Ordin 1993C/2014 privind organizarea si desfasurarea activitatilor de prevenire a coruptiei in cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor si unitatilor subordonate
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 670 din 12 septembrie 2014
MINISTERUL JUSTITIEI
Tinand seama de dispozitiile Inventarului masurilor preventive anticoruptie, ale indicatorilor de evaluare si ale Planului national de actiune pentru implementarea Strategiei nationale anticoruptie pe perioada 2012-2015, prevazute in anexele nr. 2 si 3 la Hotararea Guvernului nr. 215/2012 privind aprobarea Strategiei nationale anticoruptie pe perioada 2012-2015, a Inventarului masurilor preventive anticoruptie si a indicatorilor de evaluare, precum si a Planului national de actiune pentru implementarea Strategiei nationale anticoruptie 2012-2015,
avand in vedere Standardul 11 "Managementul riscului", prevazut in anexa nr. 1 la Ordinul ministrului finantelor publice nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial, cuprinzand standardele de control intern/managerial la entitatile publice si pentru dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial, republicat, cu modificarile ulterioare,
in temeiul art. 13 din Hotararea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, cu modificarile si completarile ulterioare,
ministrul justitiei emite urmatorul ordin:
Capitolul I - Dispozitii generale
Art. 1
Prezentul ordin reglementeaza modul de organizare si desfasurare a activitatilor de prevenire a coruptiei in cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor si unitatilor subordonate.
Art. 2
(1) Prevenirea coruptiei constituie ansamblul masurilor adoptate in scopul reducerii incidentei faptelor de coruptie savarsite de personalul sistemului administratiei penitenciare, al adoptarii unui comportament integru si al cresterii increderii angajatilor si cetatenilor in institutie.
(2) Prevenirea coruptiei la nivelul sistemului administratiei penitenciare se realizeaza prin:
a) activitati de informare si instruire anticoruptie;
b) managementul riscurilor de coruptie.
|
|
Capitolul II - Desfasurarea activitatilor de informare si de instruire anticoruptie
Art. 3
Activitatile de informare si de instruire anticoruptie se realizeaza de catre personalul specializat din cadrul Directiei prevenirea criminalitatii si terorismului, denumita in continuare DPCT, din Administratia Nationala a Penitenciarelor, denumita in continuare ANP, si unitatile subordonate, cu sprijinul altor institutii cu atributii in domeniu, denumite in continuare institutii partenere.
Art. 4
(1) Activitatile de informare anticoruptie se desfasoara in scopul prezentarii unor informatii de noutate privind activitatea de prevenire si combatere a coruptiei si legislatia in domeniu.
(2) Activitatile de informare anticoruptie se realizeaza in baza unui calendar stabilit de comun acord intre ANP si institutiile partenere, fiecare sesiune de instruire avand o durata de minimum 30 de minute.
Art. 5
(1) Activitatile de instruire anticoruptie se desfasoara in vederea dezvoltarii capacitatii personalului sistemului administratiei penitenciare de a utiliza si de a combina cunostinte teoretice, deprinderi practice si atitudini specifice in domeniul prevenirii coruptiei.
(2) Activitatile de instruire anticoruptie au in vedere, cu prioritate, personalul nou-incadrat in sistemul administratiei penitenciare, cel care activeaza in domenii expuse in mod deosebit riscurilor de coruptie, precum si personalul cu functii de conducere.
Art. 6
Intregul personal al sistemului administratiei penitenciare are obligatia de a participa la activitatile de instruire anticoruptie, cel putin o data la 3 ani.
Art. 7
Structurile ANP, precum si unitatile subordonate sunt obligate sa asigure conditiile corespunzatoare organizarii activitatilor de informare si de instruire anticoruptie prevazute in calendarul stabilit.
Art. 8
In vederea sustinerii activitatilor de informare si de instruire anticoruptie, DPCT intocmeste, semestrial, Buletinul documentar si de informare privind activitatea de prevenire si combatere a coruptiei.
Capitolul III - Managementul riscurilor de coruptie
Art. 9
Managementul riscurilor de coruptie reprezinta ansamblul proceselor ce vizeaza identificarea, descrierea, evaluarea si ierarhizarea factorilor institutionali si individuali care favorizeaza ori determina savarsirea faptelor de coruptie, elaborarea si aplicarea masurilor necesare pentru prevenirea aparitiei si limitarea efectelor acestora.
Art. 10
Cadrul conceptual, metodologic si organizatoric al managementului riscurilor de coruptie este stabilit prin Metodologia privind managementul riscurilor de coruptie in cadrul structurilor Administratiei Nationale a Penitenciarelor si unitatilor subordonate, denumita in continuare Metodologia, prevazuta in anexa.
Art. 11
Conducatorii structurilor ANP si unitatilor subordonate sunt obligati sa asigure implementarea Metodologiei si sa aplice masuri de prevenire/control care sa limiteze expunerea la riscuri de coruptie a personalului.
Art. 12
ANP, prin DPCT, coopereaza la nivel central si teritorial cu institutiile cu atributii in domeniul prevenirii riscurilor de coruptie, in vederea:
a) planificarii si organizarii de cursuri ori stagii de formare destinate dobandirii sau perfectionarii cunostintelor si competentelor/abilitatilor personalului ANP si unitatilor subordonate pentru aplicarea Metodologiei;
b) adaptarii metodelor si instrumentelor utilizate pentru culegerea, analiza, interpretarea si evaluarea diverselor categorii de date si informatii privind riscurile de coruptie la particularitatile functionale sau operationale ale structurilor ANP si unitatilor subordonate;
c) furnizarii de ghiduri, proceduri, aplicatii informatice, destinate sa asigure atingerea obiectivelor activitatilor si sustenabilitatea rezultatelor.
Art. 13
(1) DPCT asigura monitorizarea, coordonarea si evaluarea stadiului de implementare a Metodologiei si a masurilor de prevenire/control a/al riscurilor de coruptie de catre structurile ANP si unitatile subordonate, pe baza datelor si informatiilor transmise de acestea ori a rapoartelor de monitorizare si reevaluare.
(2) Structurile ANP si unitatile subordonate au obligatia de a furniza DPCT datele si informatiile solicitate, cu respectarea termenelor si a cerintelor generale ori specifice stabilite.
Capitolul IV - Consilierul pentru integritate
Art. 14
Consilierul pentru integritate este persoana desemnata la nivelul aparatului central al ANP si in fiecare unitate subordonata pentru sprijinirea activitatilor de prevenire a coruptiei, precum si pentru consiliere etica si monitorizarea respectarii normelor de conduita.
Art. 15
(1) Consilierul pentru integritate se desemneaza prin decizie a directorului general al ANP sau, dupa caz, a directorilor unitatilor subordonate, din randul personalului care poseda cunostinte juridice, are abilitati de comunicare si se bucura de o buna reputatie morala si profesionala.
(2) Desemnarea consilierului pentru integritate se realizeaza in cadrul consiliilor de conducere, consultandu-se in prealabil organizatiile sindicale reprezentative.
Art. 16
(1) Consilierul pentru integritate are urmatoarele atributii:
a) acorda consultanta si asistenta functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare cu privire la respectarea normelor deontologice;
b) monitorizeaza aplicarea prevederilor codului deontologic in cadrul ANP si al unitatilor subordonate;
c) intocmeste rapoarte trimestriale privind respectarea normelor deontologice de catre functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare;
d) prezinta personalului materialele transmise de catre DPCT si institutiile partenere cu privire la activitatea de prevenire si combatere a coruptiei din sistemul administratiei penitenciare;
e) tine evidenta nominala a personalului care participa la activitatile de informare si de instruire anticoruptie organizate de catre DPCT in colaborare cu alte institutii;
f) propune sefului structurii organizarea si desfasurarea unor activitati de instruire realizate de catre personalul specializat al DPCT si al celorlalte institutii cu atributii in domeniu;
g) asigura secretariatul grupului de lucru pentru prevenirea coruptiei;
h) sprijina personalul DPCT in realizarea activitatilor de monitorizare, reevaluare a riscurilor ori de realizare a studiilor de caz.
(2) Fisa postului persoanei desemnate consilier pentru integritate se actualizeaza cu atributiile prevazute la alin. (1) in conditiile legii.
Art. 17
(1) Rapoartele prevazute la art. 16 alin. (1) lit. c), aprobate de directorul general al ANP sau, dupa caz, de catre directorul de unitate, se comunica personalului ANP si unitatilor subordonate si se transmit semestrial catre DPCT.
(2) Rapoartele privind respectarea normelor deontologice vor fi centralizate intr-o baza de date necesara pentru:
a) identificarea cauzelor care determina incalcarea normelor deontologice, inclusiv a constrangerilor sau amenintarilor exercitate asupra functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare;
b) identificarea modalitatilor de prevenire a incalcarii normelor deontologice;
c) adoptarea masurilor privind reducerea si eliminarea cazurilor de nerespectare a prevederilor legale.
Art. 18
In vederea indeplinirii atributiilor specifice, DPCT, in colaborare cu reprezentantii institutiilor partenere, asigura instruirea consilierilor pentru integritate.
Capitolul V - Responsabilitatile personalului cu functii de conducere
Art. 19
Personalul cu functii de conducere din cadrul structurilor ANP si unitatilor subordonate are obligatia de a asigura masurile necesare pentru a evita implicarea personalului subordonat in fapte de coruptie.
Art. 20
In vederea prevenirii faptelor de coruptie, personalul cu functii de conducere din cadrul ANP si unitatilor subordonate are urmatoarele responsabilitati:
a) implementeaza Metodologia si aplica masurile de prevenire si control al riscurilor de coruptie;
b) solicita sprijinul DPCT cu privire la masurile ce pot fi dispuse pentru prevenirea faptelor de coruptie din domeniul de competenta;
c) asigura participarea personalului din subordine la activitatile de informare si de instruire anticoruptie organizate;
d) asigura includerea unor subiecte din domeniul prevenirii coruptiei in planurile de pregatire profesionala continua, in tematica testelor de evaluare profesionala, precum si in cea a examenelor si concursurilor desfasurate la nivelul structurilor ANP si unitatilor subordonate;
e) sprijina personalul specializat al DPCT in realizarea studiilor de caz cu privire la faptele de coruptie savarsite de personalul ANP;
f) furnizeaza DPCT documente referitoare la organizarea si functionarea structurilor pe care le coordoneaza, precum si alte date necesare pentru pregatirea activitatilor de prevenire a faptelor de coruptie;
g) asigura postarea mesajelor anticoruptie puse la dispozitie de catre DPCT pe prima pagina a site-ului penitenciarului sau a ANP si pe intranet.
Capitolul VI - Dispozitii finale
Art. 21
Directorul general al ANP si directorii unitatilor subordonate dispun masuri pentru aplicarea prevederilor prezentului ordin.
Art. 22
Anexa face parte integranta din prezentul ordin.
Art. 23
Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
ANEXA - METODOLOGIE privind managementul riscurilor de coruptie in cadrul structurilor Administratiei Nationale a Penitenciarelor si unitatilor subordonate
Capitolul I - Dispozitii generale
Art. 1
In intelesul prezentei metodologii, termenii si expresiile de mai jos se definesc dupa cum urmeaza:
a) activitate - ansamblu de acte fizice, intelectuale si morale realizate in scopul obtinerii unor rezultate;
b) risc de coruptie - probabilitatea de aparitie a unui eveniment sau de realizare a unei actiuni de coruptie vizand un angajat, colectiv profesional sau domeniu de activitate. Riscul de coruptie include evenimentul potential/amenintarea, cauzele care determina aparitia acestuia si impactul in cazul in care acesta se materializeaza;
c) amenintarea - actiunea sau evenimentul potential de coruptie ce poate sa apara in cadrul unei activitati derulate in sistemul penitenciar;
d) cauzele - slabiciuni in sistemul de reglementare ori control al activitatilor specifice, care ar putea fi exploatate/speculate, stand la baza si putand declansa materializarea unui risc de coruptie. Spre deosebire de amenintare, care este potentiala, cauzele exista permanent in cadrul activitatii unei structuri;
e) materializarea riscului - translatarea riscului din domeniul incertitudinii, al situatiei potentiale de coruptie, in cel al certitudinii, respectiv savarsirea unei fapte de coruptie;
f) incident de integritate - eveniment produs la nivelul unei structuri a Administratiei Nationale a Penitenciarelor (ANP) sau intr-o unitate subordonata, urmat de dispunerea fata de personalul implicat a uneia dintre urmatoarele masuri: inceperea urmaririi penale, trimiterea in judecata, hotararea definitiva de condamnare pentru fapte de coruptie, respectiv aplicarea unei sanctiuni disciplinare ca urmare a constatarilor rezultate in urma efectuarii unui test de integritate ori a intocmirii unui raport de evaluare, ramas definitiv, de catre Agentia Nationala de Integritate;
g) impact - efectele produse in cadrul activitatii unei structuri in cazul in care un risc de coruptie se materializeaza;
h) unitate de munca - forma de organizare structurala ce reuneste un ansamblu de angajati care realizeaza acelasi gen de activitati, permitand, in consecinta, expunerea la riscuri similare. Unitatea de munca poate fi regasita in structura organizatorica a ANP sau in unitatile subordonate sub denumiri variate: directie, serviciu, birou, compartiment, dar si functie unica, asa cum sunt, de exemplu, functiile de ofiter managementul situatiilor de urgenta, ofiter informatii clasificate sau consilier juridic;
i) coordonator al unitatii de munca - seful ori responsabilul cu organizarea activitatilor din cadrul unei unitati de munca, caruia ii revine obligatia furnizarii informatiilor solicitate de catre grupul de lucru pentru prevenirea coruptiei, pe tot parcursul activitatilor de management al riscurilor de coruptie;
j) responsabil de risc - personalul cu functii de conducere al structurilor din ANP si directorii unitatilor subordonate, responsabilizati prin Registrul riscurilor de coruptie pentru implementarea masurilor de prevenire/control;
k) aplicatie informatica de monitorizare a riscurilor de coruptie - aplicatie software, dezvoltata de catre Directia tehnologia informatiei si comunicatiilor (DTIC), in vederea prelucrarii automate a datelor si reprezentarii statistice si grafice a riscurilor de coruptie.
Art. 2
(1) Prezenta metodologie se aplica in scopul adoptarii la nivelul tuturor structurilor din ANP si unitatile subordonate a unor masuri de control si/sau prevenire, adaptate cauzelor care determina posibilitatea de aparitie a unor fapte de coruptie, astfel incat sa fie mentinute la un nivel acceptabil atat probabilitatea de aparitie a acestora, cat si impactul resimtit la nivelul activitatilor sistemului penitenciar.
(2) Activitatile de management al riscurilor de coruptie vizeaza urmatoarele obiective:
a) promovarea integritatii, transparentei institutionale si a bunei desfasurari a activitatilor specifice;
b) ameliorarea impactului si asigurarea sustenabilitatii rezultatelor activitatilor de prevenire si combatere, prin focalizarea lor prioritara asupra domeniilor de activitate vulnerabile la coruptie;
c) promovarea integritatii institutionale, prin constientizarea personalului cu functii de conducere asupra necesitatii participarii nemijlocite la acest proces si asumarii responsabilitatii pentru implementarea acestuia.
Art. 3
Managementul riscurilor de coruptie presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
a) pregatirea activitatilor;
b) identificarea si descrierea riscurilor de coruptie;
c) evaluarea riscurilor de coruptie;
d) determinarea si implementarea masurilor de prevenire/control;
e) monitorizarea si revizuirea periodica a masurilor de prevenire/control a/al riscurilor;
f) reevaluarea riscurilor.
Art. 4
(1) In vederea realizarii activitatilor subsecvente managementului riscurilor de coruptie, directorul general al ANP si directorii unitatilor subordonate dispun, prin decizie scrisa, constituirea de grupuri de lucru pentru prevenirea coruptiei, denumite in continuare Grupuri/Grupul.
(2) Componenta Grupurilor se stabileste in functie de dimensiunea si caracteristicile organizatorice ale unitatilor de munca, avandu-se in vedere urmatoarele categorii de functii:
a) seful Grupului, reprezentat de directorul general al ANP sau directorul unitatii subordonate ori un adjunct desemnat de catre acestia;
b) membrii Grupului, reprezentati de personalul cu functii de conducere sau persoanele desemnate de acesta de la nivelul structurilor din ANP si unitatile subordonate;
c) secretarul Grupului, reprezentat de consilierul pentru integritate.
(3) La solicitarea directorului general al ANP si a directorilor unitatilor subordonate, personalul specializat din cadrul institutiilor cu atributii in domeniul prevenirii riscurilor de coruptie participa la activitatea Grupurilor, asigurand instruirea si indrumarea de specialitate.
Art. 5
(1) In desfasurarea activitatilor subsecvente managementului riscurilor de coruptie, Grupul beneficiaza de sprijinul coordonatorilor unitatilor de munca, acestia avand obligatia de a transmite, in termenele si cu respectarea conditiilor specifice, informatiile sau documentele solicitate.
(2) La stabilirea unitatilor de munca ce se includ in procesul de identificare si evaluare a riscurilor de coruptie se au in vedere categoriile de activitati prevazute la art. 11 alin. (2).
Capitolul II - Managementul riscurilor de coruptie
Sectiunea 1 - Pregatirea activitatilor
Art. 6
(1) managementul riscurilor de coruptie debuteaza printr-o etapa de pregatire care vizeaza, in principal, urmatoarele aspecte:
a) constituirea si stabilirea componentei Grupului;
b) informarea personalului privind implementarea prezentei metodologii la nivelul sistemului penitenciar;
c) instruirea membrilor Grupului cu privire la aspectele conceptuale si metodologice specifice managementului riscurilor de coruptie;
d) fixarea principalelor repere ale activitatilor: delimitarea unitatilor de munca ce se includ in procesul de analiza, rolul si responsabilitatile fiecarui membru al Grupului, precum si termenii de referinta privind planificarea, desfasurarea si evaluarea activitatilor.
(2) Activitatile stabilite conform alin. (1) lit. d) se implementeaza in Fisa pentru stabilirea sarcinilor, responsabilitatilor si planificarea activitatii Grupului de lucru pentru prevenirea coruptiei, prevazuta in anexa nr. 1.
Art. 7
Planificarea si desfasurarea instruirii membrilor Grupurilor se realizeaza in baza unui calendar stabilit de comun acord intre ANP si institutiile cu atributii in domeniul prevenirii riscurilor de coruptie sau, dupa caz, intre unitatile subordonate si structurile teritoriale ale acestora.
Sectiunea 2 - Identificarea si descrierea riscurilor de coruptie
Art. 8
(1) Identificarea si descrierea riscurilor consta in evidentierea amenintarilor de coruptie, precum si a cauzelor prezente in cadrul activitatilor curente ale structurilor ANP si ale unitatilor subordonate care ar putea conduce la savarsirea unor fapte de coruptie.
(2) Pentru identificarea amenintarilor de coruptie se desfasoara urmatoarele activitati:
a) chestionarea conducerii structurilor din cadrul ANP si al unitatilor subordonate;
b) evaluarea activitatii si a situatiilor specifice de munca ale angajatilor;
c) descrierea amenintarilor de coruptie;
d) determinarea cauzelor producerii riscurilor de coruptie.
Art. 9
(1) Pentru identificarea opiniilor cu privire la riscurile de coruptie si eficacitatea masurilor de prevenire/control existente, membrii Grupului realizeaza chestionarea intregului personal cu functii de conducere din structurile ANP si ale unitatilor subordonate, exclusiv a coordonatorilor unitatilor de munca, utilizand intrebarile prevazute in anexa nr. 2.
(2) Dupa completare, chestionarele se utilizeaza in activitatile ulterioare corespunzatoare managementului riscurilor de coruptie.
Art. 10
Membrii Grupului analizeaza obiectivele specifice ale structurilor din cadrul ANP si unitatilor subordonate, completand, pe baza documentelor interne si/sau, dupa caz, a consultarii coordonatorilor unitatilor de munca, Fisa de analiza a activitatilor vulnerabile la coruptie, prevazuta in anexa nr. 3.
Art. 11
(1) Potrivit prezentei metodologii, sunt considerate vulnerabile la coruptie toate activitatile care prezinta slabiciuni in sistemul de control intern/managerial, de natura a fi exploatate de angajatii structurii sau de terti pentru comiterea unor fapte de coruptie.
(2) Daca la nivelul unei structuri din cadrul ANP sau al unei unitati subordonate sunt realizate activitati din categoriile enumerate in continuare, acestea se includ in mod obligatoriu in procesul de analiza:
a) contacte frecvente cu exteriorul institutiei;
b) gestionarea fondurilor externe ori a programelor/proiectelor;
c) gestionarea informatiei - detinerea si utilizarea informatiei cu caracter operativ, accesul la informatii confidentiale, gestionarea informatiilor clasificate;
d) gestionarea mijloacelor financiare;
e) achizitia/gestionarea de bunuri, servicii si lucrari;
f) acordarea unor aprobari ori autorizatii;
g) activitati de eliberare a unor documente;
h) indeplinirea functiilor de control, supraveghere, evaluare si consiliere;
i) competenta decizionala exclusiva;
j) activitati de recrutare si selectie a personalului;
k) constatarea abaterilor disciplinare ori a unor fapte de natura penala, aplicarea de sanctiuni disciplinare si acordarea de recompense;
l) activitati desfasurate cu persoanele private de libertate sau referitoare la acestea, considerate vulnerabile la coruptie.
Art. 12
Membrii Grupului si/sau, dupa caz, coordonatorii unitatilor de munca intocmesc pentru fiecare activitate inclusa in Fisa de analiza a activitatilor vulnerabile la coruptie o sinteza a amenintarilor de coruptie susceptibile sa se manifeste in acel context profesional, avand in vedere, cel putin, urmatoarele elemente:
a) sursele posibile de riscuri de coruptie la care personalul poate fi expus: persoane, grupuri interesate de serviciile oferite, avantajele sau dezavantajele potentiale pentru terti, materiale ori de alta natura, ce pot fi generate de activitatile serviciului;
b) actiunile ori demersurile care ar putea fi puse in practica pentru atingerea obiectivelor infractionale;
c) fapte de coruptie care au fost comise anterior in cadrul domeniului de activitate;
d) cazuri de conduita necorespunzatoare sau incalcari ale procedurilor inregistrate la nivelul structurii.
Art. 13
pentru descrierea amenintarilor de coruptie, membrii Grupului au in vedere enunturile utilizate in cadrul Raportului privind riscurile si vulnerabilitatile la coruptie specifice structurilor ANP si unitatilor subordonate, realizat si difuzat in sistemul penitenciar de catre Directia prevenirea criminalitatii si terorismului (DPCT).
Art. 14
(1) Fisele de identificare, descriere si evaluare a riscurilor de coruptie, intocmite conform modelului prevazut in anexa nr. 4, se completeaza de catre membrii Grupului si/sau, dupa caz, de catre coordonatorii unitatilor de munca, pentru fiecare dintre amenintarile identificate conform art. 12.
(2) Pentru completarea cauzelor aferente fiecarui risc se au in vedere informatiile rezultate in urma derularii etapelor prevazute de art. 16 si 18, precum si orice alte observatii sau analize privind cultura organizationala sau conduita angajatilor.
Art. 15
In vederea identificarii cauzelor care determina expunerea la riscuri de coruptie, membrii Grupului parcurg urmatoarele etape:
a) evaluarea cadrului normativ;
b) analiza incidentelor de integritate;
c) analiza eficacitatii sistemului de control intern/managerial al structurii.
Art. 16
(1) Membrii Grupului si/sau, dupa caz, coordonatorii unitatilor de munca intocmesc, in formatul prevazut in anexa nr. 5, un raport de evaluare a cadrului normativ aplicabil domeniului de activitate analizat.
(2) Obiectivele evaluarii cadrului normativ sunt reprezentate de:
a) identificarea prevederilor ce contin factori potentiali de manifestare a coruptiei;
b) avansarea de propuneri pentru eliminarea normelor care favorizeaza sau pot favoriza coruptia;
c) propunerea unor masuri de prevenire/de control pentru a reduce expunerea la riscuri de coruptie.
Art. 17
Membrii Grupului, in colaborare cu personalul specializat din cadrul DPCT, realizeaza o analiza generala a incidentelor de integritate care s-au manifestat in cadrul structurilor ANP si al unitatilor subordonate, tinand cont de urmatoarele elemente:
a) evolutia probabila a diferitelor fenomene infractionale din sfera coruptiei, a nivelului de gravitate ori a impactului asociat acestora;
b) activitatile expuse riscurilor de coruptie analizate si gradul lor de vulnerabilitate;
c) modurile de operare utilizate si masurile de disimulare a actelor infractionale luate de faptuitori;
d) masurile de prevenire/de control adoptate in cadrul domeniilor de activitate unde s-au produs incidente de integritate si gradul de eficacitate a acestora.
Art. 18
Membrii Grupului si/sau, dupa caz, coordonatorii unitatilor de munca identifica si consemneaza in fisele intocmite conform art. 14 eventuale deficiente in cadrul sistemului de control intern/managerial utilizat, avand in vedere:
a) constatari rezultate din activitati de control ori sesizari anterioare, care au identificat deficiente ori vulnerabilitati ale sistemului de control intern/managerial, de natura a favoriza aparitia unor fapte de coruptie;
b) eficacitatea implementarii de catre conducerea componentelor structurilor ANP si unitatilor subordonate a concluziilor si recomandarilor furnizate in urma activitatilor de control;
c) vulnerabilitati la coruptie pe care tertii le-ar putea exploata in planurile reglementarii, organizarii, desfasurarii si controlului activitatii, al formarii, instruirii si experientei personalului.
Sectiunea 3 - Evaluarea riscurilor de coruptie
Art. 19
(1) Evaluarea riscurilor de coruptie se realizeaza in scopul de a fundamenta decizia cu privire la prioritatea de stabilire a masurilor de prevenire/de control, prin estimarea nivelurilor de probabilitate si impact asupra rezultatelor asteptate si a prestatiei profesionale a personalului.
(2) Activitatea de evaluare se desfasoara pentru fiecare dintre riscurile inscrise in fisele de identificare, descriere si evaluare a riscurilor de coruptie.
Art. 20
Pentru evaluarea riscurilor de coruptie se parcurg urmatoarele etape:
a) estimarea probabilitatii de materializare a riscurilor de coruptie;
b) determinarea impactului asupra obiectivelor si activitatilor structurii;
c) aprecierea caracterului adecvat al masurilor de control existente pentru fiecare risc de coruptie;
d) determinarea expunerii la riscuri si a prioritatii de interventie;
e) clasificarea si ordonarea riscurilor de coruptie.
Art. 21
(1) Estimarea nivelului de probabilitate se realizeaza prin aprecierea sanselor de materializare a riscurilor de coruptie in cadrul activitatilor structurii, prin prisma informatiilor si analizelor colectate in etapa de identificare si descriere a riscurilor.
(2) In scopul precizat la alin. (1), membrii Grupului si/sau, dupa caz, coordonatorii unitatilor de munca determina si consemneaza in Fisa de identificare, descriere si evaluare a riscurilor de coruptie nivelul de probabilitate, utilizand o scala de evaluare in 5 trepte, corespunzatoare valorilor si indicatorilor descriptivi asociati acestora, prevazuti in anexa nr. 6.
Art. 22
Estimarea impactului global al unui risc de coruptie constituie activitatea de cuantificare a efectelor posibile ale acestuia asupra obiectivelor, activitatilor, sarcinilor sau rezultatelor asteptate ale structurii, corespunzatoare urmatoarelor componente/dimensiuni:
a) impact asupra nivelului de performanta a activitatilor si obtinerii rezultatelor asteptate;
b) impact asupra calendarului activitatilor ori intarzieri posibile in termenul de realizare a obiectivelor activitatii;
c) consecinte exprimate in termeni de buget;
d) consecinte in planul imaginii institutiei.
Art. 23
Pentru determinarea impactului riscurilor de coruptie, membrii Grupului au urmatoarele responsabilitati:
a) stabilirea tuturor dimensiunilor posibile ale impactului global pentru fiecare risc de coruptie identificat conform art. 14;
b) stabilirea, sub forma procentuala, pentru dimensiunile identificate conform lit. a), a importantei relative a fiecareia in cadrul impactului global;
c) estimarea si consemnarea in Fisa de identificare, descriere si evaluare a riscurilor de coruptie a impactului global in cazul materializarii, utilizand indicatorii descriptivi prevazuti in anexa nr. 7, asociati dimensiunilor prevazute la art. 22.
Art. 24
(1) Membrii Grupului si/sau coordonatorii unitatilor de munca, dupa caz, evalueaza daca masurile de prevenire/de control care se adreseaza riscurilor de coruptie identificate au fost proiectate corespunzator si puse in practica in mod eficient.
(2) In scopul prevazut la alin. (1), membrii Grupului si/sau coordonatorii unitatilor de munca, dupa caz, cuantifica si consemneaza in Fisa de identificare, descriere si evaluare a riscurilor de coruptie, utilizand corespondenta prevazuta in anexa nr. 8, nivelul perceput de eficacitate a fiecarei masuri de prevenire/de control existente.
Art. 25
(1) Membrii Grupului calculeaza nivelul de expunere la riscuri de coruptie, constand in produsul dintre valorile probabilitatii si impactului global, completand valoarea rezultata in Fisa de identificare, descriere si evaluare a riscurilor de coruptie.
(2) Utilizand scala de evaluare a expunerii la riscuri de coruptie si corespondenta asociata intersectiei valorilor impactului si probabilitatii, prevazute in anexa nr. 9, membrii Grupului stabilesc si consemneaza in Fisa de identificare, descriere si evaluare a riscurilor de coruptie prioritatea de interventie.
Art. 26
Pe baza prioritatii de interventie, in ordinea valorii nivelului de expunere, membrii Grupului clasifica riscurile de coruptie in:
a) riscuri minore, care pot fi tolerate si vor fi considerate inerente activitatilor structurilor ANP si unitatilor subordonate, fata de care nu este necesara adoptarea unor masuri suplimentare, ci doar aplicarea celor existente;
b) riscuri moderate, care pot fi monitorizate sau controlate, prin cresterea eficacitatii masurilor existente sau, dupa caz, prin adoptarea unor masuri suplimentare de prevenire/control;
c) riscuri inalte, caracterizate, simultan, de o mare probabilitate de aparitie si de o gravitate foarte mare a impactului, care necesita concentrarea atentiei conducerii structurii pentru adoptarea/implementarea unor masuri urgente de prevenire/de control adecvate.
Sectiunea 4 - Determinarea si implementarea masurilor de prevenire/de control al riscurilor de coruptie
Art. 27
In baza clasificarii realizate conform art. 26 si a rezultatelor activitatilor de identificare, descriere si evaluare a riscurilor de coruptie, membrii Grupului propun masuri pentru prevenirea/controlul acestora.
Art. 28
(1) Din punctul de vedere al momentului dispunerii si al obiectivelor urmarite prin realizarea acestora, pot fi stabilite, in principal, urmatoarele categorii de masuri de prevenire/de control:
a) masuri preventive - sunt cele care vizeaza cauzele identificate, au ca rezultat limitarea probabilitatii de comitere a unor fapte de coruptie de catre un tert/angajat interesat si includ:
a.1) masuri de protectie fizica si monitorizare a accesului la informatii, documente ori resurse;
a.2) planificarea si organizarea in mod transparent si usor de verificat a activitatilor si a modalitatii de adoptare a deciziei: separarea responsabilitatilor, aprobarea activitatii, supervizarea, pregatirea personalului cu rol de coordonare;
a.3) supervizarea documentelor intocmite si a performantelor individuale ale personalului;
a.4) separarea atributiilor de autorizare, inregistrare ori revizuire pentru a fi evitate riscurile de coruptie;
a.5) asigurarea comunicarii adecvate catre angajati a obligatiilor de conduita;
a.6) dezvoltarea, comunicarea si monitorizarea aplicarii de proceduri clare in activitatea curenta;
a.7) promovarea schimbarii de atitudine a personalului privind riscurile de coruptie, asigurandu-se informarea si instruirea adecvata privind obligatiile legale si masurile de prevenire/de control implementate in vederea minimizarii riscurilor de coruptie;
a.8) promovarea canalelor de sesizare a unor eventuale fapte de coruptie, precum si a masurilor de protectie a personalului stabilite prin Legea nr. 571/2004 privind protectia personalului din autoritatile publice, institutiile publice si din alte unitati care semnaleaza incalcari ale legii;
a.9) implementarea Inventarului masurilor preventive anticoruptie, prevazut in anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 215/2012 privind aprobarea Strategiei nationale anticoruptie pe perioada 2012-2015, a Inventarului masurilor preventive anticoruptie si a indicatorilor de evaluare, precum si a Planului national de actiune pentru implementarea Strategiei nationale anticoruptie 2012-2015;
b) masuri realizate in scopul depistarii unor eventuale nereguli, dupa ce riscurile de coruptie s-au materializat:
b.1) realizarea/solicitarea realizarii de catre structurile competente a unor teste de integritate sau de verificare a respectarii normelor legale;
b.2) realizarea de verificari aleatorii ale documentelor si activitatilor desfasurate;
b.2) realizarea unor activitati de control/de verificare privind accesul sau implementarea de informatii in bazele de date;
b.3) activitati de control de fond ori tematic, activitati de inventar.
(2) Masurile suplimentare de prevenire/de control se propun in scopul de a reduce probabilitatea de materializare ori de a minimiza impactul riscurilor de coruptie, vizeaza, cu prioritate, riscurile inalte si cele moderate si se inscriu in fisele de identificare, descriere si evaluare a riscurilor de coruptie.
Art. 29
(1) Informatiile rezultate in urma implementarii prezentei metodologii se includ in Registrul riscurilor de coruptie, care se intocmeste de catre Grup, conform modelului prevazut in anexa nr. 10, si se aproba de catre conducatorul fiecarei structuri din cadrul ANP, precum si de directorii unitatilor subordonate, cuprinzand responsabilitati pentru toate nivelurile ierarhice ale acestora.
(2) Dupa aprobare, un exemplar al Registrului riscurilor de coruptie, cate un exemplar al Fiselor de identificare si descriere a riscurilor de coruptie, precum si al raportului prevazut la art. 16 alin. (1) se transmit DPCT.
Art. 30
In baza documentelor transmise de catre structurile ANP si unitatile subordonate si a altor informatii privind manifestarea coruptiei in sistemul penitenciar, DPCT intocmeste si actualizeaza Raportul privind riscurile si vulnerabilitatile la coruptie in activitatea sistemului penitenciar.
Sectiunea 5 - Monitorizarea si revizuirea riscurilor de coruptie
Art. 31
Activitatea de monitorizare si cea de revizuire a riscurilor de coruptie se realizeaza anual de catre structurile ANP si unitatile subordonate, in scopul de a asigura eficacitatea procesului de management al riscurilor de coruptie, respectiv pentru a formula recomandari pentru masuri de prevenire/de control.
Art. 32
(1) Monitorizarea riscurilor de coruptie se realizeaza de catre Grupurile constituite la nivelul structurilor ANP si al unitatilor subordonate.
(2) In vederea realizarii activitatii de monitorizare, anual, pana la 1 decembrie, responsabilii de risc stabiliti in Registrul riscurilor de coruptie transmit consilierilor pentru integritate rapoarte de evaluare cantitative si calitative privind implementarea masurilor de prevenire/de control al riscurilor de coruptie, care contin, cel putin, urmatoarele informatii:
a) indicatori cantitativi aferenti masurilor propuse pentru prevenirea/controlul riscurilor de coruptie;
b) modificarile intervenite in privinta valorilor de expunere la riscuri de coruptie, corespunzatoare nivelurilor de probabilitate si impact;
c) informatii privind fapte de coruptie sesizate ori constatate in cadrul domeniului de activitate;
d) propuneri de masuri suplimentare de prevenire/de control al riscurilor de coruptie;
e) modificari semnificative intervenite in privinta reglementarilor specifice activitatilor desfasurate, analize suplimentare privind eventuale noi riscuri de coruptie.
(3) In situatia aparitiei unor riscuri noi de coruptie, respectiv a unor informatii care pot sa modifice nivelul de expunere ori sa afecteze eficacitatea activitatii de prevenire/de control, membrii Grupului intocmesc in mod corespunzator Fisele de identificare, descriere si evaluare a riscurilor de coruptie, reluand etapele aferente prevazute in prezenta metodologie.
Art. 33
(1) Pe baza documentelor prevazute la art. 32, Grupul si un reprezentant al DPCT intocmesc Raportul de monitorizare a riscurilor de coruptie la nivelul sistemului penitenciar.
(2) Activitatea de monitorizare se finalizeaza prin adoptarea unui registru revizuit, care se transmite catre DPCT pana la data de 1 februarie a fiecarui an, impreuna cu documentele ce au stat la baza revizuirii acestuia.
Art. 34
(1) In vederea evaluarii impactului aplicarii prezentei metodologii, a stadiului de implementare a masurilor de prevenire/de control al riscurilor de coruptie ori a recomandarilor formulate, DPCT intocmeste rapoarte anuale de monitorizare.
(2) Rapoartele prevazute la alin. (1) se intocmesc pe baza informatiilor transmise de structurile ANP si de unitatile subordonate, potrivit prezentei metodologii, precum si prin implementarea unei aplicatii informatice de monitorizare a riscurilor de coruptie ce va fi pusa la dispozitia structurilor ANP si unitatilor subordonate, de catre DTIC.
Sectiunea 6 - Reevaluarea riscurilor de coruptie
Art. 35
Atunci cand la nivelul structurilor ANP si al unitatilor subordonate se constata recurenta unor forme de manifestare a coruptiei, DPCT, cu aprobarea ori din dispozitia conducerii ANP, realizeaza misiuni de reevaluare.
Art. 36
(1) Misiunile de reevaluare se realizeaza in scopul identificarii eventualelor disfunctionalitati privind managementul riscurilor de coruptie si al formularii unor recomandari de masuri de prevenire/de control in domeniul de activitate evaluat.
(2) DPCT planifica si realizeaza activitatea de reevaluare, dezvoltand ori adaptand, in principal, urmatoarele instrumente de specialitate:
a) interviuri realizate de personalul de specialitate din cadrul DPCT;
b) realizarea unui sondaj de opinie, pe un esantion reprezentativ de angajati;
c) focus-grup, realizat cu participarea personalului structurii supuse reevaluarii ori a altor factori interesati;
d) analiza documentelor realizate conform prezentei metodologii si a eficacitatii activitatilor de prevenire/de control privind riscurile de coruptie.
Art. 37
(1) Misiunea de reevaluare se realizeaza cu sprijinul structurilor ANP, parcurgandu-se urmatoarele etape:
a) analiza si evaluarea documentelor intocmite, conform prezentei metodologii, de catre structurile ANP si unitatile subordonate, in scopul cunoasterii activitatilor, proceselor ori procedurilor ce urmeaza a fi evaluate;
b) analiza cazuisticii de coruptie inregistrate in domeniul de activitate;
c) stabilirea obiectivelor misiunii si a instrumentelor ce urmeaza a fi utilizate pentru reevaluarea riscurilor de coruptie;
d) planificarea activitatilor, intalnirilor, discutiilor sau a interviurilor cu personalul din cadrul domeniului evaluat ori a celorlalte metode ce urmeaza a fi utilizate;
e) realizarea vizitelor de reevaluare;
f) analiza si prelucrarea informatiilor rezultate in urma vizitelor de reevaluare;
g) realizarea raportului de reevaluare.
(2) Raportul de reevaluare trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele elemente:
a) scopul si obiectivele misiunii de reevaluare;
b) datele de identificare a misiunii: structura ANP sau unitatea penitenciara care face obiectul misiunii, echipa, durata misiunii de reevaluare;
c) metodologia de realizare a reevaluarii: documentarea, metodele, tehnicile si instrumentele utilizate;
d) documentele evaluate ori cele intocmite in cursul misiunii de reevaluare;
e) constatarile rezultate;
f) rationamentele si deductiile formulate;
g) concluzii si recomandari de masuri de prevenire/de control al riscurilor de coruptie.
Art. 38
Rapoartele de monitorizare si rapoartele de reevaluare realizate de catre DPCT se prezinta conducerii ANP, in vederea dispunerii masurilor destinate sa imbunatateasca procesul de management al riscurilor de coruptie.
Art. 39
DPCT poate solicita structurii ierarhic superioare celei care a facut obiectul reevaluarii, cu aprobarea directorului general al ANP, realizarea unor controale tematice pentru verificarea modului de implementare a recomandarilor formulate prin intermediul rapoartelor de monitorizare si/sau a rapoartelor de reevaluare.
Capitolul III - Dispozitii finale
Art. 40
Documentatia privind implementarea prezentei metodologii se pastreaza de catre consilierul pentru integritate, pentru a fi disponibila in situatia evaluarii activitatii de management al riscurilor de coruptie.
Art. 41
Pentru implementarea aplicatiei informatice de monitorizare a riscurilor de coruptie, respectiv pentru realizarea studiilor de caz prevazute de prezenta metodologie, DPCT intocmeste proceduri de lucru, care se comunica structurilor ANP si unitatilor subordonate.
Art. 42
Anexele nr. 1-10 fac parte integranta din prezenta metodologie.
Anexa nr. 1 - la metodologie
FISA pentru stabilirea sarcinilor, responsabilitatilor si planificarea activitatii Grupului de lucru pentru prevenirea coruptiei
Denumirea structurii Administratiei Nationale a Penitenciarelor/Penitenciarul .................................: Data inceperii activitatii:
Domeniile de activitate evaluate:
-
-
Componenta Grupului de lucru pentru prevenirea coruptiei
Nr. crt. Grad, nume, prenume Directia/serviciul/biroul/compartimentul Functie Categoria de membru1
---------
1 Se vor mentiona, dupa caz: conducatorul Grupului de lucru pentru prevenirea coruptiei, consilier pentru integritate/etica, membru al Grupului de lucru pentru prevenirea coruptiei, sef/coordonator al unitatii de munca.
Sarcinile si responsabilitatile membrilor Grupului de lucru pentru prevenirea coruptiei
Nr. crt. Grad, nume, prenume Sarcini si responsabilitaati Documente consultate, redactate ori colectate Termene
Planificarea activitatilor Grupului de lucru pentru prevenirea coruptiei
Nr. crt. Data propusa Locul desfasurarii Obiectivele reuniunii Membrii prezenti Documente redactate/activitati finalizate
Anexa nr. 2 la metodologie
Chestionar pentru identificarea amenintarilor/riscurilor de coruptie (ghid de interviu pentru conducerea structurilor/componentelor, exclusiv coordonatorii unitatilor de munca)
Data:
Structura a Administratiei Nationale a Penitenciarelor/Unitate penitenciara:
Unitate de munca/functie:
La ce amenintari/riscuri de coruptie considerati ca suntei expus dumneavoastra ori colegii din cadrul activitatii?
...........................................................................................................
Ce vulnerabilitati la coruptie ar putea exista in planul reglementarii, planificarii, organizarii, desfasurarii si controlului activitatii dumneavoastra ori in cel al formarii sau instruirii dumneavoastra/a colegilor?
............................................................................................
Care credeti ca ar fi probabilitatea ca aceste vulnerabilitati sa se manifeste in cazul existentei unui interes de savarsire a unei fapte de coruptie? (Alegeti un singur raspuns si argumentati.)
- inalta, deoarece .................................................................................
- medie, deoarece ...............................................................................
- scazuta, deoarece ..........................................................................
Cum ar putea actiona, ce demersuri ar trebui sa intreprinda ori ce modalitati concrete ar putea utiliza cineva interesat sa exploateze aceste vulnerabilitati pentru a savarsi o fapta de coruptie?
........................................................................................................
Ce efecte ar putea avea in activitatea dumneavoastra materializarea riscurilor de coruptie (savarsirea ueni fapte de coruptie)?
......................................................................................................
Ce masuri sunt aplicate actualmente pentru eliminarea sau controlul riscurilor de coruptie?
............................................................................................................
Pentru a preveni materializarea riscurilor de coruptie, ce solutii/masuri credeti ca sunt posibile/aplicabile in domeniul dumneavoastra de activitate?
..........................................................................................................
Au existat cazuri de coruptie (ori suspiciuni de acest gen) in cadrul domeniului de activitate gestionat sau in domenii de activitate similare, din alte institutii?
.................................................................................
Au incercat tertii sa influenteze deciziile vreunui angajat al structurii?
...............................................................................
Conducerea este la curent cu eventuale acuzatii de coruptie care afecteaza institutia, un domeniu specific de activitate, anumite categorii de personal ori chiar angajati precis identificabili (prin intermediul modalitatilor de comunicare formala sau informala cu actuali sau fost angajati, cu reprezentantii orgenelor de control intern, cu beneficiari interni sau externi ai serviciilor publice furnizate de catre institutie)?
.........................................................................................
Este asigurata transparenta procesului de adoptare a deciziilor, prin operatiuni de verificare, raportare si alocare explicita a responsabilitatilor sau prin furnizarea unei documentatii complete si clare?
......................................................................................
Exista cerinta de a tine o evidenta clara, scrisa, a procesului de adoptare a deciziei, care sa poata fi verificata de catre o autoritate de auditare ori control?
...............................................................................................
Precizati specificul programelor ori masurilor de control stabilite si puse in practica pentru a elimina/a reduce riscurile specifice de coruptie pe care directia/serviciul/biroul/compartimentul/unitatea le-a identificat, precum si modul de monitorizare si reevaluare a acestor programe si controale.
.........................................................................................
Precizati, pentru o structura/unitate avand mai multe locatii de desfasurare a activitatii:
1. natura si amploarea activitatii de monitorizare a locatiilor sau a segmentelor de activitate ..........................................................................
2. daca exista locatii sau segmente de activitate in cazul carora este mai mult probabil ca riscurile de coruptie sa existe/sa se manifeste: ...................................................................
Daca si in ce modalitati concrete conducerea comunica angajatilor punctele sale de vedere ori asteptarile cu privire la practicile corecte de lucru si comportamentul etic (riscurile de coruptie sunt sensibil reduse atunci cand managementul demonstreaza si comunica importanta valorilor si a comportamentului etic).
...........................................................................................
Anexa nr. 3 la metodologie
Fisa de analiza a activitatilor vulnerabile la coruptie
Denumirea structurii Administratiei Nationale a Penitenciarelor/Penitenciarul .............................
Denumirea unitatii de munca:
Data elaborarii: Responsabil cu elaborarea: Data revizuirii:
Domenii de activitate Activitati vulnerabile, conform art. 11 din metodologie Sarcini (zilnice, saptamanale sau ocazionale)
Nr. crt. Documente intocmite frecvent in cadrul activitatilor Continutul documentelor Periodicitatea intocmirii acestora de catre cine – ce structura – il transmite/de la cine – ce structura – il primeste
Nr. crt. Unitatile/compartimentele (interne ori externe structurii) cu care se colaboreaza pentru realizarea sarcinilor Natura relatiilor de colaborare Cadrul legal al cooperarii
Nr. crt. Materiale, instrumente, mijloace tehnice si auto utilizate pentru indeplinirea sarcinilor
Anexa nr. 4 la metodologie
Fisa de identificare, descriere si evaluare a riscurilor de coruptie
Denumirea structurii Administratiei Nationale a Penitenciarelor/Penitenciarul .......................................
Denumirea unitatii de munca:
Activitatea vulnerabila conform art. 11 din metodologie:
Data elaborarii: Membru al grupului/coordonator al unitatii de munca: Data revizuirii:
Descrierea riscului (amenintarea):
......................................................................
Categorii de personal expuse riscului:
.......................................................
Cauze care determina riscul:
- cauze din domeniul reglementarilor ...............................................................................
- vulnerabilitati la nivelul capacitatii de prevenire/de control al riscului .......................................................................
- surse de amenintare .......................................................................
- particularitati privind cultura organizationala si caracteristici privind resursele umane ...........................................................................
Nivelul riscului Probabilitate (P) Impact global (IG) Expunere (P x IG) Prioritatea (1, 2 sau 3)
Componente/dimensiuni de impact Importanta relativa a componentelor (%) Impact (de la 1 la 5) Importanta relativa x impact
1.
2.
3.
Total Suma[1,3] 100% Suma[1,3] = Impact Global (IG)
Masuri de prevenire/de control existente, aplicabile in prezent Eficienta masurilor
1.
2.
3.
Masuri de prevenire/de control suplimentare propuse pentru prevenirea/controlul riscului Responsabil de risc
1.
2.
3.
NOTA:
Metodologia furnizeaza instrumente-suport pentru stabilirea cauzelor unui risc de coruptie (analiza cadrului normativ, analiza incidentelor de integritate, analiza eficacitatii sistemului de control intern/managerial al structurii etc.), fiind necesar ca pentru fiecare amenintare descrisa sa fie surprins contextul de desfasurare a acelei activitati care ar putea permite manifestarea acesteia.
Pentru a structura activitatea de descriere a cauzelor, grupurile de lucru pentru prevenirea coruptiei vor avea in vedere urmatoarele:
- cauze din domeniul reglementarilor (inclusiv procedurile) aplicabile activitaatii: multe dintre riscuri isi au cauza in lipsa procedurilor de multe ori invocata ca explicatie pentru materializarea riscurilor de coruptie, necunoasterea sau ambiguitatea unor reguli. In acest context trebuie identificate toate normele si procedurile aplicabile domeniului care prezinta elemente de vulnerabilitate si care pot fi exploatate sau interpretate subiectiv, astfel incat riscurile descrise sa se produca.
- vulnerabilitati la nivelul capacitatii de prevenie/de control al riscului: sunt frecvente cazurile in care circumstantele care favorizeaza aparitia unor riscuri tin de un control defectuos al activitatii. Orice conducator al unei structuri din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor sau unitate penitenciara trebuie sa se asigure ca domeniul de care este responsabil functioneaza, iar personalul trebuie sa aiba convingerea ca activitatea acestuia este supravegheata. In procesul de analiza a riscurilor de coruptie este esential sa fie identificate particularitatile care determina vulnerabilitatea sistemului de control intern/managerial, fie pentru ca masurile nu sunt bine cunoscute de catre cei care ar trebuie sa le aplice, fie pentru ca acestea nu sunt aplicate in mod consecvent, fie ca ele nu pot raspunde in totalitate situatiilor de risc (capacitate redusa de aplicare a masurilor de prevenire/control);
- surse de amenintare – persoane, de regula, din exteriorul institutiei care prezinta un interes ridicat pentru obtinerea unor avantaje prin presiuni la nivelul angajatilor: presiuni politice, presiuni ierarhice, interes ridicat din partea aunor grupuri infractionale, contactul cu publicul interesat de un serviciu sau de a scapa de aplicarea unei sanctiuni, interesul comercial ridicat al unui serviciu public (de exemplu, un contract de achizitie), prezenta permanenta a intermediarilor sau reprezentantilor unor societati in interactiunea cu angajatii etc.;
- particularitati privind cultura organizationala si caracteristici privind resursele umane: carente educationale ori de constientizare (lipsa cunostintelor privind faptele de coruptie, toleranta unor comportamente nonetice care nu sunt precepute a reprezenta o problema), cauze sociale (lipsa unei locuinte, nivel scazut de salarizare), cunostinte insuficiente privind reglementarile, procedurile ori regulile aplicabile etc., constientizare insuficienta a masurilor de control ce sunt aplicabile etc.
Anexa nr. 5 la metodologie
- Model –
Raport de evaluare a cadrului normativ
Domeniu de activitate/unitate de munca
Nr. crt. Denumirea, emitentul si categoria actului normativ Evaluarea si obiectiile de fond asupra continutului actului normativ Numarul articolului Text (extras din actul normativ evaluat) Elemente/factori potentiali de manifestare a coruptiei Amenintari de coruptie (fapte ce pot fi generate de actuala reglementare) Recomandari si concluzii
Anexa nr. 6 la metodologie
Scala de estimare a probabilitatii de materializare a riscurilor de coruptie
Factor Scor Descriere Indicatori
aproape sigur 5 cel mai probabil se va concretiza >80% - este de asteptat sa apara in marea majoritate a circumstantelor profesionale; - se va intampla fara intoiala, eventual frecvent; - iminenta riscul de coruptie este prezent in mod constant, datorita deficientelor de organizare, planificare, control, supraveghere, instruire ori formare a personalului si modului in care este conceput ori aplicat cadrul legal de desfasurare a activitatii
probabil 4 sansa considerabile de aparitie; nu este neobisnuit 61%-80% - va aparea probabil in multe circumstante profesionale; - se va intampla probabil, dar nu va reprezenta o problema persistenta pentru domeniul de activitate; - s-a mai intamplat in trecut.
posibil 3 producerea sa poate fi avuta in vedere 41-60% - ar putea aparea in anumite circumstante profesionale; - se poate intampla ocazional; - s-a mai intamplat in alta parte, intr-un domeniu de activitate similar. riscul de coruptie poate aparea cateodata (cauzele putand fi reprezentate de deficiente in desfasurarea activitatii, erori in intelegerea ori aplicarea procedurilor de lucru specifice etc.)
foarte putin probabil 2 minima, dar nu imposibila; nu este cunoscut sa se fi produs 21%-40$ - poate aparea doar in circumstante profesionale exceptionale; - nu este de asteptat sa se intample; - nu a fost semnalata in domeniul de activitate. riscul de coruptie nu apare decat rar, in conditii exceptionale de desfasurare a activitatii.
improbabil 1 practic imposibila; nu a aparut niciodata 0%-20% - este probabil sa nu apara niciodata; - foarte putin probabil sa se intample vreodata.
Anexa nr. 7 la metodologie
Scala de estimare a impactului global al riscului
Factor Scor Indicatori
major/critic 5 - imposibilitate de indeplinire a obiectivelor stabilite pentru domeniul de activitate; - deteriorarea pe termen lung a eficientei activitatii, intarzieri majore in derularea activitatilor planificate (mai mult de 6 luni); - pierderi financiare severe pentru inlocuirea ori instruirea personalului, schimbarea procedurilor de desfasurare a activitatii, echizitii neplanificate de mijloace tehnice etc., reprezentand 25% si mai mult din bugetul anual alocat institutiei; - publicitate negativa la nivel international, implicarea factorilor politici de la nivel central ori institutional pentru gestionarea situatiei create. riscul de coruptie contribuie direct la aparitia sau proliferarea faptelor de coruptie, la facilitarea ori determinarea personalului sa comita asemenea fapte
ridicat 4 - impact semnificativ asupra obiectivelor domeniului afectat, afectarea eficientei acesteia; - perturbarea pe termen mediu a activitatii, intarzieri semnificative privind desfasurarea in conditii normale a activitatii (intre 3-6 luni); - pierderi financiare majore pentru institutie; - publicitate negativa la nivel national.
moderat 3 - obiective profesionale atinse partial, afectarea semnificativa a eficientei acesteia; - perturbarea pe termen scurt a activitatii; - pierderi financiare semnificative pentru institutie (cel putin 10% din buget); - o anumita publicitate negativa la nivel local. riscul de coruptie poate genera parametri favorizanti pentru aparitia sau proliferarea faptelor de coruptie
redus 2 - impact minor asupra atingerii obiectivelor profesionale; - intreruperea neglijabila, nesemnificativa a desfasurarii activitatii; - pierderi financiare moderate pentru institutie (5% sau mai mult din bugetul alocat); - unele sicane publice izolate, neinsotite insa de pierderea increderii. riscul de coruptie contribuie putin ori deloc la aparitia sau proliferarea faptelor de coruptie
foarte redus 1 - impact minimal sau nesemnificativ asupra atingerii obiectivelor; - nicio perturbare in privinta calendarului activitatii; - pierderi financiare nesemnificative ori minimale pentru structura; - susceptibil de a conduce/provoca publicitate negativa.
Anexa nr. 8 la metodologie
Evaluarea masurilor de control al riscurilor de coruptie
Intrebarea 1 Intrebarea 2 Intrebarea 3
Masura se adreseaza in mod efectiv riscului identificat? Masura este bine documentata si comunicata, in mod oficial, celor interesati sau implicati? Masura stabilita este operationala si aplicata in mod consecvent?
nu 1 1 1
partial 3 2 2
da 6 3 3
I1 I2 I3
Nivel Scor (I1 + I2 + I3) Descriere
ineficient 3 In cel mai bun caz, masura se adreseaza riscurilor, dar nu este suficient/bine documentata sau aplicata; in cel mai rau caz, masura nu se adreseaza cu adevarat riscului vizat, nefiind nici documentata si nici aplicata.
redus/slab 4 Masura se adreseaza riscului, cel putin in parte, dar documentarea si/sau aplicarea trebuie sensibil imbunatatite si adaptate.
bun 5-8 Masura se adreseaza riscului, dar documentrea si/sau aplicarea trebuie imbunatatite.
foarte bun 9-12 Masura se adreseaza riscurilor, este bine documentata si este pusa in aplicare.
Anexa nr. 9 la metodologie
Scala de evaluare a expunerii la riscuri prin coruptie
Nivel de probabilitate
aproape sigur 5 5 10 15 20 25
probabil 4 4 8 12 16 20
posibil 3 3 6 9 12 15
foarte putin probabil 2 2 4 6 8 10
improbabil 1 1 2 3 4 5
foarte redus 1 redus 2 moderat 3 ridicat 4 critic 5
Nivel de impact
Termen de interventie Prioritate Termen
riscuri inalte/extreme Prioritate 1 necesita concentrarea atentiei conducerii structurii pentru adoptarea/implementarea unor masuri urgente de prevenire/de control adecvate
riscuri moderate Prioritate 2 pot fi monitorizate sau controlate, prin cresterea eficacitatii masurilor existente ori, dupa caz, prin adoptarea unor masuri suplimentare de prevenire/control
riscuri minore Prioritate 3 pot fi tolerate si vor fi considerate inerente activitatilor structurii Administratiei Nationale a Penitenciarelor/unitatii penitenciare, fata de care nu este necesara adoptarea unor masuri suplimentare, ci doar aplicarea celor existente
Anexa nr. 10 la metodologie
Registrul riscurilor de coruptie
Partea I – Identificarea, descrierea si evaluarea riscurilor
Nr. crt. Identificarea si descrierea riscurilor Evaluarea riscurilor
Descrierea amenintarii de coruptie Cauze Parametrii riscului Prioritate Masuri existente Aprecierea masurilor existente
Probabilitate Impact global Expunere (col. 4 x col. 5)
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1.
2.
3.
4.
Partea a II-a – Determinarea si aplicarea masurilor de prevenire/de control
Nr. crt. Descrierea amenintarii de coruptie Masuri suplimentare Termen/durata de implementare Responsabil(i) de risc Monitorizare si revizuire
Evaluarea masurilor de control Parametrii riscului revizuit
Indicatori de evaluare1 Riscuri de coruptie materializate2 Probabilitate Impact global Expunere (col. 8 x col. 9)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1.
2.
3.
4.
------------
1 Pentru fiecare masura in parte.
2 Corespunzator riscului descris.
|
