DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  
Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente
Cursuri Lupu&Partners

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English





(P)Scoala de Muzica PianoForte, cursuri de canto, pian si vioara pentru copii si adulti

(P)Cursuri de Limbi Straine
(P)Traduceri si Interpretariat

Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Ordin nr. M105/2014 pentru aprobarea Instructiunilor privind asistenta psihologica in Armata Romaniei



Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 716 din 1 octombrie 2014

MINISTERUL APARARII NATIONALE

Pentru aplicarea prevederilor art. 6 lit. b) din Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romania, cu modificarile ulterioare, si ale Hotararii Guvernului nr. 788/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romania, cu completarile ulterioare,
avand in vedere prevederile art. 8^5 alin. (1) lit. g) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoasterea meritelor personalului armatei participant la actiuni militare si acordarea unor drepturi acestuia si urmasilor celui decedat, aprobata cu modificari prin Legea nr. 111/2007, cu modificarile si completarile ulterioare,
in temeiul art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Apararii Nationale, cu modificarile ulterioare,
ministrul apararii nationale emite prezentul ordin.

Art. 1
Se aproba Instructiunile privind asistenta psihologica in Armata Romaniei, prevazute in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 2
La data intrarii in vigoare a prezentului ordin se abroga:

a) art. 17 alin. (1) lit. c) din "S.M.G./F.O.S.-3.13, Instructiuni privind selectia, formarea, dezvoltarea profesionala si evolutia in cariera a personalului fortelor speciale", aprobate prin Ordinul ministrului apararii nr. M.S. 212/2007*);
b) art. 21 din Normele pentru ocuparea de catre personalul Ministerului Apararii Nationale a posturilor permanente din structurile de reprezentare nationala in strainatate, precum si a celor din structurile internationale la care Romania este parte, aprobate prin Ordinul ministrului apararii nationale nr. M. 88/2009, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 591 din 26 august 2009, cu modificarile si completarile ulterioare;
c) art. 21 din Criteriile si metodologia privind selectia personalului in vederea participarii la misiuni si operatii in afara teritoriului statului roman, aprobate prin Ordinul ministrului apararii nationale nr. M. 101/2011, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 890 din 15 decembrie 2011, cu modificarile si completarile ulterioare;

d) art. 5 din Ordinul sefului Statului Major General nr. SMG/S-17/2006 privind imbunatatirea activitatii de protectie a informatiilor clasificate in Statul Major General si structurile subordonate**);
e) Dispozitia sefului Statului Major General nr. SMG-74/2012 privind activitatea de asistenta psihologica in Statul Major General si structurile subordonate**);
f) Dispozitia sefului Statului Major General nr. SMG-28/2003 pentru aprobarea Instructiunilor privind examinarea si selectionarea psihotehnica a conducatorilor de autovehicule din Ministerul Apararii Nationale.**)
----------
*) Ordinul ministrului apararii nr. M.S. 212/2007 nu a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, deoarece are ca obiect reglementari din domeniul apararii nationale, ordinii publice si securitatii nationale.
**) Nu a fost publicat/publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Art. 3
Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.


ANEXA - INSTRUCTIUNI privind asistenta psihologica in Armata Romaniei



Capitolul I - Dispozitii generale


Art. 1
(1) Asistenta psihologica reprezinta ansamblul de masuri si/sau programe specifice, concepute in mod unitar, in vederea asigurarii capacitatii optime de functionare a individului din punct de vedere al factorilor psihologici cu relevanta pentru starea de sanatate si boala.
(2) Asistenta psihologica are ca scop asigurarea conditiilor pentru un management eficient al resursei umane, adaptarea la solicitarile mediului militar, imbunatatirea performantelor profesionale individuale, cresterea eficientei organizationale, cresterea calitatii vietii personalului si diminuarea efectelor manifestarilor psihocomportamentale relationate cu stresul si evenimentele traumatice.
(3) Sensul unor termeni si expresii utilizati/utilizate in prezentele instructiuni este precizat in anexa nr. 1.

Art. 2
Activitatea de asistenta psihologica se fundamenteaza pe urmatoarele principii:
a) principiul psihologiei validate stiintific, care presupune analiza critica, cu ajutorul metodelor stiintifice, a modelelor teoretice utilizate in practica, pentru a stabili daca un serviciu psihologic este eficient, fundamentat pe un model teoretic valid si are un bun raport cost-eficienta;
b) principiul cercetator-practician, conform caruia psihologul cu drept de libera practica trebuie sa actioneze prin prisma finalitatii practice si sa acceseze lucrari stiintifice de specialitate pentru rezolvarea unor probleme cu relevanta teoretica si/sau ractica cu aplicabilitate extinsa;
c) principiul preventiei, conform caruia performantele profesionale ale resursei umane presupun prevenirea instalarii bolii - preventie primara, a complicatiilor si evolutiei acesteia - preventie secundara sau a problemelor induse de complicatiile ei - preventie tertiara;
d) principiul aliantei terapeutice solide, care presupune incredere din partea beneficiarului serviciilor psihologice in competenta profesionala a psihologului si empatie, acceptare neconditionata si consideratie autentica din partea psihologului;
e) principiul focalizarii pe probleme/situatii curente si specifice care produc distres in momentul respectiv, ceea ce inseamna examinarea aici-si-acum a problemelor cu care se confrunta personalul si interventia psihologica specializata de scurta durata;
f) principiul orientarii spre scop si al focalizarii pe problema, care reprezinta planificarea si desfasurarea activitatilor de asistenta psihologica prin formularea de obiective specifice in termeni comportamentali si alegerea tipului de interventie adecvat;
g) principiul prevenirii recaderilor psihocomportamentale, cu accent pe psihoeducatie, prin care beneficiarii serviciilor psihologice sunt invatati sa devina propriii lor terapeuti si sa-si rezolve singuri problemele cu care se pot confrunta in viitor.

Art. 3
Categoriile de personal care pot beneficia de asistenta psihologica sunt urmatoarele:
a) personalul militar in activitate, functionarii publici si personalul civil contractual;
b) elevii si studentii din unitatile/institutiile de invatamant militar;
c) personalul militar veteran in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoasterea meritelor personalului armatei participant la actiuni militare si acordarea unor drepturi acestuia si urmasilor celui decedat, aprobata cu modificari prin Legea nr. 111/2007, cu modificarile si completarile ulterioare;
d) personalul militar in rezerva sau in retragere care se confrunta cu probleme psihologice rezultate din exercitarea profesiei militare;
e) familiile personalului militar si civil in activitate.

Art. 4
(1) In functie de finalitatea activitatilor desfasurate, asistenta psihologica este profilactica sau recuperatorie.
(2) Asistenta psihologica profilactica cuprinde activitati si programe de preventie primara asupra populatiei sanatoase, de optimizare/dezvoltare personala si de crestere a eficientei organizationale prin identificarea vulnerabilitatilor psihologice/organizationale si interventie, la nivel individual si/sau de grup, pentru dezvoltarea mecanismelor de coping/adaptare/defensive, consolidarea moralului si a coeziunii.
(3) Asistenta psihologica recuperatorie cuprinde activitati si programe de preventie secundara si tertiara, de reducere a complicatiilor reactiilor la stres operational, a manifestarilor psihocomportamentale disfunctionale/dezadaptative si de prevenire a evolutiei tulburarilor psihice, prin tehnici de interventie in sitiuatii de criza, consiliere psihologica si/sau psihoterapie individuala si/sau de grup.

Art. 5
(1) Coordonarea activitatii de asistenta psihologica in Armata Romaniei se realizeaza de catre Centrul de investigatii sociocomportamentale.
(2) Centrul de investigatii sociocomportamentale este structura specializata care evalueaza, analizeaza, realizeaza predictii, optimizeaza comportamente, cerceteaza fenomene si procese sociale, in scopul promovarii sanatatii mintale, al controlului stresului operational si al cresterii performantei managementului resurselor umane.
(3) Centrul de investigatii sociocomportamentale organizeaza anual Conferinta nationala de stiinte comportamentale, cu participarea psihologilor si sociologilor din mediile militar si civil.
(4) Diagrama de relatii a Centrului de investigatii sociocomportamentale este prezentata in anexa nr. 2.

Art. 6
Pentru recunoasterea valorii profesionale in raport cu cerintele functiilor detinute, psihologii din structurile de asistenta psihologica participa la examenul pentru obtinerea/mentinerea titlului de specialist de clasa in specialitatea "Psihologie militara".


Capitolul II - Desfasurarea activitatii de asistenta psihologica


Art. 7
(1) Activitatea de asistenta psihologica se desfasoara conform reglementarilor privind statutul profesiei de psiholog cu drept de libera practica.
(2) Exercitarea actului psihologic se face de catre psihologii cu drept de libera practica, ofiteri si personal civil, incadrati pe functii de specialitate.
(3) Exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica este conditionata de detinerea atat a atestatului de libera practica in specialitatea psihologie aplicata in domeniul securitatii nationale, cat si a unui atestat de libera practica in una dintre urmatoarele specialitati, potrivit cerintelor posturilor in care sunt incadrati:
a) psihologia transporturilor;
b) psihologie clinica/consiliere psihologica/psihoterapie;
c) psihologie educationala, consiliere scolara si educationala.

Art. 8
Activitatea de asistenta psihologica consta in evaluarea psihologica a resursei umane si interventia psihologica specializata.

Sectiunea 1 - Evaluarea psihologica a resursei umane


Art. 9
Evaluarea psihologica a resursei umane reprezinta procesul de cunoastere a factorilor psihologici cu relevanta pentru sanatate si boala, respectiv pentru activitati diverse desfasurate de personalul militar in context socioprofesional cu grad ridicat de risc si/sau in activitati relationate cu teatrele de operatii.

Art. 10
Evaluarea psihologica a resursei umane se realizeaza individual sau in grup, in urmatoarele situatii:
a) la intrarea in sistemul militar;
b) in cadrul evaluarilor psihologice periodice;
c) in cazul participarii la misiuni in teatrele de operatii militare, inaintea dislocarii si la intoarcerea din misiune;
d) in scopul stabilirii situatiei medico-militare, pentru identificarea gradului de aptitudine pentru serviciul militar;
e) in cadrul activitatilor de evaluare a moralului si/sau a climatului organizational.

Art. 11
Evaluarea psihologica a resursei umane pentru selectia la intrarea in sistemul militar urmareste:
a) identificarea aptitudinilor generale necesare exercitarii profesiei militare;
b) identificarea potentialului aptitudinal special specific armelor sau serviciilor si specialitatilor militare ale caror activitati presupun solicitari psihofizice deosebite.

Art. 12
(1) Evaluarea psihologica a resursei umane pentru selectia la intrarea in sistemul militar se face pe baza cerintelor si criteriilor psihologice aplicabile repartitiei pe arme sau servicii si specialitati militare, operationalizate in psihoprofesiograme prevazute in metodologii si proceduri profesionale specifice.
(2) Metodologiile si procedurile profesionale specifice prevazute la alin. (1) se elaboreaza de Centrul de investigatii sociocomportamentale.

Art. 13
(1) Evaluarea psihologica a resursei umane pentru selectia la intrarea in sistemul militar se desfasoara in centrele zonale de selectie si orientare, pentru toti candidatii care opteaza sa parcurga forme de pregatire rofesionala organizate in:
a) unitatile de invatamant liceal militar;
b) unitatile de invatamant postliceal militar;
c) institutiile de invatamant universitar militar;
d) scolile de aplicatie, centrele/unitatile de instructie specifice armelor sau serviciilor si specialitatilor militare.
(2) Evaluarea psihologica a resursei umane pentru selectia la intrarea in sistemul militar are caracter eliminatoriu si se finalizeaza prin acordarea avizului psihologic "ADMIS" sau "RESPINS", dupa caz.

Art. 14
(1) Evaluarea psihologica periodica se realizeaza in scopul stabilirii capacitatii/aptitudinii pentru munca, al realizarii in conditii de siguranta a transporturilor si pentru desfasurarea optima a activitatilor profesionale cu cerinte specifice, potrivit legislatiei in domeniu.
(2) Evaluarea psihologica periodica se executa, de regula, la intervale de trei ani pentru intreg personalul.
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), evaluarea psihologica din cadrul serviciilor medicale profilactice privind supravegherea sanatatii lucratorilor se executa la solicitarea medicilor de medicina a muncii, iar evaluarea psihologica a personalului care executa serviciul interior, care isi desfasoara activitatea in cadrul unitatilor operative sau operationalizate si/sau fac parte din arme sau specialitati care presupun aptitudini speciale stabilite conform legii, se executa anual.
(4) Evaluarea psihologica periodica se finalizeaza cu un raport de evaluare psihologica si acordarea avizului psihologic APT, APT CONDITIONAT, INAPT TEMPORAR sau INAPT, care este consemnat in fisa de evaluare psihologica individuala.
(5) Valabilitatea avizului psihologic eliberat in scopul stabilirii aptitudinii de munca este stabilita prin metodologii si proceduri de lucru specifice, conform reglementarilor in vigoare referitoare la securitatea si sanatatea in munca a personalului.
(6) In perioada de valabilitate a avizului APT CONDITIONAT, INAPT TEMPORAR si INAPT, persoana in cauza isi desfasoara activitatea sub directa supraveghere a comandantului/sefului nemijlocit, in conditii de siguranta, cu respectarea recomandarilor, pana la data reevaluarii mentionata in aviz si, dupa caz, parcurge un program de interventie psihologica specializata.

Art. 15
Elaborarea si/sau actualizarea metodologiilor si a procedurilor de lucru cu privire la activitatile de evaluare psihologica periodica specifice psihologiei muncii si a transporturilor, inclusiv stabilirea criteriilor de incadrare a activitatilor in conditii cu grad ridicat de risc se realizeaza de Centrul de investigatii sociocomportamentale.

Art. 16
Evaluarea psihologica a candidatilor/personalului pentru armele sau serviciile si specialitatile militare care presupun aptitudini speciale se desfasoara complementar, astfel:
a) in Institutul National de Medicina Aeronautica si Spatiala;
b) in Centrul de Medicina Navala;
c) in laboratoarele psihotehnice.

Art. 17
Evaluarea psihologica a personalului participant la misiuni in teatrele de operatii militare consta in activitatea de evaluare de tip screening si activitatea de psihodiagnostic si evaluare clinica.

Art. 18
(1) Activitatea de evaluare de tip screening urmareste identificarea personalului militar care prezinta vulnerabilitate pentru dezvoltarea unor tulburari relationate cu stresul si evenimentele traumatice si/sau descoperirea timpurie a cazurilor care prezinta simptome ale acestor tulburari.
(2) Activitatea de evaluare de tip screening se executa cu intreg personalul militar, cu 120 de zile inaintea dislocarii in teatrul de operatii si dupa 60 de zile de la intoarcerea din misiune si se finalizeaza cu un raport de evaluare clinica prin care se fac recomandari pentru interventie psihologica specializaata, dupa caz.

Art. 19
(1) Activitatea de psihodiagnostic si evaluare clinica urmareste stabilirea naturii, a intensitatii si a mecanismelor de manifestare a problemelor psihocomportamentale ale personalului militar in activitate sau ale personalului militar in rezerva sau in retragere diagnosticat cu tulburari relationate cu stresul si evenimentele traumatice din teatrele de operatii.
(2) Activitatea de psihodiagnostic si evaluare clinica a personalului care prezinta manifestari psihocomportamentale/simptome ale tulburarilor relationate cu stresul si evenimentele traumatice se executa la 6 luni, la 1 an si intr-un interval cuprins intre 18 si 30 de luni de la intoarcerea din misiune sau oricand la solicitarea comandantilor.
(3) Activitatea de psihodiagnostic si evaluare clinica se finalizeaza cu un raport de psihodiagnostic si evaluare clinica in care sunt detaliate aspecte ce tin de problemele clinice cu care se confrunta ersonalul, cum au aparut acestea si ce se poate face pentru ameliorarea lor.

Art. 20
(1) Evaluarea psihologica realizata in scopul stabilirii situatiei medico-militare urmareste identificarea gradului de aptitudine pentru serviciul militar.
(2) Evaluarea psihologica prevazuta la alin. (1) consta in evaluarea psihologica a starii de sanatate psihica pentru desfasurarea serviciului militar, investigarea si psihodiagnosticul tulburarilor psihice, a gradului de discernamant si a altor conditii de patologie care implica in etiopatogeneza mecanisme psihologice, in limitele competentei psihologului.

Art. 21
Metodologiile si procedurile de lucru care reglementeaza activitatile de evaluare de tip screening, psihodiagnostic si evaluare clinica, precum si evaluarea psihologica realizata in scopul stabilirii situatiei medico-militare sunt elaborate si/sau actualizate de Centrul de investigatii sociocomportamentale.

Art. 22
(1) Activitatea de evaluare a moralului si/sau a climatului organizational in unitati de nivel cel mult batalion/similar se executa de catre personalul din cadrul birourilor/compartimentelor de asistenta psihologica sau de catre psihologii de unitate, dupa caz, in scopul cunoasterii opiniilor, atitudinilor, valorilor institutionale, a comportamentelor organizationale, a determinantilor si consecintelor moralului militarilor.
(2) Activitatile prevazute la alin. (1) se executa conform metodologiilor si procedurilor de evaluare elaborate de Centrul de investigatii sociocomportamentale, in scopul fundamentarii masurilor privind consolidarea moralului ca factor principal de rezilienta la stres operational si pentru indeplinirea obiectivelor unitatilor care participa la misiuni in teatrele de operatii.

Sectiunea 2 - Interventia psihologica specializata


Art. 23
(1) Interventia psihologica specializata reprezinta procesul de aplicare a metodelor si tehnicilor de conceptualizare a disfunctiilor psihocomportamentale/organizationale, de stabilire a obiectivelor, a avantajelor/dezavantajelor/costurilor interventiei si de actiune la nivel cognitiv, afectiv, comportamental si/sau organizational.
(2) Interventia psihologica specializata se executa la nivel individual sau de grup si urmareste:
a) promovarea sanatatii mintale si dezvoltarea/optimizarea personala;
b) controlul stresului operational si cresterea eficientei actiunilor unitatilor luptatoare;
c) ameliorarea problemelor psihocomportamentale de intensitate subclinica;
d) tratamentul tulburarilor psihice relationate cu stresul si evenimentele traumatice sau al celor care implica mecanisme etiopatogenetice psihologice;
e) dezvoltarea organizationala.
(3) Interventia psihologica specializata se realizeaza in urmatoarele situatii:
a) in perioadele de pregatire pentru misiuni, conform Planului de pregatire pentru misiune;
b) la solicitarea comandantilor si/sau la recomandarea medicului de unitate/medicului de familie/medicului specialist, a psihologilor din cadrul birourilor/compartimentelor de asistenta psihologica sau a psihologilor de unitate, dupa caz;
c) la solicitarea personalului militar si civil in activitate;
d) la nevoie, pentru familiile personalului militar si civil, cu aprobarea sefului Directiei management resurse umane.

Art. 24
(1) Interventia psihologica specializata se executa in conformitate cu principiul preventiei, ca premisa pentru dezvoltarea organizationala, managementul performant al resursei umane si cresterea calitatii vietii personalului.
(2) Interventia psihologica specializata se realizeaza prin urmatoarele tipuri de activitati desfasurate la nivel individual si/sau de grup:
a) pregatire psihologica a personalului, control al stresului operational si management optim al incidentelor critice/evenimentelor traumatice, inclusiv activitati de invatare a tehnicilor de prim ajutor psihologic/prim ajutor in caz de stres traumatic/defusing;
b) educatie pentru sanatate, promovarea sanattii si a unui stil de viata sanatos;
c) coaching pentru optimizare/dezvoltare personala si autocunoastere;
d) rezolvare de probleme, managementul conflictului si negociere, tehnici de relaxare si sugestive;
e) consiliere si terapie suportiva;
f) terapii de scurta durata focalizate pe problema, recuperare si reeducare;
g) consiliere psihologica si psihoterapie a problemelor de intensitate subclinica;
h) tratament psihologic al problemelor psihocomportamentale care tin de patologia tulburarilor relationate cu stresul si evenimentele traumatice.
(3) Interventia psihologica realizata la nivel de grup presupune, pe langa activitatile prevazute la alin. (2), masuri si activitati de consolidare a moralului si interventie pentru ameliorare si dezvoltare organizationala.

Art. 25
Interventia psihologica pentru pregatirea psihologica a personalului si controlul stresului operational se reglementeaza prin metodologii si proceduri profesionale elaborate si/sau actualizate de Centrul de investigatii sociocomportamentale.

Art. 26
Activitatea de consiliere psihologica si psihoterapie desfasurata cu personalul militar in activitate se reglementeaza prin metodologii si proceduri de lucru elaborate/actualizate de catre biroul evaluare clinica, consiliere psihologica si psihoterapie din cadrul Centrului de investigatii sociocomportamentale.

Art. 27
Asistenta psihologica a personalului militar in rezerva sau in retragere si a familiilor personalului militar in activitate se reglementeaza prin metodologii si proceduri de lucru elaborate/actualizate de Centrul de investigatii sociocomportamentale.

Sectiunea 3 - Structuri de asistenta psihologica si atributii functionale


Art. 28
Structurile specializate abilitate sa desfasoare activitati de asistenta psihologica sunt:
a) Centrul de investigatii sociocomportamentale din subordinea nemijlocita a Directiei management resurse umane;
b) laboratoarele psihotehnice din subordinea Centrului de investigatii sociocomportamentale;
c) birourile testari ale centrelor zonale de selectie si orientare;
d) birourile/compartimentele de asistenta psihologica si psihologii de unitate din cadrul structurilor de forte ale armatei.

Art. 29
(1) Centrul de investigatii sociocomportamentale este structura cu atributii de conducere, indrumare si control profesional al structurilor de asistenta psihologica din armata.
(2) Centrul de investigatii sociocomportamentale stabileste in mod unitar atributiile functionale ale psihologilor militari, elaboreaza proiecte de dispozitii/instructiuni/metodologii/proceduri operationale/manuale pe linie de specialitate si le inainteaza spre aprobare sefului Directiei management resurse umane.
(3) Centrul de investigatii sociocomportamentale sustine interesele profesionale ale psihologilor din Ministerul Apararii Nationale in relatia cu Colegiul Psihologilor din Romania.
(4) Centrul de investigatii sociocomportamentale executa urmatoarele activitati:
a) analizeaza si evalueaza factorii de risc specifici misiunilor in teatrele de operatii si comportamentele disfunctionale care pot aparea in cadrul acestora si planifica, organizeaza, coordoneaza si monitorizeaza sau executa, dupa caz, activitati de pregatire psihologica a personalului, de management al incidentelor critice, precum si activitati de profilaxie si control al stresului operational;
b) planifica, organizeaza, coordoneaza si monitorizeaza sau executa, dupa caz, activitati de evaluare de tip screening, psihodiagnostic si evaluare clinica, in scopul identificarii personalului care prezinta vulnerabilitate pentru dezvoltarea tulburarilor relationate cu stresul si evenimentele traumatice din teatrele de operatii militare si in scopul descoperirii timpurii a cazurilor care prezinta simptome ale acestor tulburari;
c) planifica, organizeza, coordoneaza si monitorizeaza sau executa, dupa caz, activitati de consiliere si psihoterapie a personalului militar in activitate sau a personalului militar in rezerva sau in retragere care se confrunta cu probleme relationate cu stresul si evenimentele traumatice din teatrele de operatii militare;
d) planifica, organizeaza si coordoneaza sau executa activitatile de evaluare psihologica, in scopul repartitiei personalului pe arme, servicii si specialitati militare dupa criterii psihologice - psihoprofesiograme - si al avizarii psihologice pentru angajare/mentinere in functie, protectia muncii si siguranta transporturilor;
e) elaboreaza politici si reglementari privind desfasurarea activitatilor din domeniile psihologiei militare in Ministerul Apararii Nationale;
f) planifica, organizeaza si desfasoara activitati de cercetare aplicativa pentru experimentarea si validarea conceptiilor, procedurilor si manualelor din domeniul psihologic si elaboreaza metodologii si instrumente de evaluare in vederea desfasurarii intr-un cadru normativ unitar a activitatilor de psihologie din Ministerul Apararii Nationale;
g) organizeaza si desfasoara periodic convocari metodologice cu psihologii din teritoriu, in scopul analizarii dificultatilor aparute in activitate, diseminarii informatiilor, a experientelor si a bunelor practici, precum si in scopul clarificarii unor aspecte concrete ale exercitarii profesiei de psiholog si ale aplicarii unitare a cadrului normativ din domeniu;
h) planifica, organizeaza si desfasoara activitatea de asistenta psihologica, de evaluare si de interventie psihologica specializata pentru personalul din cadrul structurilor centrale ale Ministerului Apararii Nationale si al celor subordonate nemijlocit acestora, precum si din cadrul structurilor subordonate nemijlocit ministrului apararii natioanle.

Art. 30
Laboratoarele psihotehnice executa evaluarea psihologica a personalului din Ministerul Apararii Nationale care desfasoara activitati specifice sigurantei transporturilor militare si a personalului care desfasoara activitati ce presupun un grad ridicat de risc, la solicitarea medicului de medicina a muncii, pentru asigurarea conditiilor privind securitatea si sanatatea in munca.

Art. 31
Birourile/compartimentele de asistenta psihologica si psihologii de unitate din cadrul structurii de forte ale armatei executa urmatoarele activitati:
a) evaluare psihologica periodica a resursei umane, specifica psihologiei muncii si a transporturilor, din unitatile aflate in zona de responsabilitate;
b) evaluare psihologica a personalului participant la misiuni in teatrele de operatii militare si a personalului militar in rezerva sau in retragere din zona de responsabilitate;
c) interventie psihologica in vederea pregatirii psihologice a personalului militar participant la misiuni in teatrele de operatii si a controlului stresului operational;
d) consiliere psihologica si psihoterapie cu personalul militar in activitate, pentru ameliorarea simptomatologiei si/sau a complicatiilor tulburarilor relationate cu stresul si evenimentele traumatice din teatrele de operatii;
e) evaluare a moralului si a climatului organizational in unitatile din responsabilitatea brigazii/similar si propunerea masurilor de dezvoltare organizationala si consolidare a moralului;
f) asistenta psihologica a personalului militar in rezerva sau in retragere si a familiilor personalului militar in activitate din zona de responsabilitate a brigazii/similar.

Sectiunea 4 - Sistemul de evidenta profesionala a activitatii de asistenta psihologica


Art. 32
(1) Sistemul de evidenta a documentelor profesionale rezultate din activitatea de asistenta psihologica cuprinde totalitatea procedurilor, metodelor si regulilor privind inregistrarea, pastrarea, prelucrarea si circulatia datelor si informatiilor specifice.
(2) Sistemul de evidenta profesionala consta in evidenta nominala si evidenta statistica a datelor si informatiilor utilizate in activitatea de asistenta psihologica desfasurata de fiecare structura de asistenta psihologica.
(3) Evidenta nominala si evidenta statistica prevazute la alin. (2) se realizeaza pe suport hartie si/sau in format electronic si se transmit la ordin Centrului de investigatii sociocomportamentale.
(4) Datele si informatiile, indiferent de mediul de stocare, tiparit sau electronic, trebuie sa fie exacte, complete si relevante, in conformitate cu metodologiile de lucru si prevederile legale in vigoare.

Art. 33
(1) Documentele privind evidenta activitatii de asistenta psihologica sunt:
a) planul anual cu principalele activitati ale structurii de asistenta psihologica;
b) fisa de evaluare psihologica individuala;
c) profilul psihologic individual;
d) avizul psihologic individual;
e) raportul de evaluare psihologica individuala;
f) raportul de screening psihologic clinic;
g) raportul de psihodiagnostic si evaluare clinica;
h) fisele de conceptualizare a problemelor psihocomportamentale;
i) raportul de interventie psihologica;
j) registrul de evidenta a actelor profesionale;
k) fisele de lectii invatate pe timpul misiunilor;
l) registrul de evidenta a personalului evaluat si a tipului de aviz acordat;
m) baza de date cu personalul care se confrunta cu probleme psihocomportamentale/tulburari relationate cu stresul si evenimentele traumatice din teatrele de operatii militare.
(2) Structura documentelor de evidenta este prevazuta in metodologiile profesionale specifice.
(3) Informatiile continute in documentele mentionate la alin. (1) sunt furnizate de catre psiholog, cu respectarea prevederilor Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica, urmatoarelor persoane:
a) beneficiarului serviciilor psihologice;
b) comandantului/sefului structurii in care este incadrat beneficiarul serviciilor psihologice, in situatiile in care se impune acest lucru, cu obligativitatea respectarii confidentialitatii datelor si informatiilor primite de catre acesta;
c) psihologilor cu atributii de conducere, coordonare, indrumare si control profesional.

Art. 34
Imprimatele tipizate pentru activitatea de asistenta psihologica se asigura de catre structurile militare care au in subordine structuri de asistenta psihologica.

Art. 35
In scopul asigurarii secretului profesional, datele si informatiile cu caracter profesional aflate asupra psihologului ori la locul unde acesta isi exercita profesia sunt inviolabile, potrivit legii.

Art. 36
Responsabilitatea pentru pastrarea probelor psihologice, a rezultatelor acestora, a insemnarilor si a inregistrarilor cu caracter profesional revine psihologilor si sefilor structurilor de asistenta psihologica in care acestia sunt incadrati.

Art. 37
(1) Metodologiile profesionale specifice, probele/instrumentele psihologice aplicate, rezultatele acestora, documentele, insemnarile si inregistrarile se pastreaza in conditii de siguranta o perioada de cel putin 10 ani de la incheierea relatiilor profesionale, daca prin alte prevederi legale nu este prevazut alt termen.
(2) La expirarea termenului prevazut la alin. (1), documentele prevazute la acelasi alineat se distrug in totalitate, potrivit prevederilor legale.

Sectiunea 5 - Prevederi de statut al psihologului din domeniul militar


Art. 38
(1) Psihologii din domeniul militar exercita actul profesional in unitatile militare in care sunt incadrati, subordonandu-se nemijlocit comandantilor/sefilor acestora, potrivit statului de organizare.
(2) In exercitarea actului profesional, psihologii au autonomie functionala, neputand fi supusi influentelor rezultate din subordonarea ierarhica, de natura sa conduca la incalcarea normelor legale, deontologice si de buna practica in vigoare.
(3) In exercitarea actului profesional, psihologii trebuie sa apere cu fermitate, onestitate si principialitate, in limitele prevazute de lege, drepturile si interesele legitime ale Ministerului Apararii Nationale, conform prevederilor actelor normative.
(4) In exercitarea actului profesional, psihologul beneficiaza de sprijinul nemijlocit al comandantilor/sefilor ierarhici si coopereaza cu structurile de personal si cele medicale, pentru obtinerea informatiilor relevante necesare formularii deciziilor psihologice.

Art. 39
(1) Activitatea psihologului din domeniul militar se desfasoara in cabinetul psihologic, sala de examinare colectiva si/sau in campul de instructie/teatrul de operatii militare, in functie de specificul activitatilor/misiunilor.
(2) Conditiile de desfasurare a asistentei psihologice trebuie sa asigure:
a) dreptul la intimitate al beneficiarului serviciilor psihologice;
b) calitatea si autenticitatea manifestarilor psihocomportamentale ale persoanei;
c) integralitatea si confidentialitatea datelor si informatiilor cu caracter profesional.
(3) Cabinetul psihologic trebuie sa beneficieze de o asigurare tehnico-materiala corespunzatoare care sa permita desfasurarea activitatii de asistenta psihologica la standardele de calitate cerute de exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica.
(4) Asigurarea tehnico-materiala minimala a cabinetului psihologic este prevazuta in anexa nr. 3.

Art. 40
(1) Incadrarea si promovarea in functii a ofiterilor psihologi se face atat in baza prevederilor Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificarile si completarile ulterioare, cat si ale legislatiei privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica.
(2) Incadrarea functiilor de psiholog prevazute in statele de organizare pentru misiuni in teatrele de operatii militare se realizeaza potrivit etapelor de selectie specifice, cu avizul sefului Directiei management resurse umane.

Art. 41
(1) Psihologii din domeniul militar pot participa la manifestari cu caracter stiintific si/sau la programe de pregatire/cercetare stiintifica, in scopul formarii profesionale continue si a optimizarii activitatii de asistenta psihologica.
(2) Formarea profesionala continua a psihologilor din domeniul militar se realizeaza prin cursuri de formare, convocari de specialitate si manifestari stiintifice acreditate de Colegiul Psihologilor din Romania.


Capitolul III - Dispozitii finale


Art. 42
Comandantii/sefii de la toate esaloanele dispun masuri si asigura conditii pentru organizarea si desfasurarea activitatii de asistenta psihologica.

Art. 43
Datele rezultate din activitatea de asistenta psihologica pot fi utilizate de catre structurile de specialitate, pentru activitati de cercetare stiintifica, cu respectarea reglementarilor in vigoare.

Art. 44
Comandantii/sefii unitatilor militare solicita servicii de asistenta psihologica urmatoarelor structuri:
a) birourilor/compartimentelor de asistenta psihologica si laboratoarelor psihotehnice, pentru unitatile din zona de responsabilitate a acestora;
b) Centrului de investigatii sociocomportamentale, pentru structuri centrale si pentru cele subordonate nemijlocit acestora, precum si pentru structuri subordonate nemijlocit ministrului apararii nationale.

Art. 45
Comandantii/sefii unitatilor militare pot solicita structurilor prevazute la art. 44 urmatoarele servicii:
a) evaluarea psihologica periodica;
b) interventie psihologica specializata pentru personalul militar din subordine care la evaluarea psihologica periodica a obtinut avizul APT CONDITIONAT sau INAPT TEMPORAR;
c) evaluarea si pregatirea psihologica a personalului militar in activitate participant la misiuni in teatrele de operatii militare, conform prevederilor prezentelor instructiuni;
d) psihodiagnostic si evaluare clinica a personalului care prezinta manifestari psihocomportamentale/simptome ale tulburarilor relationate cu stresul si evenimentele traumatice sau de alta natura;
e) consiliere psihologica si psihoterapie pentru personalul militar precizat la lit. b) si c);
f) evaluarea si consolidarea moralului militarilor in situatia diverselor tipuri de misiuni;
g) evaluarea climatului organizational, in situatia aparitiei unei probleme de management organizational sau pentru dezvoltarea organizationala.

Art. 46
Anexele nr. 1-3 fac parte integranta din prezentele instructiuni.

Art. 47
Prezentele instructiuni nu se aplica Directiei generale de informatii a apararii.


Anexa nr. 1 la instructiuni - GLOSAR


Aptitudini generale - insusiri psihice individuale, senzoriale, psihomotorii si intelectuale, de care depinde succesul intr-un numar mare de activitati.
Aptitudini speciale - insusiri psihice individuale cerute de domenii specifice de activitate, cum ar fi insusirile tehnice, psihomotorii, de organizare si conducere etc.
Apt conditionat - aviz psihologic rezultat in urma evaluarii psihologice periodice, care limiteaza temporar militarii la executarea unor activitati cu nivel scazut de solicitare psihica.
Coaching - interventie psihologica in scopul optimizarii, autocunoasterii si dezvoltarii personale, cunoscuta si sub denumirea de consiliere psihologica in afara domeniului clinic.
Consiliere psihologica - interventie psihologica in scopul optimizarii, autocunoasterii si dezvoltarii personale si/sau in scopul remisiunii problemelor emotionale, cognitive si de comportament.
Criza psihologica - situatie in care mecanismele psihologice ale persoanei, necesare pentru a face fata unui incident critic, au esuat, iar individul se confrunta cu un nivel semnificativ de distres, deteriorare psihica si incapacitate de a functiona.
Defusing - interventie suportiva, la nivel de grup mic, in vederea reducerii distresului initial, desfasurata la cateva ore de la un eveniment traumatic, centrata pe explorarea si normalizarea reactiilor legate de acesta si oferirea informatiilor pentru adoptarea unor comportamente functionale.
Distres - consecinte nesanatoase, negative si distructive ale evenimentelor intense si prelungite care depasesc resursele fiziologice si psihologice ale unei persoane si conduc la scaderea performantelor, insatisfactie si/sau diferite tipuri de tulburari.
Empatie - capacitate a unui individ de a se identifica cu altii si de a-i intelege, in special la nivel emotional.
Evaluare clinica de tip screening - evaluare a factorilor psihologici la personalul sanatos, in scopul identificarii vulnerabilitatii pentru dezvoltarea unor tulburari psihocomportamentale si/sau pentru descoperirea timpurie a cazurilor care prezinta simptome ale acestor tulburari.
Evaluare psihologica - proces de cunoastere a factorilor psihologici cu relevanta pentru diverse activitati.
Factori psihologici cu relevanta pentru sanatate si boala variabile de natura psihologica, cu influenta asupra starii de sanatate si boala, referitoare la aspecte ale vietii afective, comportamente, credinte si atitudini, modalitati de adaptare, motivatie.
Incident critic - eveniment neasteptat, cu semnificatie negativa pentru persoana, care a survenit in timpul unei actiuni si care poate conduce la criza psihologica.
Inapt temporar - aviz psihologic rezultat in urma evaluarii psihologice periodice, care restrictioneaza temporar activitatea militarilor cu atributii specifice care nu permit derularea altor activitati.
Management al incidentelor critice - abordare comprehensiva, etapizata, integrata de-a lungul unui continuum de nevoi, de la educatie si pregatire preincident pana la interventie specializata postincident, in situatii de criza psihologica.
Manifestari psihocomportamentale - exteriorizare a trairilor de la nivel afectiv (emotii, sentimente), cognitiv (ganduri, credinte) si comportamental.
Manifestari psihocomportamentale disfunctionale/dezadaptative - manifestari psihocomportamentale nesanatoase, neadecvate, irationale; in literatura de specialitate sunt preferati insa termenii "disfunctional", in relatie cu variabilele afective si cognitive, si "dezadaptativ", in relatie cu comportamentul.
Mecanisme de coping - totalitatea mecanismelor psihologice prin care oamenii moduleaza trairile afective (reduc sau cresc distresul), cu refeire la mecanisme de aparare/defensive si mecanisme de adaptare.
Mecanisme de adaptare - mecanisme psihologice care moduleaza trairile afective (reduc sau cresc distresul), angajate voluntar si constient.
Mecanisme de aparare/defensive - mecanisme psihologice care moduleaza trairile afective (reduc sau cresc distresul), angajate in mod automat si inconstient.
Mecanisme etiopatogenetice psihologice - mecanisme care explica rolul factorilor de natura psihologica in cauzalitatea instalarii si evolutiei simptomatologiei psihice si somatice a bolilor.
Prim ajutor psihologic - interventie suportiva centrata pe nevoile de baza, in scopul reducerii efectelor distresului initial cauzat de un eveniment traumatic, promovarii comportamentelor functionale si inducerii sentimentului ca persoanei i se acorda grija si respectul cuvenit.
Prim ajutor in caz de stres traumatic - varianta a interventiei de prim ajutor psihologic in organizatia militara, adaptata la situatii de stres traumatic operational, care vizeaza, pe langa obiectivele acestuia, cresterea increderii si a competentei individuale si de grup.
Probleme de intensitate subclinica - simptome psihocomportamentale, consecinta a distresului temporar sau persistent, care nu satisfac criteriile pentru tulburarile clinice descrise in manualele statistice de diagnostic al tulburarilor mintale.
Psihodiagnostic si evaluare clinica - activitate de cunoastere si evaluare a factorilor psihologici cu relevanta pentru sanatate si boala.
Psiholog cu drept de libera practica - psiholog atestat de Colegiul Psihologilor din Romania, in conditiile Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romania, cu modificarile ulterioare.
Psihoprofesiograma - diagrama a caracteristicilor psihologice necesare candidatului intr-o anumita profesie sau specializare.
Psihoterapie - interventie psihologica in patologie si in optimizarea subiectilor umani sanatosi (de exemplu, profilaxia bolilor, optimizarea performantelor individuale etc.).
Rezilienta - proces de adaptare psihologica pozitiva in fata unui factor stresor semnificativ.
Somatic - care apartine sau care se refera la corpul organismelor vii.
Stare de sanatate - stare de bine fizic, psihic si social.
Stres operational - reactii psihocomportamentale dezadaptative aparute ca urmare a expunerii personalului militar, pe timpul misiunilor in teatrele de operatii, la stresori multipli cum ar fi: vatamare corporala sau ranire grava, uciderea combatantilor, asistare la moartea colegilor sau a altor persoane, conditii geografice extreme, izolare sociala, comunicare limitata pe anumite perioade, separare prelungita de familie, precaritate a calitatii vietii.
Terapie suportiva - interventie psihologica prin care se ofera individului sprijin emotional si empatie, in scopul redobandirii capacitatii de relationare sociala, a unui sentiment de participare la viata colectiva si intelegere a situatiei pe care o traverseaza, pentru a-si mobiliza resursele adaptative intr-o atmosfera de acceptare si securitate. Tulburare (sindrom) - totalitate a semnelor si simptomelor care caracterizeaza o afectiune. Tulburari relationate cu stresul si evenimentele traumatice tulburari psihice, conform clasificarii Manualului de diagnostic si statistica a tulburarilor mintale DSM-V, care includ: tulburarea de stres acut, tulburarea de stres posttraumatic si tulburarea de adaptare. Tulburare de stres acut - afectiune psihocomportamentala declansata de un eveniment traumatic care nu indeplineste criteriile de durata, intensitate si de afectare in functionarea sociala necesare pentru diagnosticul tulburarii de stres posttraumatic. Tulburare de stres posttraumatic - afectiune psihocomportamentala declansata de un eveniment traumatic, care perturba activitatea zilnica si dureaza mai mult de o luna, caracterizata prin 3 mari categorii de probleme: retrairea persistenta a evenimentului traumatic prin vis, imaginatie sau ganduri obsesive; evitarea situatiilor asociate cu trauma; simptome persistente de activare exagerata a sistemului nervos cum ar fi hipervigilenta, iritabilitatea, izbucnirile de furie etc. Tulburare de adaptare - afectiune psihocomportamentala declansata de evenimente stresante unice sau recurente, caracterizata prin manifestari asemanatoare cu stresul posttraumatic si acut, dar mai reduse ca intensitate si ca durata (intre 3 si 6 luni de la evenimentul stresant).


Anexa nr. 2 la instructiuni - Diagrama de relatii a centrului de investigatii sociocomportamentale


Diagrama nu este cuprinsa in acest material


Anexa nr. 3 la instructiuni - Asigurarea tehnico-materiala minimala a cabinetului psihologic


A. Mobilier specific:
a) birou;
b) fotolii;
c) scaun ergonomic;
d) fisete/dulapuri;
e) bibliorafturi;
f) flipchart.

B. Instrumente de evaluare psihologica tip creion-hartie si/sau in varianta electronica

C. Mijloace audio-video:
a) aparatura audio;
b) reportofon;
c) aparatura video;
d) medii de stocare a informatiei.

D. Tehnica de calcul:
a) computer;
b) imprimanta/copiator;
c) software SPSS (Statistical Package for Social Sciences).




Materialul de fata reprezinta o prelucrare si formatare neoficiala a prevederilor oficiale, avand la baza texte publice preluate de la: Monitorul Oficial

Poate fi de interes si:
Legea 286/2015 pentru modificarea si completarea Legii nr. 379/2003 privind regimul mormintelor si operelor comemorative de razboi
Legea 270/2015 privind Statutul rezervistilor voluntari
Ordinul M.97/2015 pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului apararii nationale nr. M.132/2012 privind acordarea gradelor si inaintarea in gradul urmator, pe timp de pace, a cadrelor militare in rezerva si in retragere, avansarea in grad
Legea 203/2015 privind planificarea apararii. Planificarea apararii
Legea 223/2015 privind pensiile militare de stat. Pensiile militare de stat
Legea 82/2015 pentru modificarea art. 35 alin. (2) din Legea nr. 384 din 10 octombrie 2006 privind statutul soldatilor si gradatilor profesionisti, cu modificarile si completarile ulterioare
Legea 150/2014 privind modificarea si completarea OUG 82/2006 pentru recunoasterea meritelor personalului armatei participant la actiuni militare si acordarea unor drepturi acestuia si urmasilor celui decedat. Lege nr. 150/2014
Ordin 108/2014 privind masurile de sprijin acordate personalului militar incadrat intr-un grad de invaliditate sau clasat apt limitat pentru serviciul militar si familiilor acestora, precum si familiilor personalului militar decedat
Legea 291/2007 privind intrarea, stationarea, desfasurarea de operatiuni sau tranzitul fortelor armate straine pe teritoriul Romaniei, republicata 2014. Lege nr. 291/2007 republicata 2014
Ordin pentru aprobarea formei si continutului certificatului medical eliberat de medicul de familie, care urmeaza sa fie prezentat de tineri la comisia locala de recrutare-incorporare pe timpul starii de asediu, al mobilizarii si al starii de razboi.
Legea nr. 27/2014 pentru modificarea si completarea Legii nr. 226/2011 privind reparatiile morale si materiale pentru fostele cadre militare active, indepartate abuziv din armata in perioada 23 august 1944-31 decembrie 1961. Lege nr. 27/2014
Legea 10/2014 pentru modificarea si completarea Legii nr. 294/2007 privind derularea in Romania a proiectelor finantate prin Programul NATO de Investitii in Securitate
OUG 158/1999 republicata 2013 privind regimul de control al exporturilor, importurilor si altor operatiuni cu produse militare. Ordonanta de urgenta nr. 158/1999 republicata 2013
Legea 171/2013 pentru modificarea si completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare
Ordin nr. M.10/2013 privind aprobarea Procedurii de decontare a cheltuielilor de transport pentru rezervistii chemati la exercitiile si antrenamentele de mobilizare, la mobilizare sau la razboi
Ordinul M.132/2012 privind acordarea gradelor si inaintarea in gradul urmator, pe timp de pace, a cadrelor militare in rezerva si in retragere, avansarea in grad a veteranilor de razboi, precum si inaintarea in gradul urmator a fostelor cadre militar
HG 946/2012 pentru modificarea si completarea HG 1204/2007 privind asigurarea fortei de munca necesare pe timpul starii de asediu, la mobilizare si pe timpul starii de razboi. Hotararea 946/2012
Legea 128/2012 pentru modificarea si completarea Legii nr. 446/2006 privind pregatirea populatiei pentru aparare. Lege nr. 128/2012
Legea 56/2012 privind organizarea si functionarea Academiei de Stiinte Militare. Lege nr. 56/2012
Legea 23/2012 pentru modificarea si completarea Legii 384/2006 privind statutul soldatilor si gradatilor voluntari. Lege nr. 23/2012
Dreptul securitatii sociale
Moarcas Costea Claudia-Ana,Moarcas Costea Claudia-Ana

Pret: 54.9 lei
46.67 lei
COMANDA ACUM

Cautare legislatie:



-------------
Drept OnLine va prezinta in cadrul acestei Sectiuni cateva reglementari juridice de interes general, cu mentiunea ca informatiile prezentate in aceasta sectiune au un caracter pur informativ, existand posibilitatea de a fi intervenit modificari ulterioare, abrogari, nesurprinse aici.
-------------


Alte reglementari




Termeni juridici, grupare tematica



Coordonator
Magdalena Popeanga

Website administrat de
Alioth Software
Politica de securitate
Termeni si conditii
 RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
40 useri online

Useri autentificati: