta in domeniu
  • sediul materiei;
  • exceptii de la principiul liberei circulatii a capitalurilor si platilor;
  • dispozitiile Tratatului de aderare a Romaniei la UE in materia liberei circulatii a capitalurilor si platilor.

    10. Reguli aplicabile in domeniul concurentei intreprinderilor – aspecte jurisprudentiale
  • interzicerea intelegerilor monopoliste intre intreprinderi;
  • abuzul de pozitie dominanta;
  • clauze de salvgardare;
  • formele de control al comportamentelor intreprinderilor;
  • operatiunile de concentrare intre intreprinderi.

    11. Reguli aplicabile in domeniul concurentei statelor membre – aspecte jurisprudentiale
  • statutul intreprinderilor publice;
  • regimul ajutoarelor acordate de statele membre;
  • monopolurile de stat avand caracter comercial.

    12. Protectia juridica a marcii comunitare 13. Avocatul european
  • libera circulatie a liber-profesionistilor;
  • calitatea Serviciilor si Competenta;
  • probleme financiare (nivelul onorariilor; asistenta gratuita; Pactele de Quota litis – onorarii posibile si actiuni speculative; Impartirea onorariilor, plata altor persoane decat avocati si cum se pot face plati pentru obtinerea de cazuri; protectia fondurilor clientilor);
  • relatiile cu Instanta;
  • relatiile si comunicarea dintre avocati.

    14. Rolul avocatului roman in aplicarea legislatiei comunitare
  • identificarea actelor comunitare cu aplicabilitate directa si imediata;
  • interpretarea actelor comunitare cu aplicabilitate directa si imediata;
  • identificarea si interpretarea jurisprudentei comunitare – izvor de drept comunitar.

    H. Drept european al drepturilor omului.


    1. Procedura plangerii individuale in fata C.E.D.O. si actele de procedura
  • continutul, structura, forma, depunerea, inregistrarea plangerii individuale; comunicarea actelor de procedura, relatia petent- Grefa Curtii de la Strasbourg
  • conditiile de admisibilitate a plangerii individuale
  • incercarea de rezolvarea amiabila si conventia de rezolvare amiabila
  • judecarea fondului cauzei in prima instanta
  • cai de atac
  • executarea hotararii
  • - asemanari si deosebiri intre procedura plangerii individuale si procedura plangerii statale

    2. Redeschiderea procedurilor interne in urma condamnarii Romaniei la CEDO

    3. Dreptul la libertate si siguranta. Drepturile de procedura

    4. Drepturile de procedura: dreptul la un proces echitabil, dreptul la un recurs efectiv

    5. Dreptul la respectarea vietii private si familiale, a domiciliului si corespondentei.

    6. Libertatea de exprimare. Limitari ale libertatii de exprimare in dreptul romanesc. Libertatile jurnalistice

    7. Interzicerea discriminarii

    8. Protectia proprietatii

    9. Avocatul si drepturile omului consacrate de Conventia Europeana a Drepturilor Omului
  • drepturile apararii
  • contactul nemijlocit si confidential al avocatului cu clientul
  • libertatea de exprimare a avocatului
  • libertatea de intrunire si de asociere
  • asistenta juridica obligatorie; consecintele nerespectarii dreptului la aparare din perspectiva notiunii de proces echitabil
  • protectia avocatului impotriva relelor tratamente si protectia sediului sau profesional

    10. Privilegii si imunitati ale avocatului in cadrul procedurii in fata CEDO

    I. Organizarea si exercitarea profesiei de avocat.


    Activitatea profesionala a avocatului


    1. Exercitarea de catre avocat a profesiei de mediator in temeiul Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 441 din 22 mai 2006):

    a). dobandirea de catre avocat a calitatii de mediator;

    b). organizarea si exercitarea de catre avocat a activitatii de mediator;

    c). drepturile si obligatiile avocatului in calitate de mediator;

    d). raspunderea avocatului decurgand din exercitarea profesiei de mediator;

    e). procedura de mediere;

    f). medierea diverselor categorii de conflicte (in materie civila, comerciala, de familie, penala etc.)

    2. Desfasurarea activitatilor fiduciare de catre avocat:

    a). primirea in depozit a fondurilor financiare si a bunurilor clientului;

    b). plasarea si valorificarea fondurilor financiare si a bunurilor incredintate de client;

    c). administrarea fondurilor sau a valorilor incredintate de client.

    3. Desfasurarea de catre avocat a activitatilor de stabilire temporara a sediului unor societati comerciale, inregistrarea acestora (inclusiv inregistrarea a partilor de interes, a partilor sociale/actiunilor).

    Situatia avocatului colaborator in lumina modificarilor aduse Statutului profesiei prin Hotararea Uniunii Nationale a Barourilor din Romania nr. 10/2007 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 511 din 31 iulie 2007):


    1. Dreptul avocatului colaborator de a avea clientela personala.

    2. Drepturile si obligatiile avocatului colaborator prin raportare la clientela personala.

    3. Drepturile si obligatiile titularilor/coordonatorilor formelor de exercitare a profesiei din care fac parte avocatii colaboratori care au dreptul la clientela personala.

    Relatiile dintre avocat si client


    1. Contractul de asistenta juridica.

    2. Asistenta judiciara.

    3. Exercitarea fara drept a profesiei de avocat. Exceptia lipsei calitatii de reprezentant. Efecte si sanctiuni.

    Normele de conduita ale avocatului. Repere pentru elaborarea unui Cod de conduita al avocatului roman


    1. Independenta, libertatea si demnitatea profesiei de avocat.

    2. Conduita avocatului in relatia cu clientul.

    3. Conduita avocatului in relatiile cu ceilalti avocati.

    4. Conduita avocatului in relatiile cu instanta de judecata si cu celelalte autoritati judiciare.

    5. Incompatibilitatea profesiei de avocat cu alte activitati.

    Exercitarea profesiei de avocat in Romania de catre avocatii care au obtinut calificarea profesionala in unul dintre statele membre ale Uniunii Europene si ale Spatiului Economic European


    1. Dobandirea calitatii de membru al unui barou din Romania de catre persoane fizice straine care au calitatea de avocat.

    2. Atestarea calificarii de avocat pentru inscrierea in tabloul unui barou din Romania.

    3. Inscrierea gruparilor straine care exercita profesia de avocat in tablourile barourilor din Romania.


    IV. Consiliile barourilor in conlucrare cu Institutul National Pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor – I.N.P.P.A. pot adopta hotarari de aplicare a Programului de pregatire profesionala continua a avocatilor pe perioada 1 ianuarie 2008 – 1 ianuarie 2011 si la alte materii decat cele prevazute in tematica orientativa prevazuta la pct. III.


    Consiliile barourilor pot conlucra cu formele de exercitare a profesiei de avocat, institutiile de invatamant superior interesate si alte profesii juridice in realizarea formelor de perfectionare profesionala a avocatilor.


    ----------------------------------------------------------


    UNIUNEA NATIONALA A BAROURILOR DIN ROMANIA
    COMISIA PERMANENTA

    DECIZIA NR.1483


    Art. 1
    In conformitate cu dispozitiile art. 19 alin. (1) – (3), art. 63 lit. g), art. 65 alin. (3), art. 801 - 8016 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr.113 din 6 martie 2001 astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 255/2004 privind modificarea si completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr.559 din 23 iunie 2004, (denumita in continuare Lege), art. 37 alin. (2) din Legea nr. 200/2004 privind recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate din Romania (Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 500/03.06.2004), art. 296 alin. (2) si (3), art. 299 alin. (2), art. 303 din Statutul profesiei de avocat, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 45 din 13 ianuarie 2005 astfel cum a fost modificat prin Hotararea nr. 10 din 29 iunie 2007 a Congresului avocatilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 511 din 31 iulie 2007,

    Comisia Permanenta a Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, adopta modelul „Certificatului de atestare a titlului profesional de avocat”, prevazut in anexa la prezenta decizie.

    Art. 2
    (1) Prezenta hotarare intra in vigoare la data de 22 septembrie 2007 si va fi pusa in aplicare de organele profesiei incepand de la 1 ianuarie 2008.

    Art. 3
    Prezenta hotarare si anexa acesteia se publica pe website-ul Uniunii Nationale a Barourilor din Romania (www.unbr.ro) si se comunica barourilor.

    Art. 4
    Prezenta hotarare a fost adoptata de Comisiei Permanente a Barourilor din Romania in sedinta din 21 septembrie 2007.


    Comunitate juridica




    Termeni juridici, grupare tematica





  • Coordonator
    Magdalena Popeanga

    Website administrat de
    Alioth Software
    Politica de securitate
    Termeni si conditii
     RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
    14 useri online

    Useri autentificati: