Hotarare nr. 60/2013 cu privire la propunerea de Regulament al Consiliului de instituire a Parchetului European COM (2013) 534 final

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 667 din 31 octombrie 2013

SENATUL

Luand in considerare Raportul comun al Comisiei pentru Afaceri Europene si al Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari nr. XIX/260 din 23 octombrie 2013,
in temeiul dispozitiilor art. 67 si art. 148 alin. (2) si (3) din Constitutia Romaniei, republicata, si Protocolului (nr. 2) anexat Tratatului de la Lisabona, de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeana si a Tratatului de instituire a Comunitatii Europene, ratificat prin Legea nr. 13/2008,
Senatul Romaniei adopta prezenta hotatare.

Articol unic
Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari a fost sesizata prin Adresa XIX/260 din 18 septembrie 2013, pentru elaborarea unui raport comun impreuna cu Comisia pentru Afaceri Europene asupra propunerii de Regulament al Consiliului de instituire a Parchetului European � COM (2013) 534 final, in vederea exercitarii controlului parlamentar cu privire la un proiect de act legislativ, conform atributiilor stabilite prin Protocolul (nr. 2) privind aplicarea principiilor subsidiaritatii si proportionalitatii, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeana si la Tratatul privind functionarea Uniunii Europene.

Instituirea Parchetului European este prevazuta in Tratatul privind functionarea Uniunii Europene (TFUE) in contextul spatiului de libertate, securitate si justitie. Tratatul prevede in mod expres ca Parchetul European sa fie infiintat pornind de la Eurojust, ceea ce implica faptul ca prezentul regulament ar trebui sa stabileasca legaturi intre aceste organisme. Tratatul prevede ca mandatul Parchetului European este acela de a combate infractiunile care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii.

Conform initiatorilor, aceasta propunere de regulament apare in contextul in care urmarirea penala a infractiunilor impotriva bugetului UE este in prezent de competenta exclusiva a statelor membre si in acest domeniu nu exista nicio autoritate la nivel european a Uniunii. Desi prejudiciul potential al acestor infractiuni este foarte important, acestea nu sunt intotdeauna cercetate si urmarite in justitie de autoritatile nationale competente, intrucat resursele autoritatilor de asigurare a respectarii legii sunt limitate. Prin urmare, eforturile autoritatilor nationale de asigurare a respectarii legii raman adesea fragmentate in acest domeniu, iar dimensiunea transfrontaliera a acestor infractiuni scapa, de obicei, de atentia autoritatilor.
Desi tratarea cazurilor transfrontaliere de frauda presupune cercetari si urmariri penale strans coordonate si eficiente la nivel european, nivelurile actuale de schimb de informatii si coordonare nu sunt suficiente pentru a realiza acest lucru, in ciuda eforturilor intensificate ale organismelor Uniunii, cum ar fi Eurojust, Europol si Oficiul European de Lupta Antifrauda (OLAF). Coordonarea, cooperarea si schimbul de informatii intampina numeroase probleme si limitari din cauza repartizarii responsabilitatilor intre autoritati apartinand mai multor jurisdictii teritoriale si functionale. Zilnic apar lacune in actiunile judiciare de combatere a fraudei la diferite niveluri si intre diferite autoritati, fapt care constituie un impediment major pentru cercetarea si urmarirea penala efectiva a infractiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii.
Temeiul juridic al propunerii este articolul 86 din tratat.
Conform primului alineat al acestui articol, "pentru combaterea infractiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, Consiliul, hotarand prin regulamente in conformitate cu o procedura legislativa speciala, poate institui un Parchet European, pornind de la Eurojust. Consiliul hotaraste in unanimitate, dupa aprobarea Parlamentului European."

Al doilea alineat al aceste dispozitii defineste responsabilitatea Parchetului European, dupa cum urmeaza: "Parchetul European are competenta de a cerceta, de a urmari si de a trimite in judecata, dupa caz, in colaborare cu Europol, autorii si coautorii infractiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, in conformitate cu normele stabilite in regulamentul prevazut la alineatul (1). Parchetul European exercita in fata instantelor competente ale statelor membre actiunea publica in legatura cu aceste infractiuni."
In final, alineatul (3) al articolului 86 din tratat defineste domeniul de aplicare material al regulamentelor care urmeaza a fi adoptate in conformitate cu acesta: "Regulamentele prevazute la alineatul (1) stabilesc statutul Parchetului European, conditiile de exercitare a atributiior acestuia, regulamentul de procedura aplicabil activitatilor sale, precum si normele care reglementeaza admisibilitatea probelor si normele aplicabile controlului jurisdictional al actelor de procedura adoptate in exercitarea atributiilor sale."
Sintetizand, astfel cum reiese si din punctul de vedere transmis de Ministerul Justitiei, se poate considera ca se pun bazele crearii, pentru prima data, a unei entitati la nivel european care va avea competentele si resursele necesare pentru a cerceta, a urmari penal si a trimite in judecata persoanele invinuite de savarsirea infractiunilor de frauda sau de alte activitati ilicite care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, atat la nivel national, cat si transfrontalier, marcandu-se astfel un punct de cotitura in construirea spatiului de libertae, securitate si justitie in UE.
Conform propunerii de regulament, Parchetul European este instituit ca organism al Uniunii cu structura descentralizata, are personalitate juridica, cuprinde procurorul european, adjunctii iacestuia, personalul care ii sprijina in executarea sarcinilor lor in conformitate cu prezentul regulament, precum si procurorii europeni delegati stabiliti in statele membre.
Parchetul European este condus de procurorul european, care conduce si organizeaza activitatile parchetului. Procurorul european este sprijinit de 4 adjuncti.
Procurorul european reprezinta Parchetul European inaintea institutiilor Uniunii, statelor membre si partilor terte, este numit de Consiliu, cu aprobarea Parlamentului European, pentru un mandat de 8 ani, care nu poate fi reinnoit. Procurorul european este ales dintre personalitatile care ofera toate garantiile de independenta si care intrunesc conditiile cerute pentru exercitarea celor mai inalte functii jurisdictionale si experienta relevanta ca procuror.
Procurorul european raspunde in fata Parlamentului European, Consiliului si Comisiei Europene pentru activitatile generale ale Parchetului European, in special prin prezentarea unui raport anual. Si din punctul de vedere al prelucrarii neautorizate sau incorecte a datelor cu caracter pesonal este prevazut faptul ca Parchetul European raspunde, in conformitate cu articolul 340 din tratat, pentru orice fel de prejudiciu cauzat unei pesoane, care rezulta din prelucrarea neautorizata sau incorecta a datelor de catre EPPO.
Ca principii fundamentale ale activitatii Parchetului European, amintim:
- respectarea drepturilor consacrate in Carta drepturilor fundamentale a UE;
- proportionalitatea;
- aplicarea, in principal, a prezentului regulament si, in subsidiar, a legii nationale (a SM unde se desfasoara cercetarea/urmarirea penala). In caz de conflict intre legea nationala si Regulament, acesta din urma primeaza;
- competenta exclusiva pentru cercetarea si urmarirea penala a infractiunilor impotriva intereselor financiare ale UE;
- impartialitatea in instrumentarea cauzelor, cu strangerea tuturor probelor relevante, atat in acuzare, cat si in aparare;
- celeritatea cercetarii si urmaririi penale.
Propunerea de regulament a fost transmisa de cele doua comisii, pentru exprimarea unui punct de vedere, catre urmatoarele institutii/autoriati ale statului roman: Inalta Curte de Casatie si Justitie, Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Ministerul Justitiei, Ministerul Afacerilor Externe, precum si la Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal.
Consiliul Superior al Magistraturii a analizat cele doua proiecte de acte europene cu caracter legislativ in sedinta plenulu sau din data de 8 octombrie 2013, prilej cu care a exprimat un punct de vedere cu mai multe aprecieri referitaore la impactul pe care acest regulament il va avea asupra organizarii judiciare, a statutului magistratilor din Romania, a procedurii de numire a procurorului european delegat de catre tara noastra, a necesitaatii de modificare a competentelor D.N.A., precum si, in consecinta, a redefinirii si adaptarii rolului C.S.M. dupa intrarea in vigoare a acestei propuneri de regulament.
Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal, prin Adresa nr. 0018897 din 25 septembrie 2013, a comunicat faptul ca nu are observatii asupra capitolelor care vizeaza prelucrarea datelor cu caracter personal.
Cu ocazia analizarii punctului de vedere transmis de Ministerul Justitiei conform caruia prezenta propunere respecta principiile subsidiaritatii si al proportionalitatii, s-a luat act de faptul ca pozitia Romaniei este preliminara, proiectul instrumentului fiind in continuare in curs de analiza si consultare, si se are in vedere ca specificul proiectului de Regulament de instituire a Parchetului European presupune insa dezbaterea actului normativ in cadrul unui grup de experti tehnici (avand in vedere numeroasele probleme legate de structura, competenta si modul de functionare a institutiei, statutul procurorilor din cadrul EPPO, procedura de efectuare a investigatiilor, legea aplicabila, regulile de admisibilitate a probelor, competenta instantelor nationale, controlul judecatoresc al actelor EPP si recuperarea cheltuielilor judiciare avansate de statele membre).
De altfel, aceste preocupari reies ca observatii si propuneri si din punctul de vedere transmis de procurorul general, domnul Tiberiu-Mihail Nitu, in ceea ce priveste: Structura Parchetului European, Statutul procurorilor din cadrul Parchetului European, precum si Procedura privind cercetarea, urmarirea si faza de judecata.
Cele mai relevante dintre acestea se refera la:
- includerea unor prevederi cae sa instituie mai multe garantii in sensul egalitatii de sanse a tuturor procurorilor delegati, indiferent de marimea populatiei statului reprezentat, de a puea fi alesi in randul celor 5 procurori europeni delegati care, in conformitate cu prevederile art. 7 alin. 1, impreuna cu procurorul european si cei 4 adjuncti, vor participa la adoptarea normelor interne de procedura ale Parchetului European;
- instituirea unor proceduri referitaore la: recuperarea prejudiciilor cauzate persoanelor cercetate sau trimise in judecata nelegal sau abuziv; recuperarea cheltuielilor judiciare avansate de catre statele membre, investigatiile efectuate de structura centrala a Parchetului European in cursul urmaririi penale.
Comisia pentru afaceri europene in sedinta sa din data de 8 octombrie 2013 a constatat, cu majoritate de voturi, ca propunerea de regulament respecta principiile subsidiaritatii si proportionalitatii. La dezbateri a participat din partea Ministerului Afacerilor Interne domnul secretar de stat Marian Tutilescu.
In sedinta din 22 octombrie 2013, Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari a luat in dezbatere proiectul de regulament, constatand, cu unanimitate de voturi, ca propunerea de regulament respecta principiile subsidiaritatii si proportionalitatii. La dezbaeri a participat, in conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotararea Senatului nr. 28/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, doamna Madalina Manolache, director in cadrul Ministerului Justitiei, care a sustinut adoptarea prezentei propuneri de act european cu caracter legislativ.
In cadrul dezbaterilor s-a reliefat faptul ca, dezbaterile pe grupurile de lucru fiind inca in stadiu incipient, urmeaza a fi avuta in vedere corelarea mai multor aspecte tehnice in optiunile de reglementare privind: dualismul care poate afecta raspunderea procurorului european delegat, procedura de numire a acestuia, legea penala aplicabila, recuperarea prejudiciului suferit de statele membre etc.
Analizand concordanta si impactul acestui proiect de regulament in ceea ce priveste reglementarile nationale existente, membrii celor doua comisii au adoptat urmatoarea observatie:
Pentru conformitate cu dispozitiile legislatiei nationale referitaore la organizarea judiciara nationala si, in speta, cu modul de dobandire a calitatii de magistrat (procuror) se propune eliminarea urmatoarei sintagme: "... in cazul in care, la data numirii ca procuror european delegat, acesta nu avea deja acest statut." din teza a III-a a alin. 2 al art. 10 � Numirea si eliberarea procurorilor europeni delegati, textul fiind modificat astfel:
"(2) Procurorii europeni delegati intrunesc conditiile cerute pentru exercitarea celor mai inalte functii jurisdictionale si o experienta relevanta ca procuror. Independenta lor trebuie sa fie dincolo de orice indoiala. Statele membre isi desemneaza procurorul european delegat dintre procurorii avand acest statut, potrivit dreptului intern."
Consideram ca este necesar ca selectarea procurorului european delegat sa nu se poata face decat din randul procurorilor care au dobandit acest statut conform dreptului national, respectiv, in cazul Romaniei, numai prin concurs de admitere in magistratura. In caz contrar, dobandirea in mod automat a statutului de procuror, potrivit dreptului intern, odata cu dobandirea calitatii de procuror european delegat, ar reprezenta o ingerinta in organizarea judiciara a statelor membre, incalcand principiul subsidiaritatii.
Membrii celor doua comisii au constatat ca, in ceea ce priveste actul supus dezbaterii, cu exceptia prevederii amendate mai sus, respecta principiul subsidiaritatii. Indeplinirea obiectivelor propuse prin noul regulament nu poate fi realizata in mod satisfacator doar la nivelul statelor membre, atingerea acestora putand fi mai bine realizata la nivelul Uniunii, printr-o actiune concertata, in cadrul unui sistem unitar.
De asemenea, se considera ca proiectul de regulament respecta principiul proportionalitatii, deoarece domeniuls au de aplicare se limiteaza la ceea ce este strict necesar pentru atingerea obiectivelor, optiunile ales fiind, in general, cele mai putin intruzive pentru sistemele juridice si structurile institutionale ale statelor membre.

Aceasta hotarare a fost adoptata de catre Senatul Romaniei in sedinta din 28 octombrie 2013, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata.