DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  
Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente
Cursuri Lupu&Partners

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English





(P)Scoala de Muzica PianoForte, cursuri de canto, pian si vioara pentru copii si adulti

(P)Cursuri de Limbi Straine
(P)Traduceri si Interpretariat

Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Decizie nr. 1029/2008 asupra sesizarii de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor

[Materialul de fata a fost preluat din Indaco Legenet legenet.indaco.ro]

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 720 din 23/10/2008


Cu Adresa nr. 51/2.868 din 19 septembrie 2008, secretarul general al Camerei Deputatilor a trimis Curtii Constitutionale sesizarea formulata de 59 de deputati, in temeiul dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutie, privind neconstitutionalitatea Legii pentru modificarea si completarea art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.
Sesizarea este semnata de un numar de 59 de deputati, si anume: Radulescu I. Cristian, Paveliu C. Marian Sorin, Dragus Radu-Catalin, Buhaianu Gh.Obuf Catalin Ovidiu, Uricec Eugen Constantin, Momanu V. Corneliu, Piteiu Marcel Adrian, Petrea M. Constantin, Strachinaru Petre, Birsan P. Iulian Gabriel, Bruchental-Pop I. Ionela, Puzdrea Dumitru Ghe., Almasan D. Liviu, Cantaragiu C.Bogdan, Branza S. William Gabriel, Andreica Romica, Albu I. Georghe, Ciocalteu A. Alexandru, Busoi Diana-Maria, Popescu Corneliu, Tabara I. Valeriu, Vladu Iulian, Boureanu R. Cristian Alexandru, Hoinaru.V. Marin, Romanescu M. Marcel Laurentiu, Ungureanu I. Petre, Lambrino V.D. Radu, Barbu G.Gheorghe, Constantinescu M. Anca, Tudor V. Constantin, Zaharia Gh. Claudius Mihail, Liga E. Danut, Bardan C. Corneliu Stefan, Fuia Stelian, Igas A. Traian Constantin, Lificiu C. Petre, Rogin Marius I., Sarb G. Gheorghe, Ionescu Daniel, Oltean Ioan C., Oancea N. Viorel, Iliescu M. Valentin Adrian, Mironescu C. Laurentiu, Vasil Mihaela Adriana, Cosea O. Dumitru Gheorghe Mircea, Canacheu N. Costica, Cristian Ilie, Calian I. Petru, Turcan D. Raluca, Stirbet H. Cornel, Sandu A. Gabriel, Preda Gh. Cezar Florin, Codirla D. Liviu, Movila P. Petru, Iustian M.S. Mircea Teodor, Rusu Valentin, Iordache M. Gratiela Denisa, Mocanu Gh. Vasile si Buda I. Daniel.

Obiectul sesizarii de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile Legii pentru modificarea si completarea art. 54 din Legea nr. 303/2004, avand urmatorul cuprins, stabilit de Senatul Romaniei in calitate de Camera decizionala in sedinta din 16 septembrie 2008:
"Art. I. - Articolul 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
Art. 54. - (1) Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, adjunctii acestuia, procurorii-sefi de sectie ai acestor parchete, precum si procurorul-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si adjunctii acestora sunt numiti de plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul sectiei de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Persoanele propuse trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:
a) sa faca parte dintre procurorii cu o vechime minima de 10 ani in functia de judecator sau procuror;
b) sa detina gradul profesional corespunzator functiei de procuror in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ori al parchetelor de pe langa curtile de apel sau corespunzator functiei de judecator in cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie ori al curtilor de apel.
(3) Numirea se face pe o perioada de trei ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data.
(4) Dispozitiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplica in mod corespunzator.
(5) Revocarea procurorilor din functiile de conducere prevazute la alin. (1) se face de plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul sectiei de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
(6) Dispozitiile art. 51 alin. (2) se aplica in mod corespunzator."

In motivarea sesizarii de neconstitutionalitate se sustine ca Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor a fost modificata cu incalcarea prevederilor art. 61 alin. (1), art. 75 si art. 134 alin. (1) din Constitutia Romaniei, pentru urmatoarele considerente:
Camera Deputatilor, in calitate de prima Camera sesizata, in sedinta din 19 aprilie 2006 a respins propunerea legislativa pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.
Senatul, in sedinta din 16 septembrie 2008, in calitate de Camera decizionala, a adoptat propunerea legislativa, insa cu un continut diferit.
Initiativa legislativa depusa la Camera Deputatilor de senatorul Rodica Mihaela Stanoiu si deputatul Florin Iordache avea ca obiect modificarea art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, in sensul de a se prevedea ca procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este numit de catre Presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii cu o vechime de 10 ani in functia de judecator sau de procuror, pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data. Initiativa legislativa viza si modificarea art. 54 alin. (2) din aceeasi lege, in sensul de a se prevedea ca prim-adjunctul si adjunctul procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, procurorul sef al Departamentului National Anticoruptie si adjunctii acestuia, procurorii sefi de sectie ai acestor parchete, precum si procurorul sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si adjunctii acestuia sunt numiti de catre Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime de 10 ani in functia de judecator sau procuror, pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data. Se propunea, de asemenea, modificarea art. 54 alin. (5) din legea mentionata, in sensul de a se prevedea ca revocarea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie se face de catre Presedintele Romaniei la propunerea motivata a Consiliului Superior al Magistraturii, si a art. 54 alin. (6), in sensul de a se prevedea ca revocarea procurorilor din functiile de conducere prevazute la alin. (2) se face de catre Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului justitiei, care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunarii generale sau, dupa caz, a procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ori a procurorului sef al Departamentului National Anticoruptie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevazute la alin. (2), care se aplica in mod corespunzator.
Respingand propunerea legislativa, Camera Deputatilor si-a exprimat vointa ca art. 54 din Legea nr. 303/2004 sa nu fie modificat.
In sedinta sa din 16 septembrie 2008, Senatul, in calitate de Camera decizionala, a adoptat Legea pentru modificarea si completarea art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, cu un alt continut decat cel al propunerii legislative, pe baza rapoartelor din 8 martie 2007 si, respectiv, din 8 septembrie 2008 ale Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari.
Potrivit alin. (1) al art. 54 din legea mentionata, in varianta adoptata de Senat, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, adjunctii acestuia, procurorii sefi de sectie ai acestor parchete, precum si procurorul sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si adjunctii acestora sunt numiti de plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul sectiei de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Conform alin. (5) al aceluiasi articol, revocarea din functiile de conducere prevazute la alin. (1) se face de plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul sectiei de procurori din cadrul Consiliului.
Aceste modificari si completari, care au un alt continut de reglementare decat cel propus Camerei Deputatilor de catre autorii initiativei legislative, contravin dispozitiilor art. 134 alin. (1) din Constitutie.
Invocandu-se jurisprudenta Curtii Constitutionale, si anume Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008, se sustine ca dezbaterea parlamentara a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative nu poate face abstractie de evaluarea acesteia in Plenul celeilalte Camere sau al celor doua Camere ale Parlamentului nostru bicameral. De aceea, modificarea si completarea de catre Camera decizionala a unui proiect de lege care a fost adoptat de prima Camera sesizata trebuie sa se raporteze la materia avuta in vedere de initiator si la forma in care a fost reglementata de prima Camera sesizata. Altminteri, ar insemna sa legifereze o singura Camera, si anume Camera decizionala, ceea ce contravine principiului bicameralismului prevazut de art. 61 alin. (2) din Constitutie si competentelor celor doua Camere, stabilite de art. 75 din Legea fundamentala, referitoare la procedura de legiferare.
In conformitate cu dispozitiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sesizarea a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a comunica punctul lor de vedere.
Presedintele Senatului a transmis Curtii Constitutionale, cu Adresa nr. I/489 din 1 octombrie 2008, punctul sau de vedere, in care se arata ca sesizarea este neintemeiata, cu urmatoarea motivare:
Legea criticata a fost adoptata cu respectarea principiului bicameralismului, astfel cum rezulta din dispozitiile art. 61 alin. (1) din Constitutie. Astfel, prin prevederile art. 61 alin. (2), Constitutia Romaniei consacra numai organizarea in doua Camere a Parlamentului, raporturile dintre acestea - in ce priveste indeplinirea functiilor pe care Parlamentul le exercita, inclusiv in ce priveste functia legislativa - fiind stabilite prin dispozitiile intregului capitol I al titlului III din Constitutie.
In ce priveste functia de legiferare, initiativa legislativa apartine in egala masura deputatilor si senatorilor, ceea ce implica atat dreptul parlamentarilor de a depune o initiativa legislativa in Parlament, cat si dreptul acestora de a amenda orice initiativa legislativa depusa la Parlament. Din dreptul parlamentarilor la initiativa legislativa decurge si dreptul fiecarei Camere de a decide asupra initiativelor legislative cu care este sesizata. La dezbaterea unei initiative legislative participa, in egala masura, ambele Camere ale Parlamentului, cu respectarea principiului competentei de sesizare prevazut de art. 75 din Constitutie, cele doua Camere avand autonomie in adoptarea solutiilor legislative cu privire la initiativele supuse dezbaterii. Din aceste principii ale sistemului bicameral rezulta ca o initiativa legislativa poate fi modificata ori completata de prima Camera sesizata fara ca decizia acesteia sa fie limitata de continutul initiativei legislative in forma depusa de initiator, dupa cum tot astfel Camera decizionala are dreptul de a modifica, de a completa ori de a renunta la initiativa in cauza.
Pe de alta parte, legea supusa controlului de constitutionalitate este in acord cu jurisprudenta Curtii Constitutionale invocata de autorii sesizarii de neconstitutionalitate, in conditiile in care obiectul de reglementare al initiativei legislative supuse dezbaterii Camerei Deputatilor, in calitate de prima Camera sesizata, este acelasi cu cel al legii adoptate de Senat, in calitate de Camera decizionala, iar in dezbaterea unei initiative legislative Camerele au un drept propriu de decizie, pe care Curtea Constitutionala, in jurisprudenta sa, l-a limitat numai la obligativitatea dezbaterii in ambele Camere a acelorasi texte si nu la obligativitatea adoptarii unor solutii identice.
Guvernul, in punctul sau de vedere transmis cu Adresa nr. 5/5.079/C.P.T. din 3 octombrie 2008, considera ca sesizarea este neintemeiata pentru urmatoarele motive:
Prin adoptarea de catre Senat a unei solutii legislative diferite fata de cea adoptata de Camera Deputatilor nu s-a schimbat obiectul de reglementare al initiativei legislative, care avea ca obiect reglementarea unei noi formule de numire a procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, a procurorului general al Directiei Nationale Anticoruptie, procurorilor sefi de sectie ai acestor parchete, a procurorului sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, precum si a adjunctilor acestora. In ceea ce priveste contrarietatea prevederilor art. I in raport cu dispozitiile art. 134 din Constitutie, se arata ca nu sunt prezentate argumente juridice in acest sens si ca nu exista niciun text constitutional care sa reglementeze numirea in functiile de conducere din parchete, fiind optiunea legiuitorului de a stabili daca, in aceasta procedura, atribuie sau nu competente Presedintelui Romaniei.
Camera Deputatilor nu a comunicat punctul sau de vedere.
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutie, precum si ale art. 1, 10, 15, 16 si 18 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze sesizarea de neconstitutionalitate.

C U R T E A,


examinand sesizarea de neconstitutionalitate, punctul de vedere al presedintelui Senatului, punctul de vedere al Guvernului, documentele privind initierea si desfasurarea procesului legislativ, raportul intocmit de judecatorul-raportor, prevederile criticate din Legea pentru modificarea si completarea art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si prevederile Legii nr. 47/1992, constata ca sesizarea este intemeiata, urmand sa fie admisa pentru considerentele ce se vor arata in continuare:

1. Potrivit art. 61 din Constitutia Romaniei, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii, iar structura sa este bicamerala, fiind alcatuit din Camera Deputatilor si Senat. Principiul bicameralismului, astfel consacrat, se reflecta in procedura legislativa prin diviziunea de competente prevazuta de art. 75 din Legea fundamentala, in cadrul careia fiecare dintre cele doua Camere este, in cazurile expres definite, prima Camera sesizata sau Camera decizionala. Totodata, tinand seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ suprem al poporului roman, Constitutia nu permite adoptarea unei legi de catre o singura Camera, fara ca proiectul de lege sa fi fost dezbatut si de cealalta Camera.

2. Luand in considerare aceste norme si principii constitutionale, Curtea a statuat, prin Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 336 din 30 aprilie 2008, urmatoarele:
"Dezbaterea parlamentara a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative nu poate face abstractie de evaluarea acesteia in Plenul celor doua Camere ale Parlamentului nostru bicameral.
Asadar, modificarile si completarile pe care Camera decizionala le aduce asupra proiectului de lege adoptat de prima Camera sesizata trebuie sa se raporteze la materia avuta in vedere de initiator si la forma in care a fost reglementata de prima Camera. Altfel, se ajunge la situatia ca o singura Camera, si anume Camera decizionala, sa legifereze, ceea ce contravine principiului bicameralismului (...) si a competentelor stabilite pentru cele doua Camere, potrivit art. 75 alin. (1) din Legea fundamentala."

3. Aceste considerente ale Curtii Constitutionale raman pe deplin aplicabile si in cauza de fata.
Astfel, Curtea constata ca, potrivit art. 54 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, Presedintele Romaniei are competenta de a-i numi in functie si de a-i revoca pe procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si pe adjunctii acestuia, pe procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie si pe adjunctii acestuia, pe procurorii sefi de sectie de la aceste parchete, precum si pe procurorul sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si pe adjunctii acestuia, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
La data de 20 februarie 2006 s-a inregistrat la Camera Deputatilor propunerea legislativa pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004, initiata de senatorul Rodica Mihaela Stanoiu si deputatul Iordache Florin, propunerea avand in vedere modificarea art. 54 din lege, in sensul de a se prevedea ca procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este numit in functie si revocat de catre Presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, iar ceilalti procurori nominalizati in textul mentionat sunt numiti in functie si revocati de catre Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului justitiei.
In expunerea de motive la aceasta propunere legislativa se arata ca intrucat atat ministrul justitiei, cat si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sunt membri de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii, instituirea competentei ministrului justitiei de a propune numirea si revocarea unui alt membru al Consiliului ii confera ministrului justitiei o pozitie privilegiata in cadrul Consiliului si este de natura sa diminueze rolul Consiliului Superior al Magistraturii, de unic garant al independentei justitiei, al carierei profesionale a magistratilor.
La data de 19 aprilie 2006 Camera Deputatilor a respins propunerea legislativa de modificare si completare a Legii nr. 303/2004, intrucat nu a fost intrunita majoritatea calificata a acestei Camere, pentru adoptarea unei legi organice. In aceeasi zi propunerea legislativa a fost inaintata Senatului care, la data de 16 septembrie 2008 a adoptat Legea pentru modificarea si completarea art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, avand continutul reprodus mai sus.

4. Curtea constata ca legea, in redactarea pe care a adoptat-o Senatul, se indeparteaza in mod substantial atat de la textul propunerii legislative, cat si de la obiectivele urmarite de aceasta propunere. In esenta, se elimina competentele Presedintelui Romaniei in cadrul procedurii de numire si de revocare a procurorilor din functiile de conducere nominalizate in art. 54 din Legea nr. 303/2004 si se atribuie ministrului justitiei un rol decisiv in cadrul acestei proceduri. Niciuna dintre aceste solutii nu a facut obiectul initiativei legislative si nu a fost dezbatuta in Camera Deputatilor. Mai mult, atribuirea de competenta ministrului justitiei in procedura de numire si de revocare a procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este in vadita contradictie cu initiativa legislativa, care urmarea, asa cum s-a aratat, eliminarea competentei ministrului justitiei de a propune numirea in functie si revocarea magistratului mentionat.
Este vorba, asadar, de o lege contrara propunerii legislative depuse la Camera Deputatilor, iar adoptarea ei de catre Senat s-a facut, contrar prevederilor art. 61 si art. 75 din Constitutia Romaniei, cu incalcarea competentei primei Camere sesizate - care nu a dezbatut textul si solutiile adoptate de Senat - si a principiilor constitutionale in virtutea carora o lege nu poate fi adoptata de catre o singura Camera, legea fiind, cu aportul specific al fiecarei Camere, opera intregului Parlament.

Pentru aceste considerente, in temeiul art. 146 lit. a) din Constitutie, al art. 15 alin. (1) si al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALA

In numele legii

D E C I D E:


Constata ca Legea pentru modificarea si completarea art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor este neconstitutionala.
Definitiva si general obligatorie.
Decizia se comunica Presedintelui Romaniei, presedintelui Camerei Deputatilor, presedintelui Senatului si primului-ministru si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Dezbaterile au avut loc la data de 8 octombrie 2008 si la acestea au participat: Ioan Vida, presedinte, Nicolae Cochinescu, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Lazaroiu, Ion Predescu, Valentin Zoltan Puskas, Tudorel Toader si Augustin Zegrean, judecatori.

Prim-magistrat-asistent,
Claudia Miu

*

OPINIE SEPARATA

Apreciem ca Legea pentru modificarea si completarea art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor a fost adoptata cu respectarea prevederilor art. 61 alin. (2) si ale art. 75 din Constitutia Romaniei si pe cale de consecinta obiectia de neconstitutionalitate trebuia respinsa ca neintemeiata.
Art. 61 alin. (2) din Constitutia Romaniei consacra principiul bicameralismului, un bicameralism functional, in baza caruia procesul legislativ continua chiar si in situatia in care initiativa legislativa este respinsa de catre prima Camera sesizata. Camera decizionala trebuie sa supuna dezbaterii acelasi obiect de reglementare, insa are libertate decizionala, in sensul ca nu este obligata sa adopte aceeasi solutie legislativa. Din acest punct de vedere, consideram ca Senatul Romaniei, in calitate de Camera decizionala, a legiferat cu respectarea principiului constitutional pretins a fi fost incalcat, prin faptul ca a supus dezbaterii normele de competenta privind numirea in functiile de conducere din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si al Directiei Nationale Anticoruptie. Prin schimbarea solutiei legislative nu a fost schimbata nici competenta decizionala in favoarea primei Camere, astfel incat sa devina incidente prevederile art. 75 alin. (4) si (5) din Constitutie, referitoare la intoarcerea legii.
Art. 134 alin. (1) din Constitutie partajeaza atributiile Consiliului Superior al Magistraturii si ale Presedintelui Romaniei cu privire la numirea in functie a judecatorilor si procurorilor. In acest sens, Consiliul Superior al Magistraturii propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si procurorilor, cu exceptia celor stagiari, in conditiile legii. In calitate de garant al independentei justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii propune, iar Presedintele Romaniei, in exercitarea rolului de a veghea la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice, numeste in functie judecatorii si procurorii. Pornind de la reglementarile legale potrivit carora admiterea in magistratura se face prin concurs organizat de catre Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului National al Magistraturii, consideram ca textul constitutional analizat are in vedere atributia Presedintelui de a investi in functie magistratii, judecatori si procurori, cu consecinta dobandirii inamovibilitatii, respectiv a stabilitatii, urmata de exercitarea atributiunilor specifice autoritatii judecatoresti. In mod simetric, Presedintele Romaniei are si atributia eliberarii din functie a judecatorilor si procurorilor.
Textul constitutional nu se refera insa si la numirea in functiile de conducere, aspecte ce tin de cariera profesionala a magistratilor. Asadar, legiuitorul nu are constrangeri de rang constitutional in stabilirea solutiei legislative privind numirea procurorilor in functiile de conducere. Aceasta cu atat mai mult cu cat, in baza art. 134 alin. (4) din Constitutiei, Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste si alte atributii stabilite prin legea sa organica, in realizarea rolului sau de garant al independentei justitiei.



Poate fi de interes si:
Hotarare CSM 327/2015 pentru modificarea Regulamentului privind concediile judecatorilor si procurorilor, aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 325/2005
Hotarare CSM 1260/2014 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea si desfasurarea examenului de promovare in functii de executie a personalului de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor din cadrul aparatului propriu al
Hotarare CSM 1255/2014 pentru modificarea si completarea Regulamentului privind organizarea si desfasurarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante de magistrat-asistent la ICCJ
Hotararea CSM 1216/2014 pentru modificarea si completarea Regulamentului privind organizarea si desfasurarea concursului de admitere in magistratura
Hotararea 1174/2014 pentru modificarea Regulamentului de ordine interioara al instantelor judecatoresti, aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005
Ordin nr. 60/2014 pentru modificarea si completarea Regulamentului de organizare si functionare a Inspectiei Judiciare, aprobat prin Ordinul inspectorului-sef al Inspectiei Judiciare nr. 24/2012
Hotararea CSM 866/2014 pentru modificarea Regulamentului privind organizarea si desfasurarea concursului de ocupare a posturilor vacante de grefier la instantele judecatoresti si la parchetele de pe langa acestea, aprobat prin Hotararea Plenului Cons
Hotarare CSM 862/2014 privind aprobarea Regulamentului privind evaluarea activitatii profesionale a personalului de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii si al Institutului Natio
Hotarare CSM 828/2014 pentru modificarea si completarea Regulamentului privind transferul si detasarea judecatorilor si procurorilor, delegarea judecatorilor, numirea judecatorilor si procurorilor in alte functii de conducere, precum si numirea judec
Legea 118/2014 pentru completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor. Lege nr. 118/2014
Hotararea 694/2014 pentru modificarea Regulamentului privind organizarea si desfasurarea concursului pentru numirea in functie a inspectorilor judiciari, aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 801/2012
Hotararea CSM 545/2014 pentru modificarea Regulamentului de ordine interioara al instantelor judecatoresti, aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005
Hotarare CSM 232/2014 pentru completarea Regulamentului privind modul de organizare si desfasurare a concursului pentru recrutarea grefierilor arhivari, a grefierilor registratori si a personalului conex, aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului S
Hotarare 130/2014 pentru modificarea si completarea Regulamentului de organizare si functionare a Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 326/2005
Hotarare CSM 129/2014 pentru modificarea Regulamentului privind transferul si detasarea judecatorilor si procurorilor, delegarea judecatorilor, numirea judecatorilor si procurorilor in alte functii de conducere, precum si numirea judecatorilor in fun
Ordin 3309C/2013 pentru modificarea Regulamentului privind raspunderea disciplinara a personalului de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor din cadrul Ministerului Justitiei si al Institutului National de Crimonologie, aprobat
Hotarare CSM nr. 1080/2013 pentru modificarea si completarea Regulamentului de ordine interioara al instantelor judecatoresti, aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, nr. 387/2005
Hotarare nr. 881/2013 pentru completarea Regulamentului privind evaluarea activitatii profesionale a judecatorilor si procurorilor, aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 676/2007
Legea 255/2013 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale. Lege nr. 255/2013
Legea 137/2013 privind aprobarea OUG 23/2012 pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, precum si pentru prorogarea termenului prevazut la art. III din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind
Drept penal. Partea speciala. Conform Noului Cod penal
Mari-Claudia Ivan,Ivan Gheorghe

Pret: 79.9 lei
67.92 lei
COMANDA ACUM

Cautare legislatie:



-------------
Drept OnLine va prezinta in cadrul acestei Sectiuni cateva reglementari juridice de interes general, cu mentiunea ca informatiile prezentate in aceasta sectiune au un caracter pur informativ, existand posibilitatea de a fi intervenit modificari ulterioare, abrogari, nesurprinse aici.
-------------


Alte reglementari




Termeni juridici, grupare tematica



Coordonator
Magdalena Popeanga

Website administrat de
Alioth Software
Politica de securitate
Termeni si conditii
 RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
34 useri online

Useri autentificati: