DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  
Intreaba un avocat

Sitemap

Cursuri mediatori

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente
Curs mediatori

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English




(P)Scoala de Muzica PianoForte, cursuri de canto, pian si vioara pentru copii si adulti

(P)Cursuri de Limbi Straine
(P)Traduceri si Interpretariat

Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Legea 51/1995 profesiei de avocat, republicata in 2011. Legea nr. 51/1995



------------------------
Link util
Statutul profesiei de Avocat
Programul de pregatire profesionala continua a avocatilor pe perioada 1 ianuarie 2008 – 1 ianuarie 2011
------------------------


Legea profesiei de avocat, republicata 2011, consolidata cu OUG 10/2011

Republicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 98 din 7 februarie 2011

Republicata in temeiul art. VI din Legea nr. 270/2010 privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 872 din 28 decembrie 2010, dandu-se textelor o noua numerotare. Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat a fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001 si ulterior a mai fost modificata si completata prin:
  • Legea nr. 489/2002 privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 578 din 5 august 2002;
  • Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 77/2003 privind completarea Legii nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 640 din 9 septembrie 2003, aprobata cu modificari prin Legea nr. 280/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 574 din 29 iunie 2004;
  • Legea nr. 201/2004 privind completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 483 din 28 mai 2004;
  • Legea nr. 255/2004 privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 559 din 23 iunie 2004;
  • Ordonanta Guvernului nr. 94/2004 privind reglementarea unor masuri financiare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 803 din 31 august 2004, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 507/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.080 din 19 noiembrie 2004, cu modificarile ulterioare;
  • Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 190/2005 pentru realizarea unor masuri necesare in procesul de integrare europeana, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.179 din 28 decembrie 2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 332/2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 629 din 20 iulie 2006;
  • Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 159/2008 privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 792 din 26 noiembrie 2008, respinsa prin Legea nr. 81/2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 300 din 10 mai 2010.


    Capitolul I - Dispozitii generale


    Art. 1
    (1) Profesia de avocat este libera si independenta, cu organizare si functionare autonome, in conditiile prezentei legi si ale statutului profesiei.
    (2) Profesia de avocat se exercita numai de avocatii inscrisi in tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, denumita in continuare U.N.B.R.
    (3) Constituirea si functionarea de barouri in afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire si de inregistrare ale acestora sunt nule de drept. Nulitatea poate fi constatata si din oficiu.

    Art. 2
    (1) In exercitarea profesiei avocatul este independent si se supune numai legii, statutului profesiei si codului deontologic.
    (2) Avocatul promoveaza si apara drepturile, libertatile si interesele legitime ale omului.
    (3) Avocatul are dreptul sa asiste si sa reprezinte persoanele fizice si juridice in fata instantelor autoritatii judecatoresti si a altor organe de jurisdictie, a organelor de urmarire penala, a autoritatilor si institutiilor publice, precum si in fata altor persoane fizice sau juridice, care au obligatia sa permita si sa asigure avocatului desfasurarea nestingherita a activitatii sale, in conditiile legii.
    (4) Orice persoana are dreptul sa isi aleaga in mod liber avocatul.
    (5) In exercitarea dreptului de aparare avocatul are dreptul si obligatia de a starui pentru realizarea liberului acces la justitie, pentru un proces echitabil si intr-un termen rezonabil.

    Art. 3
    (1) Activitatea avocatului se realizeaza prin:
    a) consultatii si cereri cu caracter juridic;
    b) asistenta si reprezentare juridica in fata instantelor judecatoresti, a organelor de urmarire penala, a autoritatilor cu atributii jurisdictionale, a notarilor publici si a executorilor judecatoresti, a organelor administratiei publice si a institutiilor, precum si a altor persoane juridice, in conditiile legii;
    c) redactarea de acte juridice, atestarea identitatii partilor, a continutului si a datei actelor prezentate spre autentificare;
    d) asistarea si reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate in fata altor autoritati publice cu posibilitatea atestarii identitatii partilor, a continutului si a datei actelor incheiate;
    e) apararea si reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si juridice in raporturile acestora cu autoritatile publice, cu institutiile si cu orice persoana romana sau straina;
    f) activitati de mediere;
    g) activitati fiduciare constand in primirea in depozit, in numele si pe seama clientului, de fonduri financiare si bunuri, rezultate din valorificarea sau executarea de titluri executorii, dupa incheierea procedurii succesorale sau a lichidarii, precum si plasarea si valorificarea acestora, in numele si pe seama clientului, activitati de administrare a fondurilor sau a valorilor in care acestea au fost plasate;
    h) stabilirea temporara a sediului pentru societati comerciale la sediul profesional al avocatului si inregistrarea acestora, in numele si pe seama clientului, a partilor de interes, a partilor sociale sau a actiunilor societatilor astfel inregistrate;
    i) activitatile prevazute la lit. g) si h) se pot desfasura in temeiul unui nou contract de asistenta juridica;
    j) orice mijloace si cai proprii exercitarii dreptului de aparare, in conditiile legii.
    (2) Activitatile prevazute la alin. (1) se exercita numai de avocat, daca legea nu prevede altfel.

    Art. 4
    In exercitarea profesiei si in legatura cu aceasta avocatul este protejat de lege.

    Art. 5
    (1) Formele de exercitare a profesiei de avocat sunt: cabinete individuale, cabinete asociate, societati civile profesionale sau societati profesionale cu raspundere limitata.
    (2) In cabinetul individual isi poate exercita profesia un avocat definitiv, singur sau impreuna cu alti avocati colaboratori.
    (3) Cabinetele individuale se pot asocia in scopul exercitarii in comun a profesiei; drepturile si obligatiile avocatilor titulari ai unor cabinete asociate isi pastreaza caracterul personal si nu pot fi cedate. In mod corespunzator cabinetele individuale se pot asocia si cu societatile civile profesionale.
    (4) Cabinetele individuale se pot grupa pentru a-si crea facilitati tehnico-economice in vederea exercitarii profesiei si isi pastreaza individualitatea in relatiile cu clientii. (5) Societatea civila profesionala se constituie din 2 sau mai multi avocati definitivi. In societatea civila profesionala isi pot exercita profesia si avocati colaboratori sau avocati salarizati.
    Societatea civila profesionala si avocatii care profeseaza in cadrul ei nu pot acorda asistenta juridica persoanelor cu interese contrare.
    (6) Cabinetele grupate, cabinetele asociate, societatile civile profesionale si societatile profesionale cu raspundere limitata pot avea si proprietate comuna.
    (7) Avocatul poate schimba oricand forma de exercitare a profesiei, cu instiintarea baroului din care face parte.
    (8) Avocatul nu isi poate exercita profesia, in acelasi timp, in mai multe forme de exercitare a acesteia.
    (9) Formele de exercitare a profesiei pot fi instrainate prin acte intre vii numai intre avocati definitivi si aflati in exercitiul profesiei sau pot fi lichidate la incetarea calitatii, cu respectarea regimului investitiilor reglementat prin prezenta lege.

    Art. 6
    (1) Societatea profesionala cu raspundere limitata este o societate civila cu personalitate juridica, constituita in conditiile prevazute de prezenta lege si de Statutul profesiei de avocat, prin asocierea a cel putin 2 avocati definitivi, aflati in exercitiul profesiei, indiferent daca detin sau nu ori daca apartin sau nu unei alte forme de exercitare a profesiei.
    (2) Dobandirea personalitatii juridice a societatii profesionale cu raspundere limitata are loc la data inregistrarii la barou a deciziei emise de catre consiliul baroului in a carui raza teritoriala se afla sediul ei principal.
    (3) Societatea profesionala cu raspundere limitata detine un patrimoniu de afectatiune.
    (4) Obligatiile si raspunderea societatii profesionale cu raspundere limitata sunt garantate cu patrimoniul de afectatiune.
    Asociatii raspund personal, numai in limita aportului social al fiecaruia.
    (5) In situatia in care societatea profesionala cu raspundere limitata se constituie din avocati care fac parte din alte forme de exercitare a profesiei, acestea din urma pot sa nu fie supuse lichidarii, daca asociatii convin astfel.
    (6) Forma de exercitare a profesiei din care provine asociatul, daca este cazul, isi inceteaza activitatea profesionala desfasurata in nume propriu pe perioada in care avocatul titular sau, dupa caz, avocatii titulari ai acesteia au calitatea de asociat in societatea profesionala cu raspundere limitata. Pe perioada in care forma de exercitare a profesiei isi inceteaza activitatea din aceasta cauza, in Tabloul avocatilor se mentioneaza corespunzator situatia privind incetarea activitatii, in conditiile prevazute de Statutul profesiei de avocat.
    (7) In cazul prestatiilor profesionale constand in asistenta si reprezentare juridica la instante, parchete, organe de cercetare penala sau alte autoritati, societatea profesionala cu raspundere limitata are obligatia de a mentiona in contractul incheiat cu clientul numele avocatului/avocatilor ales/alesi sau acceptat/acceptati de client sa asigure serviciul profesional, precum si acordarea sau, dupa caz, neacordarea dreptului de substituire.
    (8) Societatea profesionala cu raspundere limitata conduce contabilitatea in partida simpla si este supusa regimului transparentei fiscale. Plata impozitului pe venit se face de catre fiecare asociat, pentru venitul sau propriu.

    Art. 7
    Orice avocat, indiferent de forma de exercitare a profesiei, poate sa incheie conventii de colaborare cu experti sau cu alti specialisti, in conditiile legii. Societatile civile profesionale si societatile profesionale cu raspundere limitata pot incheia astfel de conventii numai cu acordul tuturor asociatilor.

    Art. 8
    (1) Formele de exercitare a profesiei de avocat si cabinetele grupate vor fi individualizate prin denumire, dupa cum urmeaza:
    a) in cazul cabinetului individual — numele avocatului titular, urmat de sintagma cabinet de avocat;
    b) in cazul cabinetelor asociate — numele tuturor titularilor, urmate de sintagma cabinete de avocat asociate;
    c) in cazul societatilor civile profesionale si al societatilor profesionale cu raspundere limitata — numele a cel putin unuia dintre asociati, urmat de sintagma societate civila de avocati sau, dupa caz, societate profesionala de avocati cu raspundere limitata;
    d) in cazul cabinetelor grupate — numele fiecarui titular de cabinet, urmat de sintagma cabinete de avocat grupate.
    (2) Denumirea formei de exercitare a profesiei, individualizata potrivit alin. (1), poate fi pastrata si dupa decesul sau plecarea unuia dintre asociati, cu acordul acestuia, sau, dupa caz, al tuturor mostenitorilor celui decedat, exprimat in forma autentica.
    (3) Denumirile prevazute la alin. (1) vor figura pe firmele cabinetelor sau societatilor, in conditiile stabilite de statutul profesiei.
    (4) In cazul tuturor formelor de exercitare a profesiei de catre avocatii straini se pot utiliza denumirea si numele formei de exercitare a profesiei din tara sau din strainatate, in conditiile prezentului articol.

    Art. 9
    (1) Conventiile de grupare si de asociere a cabinetelor, actele de constituire a societatilor civile profesionale de avocati si a societatilor profesionale cu raspundere limitata, precum si conventiile prevazute la art. 7 se incheie in forma scrisa, cu respectarea conditiilor de fond prevazute de lege si de statutul profesiei.
    (2) Consiliul baroului sesizat verifica indeplinirea conditiilor legale si, constatand indeplinirea lor, dispune inregistrarea conventiei in termen de o luna de la inregistrarea cererii.
    (3) Impotriva deciziei consiliului baroului orice persoana care se considera vatamata intr-un drept sau interes legitim al sau poate formula plangere la organele de jurisdictie profesionala, in conditiile prezentei legi si ale statutului profesiei.
    (4) Barourile tin evidenta separata a avocatilor pentru fiecare forma de exercitare a profesiei.

    Art. 10
    (1) Barourile si U.N.B.R. asigura exercitarea calificata a dreptului de aparare, competenta si disciplina profesionala, protectia demnitatii si onoarei avocatilor membri.
    (2) In fiecare judet exista si functioneaza un singur barou membru al U.N.B.R., cu sediul in localitatea de resedinta a judetului.
    (3) Fiecare barou organizeaza si asigura functionarea a cate unui serviciu de asistenta judiciara pe langa fiecare judecatorie. Consiliul baroului raspunde de organizarea si functionarea acestui serviciu.

    Art. 11
    Avocatul este dator sa pastreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost incredintata, cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege.


    Capitolul II - Dobandirea calitatii de avocat


    Sectiunea 1 - Conditiile de inscriere in avocatura


    Art. 12
    (1) Poate fi membru al unui barou din Romania cel care indeplineste urmatoarele conditii:
    a) are exercitiul drepturilor civile si politice;
    b) este licentiat al unei facultati de drept cu durata stabilita de lege;
    c) nu se gaseste in vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevazute de prezenta lege;
    d) este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiei.
    (2) Indeplinirea conditiei prevazute la lit. d) a alin. (1) trebuie dovedita cu certificat medical de sanatate, eliberat pe baza constatarilor facute de o comisie medicala constituita in conditiile prevazute in statutul profesiei.

    Art. 13
    (1) Membrul unui barou dintr-o alta tara poate exercita profesia de avocat in Romania, in cazul indeplinirii conditiilor prevazute de prezenta lege.
    (2) Pentru a acorda consultanta juridica privind dreptul romanesc, avocatul strain are obligatia de a sustine un examen de verificare a cunostintelor de drept romanesc si de limba romana, organizat de U.N.B.R.
    (3) Avocatul strain poate exercita profesia de avocat in Romania, la alegere, in cadrul uneia dintre formele de organizare prevazute la art. 5.
    (4) Avocatul strain nu poate pune concluzii orale sau scrise in fata instantelor judecatoresti si a celorlalte organe jurisdictionale si judiciare, cu exceptia celor de arbitraj international.
    (5) Onorariile cuvenite avocatului strain se vor inregistra si se vor plati integral in Romania.
    (6) Avocatul strain care exercita profesia in Romania este obligat sa se inscrie in tabloul special tinut de fiecare barou si se supune prevederilor prezentei legi, ale statutului profesiei si codului deontologic.

    Art. 14
    Este nedemn de a fi avocat:
    a) cel condamnat definitiv prin hotarare judecatoreasca la pedeapsa cu inchisoare pentru savarsirea unei infractiuni intentionate, de natura sa aduca atingere prestigiului profesiei;
    b) cel care a savarsit abuzuri prin care au fost incalcate drepturile si libertatile fundamentale ale omului, stabilite prin hotarare judecatoreasca, sau a savarsit abateri disciplinare grave, sanctionate cu masura excluderii din profesie, ca sanctiune disciplinara;
    c) cel caruia i s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesia, pe durata stabilita prin hotarare judecatoreasca sau disciplinara;
    d) falitul fraudulos, chiar reabilitat.

    Art. 15
    Exercitarea profesiei de avocat este incompatibila cu:
    a) activitatea salarizata in cadrul altor profesii decat cea de avocat;
    b) ocupatiile care lezeaza demnitatea si independenta profesiei de avocat sau bunele moravuri;
    c) exercitarea nemijlocita de fapte materiale de comert.

    Art. 16
    Exercitarea profesiei de avocat este compatibila cu:
    a) calitatea de deputat sau senator, consilier in consiliile locale sau judetene;
    b) activitati si functii didactice in invatamantul juridic superior;
    c) activitatea literara si publicistica;
    d) calitatea de arbitru, mediator, conciliator sau negociator, consilier fiscal, consilier in proprietate intelectuala, consilier in proprietate industriala, traducator autorizat, administrator sau lichidator in cadrul procedurilor de reorganizare si lichidare judiciara, in conditiile legii.

    Art. 17
    (1) Primirea in profesie se realizeaza numai in baza unui examen organizat de U.N.B.R., cel putin anual si la nivel national, potrivit prezentei legi si Statutului profesiei de avocat.
    (2) Examenul pentru primirea in profesia de avocat se sustine in cadrul Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor si se desfasoara in mod unitar, in centrele teritoriale ale acestuia, avand la baza o metodologie elaborata si aprobata de Consiliul U.N.B.R.
    (3) Tematica examenului este unica la nivelul U.N.B.R., iar selectarea subiectelor se face de comisia nationala de examen.
    (4) Comisia nationala de examen este formata cu precadere din avocati – cadre didactice universitare, care au minimum 10 ani vechime in profesia de avocat. Desemnarea acesteia se face de Comisia permanenta a U.N.B.R., la propunerea barourilor.
    (5) Dispozitiile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica in mod corespunzator, precum si judecatorilor de la instantele internationale.

    Art. 18
    (1) La inceputul exercitarii profesiei avocatul efectueaza in mod obligatoriu un stagiu de pregatire profesionala cu durata de 2 ani, timp in care are calitatea de avocat stagiar.
    (2) Conditiile efectuarii stagiului, drepturile si obligatiile avocatului stagiar, ale avocatului indrumator, precum si ale baroului fata de acestia sunt reglementate prin statutul profesiei.
    (3) In perioada stagiului, cu acordul avocatului indrumator, avocatii stagiari pot urma cursuri de masterat, care sunt luate in considerare la aprecierea formarii profesionale initiale, in conditiile prevazute de Statutul profesiei de avocat.
    (4) Stagiul se suspenda in caz de lipsa motivata din profesie ori in caz de incetare a indrumarii profesionale fara culpa avocatului stagiar. Perioada de stagiu anterior efectuata se socoteste pentru indeplinirea stagiului.
    (5) Dupa efectuarea stagiului avocatul stagiar va sustine examenul de definitivare.
    (6) Avocatul stagiar respins de trei ori la examenul de definitivare va fi exclus din profesie.

    Art. 19
    Activitatea unui avocat stagiar poate fi indrumata numai de avocati definitivi cu o vechime de cel putin 6 ani in aceasta calitate si care se bucura de o reputatie profesionala nestirbita.

    Art. 20
    (1) Calitatea de avocat definitiv se dobandeste in baza unui examen organizat de U.N.B.R., anual si la nivel national, potrivit prezentei legi si Statutului profesiei de avocat sau prin promovarea examenului de absolvire a Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor, in conditiile prevazute de Statutul profesiei de avocat.
    (2) Examenul de definitivare se sustine in cadrul Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor si se desfasoara in mod unitar, pe centre teritoriale, avand la baza o metodologie elaborata si aprobata de Consiliul U.N.B.R.
    (3) Tematica examenului de definitivare este unica la nivelul U.N.B.R., iar selectarea subiectelor se face de comisia nationala de examen.
    (4) Comisia nationala de examen este formata, cu precadere, din avocati — cadre didactice universitare, care au minimum 10 ani vechime in profesie. Desemnarea acesteia se face de Comisia permanenta a U.N.B.R., la propunerea barourilor.
    (5) Cel care a promovat examenul de primire in profesia de avocat si care pana la data sustinerii examenului de primire in profesia de avocat a indeplinit functia de judecator, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de 5 ani, dobandeste calitatea de avocat definitiv, fara sustinerea examenului de definitivare prevazut la alin. (1), cu conditia promovarii examenului de definitivat in profesia din care provine.
    (6) Dispozitiile alin. (5) se aplica si persoanelor care au promovat examenul de intrare in profesia de avocat si care au indeplinit functii de specialitate juridica in aparatul Parlamentului, Administratiei Prezidentiale, Guvernului, Curtii Constitutionale, Avocatului Poporului, Curtii de Conturi si Consiliului Legislativ timp de 5 ani neintrerupti.
    (7) Avocatul stagiar care a exercitat cel putin un mandat de parlamentar, primar, viceprimar, presedinte de consiliu judetean sau vicepresedinte de consiliu judetean, dobandeste la cerere calitatea de avocat definitiv.
    (8) Avocatii — fosti judecatori nu pot pune concluzii la instantele unde au functionat, iar fostii procurori si cadrele de politie nu pot acorda asistenta juridica la unitatea de urmarire penala la care si-au desfasurat activitatea, timp de 5 ani de la incetarea functiei respective.

    Art. 21
    (1) Profesia de avocat nu poate fi exercitata la instantele, precum si la parchetele de pe langa acestea, inclusiv la Directia Nationala Anticoruptie, Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, Inalta Curte de Casatie si Justitie sau la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, unde sotul avocatului sau ruda ori afinul sau pana la gradul al treilea inclusiv indeplineste functia de judecator sau procuror, indiferent de sectia, directia, serviciul sau biroul in care isi desfasoara activitatea.
    (2) Dispozitiile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si avocatului al carui sot, ruda ori afin pana la gradul al treilea inclusiv indeplineste functia de judecator la Curtea Constitutionala ori functia de judecator financiar, consilier de conturi sau procuror financiar la instantele Curtii de Conturi.
    (3) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica cabinetului asociat, societatii civile sau societatii profesionale cu raspundere limitata in care este asociat ori angajat cel caruia i se aplica interdictia mentionata la alin. (1) si (2).
    (4) Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplica si avocatului titular, avocatului asociat, avocatului colaborator sau salarizat in cadrul profesiei, care se foloseste de forma de organizare profesionala ori de raporturile de conlucrare profesionala stabilite in conditiile legii in scopul eludarii acestor interdictii.

    Art. 22
    (1) La inscrierea in barou avocatul depune in fata consiliului baroului, in cadru solemn, urmatorul juramant: "Jur sa respect si sa apar Constitutia si legile tarii, drepturile si libertatile omului si sa exercit profesia de avocat cu cinste si demnitate. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!"
    (2) Juramantul poate fi depus si fara formula religioasa, in acest caz, juramantul va incepe cu formula: "Jur pe onoare si constiinta!"

    Art. 23
    (1) Avocatul stagiar poate pune concluzii numai la judecatorie si poate asista ori reprezenta partea la organele si institutiile prevazute la art. 3.
    (2) Avocatii stagiari, dupa inscrierea in barou, au obligatia sa urmeze cursurile Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor, in perioada de stagiu.
    (3) Avocatul definitiv are dreptul sa puna concluzii la toate instantele, cu exceptia Inaltei Curti de Casatie si Justitie si Curtii Constitutionale, unde va putea pune concluzii daca are o vechime neintrerupta in profesie de cel putin 5 ani de la definitivare.
    (4) Avocatul definitiv este obligat sa frecventeze formele de pregatire profesionala continua organizate de barou, Institutul National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor sau de formele de exercitare a profesiei, in conditiile prevazute de Statutul profesiei de avocat.

    Art. 24
    (1) Baroul are obligatia sa intocmeasca anual tabloul avocatilor definitivi si stagiari in ordine alfabetica, cu mentionarea numelui, prenumelui, titlului stiintific, datei inscrierii in barou, sediului profesional, formei de exercitare a profesiei si a instantelor la care au dreptul sa puna concluzii.
    (2) A doua parte a tabloului va cuprinde cabinetele asociate, societatile civile profesionale si societatile profesionale cu raspundere limitata, cu indicarea sediului si a avocatilor care le compun.
    (3) Prin grija baroului, tabloul anual al avocatilor si modificarile intervenite sunt comunicate la inceputul fiecarui an instantelor judecatoresti, organelor de urmarire penala si autoritatilor administrative ale judetului sau municipiului Bucuresti, precum si U.N.B.R.

    Art. 25
    (1) Consiliul baroului emite decizii de trecere pe tabloul avocatilor incompatibili, la cerere sau din oficiu, iar reinscrierea pe tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei se face numai la cerere, dupa incetarea starii de incompatibilitate.
    (2) In cazurile in care exista incompatibilitate, decizia de primire in profesie va produce efectele numai de la data incetarii starii de incompatibilitate, care trebuie rezolvata in termen de doua luni de la emiterea deciziei.

    Art. 26
    (1) Exercitarea oricarei activitati de asistenta juridica specifica profesiei de avocat si prevazuta la art. 3 de catre o persoana fizica sau juridica ce nu are calitatea de avocat inscris intr-un barou si pe tabloul avocatilor acelui barou constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
    (2) Instantele sunt obligate sa verifice si sa se pronunte asupra calitatii de reprezentant al unei persoane care se prezinta ca avocat, exercitand acte specifice acestei profesii si folosind insemnele profesiei de avocat.
    (3) Actele specifice profesiei de avocat, efectuate in mod public de o persoana care nu a dobandit calitatea de avocat in conditiile prezentei legi, sunt nule daca s-a produs o vatamare ce nu poate fi remediata in alt mod, in afara de cazul in care modul de indeplinire a acestora a fost de natura sa produca o eroare comuna cu privire la calitatea celui care le-a savarsit.
    (4) In cazurile prevazute de prezentul articol, baroul are dreptul la actiune in despagubiri impotriva persoanei fizice sau juridice care exercita fara drept profesia de avocat.
    (5) Sumele obtinute cu titlu de despagubiri potrivit alin. (4) vor fi cuprinse in bugetele barourilor si vor fi folosite in mod exclusiv pentru organizarea activitatii de pregatire profesionala a avocatilor, in conditiile legii.

    Sectiunea 2 - Incetarea si suspendarea calitatii de avocat


    Art. 27
    Calitatea de avocat inceteaza:
    a) prin renuntarea scrisa la exercitiul profesiei;
    b) prin deces;
    c) daca impotriva avocatului s-a luat masura excluderii din profesie ca sanctiune disciplinara;
    d) daca avocatul a fost condamnat definitiv pentru o fapta prevazuta de legea penala si care il face nedemn de a fi avocat, conform legii.

    Art. 28
    Calitatea de avocat este suspendata:
    a) in caz de incompatibilitate, pe durata existentei acestei stari;
    b) pe perioada interdictiei de a profesa, dispusa prin hotarare judecatoreasca sau disciplinara;
    c) in caz de neplata totala sau partiala a taxelor si a contributiilor profesionale catre barou, catre U.N.B.R. si catre sistemul propriu de asigurari sociale, timp de 3 luni de la scadenta acestora si pana la lichidarea integrala a datoriilor;
    d) la cererea scrisa a avocatului.


    Capitolul III - Drepturile si indatoririle avocatului


    Sectiunea 1 - Drepturile avocatilor


    Art. 29
    (1) Avocatul inscris in tabloul baroului are dreptul sa asiste si sa reprezinte orice persoana fizica sau juridica, in temeiul unui contract incheiat in forma scrisa, care dobandeste data certa prin inregistrarea in registrul oficial de evidenta.
    (2) Avocatul, precum si clientul au dreptul sa renunte la contractul de asistenta juridica sau sa il modifice de comun acord, in conditiile prevazute de statutul profesiei. Renuntarea unilaterala a clientului nu constituie cauza de exonerare pentru plata onorariului cuvenit, pentru serviciile avocatiale prestate, precum si pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat in interesul procesual al clientului.

    Art. 30
    Avocatul are dreptul de a alege si de a fi ales in organele de conducere ale profesiei, in conditiile prevazute in prezenta lege si in statut.

    Art. 31
    (1) Pentru activitatea sa profesionala avocatul are dreptul la onorariu si la acoperirea tuturor cheltuielilor facute in interesul procesual al clientului sau.
    (2) In acest scop, avocatul poate sa isi deschida un cont bancar pentru incasarea onorariilor si altul pentru depunerea sumelor primite de la client pentru cheltuieli procesuale in interesul acestuia. Modul de administrare a sumelor predate de client avocatului, pentru cheltuieli procesuale in interesul sau, va fi stabilit prin conventia dintre avocat si client, in conditiile prevazute de statutul profesiei.
    (3) Contractul de asistenta juridica, legal incheiat, este titlu executoriu. Investirea cu formula executorie este de competenta judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla sediul profesional al avocatului. Restantele din onorarii si alte cheltuieli efectuate de avocat in interesul procesual al clientului sau se recupereaza potrivit dispozitiilor statutului profesiei.

    Art. 32
    Contestatiile si reclamatiile privind onorariile se solutioneaza de decanul baroului. Decizia decanului poate fi atacata la consiliul baroului, a carui hotarare este definitiva.

    Art. 33
    (1) Avocatii au propriul sistem de asigurari sociale.
    (2) Sistemul de asigurari sociale al avocatilor este reglementat prin lege si se bazeaza pe contributia acestora, precum si pe alte surse prevazute de lege ori de Statutul Casei de Asigurari a Avocatilor.
    (3) Timpul servit in avocatura este considerat vechime in munca.
    (4) Avocatul are dreptul la recuperarea capacitatii de munca, in conditiile prevazute de Statutul profesiei de avocat.

    Art. 34
    Constituie vechime in profesia de avocat perioada in care avocatul a exercitat functia de judecator, procuror, notar, a indeplinit functii de specialitate juridica in aparatul Parlamentului, Administratiei Prezidentiale, Guvernului, Curtii Constitutionale, Avocatului Poporului, Curtii de Conturi si Consiliului Legislativ, precum si perioada in care acesta a fost suspendat din profesie in vederea exercitarii unei functii de demnitate publica sau a unei functii asimilate cu functia de demnitate publica.

    Art. 35
    (1) Pentru asigurarea secretului profesional, actele si lucrarile cu caracter profesional aflate asupra avocatului sau in cabinetul sau sunt inviolabile. Perchezitionarea avocatului, a domiciliului ori a cabinetului sau sau ridicarea de inscrisuri si bunuri nu poate fi facuta decat de procuror, in baza unui mandat emis in conditiile legii.
    (2) Nu vor putea fi ascultate si inregistrate, cu niciun fel de mijloace tehnice, convorbirile telefonice ale avocatului si nici nu va putea fi interceptata si inregistrata corespondenta sa cu caracter profesional, decat in conditiile si cu procedura prevazute de lege.

    Art. 36
    (1) Contactul dintre avocat si clientul sau nu poate fi stanjenit sau controlat, direct sau indirect, de niciun organ al statului.
    (2) In cazul in care clientul se afla in stare de arest sau detentie, administratia locului de arest ori detentie are obligatia de a lua masurile necesare pentru respectarea drepturilor prevazute la alin. (1).

    Art. 37
    Avocatul care profeseaza individual, cabinetele asociate, societatea civila profesionala si societatea profesionala cu raspundere limitata au dreptul la sediu profesional in circumscriptia baroului in care sunt inscrisi si la sedii secundare in alt barou din tara sau din strainatate unde sunt luati in evidenta.

    Art. 38
    Ministerul Justitiei este obligat sa asigure spatiile necesare in vederea desfasurarii activitatii avocatilor in sediul instantelor judecatoresti.

    Art. 39
    (1) In exercitarea profesiei avocatii sunt ocrotiti de lege, fara a putea fi asimilati functionarului public sau altui salariat.
    (2) Amenintarea savarsita impotriva avocatului in timpul exercitarii profesiei si in legatura cu aceasta se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
    (3) Lovirea sau alte acte de violenta savarsite impotriva avocatului in conditiile alin. (2) se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.
    (4) Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a partii vatamate, iar pentru faptele prevazute la alin. (3), si din oficiu. Retragerea plangerii prealabile sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala.
    (5) In cazul infractiunilor prevazute la alin. (2) si (3), savarsite impotriva sotului sau a unei rude apropiate a avocatului in scop de intimidare ori de razbunare in legatura cu exercitarea de catre avocat a profesiei, limitele speciale de pedeapsa prevazute de lege se majoreaza cu jumatate.
    (6) Avocatul este obligat sa respecte solemnitatea sedintei de judecata, sa nu foloseasca cuvinte sau expresii de natura a aduce atingere autoritatii, demnitatii si onoarei completului de judecata, procurorului, celorlalti avocati si partilor ori reprezentantilor acestora din proces.
    (7) Avocatul nu raspunde penal pentru sustinerile facute oral sau in scris, in forma adecvata si cu respectarea prevederilor alin. (6), in fata instantelor de judecata, a organelor de urmarire penala sau a altor organe administrative de jurisdictie si numai daca aceste sustineri sunt in legatura cu apararea in acea cauza si sunt necesare stabilirii adevarului.
    (8) abrogat OUG 10/2011
    (9) Nerespectarea de catre avocat a prevederilor alin. (6) si (7) constituie abatere disciplinara grava. Raspunderea disciplinara nu exclude raspunderea juridica penala sau civila, dupa caz.

    Sectiunea 2 - Indatoririle avocatilor


    Art. 40
    Avocatul este dator sa studieze temeinic cauzele care i-au fost incredintate, angajate sau din oficiu, sa se prezinte la fiecare termen la instantele de judecata sau la organele de urmarire penala ori la alte institutii, conform mandatului incredintat, sa manifeste constiinciozitate si probitate profesionala, sa pledeze cu demnitate fata de judecatori si de partile din proces, sa depuna concluzii scrise sau note de sedinta ori de cate ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta ori instanta de judecata dispune in acest sens. Nerespectarea imputabila a acestor indatoriri profesionale constituie abatere disciplinara.

    Art. 41
    Avocatul este obligat sa acorde asistenta juridica in cauzele in care a fost desemnat din oficiu sau gratuit de catre barou.

    Art. 42
    Avocatul este obligat sa se asigure pentru raspunderea profesionala, in conditiile stabilite prin statutul profesiei.

    Art. 43
    Avocatul este obligat sa participe la toate sedintele convocate de consiliul baroului, la activitatile profesionale si la sedintele organelor de conducere din care face parte. Absentarea repetata si in mod nejustificat constituie abatere disciplinara.

    Art. 44
    (1) Avocatul este obligat sa tina evidentele cerute de lege si de statut cu privire la cauzele in care s-a angajat si sa achite cu regularitate si la timp taxele si contributiile stabilite pentru formarea bugetului baroului si a fondurilor Casei de Asigurari a Avocatilor din Romania si ale filialelor. Bugetul U.N.B.R. este format din contributiile barourilor, stabilite conform legii si statutului profesiei.
    (2) Actele intocmite de avocat pentru tinerea evidentelor profesionale cerute de lege, precum si pentru legitimarea fata de terti a calitatii de reprezentant au forta probanta deplina pana la inscrierea in fals.

    Art. 45
    Avocatul este obligat sa restituie actele ce i s-au incredintat persoanei de la care le-a primit.

    Art. 46
    (1) Avocatul nu poate asista sau reprezenta parti cu interese contrare in aceeasi cauza sau in cauze conexe si nu poate pleda impotriva partii care l-a consultat mai inainte in legatura cu aspectele litigioase concrete ale pricinii.
    (2) Avocatul nu poate fi ascultat ca martor si nu poate furniza relatii niciunei autoritati sau persoane cu privire la cauza care i-a fost incredintata, decat daca are dezlegarea prealabila, expresa si scrisa din partea tuturor clientilor sai interesati in cauza.
    (3) Calitatea de martor are intaietate fata de calitatea de avocat cu privire la faptele si imprejurarile pe care acesta le-a cunoscut inainte de a fi devenit aparator sau reprezentant al vreunei parti in cauza.
    (4) Daca a fost ascultat ca martor, avocatul nu mai poate desfasura nicio activitate profesionala in acea cauza.
    (5) Avocatul nu poate indeplini functia de expert sau de traducator in cauza in care este angajat aparator.

    Art. 47
    (1) Avocatul este obligat sa poarte roba in fata instantelor judecatoresti.
    (2) Caracteristicile robei sunt cele stabilite prin statutul profesiei.
    (3) Purtarea robei in afara incintei instantei judecatoresti este interzisa, cu exceptia cazurilor in care avocatul este delegat de catre organele profesiei sa reprezinte baroul sau U.N.B.R. intr-o ocazie care impune aceasta tinuta.

    Art. 48
    (1) Este interzis avocatului ca, in mod nemijlocit sau prin persoane interpuse, sa foloseasca procedee incompatibile cu demnitatea profesiei in scopul dobandirii clientelei.
    (2) De asemenea, este interzis avocatului sa foloseasca mijloace de reclama sau de publicitate in acelasi scop. Statutul stabileste cazurile si masura in care avocatul poate informa publicul cu privire la exercitarea profesiei sale.


    Capitolul IV - Organizarea profesiei de avocat


    Sectiunea 1 - Baroul


    Art. 49
    (1) Profesia de avocat este organizata si functioneaza in baza principiului autonomiei, in limitele competentelor prevazute in prezenta lege.
    (2) Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai prin vot secret.
    (3) Organele de conducere colegiale iau hotarari numai prin vot deschis. Deliberarile si votul constituie secret profesional.

    Art. 50
    (1) Baroul este constituit din toti avocatii dintr-un judet sau din municipiul Bucuresti. Sediul baroului este in orasul de resedinta al judetului, respectiv in municipiul Bucuresti.
    (2) Baroul are personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu.
    (3) Contributia avocatilor la realizarea bugetului este stabilita de consiliul baroului.
    (4) Patrimoniul baroului poate fi folosit in activitati producatoare de venituri, in conditiile legii.

    Art. 51
    (1) Organele de conducere ale baroului sunt:
    a) adunarea generala;
    b) consiliul;
    c) decanul.
    (2) In cadrul baroului isi desfasoara activitatea comisia de cenzori si comisia de disciplina. Organizarea, functionarea, precum si atributiile acestora sunt reglementate potrivit Statutului profesiei de avocat.

    Art. 52
    (1) Adunarea generala este formata din toti avocatii inscrisi in tabloul baroului cu drept de exercitare a profesiei.
    (2) Adunarea generala are urmatoarele competente:
    a) stabileste masuri pentru exercitarea profesiei in baroul respectiv, in limitele legii si ale statutului;
    b) alege si revoca decanul, membrii consiliului, membrii comisiei de cenzori si pe cei ai comisiei de disciplina. Decanul este ales pentru un mandat de 4 ani si poate fi reales o singura data. Decanul se alege dintre avocatii cu o vechime de minimum 10 ani in profesie;
    c) alege delegatii baroului la Congresul avocatilor;
    d) aproba proiectul de buget al baroului si da descarcare consiliului cu privire la activitatea si gestiunea sa.

    Art. 53
    (1) Adunarea generala ordinara se intruneste anual, in primul trimestru, la convocarea consiliului baroului.
    (2) Convocarea se face prin afisare la sediul baroului, la sediul serviciilor de asistenta din judet si prin publicare intr-un ziar local cu cel putin 15 zile inainte de data stabilita.
    (3) Adunarea generala extraordinara poate fi convocata de consiliul sau de comisia de cenzori ale baroului.
    (4) La cererea a peste o treime din totalul membrilor baroului consiliul este obligat sa convoace adunarea generala extraordinara in termen de cel mult 15 zile de la primirea cererii.
    In acest caz procedura convocarii va fi efectuata cu cel putin 7 zile inainte de data stabilita.
    (5) Sedinta adunarii generale este condusa de decan impreuna cu 5 membri alesi prin vot deschis de cei prezenti, dintre care unul va fi desemnat secretar. In caz de alegere sau de revocare a decanului ori a membrilor consiliului niciunul dintre acestia nu va face parte din prezidiu, iar sedinta va fi condusa de cel mai in varsta membru prezent.

    Art. 54
    (1) Adunarea generala este legal constituita cu participarea majoritatii membrilor sai.
    (2) In cazul in care numarul legal nu este intrunit, iar pe ordinea de zi a sedintei nu este inclusa alegerea organelor de conducere a baroului, prezidiul adunarii generale, de fata cu cei prezenti, stabileste o noua adunare generala in termen de cel mult 15 zile de la data primei convocari. Consiliul baroului are obligatia sa indeplineasca procedura convocarii cu cel putin 7 zile inainte de data fixata.
    (3) Adunarea generala convocata in conditiile alin. (2) este legal constituita cu participarea a cel putin unei treimi din numarul total al membrilor sai.
    (4) Hotararile adunarii generale se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti, in afara de cazurile in care legea prevede alt cvorum de sedinta si de vot.

    Art. 55
    (1) Adunarile generale de alegere a organelor de conducere a baroului sunt legal constituite numai cu participarea majoritatii membrilor adunarii generale a baroului.
    (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), in cazul barourilor care au in evidenta mai mult de 500 de avocati cu drept de exercitare a profesiei, in cazul in care, la prima convocare, numarul legal de participanti nu este intrunit sunt aplicabile, in mod corespunzator, dispozitiile art. 54 alin. (2) si (3).
    (3) Participarea la adunarea generala de alegere a organelor de conducere a baroului se face personal. Avocatul membru al baroului nu poate delega exercitarea dreptului sau de vot unui alt avocat.

    Art. 56
    (1) Consiliul baroului este format din 5 pana la 15 membri, alesi pe o perioada de 4 ani si care au o vechime continua in profesie de minimum 8 ani. Decanul si prodecanul se includ in acest numar.
    (2) Consiliul baroului are urmatoarele atributii: a) adopta hotarari pentru aplicarea si respectarea prevederilor prezentei legi si ale statutului profesiei;
    b) duce la indeplinire hotararile Consiliului U.N.B.R. si ale adunarii generale a baroului;
    c) intocmeste, modifica si da publicitatii tabloul anual al avocatilor, membri ai baroului, si il comunica celor in drept;
    d) adopta masuri pentru organizarea controlului profesional, disciplinar si deontologic, pentru solutionarea sesizarilor si reclamatiilor, in conditiile prevazute de lege si de statutul profesiei;
    e) verifica si constata indeplinirea conditiilor legale ale cererilor de primire in profesie si aproba primirea in profesie cu examen sau cu scutire de examen;
    f) hotaraste asupra starii de incompatibilitate si asupra incetarii acesteia;
    g) solutioneaza cererile de transfer in conformitate cu prevederile legii si ale statutului profesiei;
    h) verifica si constata daca actele privind constituirea, modificarea si schimbarea formelor de exercitare a profesiei, precum si conventiile de grupare sau de conlucrare profesionala indeplinesc conditiile prevazute de lege si de statutul profesiei; organizeaza si tine evidenta acestora;
    i) coordoneaza activitatea filialelor sau sucursalelor Casei de Asigurari a Avocatilor din raza de competenta;
    j) organizeaza conferintele de stagiu, cercurile de studii si editeaza publicatiile baroului;
    k) organizeaza si indruma activitatea serviciilor de asistenta juridica din judet, potrivit legii si statutului profesiei;
    l) sesizeaza comisia de disciplina cu judecarea abaterilor disciplinare ale avocatilor;
    m) suspenda din exercitarea profesiei, pe durata neplatii taxelor, avocatul care nu achita taxele si contributiile prevazute de lege si de statutul profesiei timp de 3 luni de la scadenta acestora, daca a fost avertizat despre neplata si nu s-a conformat obligatiei;
    n) solutioneaza contestatiile impotriva deciziei decanului privind onorariile;
    o) stabileste cota de contributie a avocatilor la bugetul baroului;
    p) accepta donatiile si legatele facute baroului;
    q) aproba statul de functii si angajeaza personalul baroului;
    r) intocmeste proiectul de buget anual, pe care il supune adunarii generale si administreaza patrimoniul baroului;
    s) prezinta anual adunarii generale, spre aprobare, raportul de activitate a consiliului si a decanului, de gestiune curenta si de gestionare a patrimoniului baroului;
    t) alege prodecanul baroului;
    u) solutioneaza plangerile si contestatiile impotriva deciziilor decanului baroului;
    v) indeplineste orice alte atributii prevazute de lege sau hotarate de Consiliul U.N.B.R. ori de biroul executiv al U.N.B.R.

    Art. 57
    Consiliul baroului lucreaza legal in prezenta a doua treimi din numarul membrilor sai si ia hotarari valabile cu votul majoritatii membrilor prezenti.

    Art. 58
    (1) Decanul baroului are urmatoarele competente:
    a) reprezinta baroul in raporturile acestuia cu persoanele fizice si juridice din tara si din strainatate;
    b) convoaca si prezideaza sedintele consiliului baroului;
    c) aproba cererile de asistenta juridica gratuita;
    d) exercita caile de atac impotriva hotararilor comisiei de disciplina si impotriva deciziilor consiliului baroului pentru care sunt prevazute cai de atac;
    e) ordonanteaza cheltuielile baroului;
    f) ia masuri privind conducerea baroului care nu sunt de competenta adunarii generale sau a consiliului baroului;
    g) indeplineste orice alte atributii prevazute de lege sau hotarate de organele de conducere ale U.N.B.R. si date in competenta sa.
    (2) Prodecanul il inlocuieste pe decan la cererea sau in absenta acestuia.
    (3) Daca decanul si prodecanul sunt in imposibilitate temporara de a-si exercita functiile, consiliul baroului poate delega un consilier pentru a indeplini, in tot sau in parte, atributiile decanului.
    (4) La Baroul Bucuresti, consiliul baroului alege 2 prodecani. Decanul este inlocuit, la cerere sau in absenta sa, de catre prodecanul pe care il desemneaza in scris.

    Art. 59
    Avocatul nemultumit de decizia decanului o poate ataca la consiliul baroului.

    Sectiunea 2 - Uniunea Nationala a Barourilor din Romania — U.N.B.R.


    Art. 60
    (1) Uniunea Nationala a Barourilor din Romania — U.N.B.R. este formata din toate barourile din Romania si are sediul in capitala tarii, municipiul Bucuresti.
    (2) U.N.B.R. este persoana juridica de interes public, are patrimoniu si buget proprii.
    (3) Bugetul U.N.B.R. se formeaza din contributia barourilor in cote stabilite de Congresul avocatilor. Patrimoniul U.N.B.R. poate fi folosit si in activitati producatoare de venituri, in conditiile legii.
    (4) Baroul de avocati se constituie si functioneaza numai in cadrul U.N.B.R., potrivit prezentei legi si statutului profesiei.
    (5) U.N.B.R. este succesoarea de drept a Uniunii Avocatilor din Romania.
    (6) Folosirea fara drept a denumirilor "Barou", "Uniunea Nationala a Barourilor din Romania", "U.N.B.R." ori "Uniunea Avocatilor din Romania" sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat de catre orice persoana fizica sau persoana juridica, indiferent de obiectul activitatii desfasurate de aceasta, precum si folosirea insemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat in alte conditii decat cele prevazute de prezenta lege constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.

    Art. 61
    (1) Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt:
    a) Congresul avocatilor;
    b) Consiliul U.N.B.R.;
    c) Comisia permanenta a U.N.B.R.;
    d) presedintele U.N.B.R.
    (2) In cadrul U.N.B.R. se constituie si functioneaza:
    a) Comisia centrala de cenzori;
    b) Comisia centrala de disciplina;
    c) aparatul tehnic-administrativ.

    Art. 62
    (1) Congresul avocatilor este constituit din delegati ai fiecarui barou, potrivit normei de reprezentare stabilite de statutul profesiei, si din membrii Consiliului U.N.B.R.
    (2) Congresul avocatilor se intruneste anual in sesiune ordinara, la convocarea Consiliului U.N.B.R.
    (3) La cererea a cel putin unei treimi din numarul barourilor, Consiliul U.N.B.R. este obligat sa convoace Congresul avocatilor in sesiune extraordinara.

    Art. 63
    (1) Convocarea congresului se face cu cel putin o luna inainte de data stabilita, prin instiintarea in scris a barourilor si prin publicare intr-un ziar central. Consiliile barourilor sunt obligate sa afiseze data convocarii si ordinea de zi la sediul baroului si la instantele judecatoresti din raza acestora.
    (2) Barourile sunt obligate sa isi aleaga delegatii cu cel putin 10 zile inainte de congres.
    (3) Congresul este legal constituit in prezenta a doua treimi din numarul membrilor sai si adopta hotarari cu votul majoritatii membrilor prezenti.

    Art. 64
    (1) Congresul avocatilor are urmatoarele atributii:
    a) analizeaza si aproba raportul anual al Consiliului U.N.B.R.;
    b) alege Comisia centrala de cenzori si Consiliul de conducere al Casei de Asigurari a Avocatilor;
    c) face propuneri autoritatilor cu drept de initiativa legislativa privind profesia de avocat;
    d) adopta si modifica statutul profesiei si statutul Casei de Asigurari a Avocatilor, in conformitate cu prevederile prezentei legi si pe baza proiectelor intocmite de Consiliul U.N.B.R.;
    e) adopta hotarari privitoare la relatiile dintre barouri, perfectionarea pregatirii profesionale si respectarea regulilor deontologice ale profesiei;
    f) alege si revoca membrii Comisiei centrale de disciplina. Fiecare barou are dreptul de a propune cate un candidat pentru Comisia centrala de disciplina. Competenta si procedura de judecata ale Comisiei centrale de disciplina se stabilesc prin statut;
    g) aproba bugetul anual al Casei de Asigurari a Avocatilor si executia bugetara anuala;
    h) aproba bugetul anual al U.N.B.R. si executia bugetara anuala a acestuia si stabileste cota de contributie a barourilor la formarea bugetului U.N.B.R. Cheltuielile necesare organizarii congreselor se suporta de catre fiecare barou in functie de numarul reprezentantilor sai.
    (2) Hotararile congresului sunt definitive si obligatorii pentru toate organele profesiei.

    Art. 65
    (1) Consiliul U.N.B.R. este format din decanii barourilor si reprezentantii barourilor alesi potrivit normei de reprezentare stabilite in statutul profesiei.
    (2) Mandatul de membru al Consiliului U.N.B.R. este de 4 ani. In cazul incetarii mandatului unuia dintre ei, inlocuitorul sau executa diferenta de mandat. Inlocuitorul este desemnat in conditiile prevazute la alin. (1).
    (3) In caz de schimbare a decanului unui barou noul decan il inlocuieste de drept pe predecesorul sau. Celelalte vacante sunt completate la proximul congres al avocatilor.
    (4) Consiliul U.N.B.R. se intruneste trimestrial la convocarea presedintelui U.N.B.R. Convocarea se face cu cel putin 15 zile inainte de data sedintei.
    (5) La cererea a cel putin unei treimi din numarul membrilor Consiliului U.N.B.R. sau in situatii exceptionale, presedintele U.N.B.R. va convoca Consiliul U.N.B.R. in sedinta extraordinara, in cel mult 10 zile de la data solicitarii sau a evenimentului justificativ.
    (6) Consiliul U.N.B.R. lucreaza in prezenta a cel putin doua treimi din numarul membrilor sai si adopta hotarari valabile cu votul majoritatii membrilor prezenti.

    Art. 66
    Consiliul U.N.B.R. are urmatoarele atributii:
    a) este organul reprezentativ si deliberativ al barourilor din Romania si asigura activitatea permanenta a U.N.B.R.;
    b) duce la indeplinire hotararile Congresului avocatilor;
    c) rezolva orice probleme interesand profesia de avocat intre sesiunile Congresului avocatilor, cu exceptia acelora care sunt date in competenta exclusiva a Congresului avocatilor;
    d) exercita controlul asupra activitatii si asupra hotararilor Comisiei permanente a U.N.B.R.;
    e) organizeaza examenul de verificare a cunostintelor de drept romanesc si de limba romana ale avocatilor straini;
    f) organizeaza si conduce activitatea Institutului National de Pregatire si Perfectionare a Avocatilor, constituit ca persoana juridica de drept privat nonprofit si care nu face parte din sistemul national de invatamant si nu este supus procedurilor de autorizare si acreditare;
    g) adopta hotarari in toate problemele privind pregatirea si perfectionarea profesionala a avocatilor, precum si recomandari privind relatiile dintre barouri;
    h) organizeaza examenul de primire in profesia de avocat si de dobandire a titlului profesional de avocat definitiv, in conditiile art. 17 si cu respectarea prevederilor Statutului profesiei de avocat;
    i) organizeaza si supravegheaza serviciul statistic general al U.N.B.R.;
    j) organizeaza si editeaza publicatiile U.N.B.R. si sprijina publicatiile barourilor;
    k) intocmeste proiectul de buget al U.N.B.R. si il supune spre aprobare Congresului avocatilor, precum si executia bugetara anuala a bugetului U.N.B.R.;
    l) intocmeste raportul anual de activitate si de gestiune a patrimoniului U.N.B.R. si le supune spre aprobare Congresului avocatilor;
    m) staruie pentru realizarea bugetului U.N.B.R. si executarea de catre barouri a hotararilor adoptate de Congresul avocatilor si de Consiliul U.N.B.R.;
    n) alege si revoca presedintele si vicepresedintii U.N.B.R. si membrii Comisiei permanente a U.N.B.R., dintre membrii sai, avocati cu o vechime mai mare de 10 ani in profesie, pentru un mandat de 4 ani;
    o) verifica legalitatea si temeinicia deciziilor de primire in profesie, date de catre consiliile barourilor, la cererea persoanelor interesate;
    p) anuleaza hotararile barourilor pentru cauze de nelegalitate si rezolva plangerile si contestatiile facute impotriva hotararilor adoptate de consiliile barourilor, in cazurile prevazute de lege si de statutul profesiei;
    q) infiinteaza Casa Centrala de Credit si Ajutor a Avocatilor si controleaza activitatea acesteia;
    r) coordoneaza activitatea Casei de Asigurari a Avocatilor si adopta regulamentul acesteia;
    s) indeplineste si alte atributii prevazute de lege si adopta hotarari in interesul profesiei, cu respectarea legii;
    t) acorda, la propunerea Comisiei permanente a U.N.B.R., titlul de membru de onoare, respectiv de presedinte de onoare al U.N.B.R.

    Art. 67
    Comisia permanenta a U.N.B.R. se compune din 15 membri, dintre care 5 membri sunt reprezentanti ai Baroului Bucuresti, iar 10 membri sunt reprezentanti ai celorlalte barouri din tara. Presedintele si vicepresedintii U.N.B.R. sunt membri de drept ai Comisiei permanente a U.N.B.R. si se includ in cei 15 membri. Mandatul membrilor Comisiei permanente a U.N.B.R. este de 4 ani. In caz de incetare a mandatului unui membru al Comisiei permanente a U.N.B.R., desemnarea inlocuitorului se face pe aceleasi criterii si inlocuitorul executa diferenta de mandat. Unul dintre membrii Comisiei permanente a U.N.B.R. indeplineste functia de secretar al acesteia si este desemnat prin vot de Comisia permanenta a U.N.B.R. Presedintele U.N.B.R. este si presedintele Comisiei permanente a U.N.B.R.

    Art. 68
    (1) Comisia permanenta a U.N.B.R. are urmatoarele atributii:
    a) este organul executiv al Consiliului U.N.B.R., cu activitate permanenta si de legatura cu barourile U.N.B.R.;
    b) duce la indeplinire hotararile Congresului avocatilor si ale Consiliului U.N.B.R. si supravegheaza executarea acestor hotarari de catre barouri, adoptand decizii corespunzatoare;
    c) organizeaza serviciile Consiliului U.N.B.R. si serviciile proprii si angajeaza personalul acestora;
    d) asigura executia bugetara si urmareste realizarea resurselor bugetului U.N.B.R.;
    e) accepta donatiile si legatele facute U.N.B.R.;
    f) in realizarea atributiilor sale, emite decizii executorii;
    g) aproba propunerile barourilor de desemnare a comisiilor teritoriale necesare pentru sustinerea examenului de intrare si definitivare in profesia de avocat.
    (2) Comisia permanenta a U.N.B.R. este condusa de presedintele U.N.B.R. si lucreaza valabil in prezenta majoritatii membrilor sai si tot astfel adopta deciziile.
    (3) Comisia permanenta a U.N.B.R. indeplineste si alte atributii stabilite de lege sau de organele ierarhice ale profesiei.

    Art. 69
    (1) Presedintele U.N.B.R. are urmatoarele atributii:
    a) reprezinta U.N.B.R. in relatiile cu persoanele fizice si juridice din tara si din strainatate;
    b) incheie conventii, acorduri si contracte in numele U.N.B.R., cu autorizarea Consiliului U.N.B.R.;
    c) convoaca si conduce sedintele Consiliului U.N.B.R. si ale Comisiei permanente a U.N.B.R.;
    d) ordonanteaza cheltuielile bugetare si extrabugetare ale U.N.B.R.;
    e) semneaza actele Consiliului si ale Comisiei permanente ale U.N.B.R.;
    f) supravegheaza relatiile dintre structurile centrale ale profesiei si barouri, precum si relatiile dintre barouri;
    g) acorda sprijin si ajutor barourilor in relatiile lor cu autoritatile centrale si locale;
    h) vegheaza la asigurarea conditiilor corespunzatoare de desfasurare a activitatii avocatilor la instantele judecatoresti si la organele de urmarire penala.
    (2) Presedintele este inlocuit, la cerere sau in absenta sa, de catre vicepresedintele pe care il desemneaza in acest scop.

    Art. 70
    Consiliul U.N.B.R. stabileste personalul necesar indeplinirii atributiilor functiei pentru presedintele U.N.B.R.


    Capitolul V - Asistenta judiciara


    Sectiunea 1 - Cazurile si conditiile de acordare a asistentei judiciare


    Art. 71
    (1) In cazurile prevazute de lege, barourile asigura asistenta judiciara in urmatoarele forme:
    a) in cauzele penale, in care apararea este obligatorie potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala;
    b) in orice alte cauze decat cele penale, ca modalitate de acordare a ajutorului public judiciar, in conditiile legii;
    c) asistenta judiciara prin avocat, acordata la solicitarea organelor administratiei publice locale.
    (2) In cazuri de exceptie, daca drepturile persoanei lipsite de mijloace materiale ar fi prejudiciate prin intarziere, decanul baroului poate aproba acordarea cu titlu gratuit a asistentei de specialitate juridica.

    Art. 72
    (1) In cazul in care, potrivit art. 11—19 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 193/2008, a fost incuviintata cererea de ajutor public judiciar sub forma asistentei prin avocat, cererea impreuna cu incheierea de incuviintare se trimit de indata decanului baroului din circumscriptia acelei instante.
    (2) Decanul baroului sau avocatul caruia decanul i-a delegat aceasta atributie va desemna, in termen de 3 zile, un avocat inscris in Registrul de asistenta judiciara, caruia ii transmite, odata cu instiintarea desemnarii, incheierea prevazuta la alin. (1). Decanul baroului are obligatia de a comunica si beneficiarului ajutorului public judiciar numele avocatului desemnat. Beneficiarul ajutorului public judiciar poate solicita el insusi desemnarea unui anumit avocat, cu consimtamantul acestuia, in conditiile legii.

    Art. 73
    (1) Avocatul desemnat potrivit art. 72 alin. (2) sa acorde ajutorul public judiciar nu poate refuza aceasta sarcina profesionala decat in caz de conflict de interese sau pentru alte motive justificate.
    (2) Refuzul nejustificat de a prelua cazul sau de a continua executarea constituie abatere disciplinara, in conditiile legii.
    (3) Refuzul nejustificat al beneficiarului sau renuntarea unilaterala si nejustificata a acestuia la asistenta acordata de avocatul desemnat duce la incetarea ajutorului public sub forma asistentei prin avocat.

    Art. 74
    (1) Asistenta extrajudiciara prevazuta la art. 35 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 193/2008, se acorda de Serviciul de asistenta judiciara constituit la nivelul fiecarui barou, pe baza unei cereri al carei model se aproba de Departamentul de coordonare a asistentei judiciare, care va cuprinde mentiuni privind obiectul si natura solicitarii de asistenta, identitatea, codul numeric personal, domiciliul si starea materiala ale solicitantului si ale familiei sale, atasandu-se inscrisuri doveditoare ale veniturilor acestuia si ale familiei sale, precum si dovezi cu privire la obligatiile de intretinere sau de plata. Cererea va fi insotita si de o declaratie pe propria raspundere a solicitantului, in sensul de a preciza daca in cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, in ce forma, pentru ce cauza, precum si cuantumul acestui ajutor.
    (2) Dovada starii materiale a solicitantului se face, in principal, cu urmatoarele documente:
    a) adeverinta eliberata de autoritatile competente sau de catre angajator, dupa caz, din care sa rezulte veniturile profesionale ale solicitantului si ale celorlalti membri ai familiei supuse, potrivit legii, impozitului pe venit, realizate in perioada prevazuta de legislatia privind ajutorul public judiciar, sau sumele incasate cu titlu de pensie, indemnizatie de somaj sau asigurari sociale si altele asemenea, incasate pe aceeasi perioada;
    b) livretul de familie si, dupa caz, certificatele de nastere ale copiilor;
    c) certificatul de persoana cu handicap al solicitantului sau al copilului, dupa caz;
    d) declaratie pe propria raspundere din care sa reiasa ca solicitantul si ceilalti membri ai familiei nu beneficiaza de alte venituri suplimentare;
    e) declaratie pe propria raspundere privind situatia patrimoniala a solicitantului si a familiei sale;
    f) declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte ca solicitantul si/sau celalalt parinte natural ori adoptiv sau, dupa caz, o alta persoana careia i s-a incredintat copilul in vederea adoptiei ori care are copilul in plasament sau in plasament in regim de urgenta ori a fost numita tutore se ocupa de cresterea si ingrijirea copilului si ca acesta nu este incredintat sau dat in plasament niciunui organism privat autorizat ori serviciu public autorizat sau unei persoane juridice;
    g) dovada eliberata de autoritatile competente privind situatia bunurilor impozabile ale solicitantului sau, dupa caz, ale celorlalti membri ai familiei;
    h) alte acte necesare stabilirii dreptului la acordarea de asistenta judiciara, potrivit legii.
    (3) Cererea de acordare a asistentei extrajudiciare se depune la serviciul de asistenta judiciara si se solutioneaza in termen de cel mult 15 zile lucratoare de la data inregistrarii, prin decizie de admitere ori de respingere, dupa caz.
    (4) In cazul admiterii cererii de acordare a asistentei extrajudiciare, decizia privind acordarea de asistenta judiciara va cuprinde urmatoarele:
    a) denumirea actului;
    b) denumirea organului emitent;
    c) temeiul legal si de fapt pentru emiterea deciziei;
    d) persoana careia i se acorda asistenta extrajudiciara;
    e) tipul sau forma asistentei extrajudiciare acordate;
    f) data eliberarii, functia si semnatura persoanei care a eliberat actul respectiv.
    (5) In temeiul deciziei de acordare a asistentei extrajudiciare, decanul baroului competent desemneaza un avocat din Registrul de asistenta judiciara al baroului.
    (6) Dupa posibilitati, decanul baroului poate aproba acordarea asistentei extrajudiciare de catre un avocat ales de persoana careia i se acorda asistenta judiciara.
    (7) Decizia prevazuta la alin. (3) se comunica solicitantului in termen de 5 zile lucratoare de la data emiterii deciziei.
    (8) Decizia de respingere a cererii de acordare a asistentei extrajudiciare poate fi contestata la consiliul baroului, in termen de 5 zile de la comunicarea acesteia.
    (9) Contestatiile formulate impotriva deciziei de respingere se solutioneaza de consiliul baroului, cu caracter de urgenta la prima sedinta a consiliului baroului.

    Art. 75
    Avocatul care acorda asistenta judiciara potrivit prezentului capitol nu are dreptul sa primeasca de la client sau de la cel aparat niciun fel de remuneratie sau de alte mijloace de recompensa, nici chiar cu titlu de acoperire a cheltuielilor.

    Sectiunea 2 - Organizarea activitatii de acordare a asistentei judiciare


    Art. 76
    (1) In cadrul U.N.B.R. se organizeaza Departamentul de coordonare a asistentei judiciare, organ cu activitate permanenta, coordonat de un vicepresedinte al U.N.B.R. Structura organizatorica a acestui departament se stabileste prin decizie a Comisiei permanente a U.N.B.R.
    (2) Departamentul de coordonare a asistentei judiciare emite decizii si norme metodologice in limitele atributiilor conferite prin prezenta lege, in conditiile si cu procedura prevazute de Statutul profesiei de avocat.

    Art. 77
    Departamentul de coordonare a asistentei judiciare exercita, in principal, urmatoarele atributii:
    a) desfasoara conducerea metodologica a activitatii de acordare a asistentei judiciare;
    b) elaboreaza proiectul de Regulament-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenta judiciara;
    c) propune sau, dupa caz, avizeaza proiecte de protocoale ce se incheie cu autoritatile publice competente in scopul obtinerii mijloacelor financiare necesare pentru organizarea serviciilor de asistenta judiciara;
    d) organizeaza Registrul national de asistenta judiciara pe baza registrelor intocmite de barouri;
    e) organizeaza si coordoneaza metodologia de plata a onorariilor pentru asistenta judiciara acordata;
    f) efectueaza controlul asupra asistentei judiciare acordate;
    g) elaboreaza proiecte de acte normative in domeniul asistentei judiciare, pe care le propune Ministerului Justitiei in vederea promovarii;
    h) stabileste, impreuna cu Ministerul Justitiei, indicii statistici, tine evidenta statistica a sistemului de asistenta judiciara si analizeaza informatiile necesare pentru planificarea si coordonarea corecta a sistemului de asistenta judiciara;
    i) colaboreaza cu Ministerul Justitiei pentru buna functionare si planificarea, inclusiv din punct de vedere bugetar, a sistemului de asistenta judiciara;
    j) popularizeaza sistemul de asistenta judiciara;
    k) stabileste formularistica utilizata de barouri pentru organizarea activitatii de asistenta judiciara si extrajudiciara, in conditiile legii;
    l) reprezinta U.N.B.R. in domeniul asistentei judiciare, in cadrul colaborarii internationale in materie, in conditiile legii sau ale Statutului profesiei de avocat.

    Art. 78
    In vederea organizarii activitatii de asistenta judiciara, barourile indeplinesc urmatoarele atributii:
    a) organizeaza serviciile de asistenta judiciara atat la nivelul fiecarui barou, cat si la sediul fiecarei instante judecatoresti;
    b) organizeaza si actualizeaza Registrul de asistenta judiciara al fiecarui barou pe baza cererilor avocatilor, aprobate de consiliul baroului;
    c) desemneaza avocatii inscrisi in Registrul de asistenta judiciara pentru acordarea asistentei judiciare, tinand cont de experienta profesionala si de calificarea avocatului, precum si de natura si complexitatea cazului, de celelalte desemnari ale acestuia potrivit prezentei legi si de gradul de angajare al acestuia;
    d) efectueaza controlul asupra acordarii asistentei judiciare de catre avocatii din cadrul baroului;
    e) organizeaza si executa programe de popularizare a sistemului de asistenta judiciara;
    f) indeplinesc orice alte atributii prevazute de lege sau de Regulamentul-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenta judiciara.

    Art. 79
    (1) Baroul organizeaza serviciile de asistenta judiciara la sediile tuturor instantelor judecatoresti din judet, in spatii destinate exclusiv desfasurarii acestei activitati, care se pun la dispozitie, in mod obligatoriu si cu titlu gratuit de Ministerul Justitiei sau, dupa caz, de autoritatile administratiei publice locale.
    (2) Serviciile de asistenta prevazute la alin. (1) sunt conduse de un avocat definitiv, numit de consiliul baroului, si sunt coordonate de un membru al consiliului. Organizarea, functionarea si atributiile serviciilor de asistenta judiciara se realizeaza potrivit regulamentului aprobat de consiliul baroului, in baza Regulamentului-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenta judiciara, aprobat de Consiliul U.N.B.R.

    Art. 80
    (1) Fiecare barou organizeaza Registrul de asistenta judiciara in care sunt inscrisi avocatii ce pot fi desemnati pentru acordarea asistentei judiciare si a asistentei extrajudiciare.
    (2) Registrul este public, se pastreaza pe suport hartie si in format electronic si se publica pe pagina de internet a fiecarui barou.
    (3) Actualizarea Registrului de asistenta judiciara pentru urmatorul an calendaristic se efectueaza pana la sfarsitul lunii septembrie a anului calendaristic precedent.
    (4) In cazuri exceptionale, in Registrul de asistenta judiciara pot fi operate modificari si in cursul anului, potrivit procedurii prevazute pentru inscrierea in registru.
    (5) U.N.B.R. organizeaza Registrul national de asistenta judiciara, constituit din registrele de asistenta judiciara ale tuturor barourilor.
    (6) Registrul national de asistenta judiciara se publica pe pagina de internet a U.N.B.R. si se actualizeaza in mod automat odata cu actualizarea datelor din registrul fiecarui barou.

    Art. 81
    (1) Pentru inscrierea in Registrul de asistenta judiciara, avocatul depune o cerere la baroul din care face parte.
    (2) Cererea prevazuta la alin. (1) se completeaza conform formularului aprobat de Departamentul de coordonare a asistentei judiciare din cadrul U.N.B.R.
    (3) Inscrierea avocatului in Registrul de asistenta judiciara se efectueaza in baza deciziei consiliului baroului.
    (4) Consiliul baroului poate, motivat, sa refuze inscrierea in registru sau sa radieze din registru un avocat in urmatoarele cazuri:
    a) daca avocatului solicitant i s-a aplicat o sanctiune disciplinara;
    b) daca avocatul este invinuit pentru savarsirea unei infractiuni de drept comun;
    c) daca s-a constatat incalcarea repetata a dispozitiilor prezentei legi sau calitatea inferioara a asistentei judiciare acordate.
    (5) Radierea din registru poate fi dispusa pentru o perioada de un an, iar daca se constata savarsirea consecutiva a trei sau a mai multor abateri de la obligatiile prevazute de prezenta lege, radierea se poate dispune pentru o perioada de pana la 3 ani.
    (6) Refuzul baroului de inscriere a avocatului solicitant in registru, precum si masura radierii unui avocat din registru pot fi contestate potrivit procedurii prevazute la cap. VI din prezenta lege.
    (7) Decizia de radiere din registru se aduce la cunostinta publicului prin afisare pe pagina de internet a baroului, precum si pe pagina de internet a U.N.B.R.

    Art. 82
    (1) Pentru asistenta judiciara acordata, avocatul desemnat are dreptul la un onorariu stabilit de organul judiciar, potrivit naturii si volumului activitatii desfasurate, in limitele sumelor stabilite prin protocolul incheiat intre U.N.B.R. si Ministerul Justitiei.
    (2) Prin actul de incuviintare a asistentei judiciare, organul judiciar stabileste si valoarea provizorie a onorariului avocatului.
    (3) Dupa acordarea asistentei judiciare, avocatul intocmeste un referat scris cu privire la prestatia avocatiala efectiva, conform formularului aprobat de Departamentul de coordonare a asistentei judiciare din cadrul U.N.B.R. Referatul este supus confirmarii organului judiciar, care, in functie de volumul si complexitatea activitatii desfasurate de avocat, precum si in raport cu durata, tipul si particularitatile cauzei, poate dispune mentinerea sau majorarea onorariului stabilit initial.
    (4) Referatul confirmat potrivit alin. (3) se inainteaza baroului, in vederea efectuarii formalitatilor prevazute de lege pentru plata onorariilor.
    (5) In cazul in care avocatul este sanctionat disciplinar, potrivit art. 86 alin. (1), avocatul nu va primi onorariul in asigurarea asistentei judiciare pentru care a fost desemnat, pentru acel caz.

    Art. 83
    (1) Plata onorariului pentru asistenta judiciara acordata se face lunar prin virament bancar, pe baza documentelor pentru decontare prevazute la art. 82 alin. (2), avizate de consiliul baroului.
    (2) Sumele necesare pentru plata onorariilor sau, dupa caz, a remuneratiilor pentru asistenta judiciara se vireaza, lunar, in conditiile legii, intr-un cont distinct, deschis de fiecare barou. Respectarea de catre barouri a destinatiei fondurilor astfel virate face si obiect al controlului U.N.B.R., in conditiile stabilite de Statutul profesiei de avocat.

    Art. 84
    U.N.B.R. si barourile conlucreaza cu Ministerul Justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii, instantele judecatoresti, precum si cu parchetele de pe langa acestea, in vederea desfasurarii in bune conditii a activitatii de acordare a asistentei judiciare prevazute de prezentul capitol.

    Art. 85
    (1) Onorariile pentru asistenta judiciara acordata in oricare dintre formele prevazute de prezentul capitol se stabilesc prin protocolul incheiat intre U.N.B.R. si Ministerul Justitiei, in conditiile legii.
    (2) Fondurile necesare pentru plata onorariilor prevazute la alin. (1) se asigura potrivit art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile si completarile ulterioare.
    (3) Pentru cheltuielile curente necesare functionarii serviciilor de asistenta judiciara din cadrul barourilor, din sumele virate lunar pentru plata onorariilor cuvenite pentru asistenta judiciara, fiecare barou isi constituie un fond prin retinerea a 1% din valoarea acestor sume, aprobate si efectiv varsate. Retinerea procentului de 1% se face la achitarea efectiva a onorariului catre avocatul indreptatit.
    (4) Onorariile pentru asistenta judiciara acordata in oricare dintre formele prevazute de prezentul capitol, la solicitarea organelor administratiei publice locale, se acorda din fondurile acestor organe, in limitele sumelor stabilite prin protocol incheiat de fiecare barou cu acestea. In lipsa protocolului, sunt aplicabile limitele stabilite prin protocolul prevazut la art. 82 alin. (1).


    Capitolul VI - Raspunderea disciplinara


    Art. 86
    (1) Avocatul raspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi sau ale statutului, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum si pentru orice fapte savarsite in legatura cu profesia sau in afara acesteia, care sunt de natura sa prejudicieze onoarea si prestigiul profesiei sau ale institutiei.
    (2) Avocatul care conduce asistenta judiciara de pe langa fiecare instanta este obligat sa sesizeze in scris consiliului baroului faptele comise de orice avocat, in conditiile prevederilor alin. (1).
    (3) Instantele judecatoresti si parchetele Ministerului Public sunt obligate sa inainteze consiliului baroului orice plangere facuta impotriva unui avocat si sa il instiinteze despre orice actiune de urmarire penala sau de judecata pornita impotriva unui avocat.

    Art. 87
    (1) Anchetarea abaterii si exercitarea actiunii disciplinare sunt de competenta consiliului baroului.
    (2) Anchetarea abaterii si exercitarea actiunii disciplinare privind decanii barourilor si membrii Consiliului U.N.B.R. sunt de competenta Consiliului U.N.B.R. Persoana anchetata sau trimisa in judecata disciplinara nu participa la luarea hotararii.
    (3) Membrii comisiei permanente care sunt anchetati nu pot participa la dezbaterile privind luarea deciziei de exercitare a actiunii disciplinare.
    (4) In toate cazurile actiunea disciplinara poate fi exercitata in termen de cel mult un an de la data savarsirii abaterii.

    Art. 88
    (1) In cadrul fiecarui barou se organizeaza si functioneaza o comisie de disciplina care judeca, in prima instanta si in complet de 3 membri, abaterile disciplinare savarsite de avocatii din acel barou.
    (2) In cadrul U.N.B.R. este organizata si functioneaza Comisia centrala de disciplina, care judeca:
    a) ca instanta de fond, in complet de 3 membri, abaterile savarsite de membrii Consiliului U.N.B.R. si de decanii barourilor;
    b) in contestatie, in complet de 5 membri, potrivit prevederilor statutului profesiei.
    (3) Recursul declarat impotriva deciziei disciplinare a Comisiei centrale de disciplina, ca instanta de fond, este judecat de Consiliul U.N.B.R. constituit ca instanta disciplinara in plenul sau, in afara de persoana implicata in cauza.
    (4) Impotriva hotararilor pronuntate potrivit alin. (2) si (3), partea interesata poate declara recurs la sectia de contencios a Curtii de Apel Bucuresti, a carei hotarare este definitiva si irevocabila.
    (5) Procedura judecarii abaterilor disciplinare este stabilita in statutul profesiei si se completeaza cu prevederile Codului de procedura civila.

    Art. 89
    (1) Sanctiunile disciplinare sunt:
    a) mustrarea;
    b) avertismentul;
    c) amenda de la 50 lei la 500 lei, care se face venit la bugetul baroului. Plata amenzii se va face in termen de 30 de zile de la data ramanerii definitive a hotararii disciplinare. Neachitarea in acest termen atrage suspendarea de drept din exercitiul profesiei, pana la achitarea sumei. Limitele amenzii disciplinare se actualizeaza periodic de catre Consiliul U.N.B.R., in functie de rata inflatiei.
    d) interdictia de a exercita profesia pe o perioada de la o luna la un an;
    e) excluderea din profesie.
    (2) In perioada interdictiei avocatul nu poate presta sub nicio forma asistenta juridica, nu poate face uz de calitatea de avocat si nu poate participa la activitatea organelor profesiei.
    (3) Impotriva deciziei disciplinare pot declara recurs persoana interesata, decanul baroului si presedintele uniunii, in termen de 15 zile de la comunicare.

    Art. 90
    (1) In caz de abatere evidenta si grava, instanta disciplinara poate lua masura suspendarii avocatului din exercitiul profesiei pana la judecarea definitiva a cauzei.
    (2) Impotriva incheierii prin care s-a luat aceasta masura se poate declara recurs in termen de 5 zile de la comunicare.
    (3) Recursul este suspensiv de executare si va fi solutionat de urgenta.


    Capitolul VII - Casa de Asigurari a Avocatilor


    Art. 91
    (1) In cadrul U.N.B.R. este organizata si functioneaza Casa de Asigurari a Avocatilor, in scopul stabilirii si acordarii pensiilor si ajutoarelor sociale cuvenite avocatilor si urmasilor acestora cu drepturi proprii la pensie, in conditiile prevazute de legea speciala.
    (2) Organizarea si functionarea Casei de Asigurari a Avocatilor se stabilesc de Congresul avocatilor prin statutul acesteia.

    Art. 92
    (1) Sunt membri ai Casei de Asigurari a Avocatilor toti avocatii in activitate, avocatii pensionari si urmasii acestora cu drepturi proprii la pensie si la ajutoare sociale.
    (2) Avocatul inscris in barou, cu drept de exercitare a profesiei, este obligat sa contribuie la constituirea fondului Casei de Asigurari a Avocatilor. Contributia nu poate fi mai mica decat suma stabilita de Consiliul U.N.B.R., astfel incat sa acopere nevoile curente de plata ale Casei de Asigurari a Avocatilor. Avocatii pot face parte si din alte forme de asigurari sociale.

    Art. 93
    (1) Casa de Asigurari a Avocatilor are personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu. Sediul sau este in municipiul Bucuresti. Patrimoniul sau poate fi folosit in activitati economice producatoare de venituri, in conditiile legii, cu autorizarea consiliului uniunii.
    (2) Casa de Asigurari a Avocatilor poate infiinta sucursale sau filiale, in conditiile si cu procedura prevazute in statutul de organizare si functionare a acesteia.

    Art. 94
    (1) Casa de Asigurari a Avocatilor este condusa si administrata de un consiliu format din 5 membri, dintre care 3 avocati in activitate si 2 avocati pensionari, alesi de congres pe o perioada de 4 ani.
    (2) Consiliul alege din randurile sale un presedinte si un vicepresedinte. Unul dintre membri, desemnat de presedinte, indeplineste si functia de secretar al consiliului.

    Art. 95
    (1) Controlul financiar al Casei de Asigurari a Avocatilor se exercita de catre comisia de cenzori, compusa din 3 membri, dintre care 2 avocati in activitate si un avocat pensionar.
    (2) Barourile si avocatii sunt obligati sa puna la dispozitie comisiei de cenzori si inspectorilor financiari ai Casei de Asigurari a Avocatilor toate datele privind veniturile asupra carora se retine contributia pentru fondul de pensii si ajutoare sociale.


    Capitolul VIII - Exercitarea in Romania a profesiei de catre avocatii care au obtinut calificarea profesionala in unul dintre statele membre ale Uniunii Europene si ale Spatiului Economic European


    Sectiunea 1 - Dispozitii generale


    Art. 96
    (1) Dispozitiile prezentului capitol se aplica avocatilor care si-au obtinut calificarea profesionala in unul dintre statele membre ale Uniunii Europene si ale Spatiului Economic European, care isi exercita profesia pe teritoriul Romaniei:
    a) in mod independent sau in asociere;
    b) ca avocati salariati in Romania;
    c) prin prestare de servicii.
    (2) Dispozitiile prezentului capitol sunt aplicabile si avocatilor care si-au obtinut calificarea profesionala in Confederatia Elvetiana, care isi exercita profesia pe teritoriul Romaniei in oricare dintre modalitatile prevazute la alin. (1).

    Art. 97
    In sensul prezentului capitol:
    a) avocat reprezinta orice persoana provenind dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European, care este autorizata sa-si desfasoare activitatile profesionale sub titlul profesional corespunzator obtinut intr-un stat membru;
    b) stat membru de origine reprezinta statul membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European, in care un avocat a obtinut dreptul de a utiliza unul dintre titlurile profesionale prevazute la lit. a), inainte de a practica profesia de avocat in Romania;
    c) titlu profesional din statul membru de origine reprezinta titlul profesional utilizat in statul membru unde un avocat a obtinut dreptul de a folosi acest titlu, inainte de a practica profesia de avocat in Romania;
    d) grupare reprezinta orice entitate, cu sau fara personalitate juridica, organizata potrivit legislatiei unui stat membru, in cadrul careia avocatii isi desfasoara activitatile profesionale impreuna, sub nume comun;
    e) titlu profesional din Romania reprezinta titlul profesional sub care un avocat este inscris in Tabloul avocatilor din Romania;
    f) autoritatea romana competenta este structura din cadrul U.N.B.R., desemnata potrivit statutului.

    Art. 98
    Avocatii care profeseaza in Romania sub titlul profesional din statul membru de origine pot desfasura aceleasi activitati profesionale ca si avocatii care profeseaza sub titlul profesional obtinut in Romania, pot acorda asistenta juridica si pot reprezenta persoane fizice sau persoane juridice in fata instantelor romane, referitor la dreptul statului membru de origine, dreptul comunitar, dreptul international, precum si dreptul romanesc, cu respectarea regulilor de procedura aplicabile in fata instantelor romane.

    Art. 99
    (1) Avocatii care profeseaza in Romania sub titlul profesional din statul membru de origine vor folosi denumirea sub care isi desfasoara profesia in statul membru de origine, exprimata in limba oficiala sau in una dintre limbile oficiale ale statului membru de origine respectiv.
    (2) Pe langa denumirea prevazuta la alin. (1), in denumire se va mentiona, alaturi de forma juridica de exercitare a profesiei in Romania, si forma juridica a gruparii din statul membru de origine.
    (3) Autoritatea romana competenta poate cere unui avocat care profeseaza sub titlul profesional obtinut in statul membru de origine sa indice gruparea profesionala din care face parte in statul membru de origine sau autoritatea judiciara in cadrul careia este admis sa-si exercite profesia, potrivit legii din statul membru de origine.
    (4) Avocatul care obtine admiterea in profesia de avocat in Romania in conditiile art. 100 sau 109 are dreptul sa foloseasca titlul profesional din statul membru de origine, exprimat in limba oficiala sau in una dintre limbile oficiale ale statului membru de origine, alaturi de titlul profesional corespunzator profesiei de avocat din Romania.

    Art. 100
    (1) Indiferent de forma de exercitare a activitatii pe teritoriul Romaniei, avocatii care profeseaza sub titlul profesional din statul membru de origine pot solicita oricand recunoasterea diplomelor, in vederea admiterii in profesia de avocat si a practicarii acesteia sub titlul profesional din Romania.
    (2) In vederea recunoasterii diplomelor in Romania, solicitantul va trebui sa sustina, la alegere, un examen de verificare a cunostintelor sau sa efectueze un stagiu de 3 ani in domeniul dreptului romanesc.
    (3) U.N.B.R. va stabili componenta comisiei de evaluare, precum si continutul si modul de desfasurare ale examenului sau ale stagiului, dupa caz.
    (4) La depunerea cererii de recunoastere a diplomei, in vederea determinarii continutului si modului de desfasurare ale examenului sau ale perioadei de stagiu, comisia de evaluare va verifica in prealabil daca experienta profesionala dobandita de solicitant este de natura sa acopere in tot sau in parte diferentele existente intre dreptul romanesc si cel al statului membru de origine in care a fost obtinuta diploma, in vederea exceptarii partiale sau totale de la indeplinirea conditiilor prevazute la alin. (2).
    (5) Prevederile prezentului articol se completeaza cu dispozitiile legislatiei-cadru privind recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale.

    Art. 101
    (1) Autoritatea competenta romana si autoritatile competente din statele membre de origine colaboreaza in vederea aplicarii corespunzatoare a dispozitiilor prezentei legi, informatiile care se obtin in cadrul acestor colaborari fiind confidentiale. Colaborarea se poate realiza si prin intermediul sistemului de informare in cadrul pietei interne, in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii si libertatea de a furniza servicii in Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 68/2010.
    (2) Autoritatea competenta din statul membru de origine poate formula observatii in cadrul procedurilor disciplinare care se desfasoara impotriva unui avocat care profeseaza sub titlul profesional din acel stat.

    Sectiunea 2 - Exercitarea cu caracter permanent a profesiei in Romania de catre avocatii care au obtinut calificarea profesionala in unul dintre statele membre ale Uniunii Europene si ale Spatiului Economic European


    Art. 102
    (1) In conditiile prezentei sectiuni, oricare dintre avocatii prevazuti la art. 97 lit. a) poate desfasura pe teritoriul Romaniei, cu caracter permanent si sub titlul profesional din statul membru de origine, activitatile prevazute la art. 98.
    (2) Avocatii care isi exercita in mod permanent activitatea pe teritoriul Romaniei pot dobandi titlul profesional din Romania fie in conditiile prevazute la art. 100, fie potrivit art. 109.

    Art. 103
    (1) Avocatul care doreste sa profeseze in Romania sub titlul profesional din statul membru in care si-a obtinut calificarea profesionala se inscrie in tabloul special tinut de barourile romane, in conditiile prezentului articol, ale art. 13 alin. (6) si ale statutului profesiei.
    (2) Autoritatea romana competenta inscrie avocatul solicitant pe baza prezentarii unui certificat care atesta inregistrarea lui la autoritatea competenta din statul membru de origine. Autoritatea romana competenta informeaza autoritatea competenta din statul membru de origine despre inscriere.
    (3) Certificatul prevazut la alin. (2) trebuie sa fie eliberat cu cel mult 3 luni inainte de formularea cererii de inscriere in Tabloul avocatilor din Romania.
    (4) La publicarea numelor avocatilor inscrisi in Romania, autoritatea romana competenta va publica si numele avocatilor inscrisi potrivit prezentei sectiuni.

    Art. 104
    (1) Avocatilor care profeseaza sub titlul profesional din statul membru de origine li se asigura reprezentarea corespunzatoare in asociatiile profesionale ale avocatilor din Romania, potrivit dispozitiilor prezentei legi si ale statutului profesiei; ei au cel putin dreptul de a participa la alegerea organelor de conducere ale acestor asociatii.
    (2) Avocatii care profeseaza sub titlul profesional din statul membru de origine sunt obligati fie sa se asigure pentru raspundere profesionala, in conditiile stabilite prin statutul profesiei, fie sa devina membri ai Casei de Asigurari a Avocatilor, in conditiile prevazute la cap. VII.
    (3) Avocatii pot fi scutiti de obligatiile prevazute la alin. (2), daca fac dovada unei asigurari platite sau a unei alte garantii date in conditiile legii statului membru de origine, in masura in care asigurarea sau garantia este echivalenta din punctul de vedere al conditiilor si al acoperirii. Daca acoperirea este doar partiala, avocatii trebuie sa incheie o asigurare suplimentara pentru a acoperi aspectele care nu se regasesc in asigurarea sau in garantia data potrivit reglementarilor din statul membru de origine.

    Art. 105
    Avocatii inscrisi in Romania sub titlul profesional din statul membru de origine pot profesa ca salariati in oricare dintre formele de organizare a profesiei, permise pentru avocatii care profeseaza sub titlul profesional obtinut in Romania.

    Art. 106
    Avocatii care profeseaza in Romania sub titlul profesional din statul membru de origine se supun acelorasi reguli de conduita profesionala prevazute in prezenta lege si in statutul profesiei ca si avocatii care profeseaza sub titlul profesional obtinut in Romania, pentru activitatile desfasurate pe teritoriul tarii.

    Art. 107
    (1) Avocatii prevazuti in prezentul capitol raspund disciplinar pentru nerespectarea prezentei legi sau a statutului, potrivit prevederilor cap. VI.
    (2) Inainte de initierea procedurilor disciplinare impotriva unui avocat care profeseaza sub titlul profesional din statul membru de origine, autoritatea romana competenta informeaza in cel mai scurt timp autoritatea competenta din statul membru de origine, furnizand orice informatii utile in cauza.
    (3) Autoritatea romana competenta coopereaza cu autoritatea competenta din statul membru de origine pe tot parcursul desfasurarii procedurilor disciplinare.
    (4) Retragerea permanenta sau temporara de catre autoritatea competenta din statul membru de origine a autorizatiei de exercitare a profesiei are ca efect obligatoriu interdictia temporara sau permanenta ca avocatul in cauza sa profeseze in Romania sub titlul profesional din statul membru de origine.

    Art. 108
    (1) Unul sau mai multi avocati din aceeasi grupare ori din acelasi stat membru, care profeseaza sub titlul profesional din statul membru de origine, pot profesa in Romania prin infiintarea unui sediu secundar al gruparii respective, organizat in orice forma de exercitare a profesiei de avocat prevazuta de legea romana.
    (2) Profesia de avocat se poate exercita si in cadrul formelor asociate prevazute de legea romana, astfel:
    a) mai multi avocati din diferite state membre, care profeseaza sub titlurile profesionale din statele membre de origine;
    b) unul sau mai multi avocati dintre cei prevazuti la lit. a) si unul sau mai multi avocati din Romania.
    (3) Avocatul care intentioneaza sa profeseze sub titlul profesional din statul membru de origine informeaza autoritatea romana competenta despre faptul ca este membru al unei forme de exercitare a profesiei in statul membru de origine si furnizeaza toate detaliile relevante despre acea grupare.

    Art. 109
    (1) Avocatii care profeseaza sub titlul profesional din statul membru de origine si care isi desfasoara activitatea efectiv si cu regularitate, pe o perioada de cel putin 3 ani in Romania, in domeniul dreptului romanesc sau al dreptului comunitar sunt admisi in profesia de avocat in Romania, fara a fi necesara indeplinirea conditiilor prevazute la art. 100, cu respectarea prevederilor prezentei legi referitoare la exercitiul drepturilor civile si politice si la cazurile de nedemnitate si incompatibilitate.
    (2) In fata autoritatii romane competente solicitantii trebuie sa faca dovada desfasurarii cu regularitate a activitatii in Romania pe o perioada de cel putin 3 ani in domeniul dreptului romanesc sau comunitar. In acest scop:
    a) avocatii trebuie sa prezinte toate informatiile si documentele relevante cu privire la numarul de cauze in care au acordat asistenta juridica, precum si cu privire la natura acestora;
    b) autoritatea romana competenta poate sa verifice caracterul efectiv si regularitatea activitatii desfasurate si poate cere avocatului, daca este necesar, sa ofere clarificari, in scris sau verbal, cu privire la informatiile si documentele prevazute la lit. a).
    (3) Avocatii care profeseaza sub titlul profesional din statul membru de origine in Romania pot oricand sa ceara ca diplomele sa le fie recunoscute, potrivit dispozitiilor art. 100, in vederea obtinerii admiterii in profesia de avocat in Romania si a exercitarii acesteia sub titlul profesional astfel obtinut.
    (4) Avocatii care profeseaza sub titlul profesional din statul membru de origine si care au desfasurat in mod efectiv si cu regularitate o activitate profesionala in Romania pe o perioada de cel putin 3 ani, dar pe o perioada mai scurta in domeniul dreptului romanesc, pot obtine admiterea in profesia de avocat si dreptul de a o practica sub titlul profesional din Romania, fara a fi necesara indeplinirea conditiilor prevazute la art. 100, cu respectarea prevederilor prezentei legi referitoare la exercitiul drepturilor civile si politice si la cazurile de nedemnitate si incompatibilitate, dupa urmatoarea procedura:
    a) autoritatea romana competenta ia in considerare desfasurarea efectiva si cu regularitate a activitatii in perioada de cel putin 3 ani, cunostintele si experienta profesionala dobandite in Romania, precum si orice participare la prelegeri si seminarii despre dreptul romanesc sau deontologia profesiei de avocat;
    b) solicitantul pune la dispozitia baroului roman orice informatie si documentatie relevanta, in special despre cauzele in care a acordat asistenta juridica.
    (5) Decizia autoritatii romane competente de a nu acorda inscrierea automata in cazul in care nu s-a prezentat dovada ca cerintele prevazute la alin. (1) sau (4) au fost indeplinite va fi motivata, comunicata solicitantului si baroului si supusa cailor de atac prevazute de statutul profesiei.
    (6) Desfasurarea efectiva si cu regularitate a activitatii avocatului in Romania si capacitatea sa de a o continua sunt evaluate pe baza unui interviu sustinut cu comisia de evaluare prevazuta la art. 100.
    (7) Autoritatea romana competenta poate, printr-o decizie motivata si supusa cailor de atac prevazute de statutul profesiei, sa refuze avocatului solicitant acordarea titlului profesional de avocat in Romania, daca se considera ca aceasta ar aduce atingere ordinii publice, ca urmare a unor abateri disciplinare, a unor plangeri si incidente de orice fel.
    (8) Reprezentantii U.N.B.R. sunt obligati sa pastreze confidentialitatea informatiilor primite cu ocazia examinarii cererii de acordare a titlului profesional in Romania.

    Sectiunea 3 - Exercitarea in Romania, prin prestarea de servicii, a profesiei de catre avocatii provenind din statele membre ale Uniunii Europene si ale Spatiului Economic European


    Art. 110
    (1) In conditiile prezentei sectiuni, avocatii provenind din statele membre ale Uniunii Europene si ale Spatiului Economic European pot desfasura in Romania activitati profesionale care pot fi exercitate ocazional sub forma prestarii de servicii.
    (2) Activitatea de prestare de servicii prevazuta la alin. (1) se exercita in Romania prin reprezentarea drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si persoanelor juridice in justitie sau in fata autoritatilor publice, in conditiile prevazute pentru avocatii stabiliti in acest stat, fara a fi necesara inscrierea in barou.
    (3) Pentru exercitarea altor activitati decat cele mentionate la alin. (2), avocatul respecta conditiile si regulile de conduita profesionala ale statului membru de origine, precum si legislatia romana privind profesia, in special cu privire la incompatibilitati, la secretul profesional, la relatiile dintre avocati, la interdictia ca acelasi avocat sa reprezinte doua parti avand interese contrarii, precum si la publicitate. Un avocat care nu este stabilit in Romania este tinut de respectarea acestor reguli numai in masura in care respectarea lor este justificata obiectiv pentru asigurarea exercitarii corecte a activitatilor de avocat, a demnitatii profesiei si a respectarii regulilor privind incompatibilitatea.

    Art. 111
    (1) Autoritatea romana competenta cere avocatului care presteaza servicii dovedirea calitatii sale de avocat.
    (2) In cazul nerespectarii obligatiilor prevazute la art. 110, autoritatea romana competenta stabileste prin statut consecintele acestei nerespectari.
    (3) La verificarea cazului de nerespectare a obligatiilor prevazute la art. 110, autoritatea romana competenta poate solicita orice informatii profesionale utile cu privire la persoana care presteaza servicii.
    (4) Autoritatea romana competenta va informa autoritatea competenta din statul membru de origine despre orice decizie luata. Comunicarile prevazute de prezentul alineat au caracter confidential.


    Capitolul IX - Dispozitii tranzitorii si finale


    Art. 112
    Prezenta lege va fi pusa in aplicare astfel:
    a) actualele organe de conducere ale Uniunii Avocatilor din Romania isi vor indeplini in continuare atributiile, potrivit legii si statutului profesiei, ca organe de conducere ale U.N.B.R., pe intreaga durata a mandatului pentru care au fost alese;
    b) Consiliul U.N.B.R. va elabora proiectul statutului profesiei si il va adopta in termen de cel mult 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. Statutul profesiei va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I;
    c) formele noi de asociere pentru exercitarea profesiei de avocat se vor organiza si vor functiona numai dupa intrarea in vigoare a noului statut al profesiei.

    Art. 113
    (1) La data intrarii in vigoare a prezentei legi persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate in baza altor acte normative ori au fost incuviintate prin hotarari judecatoresti sa desfasoare activitati de consultanta, reprezentare sau asistenta juridica, in orice domenii, isi inceteaza de drept activitatea. Continuarea unor asemenea activitati constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
    (2) De asemenea, la data intrarii in vigoare a prezentei legi inceteaza de drept efectele oricarui act normativ, administrativ sau jurisdictional prin care au fost recunoscute ori incuviintate activitati de consultanta, reprezentare si asistenta juridica contrare dispozitiilor prezentei legi.
    (3) Prevederile alin. (1) si (2) nu se aplica profesiei de consilier juridic, care va fi exercitata potrivit dispozitiilor Legii nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic, cu completarile ulterioare.
    (4) Consiliile si decanii barourilor au obligatia si autorizarea sa urmareasca ducerea la indeplinire a prevederilor alin. (1) si (2) si sa ia masurile legale in acest sens.

    Art. 114
    La data intrarii in vigoare a prezentei legi, denumirea Uniunea Avocatilor din Romania se inlocuieste cu denumirea Uniunea Nationala a Barourilor din Romania, in toate actele normative.*)
    -------------------
    *) Fost art. 83, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 255/2004.

    Art. 115
    La data intrarii in vigoare a prezentei legi orice dispozitii contrare se abroga.**)
    -------------------
    **) Fost art. 84, introdus prin Legea nr. 255/2004.

    Art. 116
    Procedurile si formalitatile de autorizare prevazute de prezenta lege pot fi indeplinite si prin intermediul punctului de contact unic, in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 49/2009, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 68/2010. Prevederile prezentului articol se aplica de la data operationalizarii punctului de contact unic.


    NOTA:
    Reproducem mai jos prevederi care nu sunt incorporate in forma republicata a Legii nr. 51/1995 si care se aplica, in continuare, ca dispozitii proprii ale actelor modificatoare:

    1. Art. II din Legea nr. 201/2004 privind completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat:
    "Art. II
    (1) Prezenta lege intra in vigoare la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.
    (2) Dispozitiile aranjamentului provizoriu propus de Uniunea Europeana, referitoare la restrictionarea pentru o perioada de maximum 7 ani a libertatii de circulatie a avocatilor, se aplica pe baza de reciprocitate."

    2. Art. II—V din Legea nr. 270/2010 privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat:
    "Art. II
    (1) In termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, Statutul profesiei de avocat, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 45 din 13 ianuarie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica potrivit prevederilor prezentei legi.
    (2) In termenul prevazut la alin. (1), Consiliul Uniunii Nationale a Barourilor din Romania adopta Regulamentul-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenta judiciara prevazut la art. 68^6***) lit. b) din Legea nr. 51/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege.
    ------------------
    ***) Art. 68^6 a devenit prin renumerotare art. 77.

    Art. III
    Dispozitiile referitoare la societatile profesionale cu raspundere limitata din Legea nr. 51/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, intra in vigoare dupa intrarea in vigoare a modificarilor Statutului profesiei de avocat, prevazute la art. II.

    Art. IV
    Dispozitiile art. I pct. 7—9 se aplica si pentru examenele aflate in desfasurare la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

    Art. V
    In tot cuprinsul Legii nr. 51/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sintagma «societate civila profesionala cu raspundere limitata» se inlocuieste cu sintagma «societate profesionala cu raspundere limitata»."

    -------------
    Drept OnLine va prezinta in cadrul acestei Sectiuni cateva reglementari juridice de interes general, cu mentiunea ca informatiile prezentate in aceasta sectiune au un caracter pur informativ, existand posibilitatea de a fi intervenit modificari ulterioare, abrogari, nesurprinse aici.
    -------------



    Poate fi de interes si:
    Ordin nr. 1407/1917/2014 privind aprobarea Procedurii de predare-primire a informatiilor transmise de catre unitatea administrativ-teritoriala beneficiara a sumelor incasate in contul 21.03.02.17 "Impozit pe onorariul avocatilor si notarilor publici"
    OUG 48/2014 pentru modificarea si completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative. Ordonanta de urgenta nr. 48/2014
    Legea 77/2014 pentru modificarea alin. (4) al art. 251 din Legea nr. 53/2003 ? Codul muncii
    Hotarare nr 17/2014 pentru numirea in functie a Avocatului Poporului
    Legea 22/2014 pentru modificarea si completarea OG 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii. Legea nr. 22/2014
    otararea UNBR 852/2013 privind modificarea si completarea Statutului profesiei de avocat
    Legea 255/2013 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale. Lege nr. 255/2013
    Hotarare nr. 769/2013 privind modificarea si completarea Statutului profesiei de avocat, adoptat prin Hotararea Consiliului Uniunii Nationale a Barourilor din Romania nr. 64/201
    Legea nr. 214/2013 pentru aprobarea OUG 4/2013 privind modificarea Legii nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative conexe. Lege nr. 2
    Hotararea 3/2012 privind modificarea art. 7 din Regulamentul de organizare si functionare a institutiei Avocatul Poporului
    Hotararea 781/2012 pentru completarea Regulamentului de ordine interioara al instantelor judecatoresti
    OUG 44/2012 pentru modificarea art. 81 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila. Ordonanta de urgenta nr. 44/2012
    Hotararea nr. 15/2011 pentru modificarea si completarea Statutului profesiei de avocat
    Admitere Avocatura 2011 Bucuresti. Examenul de primire in profesia de avocat octombrie 2011, Baroul Bucuresti
    Mediere pentru divort. Mediator divort
    OUG 10/2011 privind abrogarea alin. (8) al art. 39 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat. Ordonanta de urgenta nr. 10/2011
    Legea 270/2010 privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat. Lege nr. 270/2010
    Legea 258/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului. Lege nr. 258/2010
    Avocat pentru divort. Avocat divort
    Legea 202/2010 privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor. Legea 202/2010, Mica reforma a Justitiei
    Comentariile Codului civil - Liberalitatile. Testamentul. Rezerva succesorala. Reductiunea liberalitatilor excesive
    Gabriela Cristina Frentiu

    Pret: 33 lei

    COMANDA ACUM

    Cautare legislatie:




    Alte reglementari




    Termeni juridici, grupare tematica


  • Coordonator
    Magdalena Popeanga

    Website administrat de
    Alioth Software
    Politica de securitate
    Termeni si conditii
     RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
    69 useri online

    Useri autentificati: