DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  
Intreaba un avocat

Sitemap

Cursuri mediatori

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente
Curs mediatori

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English




(P)Scoala de Muzica PianoForte, cursuri de canto, pian si vioara pentru copii si adulti

(P)Cursuri de Limbi Straine
(P)Traduceri si Interpretariat

Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Codul Silvic al Romaniei, legea nr. 46/2008



Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 238/27 martie 2008

Atentie Versiunea consolidata de fata nu are un caracter oficial, are un caracter pur informativ, poate sa nu fie actualizata, nu poate fi folosita in niciun cadrul oficial, DreptOnline.ro neasumandu-si nicio raspundere pentru eventualele prejudicii aduse de utilizarea ei, indiferent de forma, destinatie si scop. Pentru orice inadvertenta identificata, va rugam sa ne contactati la office@dreptonline.ro

Versiunea a fost consolidata cu urmatoarele prevederi:
  • OUG nr. 193/2008
  • Lege nr. 193/2009


    Titlul I - Dispozitii generale


    Art. 1
    (1) Totalitatea padurilor, a terenurilor destinate impaduririi, a celor care servesc nevoilor de cultura, productie sau administratie silvica, a iazurilor, a albiilor paraielor, a altor terenuri cu destinatie forestiera si neproductive, cuprinse in amenajamente silvice la data de 1 ianuarie 1990 sau incluse in acestea ulterior, in conditiile legii, constituie, indiferent de natura dreptului de proprietate, fondul forestier national.
    (2) Potrivit alin. (1), fondul forestier national include:
    a) padurile;
    b) terenurile in curs de regenerare si plantatiile infiintate in scopuri forestiere;
    c) terenurile destinate impaduririi: terenuri degradate si terenuri neimpadurite, stabilite in conditiile legii a fi impadurite;
    d) terenurile care servesc nevoilor de cultura: pepiniere, solarii, plantaje si culturi de plante-mama;
    e) terenurile care servesc nevoilor de productie silvica: culturile de rachita, pomi de Craciun, arbori si arbusti ornamentali si fructiferi;
    f) terenurile care servesc nevoilor de administratie silvica: terenuri destinate asigurarii hranei vanatului si producerii de furaje, terenuri date in folosinta temporara personalului silvic;
    g) terenurile ocupate de constructii si curtile aferente acestora: sedii administrative, cabane, fazanerii, pastravarii, crescatorii de animale de interes vanatoresc, drumuri si cai forestiere de transport, spatii industriale, alte dotari tehnice specifice sectorului forestier;
    h) iazurile, albiile paraielor, precum si terenurile neproductive incluse in amenajamentele silvice;
    i) perdelele forestiere de protectie;
    j) jnepenisurile;
    k) pasunile impadurite cu consistenta mai mare sau egala cu 0,4, calculata numai pentru suprafata ocupata efectiv de vegetatia forestiera.
    (3) Toate terenurile incluse in fondul forestier national sunt terenuri cu destinatie forestiera.

    Art. 2
    (1) Sunt considerate paduri, in sensul prezentului cod, si sunt incluse in fondul forestier national terenurile cu o suprafata de cel putin 0,25 ha, acoperite cu arbori; arborii trebuie sa atinga o inaltime minima de 5 m la maturitate in conditii normale de vegetatie.
    (2) Termenul padure include:
    a) padurile cuprinse in amenajamentele silvice la data de 1 ianuarie 1990, precum si cele incluse ulterior in acestea, in conditiile legii;
    b) perdelele forestiere de protectie;
    c) jnepenisurile;
    d) pasunile impadurite cu consistenta mai mare sau egala cu 0,4, calculata numai pentru suprafata ocupata efectiv de vegetatia forestiera.

    Art. 3
    (1) Fondul forestier national este, dupa caz, proprietate publica sau privata si constituie bun de interes national.
    (2) Dreptul de proprietate asupra terenurilor care constituie fondul forestier national se exercita in conformitate cu dispozitiile prezentului cod.

    Art. 4
    In sensul prezentului cod, definitiile termenilor utilizati sunt prevazute in anexa care face parte integranta din prezentul cod.

    Art. 5
    Principiile care stau la baza gestionarii durabile a padurilor sunt urmatoarele:
    a) promovarea practicilor care asigura gestionarea durabila a padurilor;
    b) asigurarea integritatii fondului forestier si a permanentei padurii;
    c) majorarea suprafetei terenurilor ocupate cu paduri;
    d) politici forestiere stabile pe termen lung;
    e) asigurarea nivelului adecvat de continuitate juridica, institutionala si operationala in gestionarea padurilor;
    f) primordialitatea obiectivelor ecologice ale silviculturii;
    g) cresterea rolului silviculturii in dezvoltarea rurala;
    h) promovarea tipului natural fundamental de padure si asigurarea diversitatii biologice a padurii;
    i) armonizarea relatiilor dintre silvicultura si alte domenii de activitate;
    j) sprijinirea proprietarilor de paduri si stimularea asocierii acestora;
    k) prevenirea degradarii ireversibile a padurilor, ca urmare a actiunilor umane si a factorilor de mediu destabilizatori.

    Art. 6
    (1) Fondul forestier national este supus regimului silvic.
    (2) Vegetatia forestiera de pe terenurile din afara fondului forestier national este supusa normelor tehnice silvice privind evaluarea masei lemnoase si reglementarilor privind circulatia materialului lemnos.
    (3) Recoltarea si valorificarea lemnului din vegetatia forestiera de pe terenurile din afara fondului forestier national sunt la latitudinea proprietarilor, cu respectarea prevederilor alin. (2).
    (4) Persoanele juridice si institutiile publice care beneficiaza, sub raport economic, ecologic sau social, de efectele functiei de protectie a padurilor invecinate, altele decat cele aflate in proprietate, platesc contravaloarea acestor functii potrivit prevederilor reglementate prin lege speciala.

    Art. 7
    (1) Dupa forma de proprietate, fondul forestier national poate fi:
    a) fond forestier proprietate publica a statului;
    b) fond forestier proprietate publica a unitatilor administrativteritoriale;
    c) fond forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice;
    d) fond forestier proprietate privata a unitatilor administrativteritoriale.
    (2) Fondul forestier proprietate privata a unitatilor administrativ-teritoriale cuprinde pasunile impadurite, incluse in domeniul privat al unitatilor administrativ-teritoriale, care, prin efectul prezentului cod, se includ in fondul forestier national.
    (3) Este interzisa trecerea terenurilor forestiere din domeniul public al unitatilor administrativ-teritoriale in domeniul privat al acestora prin hotarare a consiliului local, a consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
    (4) Este interzisa includerea padurilor in intravilan.

    Art. 8
    Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura reprezinta autoritatea de stat in domeniul silviculturii.

    Art. 9
    (1) Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura infiinteaza structuri teritoriale de specialitate.
    (2) Denumirea si regulamentul de organizare si functionare a structurilor teritoriale de specialitate ale autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea acesteia.
    (3) Numarul personalului tehnic de specialitate din structurile teritoriale de specialitate ale autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura se dimensioneaza in raport cu suprafata fondului forestier si cu numarul de proprietari.
    (4) Pentru o suprafata de cel mult 12.000 ha fond forestier, in cadrul structurilor teritoriale de specialitate ale autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura trebuie incadrat un inginer silvic.
    (5) Subunitatile silvice ale autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura se infiinteaza la nivel teritorial sau judetean, avand suprafata minima a fondului forestier, dupa cum urmeaza:
    a) 60. 000 ha in zona de campie;
    b) 120.000 ha in zona de deal;
    c) 180.000 ha in zona de munte.


    Titlul II - Administrarea fondului forestier national


    Art. 10
    (1) Sunt obligatorii administrarea, precum si asigurarea serviciilor silvice, dupa caz, la toate padurile, indiferent de forma de proprietate, prin ocoale silvice.
    (2) Administrarea, precum si serviciile silvice, dupa caz, se asigura prin ocoale silvice autorizate, denumite in continuare ocoale silvice, care sunt de doua tipuri:
    a) ocoale silvice de stat - din structura Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva, care administreaza paduri proprietate publica a statului si care sunt infiintate de aceasta;
    b) ocoale silvice private care sunt infiintate, in conditiile legii, de unitatile administrativ-teritoriale, de persoanele fizice ori de persoanele juridice care au in proprietate fond forestier sau de asociatii constituite de catre acestea.
    (3) Ocoalele silvice prevazute la alin.
    (2) sunt de interes public si pot administra sau asigura servicii silvice, dupa caz, si pentru alte proprietati, pe baza de contracte.

    Art. 11
    (1) Fondul forestier proprietate publica a statului se administreaza de Regia Nationala a Padurilor - Romsilva, regie autonoma de interes national, aflata sub autoritatea statului, prin autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura.
    (2) Regulamentul de organizare si functionare a Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
    (3) Fondul forestier proprietate publica a statului nu poate fi concesionat, cu exceptia terenurilor aferente activelor vandute de Regia Nationala a Padurilor - Romsilva.
    (4) Regia Nationala a Padurilor - Romsilva poate sa desfasoare, in fondul forestier proprietate publica a statului pe care il administreaza, activitati nespecifice administrarii acestuia, numai in conditiile legii.
    (5) Regia Nationala a Padurilor - Romsilva are dreptul de a utiliza terenuri forestiere proprietate publica a statului pe care le administreaza si pentru infiintarea de crescatorii de vanat si complexuri de vanatoare, in conditiile legii.
    (6) Terenurile achizitionate de Regia Nationala a Padurilor Romsilva din fonduri publice si din fondul de conservare si regenerare devin fond forestier proprietate publica a statului si se intabuleaza ca atare.
    (7) Veniturile Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva se constituie din:
    a) valorificarea produselor fondului forestier si din alte activitati economice specifice;
    b) administrarea altor paduri, prestari de servicii si inchirieri de bunuri, in conditiile legii;
    c) despagubiri, potrivit legii;
    d) donatii, potrivit legii;
    e) contravaloarea efectelor functiilor de protectie a padurilor;
    f) compensatii acordate de la bugetul de stat;
    g) alte surse, potrivit legii.
    (8) Fondul forestier proprietate publica a statului se administreaza si de institute publice de cercetare sau de institutii de invatamant de stat cu profil silvic.

    Art. 12
    Fondul forestier proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale se administreaza prin ocoale silvice private care functioneaza ca regii autonome de interes local cu specific exclusiv silvic sau pe baza de contracte cu ocoale silvice din cadrul Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva.

    Art. 13
    (1) Pentru fondul forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice administrarea si/sau serviciile silvice, dupa caz, se realizeaza prin ocoale silvice private, care functioneaza similar asociatiilor si fundatiilor, sau pe baza de contract cu alte ocoale silvice.
    (2) Ocoalele silvice private prevazute la alin. (1) se pot constitui atat de proprietari, cat si de asociatii ale acestora si pot functiona in subordinea unor structuri silvice de rang superior.
    (3) Structurile silvice de rang superior dobandesc personalitate juridica din momentul inscrierii acestora in Registrul national al administratorilor de paduri si al ocoalelor silvice.

    Art. 14
    (1) Ocoalele silvice private prevazute la art. 12 si 13 au personalitate juridica, intocmesc balanta, bilant contabil propriu, au buget anual de venituri si cheltuieli distinct, de care dispun.
    (2) Bugetul anual de venituri si cheltuieli se aproba de proprietarul unic, de consiliul local sau de adunarea generala, dupa caz, la propunerea ocolului silvic.
    (3) Conducerea si reprezentarea legala a ocolului silvic sunt asigurate de seful de ocol silvic, numit sau revocat de proprietarul unic, consiliul local ori de adunarea generala, dupa caz, cu avizul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
    (4) Sefii ocoalelor silvice prevazute la art. 10 alin.
    (2) si directorii structurilor silvice de rang superior trebuie sa aiba activitate de minimum 5 ani, respectiv 8 ani, ca ingineri cu studii superioare silvice in domeniul silviculturii.

    Art. 15
    (1) Ocoalele silvice prevazute la art. 10 alin.
    (2) se autorizeaza prin inscriere in Registrul national al administratorilor de paduri si al ocoalelor silvice, tinut la nivelul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
    (2) Ocoalele silvice private sunt de utilitate publica si dobandesc personalitate juridica din momentul inscrierii acestora in Registrul national al administratorilor de paduri si al ocoalelor silvice.
    (3) Pentru dobandirea personalitatii juridice, ocoalele silvice prevazute la alin.
    (2) incheie in prealabil actul constitutiv si statutul in forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute.
    (4) Continutul Registrului national al administratorilor de paduri si al ocoalelor silvice, modelul documentelor de constituire, organizare si functionare, procedura de constituire si autorizare pentru toate ocoalele silvice si atributiile acestora se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
    (5) Veniturile ocoalelor silvice prevazute la alin.
    (2) se pot constitui din:
    a) valorificarea produselor fondului forestier;
    b) prestari de servicii si inchirieri de bunuri, in conditiile legii;
    c) contravaloarea efectelor functiilor de protectie a padurilor;
    d) cotizatia anuala a proprietarilor care le-au constituit;
    e) tarifele percepute pentru serviciile prestate;
    f) donatii, potrivit legii;
    g) compensatii acordate de la bugetul de stat sau local;
    h) alte surse, in conditiile legii.

    Art. 16
    (1) Administrarea, precum si serviciile silvice, dupa caz, se asigura cu respectarea principiului teritorialitatii.
    (2) Ocolul silvic care detine suprafata majoritara in cadrul unei localitati este obligat, la cerere, sa asigure, pe baza de contract, serviciile silvice pentru toti proprietarii de fond forestier din localitatea respectiva care nu si-au constituit ocol silvic privat.
    (3) In cazuri justificate, ocoalele silvice private pot asigura servicii silvice si pentru fondul forestier proprietate publica a statului, amplasat in raza de competenta a acestora, responsabilitatea administrarii suprafetelor respective revenind ocoalelor silvice din structura Regiei Nationale a Padurilor Romsilva.

    Art. 17
    (1) Respectarea regimului silvic este obligatorie pentru toti detinatorii de fond forestier.
    (2) Proprietarii fondului forestier au urmatoarele obligatii in aplicarea regimului silvic:
    a) sa asigure intocmirea si respectarea amenajamentelor silvice;
    b) sa asigure paza si integritatea fondului forestier;
    c) sa realizeze lucrarile de regenerare a padurii;
    d) sa realizeze lucrarile de ingrijire si conducere a arboretelor;
    e) sa execute lucrarile necesare pentru prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor padurilor;
    f) sa asigure respectarea masurilor de prevenire si stingere a incendiilor;
    g) sa exploateze masa lemnoasa numai dupa punerea in valoare, autorizarea parchetelor si eliberarea documentelor specifice de catre personalul abilitat;
    h) sa asigure intretinerea si repararea drumurilor forestiere pe care le au in administrare sau in proprietate;
    i) sa delimiteze proprietatea forestiera in conformitate cu actele de proprietate si sa mentina in stare corespunzatoare semnele de hotar;
    j) sa notifice structurile teritoriale de specialitate ale autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, in termen de 60 de zile, cu privire la transmiterea proprietatii asupra terenurilor forestiere.
    (3) In cazul administrarii padurilor prin ocoale silvice autorizate, obligatiile prevazute la alin.
    (2) apartin acestora.

    Art. 18
    Proprietarii vegetatiei forestiere din afara fondului forestier au urmatoarele obligatii:
    a) sa respecte normele tehnice silvice privind evaluarea masei lemnoase si reglementarile privind circulatia materialelor lemnoase;
    b) sa asigure ingrijirea si protectia vegetatiei forestiere, precum si combaterea daunatorilor acesteia.


    Titlul III - Gestionarea durabila a padurilor



    Capitolul I - Amenajarea padurilor


    Art. 19
    (1) Modul de gestionare a fondului forestier national se reglementeaza prin amenajamente silvice.
    (2) Telurile de gospodarire a padurii se stabilesc prin amenajamente silvice, in concordanta cu obiectivele ecologice si social-economice si cu respectarea dreptului de proprietate asupra padurilor, exercitat potrivit prevederilor prezentului cod.

    Art. 20
    (1) Amenajamentele silvice se elaboreaza la nivelul ocoalelor silvice pe unitati de productie si/sau de protectie, cu respectarea normelor tehnice de amenajare.
    (2) Normele tehnice prevazute la alin. (1) se elaboreaza de autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, cu respectarea urmatoarelor principii:
    a) principiul continuitatii recoltelor de lemn;
    b) principiul eficacitatii functionale;
    c) principiul asigurarii conservarii si ameliorarii biodiversitatii;
    d) principiul economic.
    (3) Perioada de valabilitate a amenajamentului silvic este de 10 ani, cu exceptia amenajamentelor intocmite pentru padurile de plop, salcie si alte specii repede crescatoare, la care perioada de valabilitate este de 5 sau de 10 ani.
    (4) Pe perioada de valabilitate a unui amenajament silvic este interzisa elaborarea altui amenajament silvic pentru padurea respectiva sau pentru o parte din aceasta, cu exceptia cazurilor prevazute in normele tehnice.
    (5) Din amenajamentul silvic intocmit in conformitate cu prevederile alin. (1) se realizeaza, dupa caz, cate un extras pentru fiecare proprietate.
    (6) Semnele de hotar se stabilesc prin normele tehnice pentru amenajarea padurilor si reprezinta baza de referinta a cadastrului forestier.
    (7) Granituirea padurii respecta principiile stabilite de Codul civil si nu se aplica in interiorul acesteia.

    Art. 21
    (1) Elaborarea amenajamentelor silvice se face in concordanta cu prevederile planurilor de amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii.
    (2) Elaborarea amenajamentelor silvice se face sub coordonarea si controlul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
    (3) Amenajamentele silvice se elaboreaza prin unitati specializate atestate de autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, iar contravaloarea lor se suporta de:
    a) administratorul fondului forestier proprietate publica a statului;
    b) proprietar, pentru suprafete mai mari de 100 ha.
    (4) Cheltuielile privind elaborarea amenajamentelor silvice se suporta de la bugetul de stat, prin bugetul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, pentru suprafete de maximum 100 ha din fondul forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice, indiferent daca acestea sunt sau nu sunt cuprinse in asociatii.
    (5) Metodologia de decontare a cheltuielilor prevazute la alin.
    (4) se stabileste prin ordin comun al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura si al conducatorului autoritatii publice centrale pentru finante publice.
    (6) Amenajamentele silvice pentru fondul forestier proprietate publica a statului se elaboreaza de institute de specialitate atestate si se suporta de administratorul fondului forestier proprietate publica a statului.

    Art. 22
    (1) Amenajamentele silvice si modificarile acestora sunt aprobate prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
    (2) Anual, in perioada 1-31 ianuarie, ocoalele silvice, structurile silvice de rang superior si Regia Nationala a Padurilor Romsilva, dupa caz, sunt obligate sa transmita subunitatilor silvice teritoriale din cadrul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura situatia comparativa dintre prevederile amenajamentului silvic si lucrarile silviculturale efectiv realizate in anul anterior, la nivel de unitate de productie si de unitate amenajistica.
    (3) Modelul-cadru de raportare pentru situatia comparativa prevazuta la alin.
    (2) se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.

    Art. 23
    (1) Padurile, astfel cum sunt definite de prezentul cod, care, anterior intrarii in vigoare a acestuia, au facut parte din categoria vegetatie forestiera din afara fondului forestier, se integreaza in unitati de productie si/sau de protectie existente ori se constituie in unitati de productie si/sau de protectie noi, daca sunt indeplinite conditiile impuse de normele tehnice pentru amenajarea padurilor.
    (2) Obligatia identificarii padurilor prevazute la alin. (1), pana la momentul amenajarii lor in conformitate cu prevederile prezentului cod, revine structurilor teritoriale de specialitate ale autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, in termen de 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentului cod.

    Art. 24
    (1) In cazul vegetatiei forestiere din afara fondului forestier si a altor terenuri, proprietarul poate opta pentru includerea lor in fondul forestier, situatie in care se intocmeste amenajament silvic in conditiile prezentului cod.
    (2) Schimbarea destinatiei terenurilor prevazute la alin. (1) se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura si este scutita de taxe si impozite.

    Art. 25
    (1) In raport cu functiile pe care le indeplinesc, padurile se incadreaza in doua grupe functionale:
    a) grupa I, care cuprinde paduri cu functii speciale de protectie a apelor, a solului, a climei si a obiectivelor de interes national, paduri pentru recreere, paduri de ocrotire a genofondului si a ecofondului, precum si padurile din ariile naturale protejate de interes national;
    b) grupa a II-a, care cuprinde paduri cu functii de productie si de protectie, in care se urmaresc realizarea masei lemnoase de calitate superioara si a altor produse ale padurii, precum si, concomitent, protectia calitatii factorilor de mediu.
    (2) Modul de gestionare a padurilor din fiecare grupa se diferentiaza in raport cu intensitatea si natura functiilor atribuite, stabilite prin amenajamentele silvice.


    Capitolul II - Conservarea biodiversitatii


    Art. 26
    Conservarea biodiversitatii ecosistemelor forestiere implica masuri de gestionare durabila, prin aplicarea de tratamente intensive, care promoveaza regenerarea naturala a speciilor din tipul natural fundamental de padure si prin conservarea padurilor virgine si cvasivirgine.

    Art. 27
    (1) Constituirea de arii naturale protejate de interes national, care cuprind si paduri, se realizeaza potrivit prevederilor legale, cu avizul prealabil al autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
    (2) Ocolul silvic care administreaza padurile situate in interiorul unui parc natural sau parc national are prioritate in dobandirea dreptului de a administra ariile naturale protejate respective, in conditiile legii, daca suprafata padurilor reprezinta mai mult de 50% din suprafata acestora.
    (3) Amenajamentele silvice intocmite si aprobate, in conditiile legii, pentru fondul forestier inclus in ariile naturale protejate de interes national sunt parte a planului de management, iar modificarea lor se aproba numai potrivit prevederilor art. 22 alin. (1).


    Capitolul III - Reconstructia ecologica, regenerarea si ingrijirea padurilor


    Art. 28
    (1) Reconstructia ecologica, regenerarea si ingrijirea padurilor se realizeaza in concordanta cu prevederile amenajamentelor silvice si/sau ale studiilor de specialitate, studii fundamentate in conformitate cu normele tehnice specifice.
    (2) La regenerarea padurilor se aplica regimul codrului, urmarindu-se conservarea genofondului si a ecofondului, realizarea de arborete de calitate superioara, precum si exercitarea cu continuitate de catre acestea a functiilor de protectie.
    (3) Se excepteaza de la prevederile alin.
    (2) arboretele de plopi indigeni, de salcie, de salcam, precum si zavoaiele in care este admis regimul crangului.

    Art. 29
    (1) Taierile rase sunt admise numai in arboretele de molid, pin, salcam, plop, salcie si in zavoaie, precum si in cazul substituirii ori refacerii unor arborete, in care nu este posibila aplicarea altor tratamente.
    (2) In situatiile prevazute la alin. (1), marimea suprafetei taiate ras este de maximum 3 ha. Intre suprafetele taiate ras se va pastra o distanta de minimum doua inaltimi de arbori.
    (3) In situatia aparitiei de produse accidentale, marimea parchetului este determinata de marimea suprafetei pe care s-a manifestat factorul daunator si de modul de interventie pentru inlaturarea efectelor generate de acesta.
    (4) Realizarea unei taieri rase prin alaturare cu o alta taiere rasa este permisa numai dupa inchiderea starii de masiv in suprafata taiata anterior; daca starea de masiv nu este incheiata intr-o perioada de 7 ani de la prima taiere rasa este permisa alaturarea, cu conditia asigurarii impaduririi integrale a suprafetei taiate anterior.
    (5) Taierile rase in parcurile nationale sunt interzise.

    Art. 30
    (1) Lucrarile de reimpadurire si de completare a regenerarilor naturale se executa in termen de cel mult doua sezoane de vegetatie de la taierea unica sau definitiva.
    (2) Lucrarile de regenerare, intretinere a semintisurilor si a plantatiilor si de ingrijire a arboretelor trebuie astfel executate incat sa se realizeze compozitiile-tel stabilite prin amenajamentele silvice si/sau prin studiile de specialitate.
    (3) Compozitia, schemele si tehnologiile de impadurire se stabilesc potrivit prevederilor din normele tehnice de specialitate si/sau ale studiilor de specialitate aprobate.
    (4) Regenerarea se considera incheiata la realizarea starii de masiv.

    Art. 31
    Modalitatile de producere, de comercializare si de utilizare a materialelor forestiere de reproducere se stabilesc prin lege speciala, in concordanta cu prevederile europene in domeniu.

    Art. 32
    (1) In cazul in care proprietarul nu isi indeplineste obligatia prevazuta la art. 17 alin.
    (2) lit.
    c) din motive imputabile, autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, dupa somatie, asigura, prin ocoale silvice sau prin societati comerciale atestate, executarea lucrarilor de impadurire si de intretinere, pe baza de deviz, pana la inchiderea starii de masiv, contravaloarea acestor lucrari fiind suportata de proprietar.
    (2) Devizul lucrarilor prevazut la alin. (1), intocmit de ocolul silvic sau de societatea comerciala atestata si aprobat de unitatile teritoriale de specialitate ale autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, se comunica proprietarului.
    (3) Devizul prevazut la alin. (1), acceptat in mod expres sau necontestat de proprietar in termen de 30 de zile calendaristice, constituie temei pentru executarea lucrarilor de regenerare.
    (4) Contravaloarea lucrarilor de regenerare efectuate si receptionate in conformitate cu devizul aprobat este suportata de la bugetul de stat, pana la recuperarea creantei de la proprietar.
    (5) Creanta prevazuta la alin.
    (4) se recupereaza prin executare silita, potrivit procedurii de recuperare a creantelor bugetare, cu prioritate asupra terenului regenerat.

    Art. 33
    (1) Administratorul fondului forestier proprietate publica a statului si proprietarii de paduri au obligatia sa infiinteze fondul de conservare si regenerare a padurilor purtator de dobanda, neimpozabil, deductibil fiscal si avand regimul rezervelor fiscale. Fondul se afla la dispozitia si in contul administratorului sau al prestatorului de servicii silvice.
    (2) Fondul de conservare si regenerare a padurilor prevazut la alin. (1) se constituie din urmatoarele resurse:
    a) contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier proprietate publica a statului;
    b) contravaloarea pierderii de crestere determinate de exploatarea masei lemnoase inainte de varsta exploatabilitatii de pe terenurile scoase definitiv sau ocupate temporar din fondul forestier proprietate publica a statului;
    c) 50% din cuantumul chiriei pentru ocuparea temporara a terenurilor din fondul forestier proprietate publica a statului;
    d) contravaloarea despagubirilor pentru pagubele produse fondului forestier proprietate publica;
    e) 50% din cuantumul despagubirilor pentru pagubele produse fondului forestier proprietate privata;
    f) 15-25% din valoarea masei lemnoase autorizate spre exploatare, provenita din produse principale si accidentale I, calculata la nivelul pretului mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior; pentru padurile proprietate publica a statului, nivelul procentului anual se stabileste de Regia Nationala a Padurilor - Romsilva; pentru celelalte forme de proprietate forestiera, nivelul procentului anual se stabileste, dupa caz, de ocoalele silvice prevazute la art. 10 alin. (2). Aceasta suma se vireaza de catre cumparatorii/titularii autorizatiilor de exploatare direct in contul administratorului sau prestatorului de servicii silvice;
    g) sumele reprezentand cheltuielile de reinstalare a vegetatiei forestiere pentru terenurile ocupate temporar din fondul forestier proprietate publica a statului;
    h) sumele reprezentand contravaloarea efectelor determinate de functiile de protectie, ecologice si sociale ale padurilor;
    i) alocatii de la bugetul de stat.
    (3) Fondul de conservare si regenerare a padurilor prevazut la alin. (1) se foloseste pentru:
    a) regenerarea suprafetelor parcurse cu taieri;
    b) impadurirea terenurilor goale inregistrate in amenajamentul silvic sau a celor preluate in scopul impaduririi;
    c) reinstalarea padurii pe terenurile ocupate temporar din fondul forestier;
    d) efectuarea lucrarilor de ajutorare si de ingrijire a regenerarilor naturale si de ingrijire a culturilor tinere existente;
    e) efectuarea lucrarilor in resursele genetice forestiere inscrise in Catalogul national al materialelor forestiere de reproducere;
    f) acoperirea cheltuielilor ocazionate de refacerea padurilor afectate de calamitati;
    g) efectuarea lucrarilor de ingrijire a arboretelor tinere, degajari si curatari;
    h) cumpararea de terenuri, in conformitate cu metodologia de stabilire a echivalentei valorice a terenurilor si de calcul al obligatiilor banesti.
    (4) Alimentarea fondului de conservare si regenerare a padurilor se face la data la care resursele prevazute la alin.
    (2) devin exigibile.
    (5) Evidenta fondului de conservare si regenerare a padurilor se tine pe proprietar.
    (6) Sumele ramase disponibile din acest fond la sfarsitul anului calendaristic se reporteaza in anul urmator, cu aceeasi destinatie, cu exceptia celor prevazute la alin.
    (2) lit.
    i) .
    (7) In cazul fondului forestier proprietate privata si proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale, dupa acoperirea cheltuielilor din fondul de conservare si regenerare a padurilor pentru destinatiile prevazute la alin.
    (3) lit.a)-
    d) , sumele ramase disponibile dupa retinerea impozitului se pot restitui proprietarului, la cerere.
    (8) Lucrarile prevazute a fi finantate din fondul de conservare si regenerare a padurilor pot fi realizate si cu resurse financiare din afara acestuia.


    Capitolul IV - Asigurarea integritatii fondului forestier national


    Art. 34
    (1) Terenurile forestiere proprietate publica a statului nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate sau al vreunui dezmembramant al acestuia.
    (2) Proprietatea forestiera nu poate fi divizata sub limita de 1 ha.
    (3) In cazul in care prin deschiderea unei succesiuni, din cauza numarului de mostenitori se creeaza posibilitatea nerespectarii prevederilor alin. (2), se constituie mostenirea in favoarea unui/unor mostenitor/mostenitori, la nivelul minim prevazut in prezentul cod, cu plata de sulta de catre cel/cei in favoarea caruia/carora s-a constituit mostenirea.

    Art. 35
    Reducerea suprafetei fondului forestier national este interzisa.

    Art. 36
    (1) Prin exceptie de la prevederile art. 35, este permisa reducerea suprafetei fondului forestier national prin scoatere definitiva, pentru realizarea obiectivelor de interes national, declarate de utilitate publica, in conditiile legii.
    (2) La cerere, solicitantul terenului pe care urmeaza a fi realizate obiectivele prevazute la alin. (1) poate compensa suprafata ocupata cu terenuri echivalente ca suprafata si bonitate, caz in care nu se mai plateste contravaloarea terenului scos din fondul forestier national, dar se achita anticipat celelalte obligatii banesti.
    (3) Compensarea prevazuta la alin.
    (2) se realizeaza in echivalenta valorica, in conditiile in care suprafata terenului dat in compensare nu poate fi mai mica decat suprafata terenului care face obiectul scoaterii din fondul forestier.

    Art. 37
    (1) Pot fi scoase definitiv din fondul forestier national, doar cu conditia compensarii acestora, fara reducerea suprafetei fondului forestier si cu plata anticipata a obligatiilor banesti, numai terenurile necesare realizarii sau extinderii urmatoarelor categorii de obiective:
    a) necesare explorarii si exploatarii urmatoarelor resurse minerale: carbuni, roci utile, agregate minerale, minereuri, ape minerale, surse de energie alternativa, petrol si gaze naturale;
    b) structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, unitati de cult, obiective sociale, sportive si medicale, constructii hidrotehnice de interes local. In intelesul prezentei legi, categoria obiective sociale nu include locuintele individuale si ansamblurile rezidentiale edificate in fondul forestier proprietate publica;
    c) locuinte sau case de vacanta, numai in fondul forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice;
    d) obiective instalate in fondul forestier inainte de anul 1990, cuprinse in amenajamentele silvice in vigoare la data de 1 ianuarie 1990, la categoria "ocupatii si litigii".
    e) retele de surse de apa potabila si canalizare, retele si sisteme de comunicatii, precum si drumuri de interes judetean si local;
    f) repararea si intretinerea retelelor de transport petrol, gaze naturale si energie electrica
    (2) Amplasarea obiectivelor prevazute la alin. (1) lit.
    c) se face cu respectarea urmatoarelor conditii, care trebuie indeplinite cumulativ:
    a) constructia si terenul pe care se amplaseaza sunt proprietatea aceleiasi persoane;
    b) suprafata maxima care poate face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier, incluzand constructia, accesul si imprejmuirea, este de maximum 5% din suprafata proprietatii forestiere, dar nu mai mare de 200 m2.
    (3) Compensarea prevazuta la alin. (1) se realizeaza fizic cu un teren care are de cinci ori valoarea terenului care se scoate definitiv din fondul forestier, iar suprafata terenului dat in compensare nu poate fi mai mica decat de trei ori suprafata terenului care face obiectul scoaterii din fondul forestier.
    (4) Terenurile cu care se realizeaza compensarea prevazuta la alin. (1) trebuie sa fie numai din afara fondului forestier national, dar limitrofe acestuia, apte de a fi impadurite. In situatia in care suprafata minima a unui teren cu care se realizeaza compensarea este mai mare de 20 ha, acesta poate sa nu fie limitrof fondului forestier, dar trebuie sa fie compact. Nu se poate realiza compensarea cu terenuri situate in zona alpina si subalpina.
    (5) Pentru terenurile prevazute la alin.
    (4) sunt obligatorii inscrierea in amenajamentele silvice si asigurarea administrarii sau serviciilor silvice in termen de 30 de zile de la data aprobarii scoaterii definitive din fondul forestier, precum si impadurirea in maximum doua sezoane de vegetatie.
    (6) Nu se admite compensarea cu terenuri limitrofe perdelelor forestiere de protectie.
    (7) In judetele in care suprafata fondului forestier este sub 16% din suprafata judetului, compensarea se realizeaza numai cu terenuri din cadrul aceluiasi judet.
    (8) Terenurile scoase definitiv din fondul forestier si terenurile primite in compensare dobandesc situatia juridica a terenurilor pe care le inlocuiesc.

    Art. 38
    (1) Terenurile scoase definitiv din fondul forestier national devin proprietatea beneficiarului in momentul efectuarii operatiunii de predare-primire si dobandesc destinatia pe care acesta a solicitat-o si care i-a fost aprobata.
    (2) Se excepteaza de la prevederile art. 37 terenurile aflate in perimetrul fasiei de protectie a frontierei de stat, care fac parte din domeniul public si care, prin natura lor, sunt destinate protectiei si intretinerii liniei de frontiera.
    (3) Schimbarea destinatiei obiectivului construit pe terenul care a facut obiectul scoaterii definitive din fondul forestier national mai devreme de 5 ani determina abrogarea ordinului ministrului sau hotararii Guvernului de aprobare si aducere la starea initiala a terenului scos din fondul forestier pe cheltuiala beneficiarului aprobarii.

    Art. 39
    (1) Ocuparea temporara de terenuri din fondul forestier este permisa numai pe o perioada determinata de timp, in scopul realizarii obiectivelor din categoria celor prevazute la art. 36 si la art. 37 alin. (1) lit. a), e) si f) si cu asigurarea platii anticipate a obligatiilor banesti de catre beneficiarul aprobarii de scoatere din fondul forestier pentru obiectivul respectiv.
    (2) In raport cu durata obiectivului, perioada de timp pentru care poate fi aprobata ocuparea temporara prevazuta la alin. (1) este de maximum 10 ani, cu posibilitatea prelungirii pe perioade succesive de maximum 10 ani.
    (3) Chiria aferenta fiecarui an se plateste pana la data de 31 ianuarie a anului pentru care se datoreaza si se calculeaza conform prevederilor legale in vigoare la data de 1 ianuarie.
    (4) In cazul in care, pentru realizarea obiectivelor prevazute la art. 37 alin. (1) lit. b)-
    c) , sunt necesare si alte terenuri adiacente pentru organizarea de santier, acestea vor putea fi ocupate temporar, pe o perioada de maximum un an si in cuantum de cel mult 10% din suprafata solicitata a fi scoasa definitiv din fondul forestier.
    (5) Perioada pentru care se aproba ocuparea temporara de terenuri din fondul forestier include si perioada necesara executarii lucrarilor pentru redarea terenurilor in conditii apte de a fi impadurite.
    (6) Este interzisa aprobarea ocuparii temporare de terenuri din fondul forestier administrat/pentru care sunt asigurate serviciile silvice de catre un ocol silvic pentru operatorii economici si succesorii in drepturi ai acestora, in situatia in care acestia nu au redat circuitului silvic, in conditiile alin. (5), terenurile forestiere ocupate anterior din fondul forestier national, cu exceptia situatiilor de urgenta reglementate in conditiile legii.
    (7) Confirmarea redarii in circuitul silvic potrivit alin. (6) se realizeaza de catre seful ocolului s

    Art. 40
    Solicitarile de scoatere definitiva sau de ocupare temporara de terenuri din fondul forestier, in conditiile prevazute la art. 36-39, cu acordul proprietarului si avizate favorabil de ocolul silvic care asigura administrarea, precum si serviciile silvice, dupa caz, de Regia Nationala a Padurilor - Romsilva, in cazul terenurilor din fondul forestier proprietate publica a statului, si de subunitatile teritoriale de specialitate ale autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, se aproba de:
    a) conducatorul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, pentru suprafete de pana la 10 ha, cu posibilitatea delegarii de competenta conducatorilor subunitatilor teritoriale de specialitate ale autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, pana la suprafata de 1 ha;
    b) Guvern, la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, pentru suprafete de peste 10 ha.

    Art. 41
    (1) Pentru terenurile scoase definitiv din fondul forestier, in cazurile prevazute la art. 36 si 37, obligatiile banesti sunt urmatoarele:
    a) taxa pentru scoaterea definitiva a terenurilor din fondul forestier, care se achita anticipat emiterii aprobarii de scoatere definitiva si se depune in fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica, aflat la dispozitia autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura;
    b) contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier, care se achita proprietarului terenului pentru terenurile proprietate privata a persoanelor fizice, juridice sau proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale, iar pentru terenurile proprietate publica a statului, administratorului padurilor proprietate publica a statului, facandu-se venit la fondul de conservare si regenerare a padurilor;
    c) contravaloarea pierderii de crestere determinate de exploatarea masei lemnoase inainte de varsta exploatabilitatii tehnice, care se achita proprietarului terenului pentru terenurile proprietate privata a persoanelor fizice, juridice sau proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale, iar pentru terenurile proprietate publica a statului, administratorului padurilor proprietate publica a statului, facandu-se venit la fondul de conservare si regenerare a padurilor;
    d) contravaloarea obiectivelor dezafectate; in cazul padurilor proprietate publica a statului, aceasta se achita administratorului, iar pentru celelalte categorii de proprietate forestiera se achita proprietarului;
    e) cheltuielile de instalare a vegetatiei forestiere si de intretinere a acesteia pana la realizarea starii de masiv, numai pentru cazurile prevazute la art. 36 alin.
    (2) si la art. 37 alin. (1), sume care se depun in fondul de conservare si regenerare a padurilor.
    (2) Obligatiile banesti prevazute la alin. (1) lit.b)-
    e) se achita anticipat predarii-primirii terenului scos din fondul forestier.

    Art. 42
    (1) Pentru terenurile care se ocupa temporar din fondul forestier, in cazurile prevazute la art. 39, obligatiile banesti sunt urmatoarele:
    a) garantia, echivalenta cu taxa pentru scoaterea definitiva a terenurilor din fondul forestier cu compensare, care se achita anticipat emiterii aprobarii si se depune in fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica, fond aflat la dispozitia autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura;
    b) chiria, care se achita proprietarului, in cazul fondului forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice, respectiv al celui proprietate publica a unitatilor administrativteritoriale; pentru fondul forestier proprietate publica a statului, 50% din chirie se depune in fondul de conservare si regenerare a padurilor si 50% se achita administratorului;
    c) contravaloarea pierderii de crestere determinate de exploatarea masei lemnoase inainte de varsta exploatabilitatii tehnice, care se achita proprietarului terenului pentru terenurile proprietate privata a persoanelor fizice si juridice si proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale; pentru fondul forestier proprietate publica a statului, contravaloarea pierderii de crestere se achita administratorului, care o depune in fondul de conservare si regenerare a padurilor;
    d) valoarea obiectivelor dezafectate de pe terenurile respective; in cazul padurilor proprietate publica a statului, aceasta se achita administratorului, iar in celelalte cazuri se achita proprietarului;
    e) cheltuielile de reinstalare a vegetatiei forestiere si de intretinere a acesteia pana la realizarea starii de masiv, care se depun in fondul de conservare si regenerare a padurilor.
    (2) Obligatiile banesti prevazute la alin. (1) lit. b)-
    e) se achita anticipat predarii-primirii terenului scos din fondul forestier.

    Art. 43
    Metodologia de stabilire a echivalentei valorice a terenurilor si de calcul al obligatiilor banesti prevazute la art. 33 alin.
    (3) lit.
    h) , art. 41 si 42 se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.

    Art. 44
    Masa lemnoasa rezultata in urma defrisarii vegetatiei forestiere de pe terenurile scoase definitiv sau ocupate temporar din fondul forestier revine proprietarului, in cazul fondului forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice, respectiv proprietate publica a unitatilor administrativteritoriale, si administratorului, in cazul fondului forestier proprietate publica a statului.

    Art. 45
    (1) Administratorul padurilor proprietate publica a statului ia masuri de lichidare a enclavelor si de corectare a perimetrului padurilor prin schimburi si/sau cumparari de terenuri in numele statului, pe baza de acte autentice.
    (2) Terenurile care fac obiectul schimbului dobandesc situatia juridica si destinatia terenurilor pe care le schimba.
    (3) Metodologia de achizitionare prin cumparare, schimb sau donatie de catre stat, prin Regia Nationala a Padurilor Romsilva si ceilalti administratori ai terenurilor ce pot fi incluse in fondul forestier proprietate publica a statului, se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
    (4) La realizarea schimbului se are in vedere echivalenta valorica a terenurilor, evaluarea acestora facandu-se pe baza metodologiei prevazute la art. 43.
    (5) Statul are drept de preemptiune la cumpararea de paduri care constituie enclave in fondul forestier proprietate publica a statului sau sunt limitrofe acestuia, la pret si in conditii egale.
    (6) Vanzatorul are obligatia de a instiinta in scris administratorul padurilor proprietate publica a statului despre intentia de vanzare, acesta din urma putandu-si exercita dreptul de preemptiune in termen de 30 de zile de la instiintare.
    (7) In cazul in care administratorul padurilor proprietate publica a statului nu isi manifesta in scris intentia de cumparare, in termenul prevazut la alin. (6), vanzarea terenului este libera.
    (8) Nerespectarea de catre vanzator a obligatiei prevazute la alin.
    (6) atrage nulitatea absoluta a contractului de vanzarecumparare incheiat.

    Art. 46
    (1) Pentru realizarea schimbului de terenuri in situatiile in care unul dintre terenuri este proprietate publica a statului, schimbul trebuie sa indeplineasca cel putin una dintre urmatoarele conditii:
    a) sa conduca la eliminarea de enclave din fondul forestier proprietate publica a statului;
    b) sa determine comasarea terenurilor forestiere proprietate publica a statului;
    c) sa asigure majorarea suprafetelor impadurite din zonele deficitare in paduri.
    (2) Schimbul de terenuri prevazut la alin. (1) se initiaza de administratorul padurilor proprietate publica a statului si se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
    (3) Schimbul de terenuri se poate realiza numai in cadrul aceluiasi judet, cu exceptia cazurilor in care intra in fondul forestier terenuri cu destinatie agricola din zonele deficitare in paduri.
    (4) Schimbul se realizeaza numai cu fond forestier, cu exceptia situatiilor prevazute la alin. (1) lit.
    a) si
    c) , in care schimbul se poate face cu terenuri cu alta destinatie.

    Art. 47
    (1) Schimbarea categoriei de folosinta silvica a terenurilor cu destinatie forestiera, pe perioada de aplicare a amenajamentului silvic, in alta categorie de folosinta silvica se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
    (2) Schimbarea categoriei de folosinta silvica a terenurilor cu destinatie forestiera de la folosinta "padure" la alta categorie de folosinta silvica se face cu plata unei taxe echivalente cu taxa de scoatere definitiva din fondul forestier, care se vireaza in fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica.
    (3) Fac exceptie de la prevederile alin.
    (2) terenurile destinate constructiei de drumuri forestiere si infiintarii de pepiniere silvice.


    Capitolul V - Prevenirea si stingerea incendiilor


    Art. 48
    Proprietarii padurilor, ai perdelelor forestiere de protectie si ai terenurilor degradate pe care s-au realizat lucrari de impadurire, precum si ocoalele silvice care asigura servicii silvice sau administrarea acestora sunt obligati sa aplice si sa respecte normele specifice de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate prin ordin comun al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura si al autoritatii publice centrale pentru administratie si interne.

    Art. 49
    Prefectii, primarii, consiliile judetene si locale, unitatile autoritatilor competente ale statului in domeniul protectiei civile, al combaterii efectelor calamitatilor si dezastrelor, potrivit atributiilor legale ce le revin, au obligatia de a interveni in actiunile de prevenire si stingere a incendiilor in fondul forestier si in vegetatia forestiera din afara acestuia.

    Art. 50
    Persoanele fizice care constata incendii in padure, in perdele forestiere sau pe terenuri degradate pe care s-au realizat lucrari de impadurire sunt obligate sa le anunte imediat celei mai apropiate unitati silvice si sa participe la stingerea lor.


    Capitolul VI - Paza si protectia padurilor


    Art. 51
    (1) Proprietarii de paduri sunt obligati sa asigure paza padurii impotriva taierilor ilegale de arbori, a furturilor, a distrugerilor, a degradarilor, a pasunatului si a altor fapte pagubitoare pentru fondul forestier, in conditiile legii.
    (2) Personalul silvic care are atributii pentru paza padurilor este dotat cu armament de serviciu, in conditiile legii.
    (3) In exercitarea atributiilor de serviciu privind paza fondului forestier, in constatarea contraventiilor si a faptelor ce constituie infractiuni silvice, personalul silvic este asimilat personalului care indeplineste functii ce implica exercitiul autoritatii publice.

    Art. 52
    Unitatile de politie si jandarmerie, potrivit atributiilor ce le revin conform legii, asigura sprijin de specialitate in organizarea pazei padurilor.

    Art. 53
    (1) Se interzice pasunatul in paduri, in perdelele forestiere de protectie si in perimetrele de ameliorare a terenurilor degradate sau in alunecare.
    (2) Prin exceptie de la prevederile alin.(1), in caz de forta majora, autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura sau unitatile teritoriale de specialitate ale acesteia, dupa caz, pot aproba pasunatul in fondul forestier, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
    a) se desfasoara pe durata limitata;
    b) se practica doar in anumite perimetre ale padurii;
    c) solicitarile de aprobare apartin autoritatilor publice locale;
    d) s-a obtinut acordul proprietarului;
    e) este solicitat in cazuri temeinic justificate.
    (3) Nu poate fi aprobat pasunatul in arboretele in curs de regenerare, in plantatiile si regenerarile tinere, precum si in padurile care indeplinesc functii speciale de protectie.
    (4) In cazul padurilor proprietate publica a statului, acordul prevazut la alin.
    (2) lit.
    d) se da de administrator.
    (5) Trecerea animalelor domestice prin padure spre zonele de pasunat, adapat si adapostire se aproba de ocolul silvic, cu acordul proprietarului padurii, pe trasee delimitate si in perioade precizate; pentru padurile proprietate publica a statului, aprobarea se da de catre administrator.
    (6) Se interzice trecerea animalelor domestice prin padure in arboretele in curs de regenerare, in plantatiile si regenerarile tinere, in ariile naturale protejate de interes national, in perimetrele de ameliorare, precum si in perdelele forestiere de protectie.
    (7) Cu aprobarea ocolului silvic se permite amplasarea in mod gratuit a stupilor de albine in fondul forestier proprietate publica a statului, pe perioada pastoralului.
    (8) Cuantumul platii pentru actiunile prevazute la alin.
    (2) si
    (5) se stabileste prin intelegerea partilor.

    Art. 54
    (1) Accesul public in padure este permis numai in zone amenajate si pe trasee marcate in acest sens.
    (2) Accesul public in padure cu autovehicule, motociclete, ATV-uri sau mopede este interzis, cu exceptia activitatilor sportive, de recreere si turism, care se pot practica numai cu acordul proprietarului sau al administratorului padurilor proprietate publica a statului.

    Art. 55
    (1) Supravegherea starii de sanatate a padurilor si stabilirea lucrarilor necesare pentru prevenirea si combaterea bolilor si a daunatorilor se realizeaza prin serviciul de specialitate din cadrul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
    (2) Masurile dispuse de serviciul prevazut la alin. (1) sunt obligatorii pentru toti detinatorii de fond forestier.

    Art. 56
    Ocoalele silvice realizeaza lucrarile de depistare si prognoza a atacurilor bolilor si daunatorilor padurii, in conformitate cu normele tehnice privind protectia padurilor impotriva bolilor si daunatorilor.

    Art. 57
    (1) Lucrarile de combatere a bolilor si daunatorilor padurilor, indiferent de forma de proprietate, prin mijloace avio, se realizeaza in mod unitar sub coordonarea serviciului prevazut la art. 55.
    (2) Efectuarea celorlalte lucrari de combatere a bolilor si daunatorilor se realizeaza de ocolul silvic in care sunt necesare aceste lucrari si se suporta de proprietar, respectiv de administrator, pentru padurile proprietate publica a statului.


    Capitolul VII - Produsele specifice fondului forestier national


    Art. 58
    (1) Produsele specifice fondului forestier national sunt bunurile ce se realizeaza din acesta, respectiv produse lemnoase si nelemnoase.
    (2) Produsele lemnoase specifice fondului forestier national sunt reprezentate prin:
    a) produse principale, rezultate din taieri de regenerare a padurilor;
    b) produse secundare, rezultate din taieri de ingrijire si conducere a arboretelor;
    c) produse accidentale, rezultate in urma actiunii factorilor biotici si abiotici destabilizatori sau din defrisari de padure legal aprobate;
    d) produse de igiena, rezultate din procesul normal de eliminare naturala;
    e) alte produse: arbori si arbusti ornamentali, pomi de Craciun, rachita, puieti si diferite produse din lemn.
    (3) Produsele nelemnoase specifice fondului forestier national sunt reprezentate prin:
    a) fauna de interes cinegetic;
    b) peste din apele de munte, din crescatorii, balti si iazuri din fondul forestier;
    c) fructe de padure;
    d) seminte forestiere;
    e) ciuperci comestibile din flora spontana din cuprinsul acestuia;
    f) plante medicinale si aromatice din cuprinsul acestuia;
    g) rasina;
    h) alte produse.
    (4) Produsele padurii apartin proprietarilor sau detinatorilor acesteia, dupa caz, cu exceptia faunei de interes cinegetic si a pestelui din apele de munte.
    (5) Recoltarea si/sau achizitionarea produselor nelemnoase specifice fondului forestier se fac pe baza avizelor, a autorizatiilor si a actelor de estimare eliberate de unitatile silvice pe principiul teritorialitatii, in conformitate cu normele tehnice aprobate prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.

    Art. 59
    (1) Volumul maxim de lemn ce se poate recolta din paduri nu poate depasi posibilitatea stabilita prin amenajament silvic.
    (2) Volumul maxim de lemn ce se poate recolta anual din paduri nu poate depasi posibilitatea anuala.
    (3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), se poate depasi posibilitatea anuala cu volumul de lemn nerecoltat din anii anteriori de aplicare a amenajamentului silvic in vigoare.
    (4) Produsele accidentale se recolteaza integral.
    (5) Volumul produselor accidentale I, rezultate in urma actiunii factorilor biotici si abiotici si din defrisari legale, care apar in subunitati de gospodarire in care se reglementeaza procesul de productie lemnoasa, precum si volumul rezultat in urma taierilor ilegale in anul precedent in unitatea de productie si protectie se precompteaza din posibilitatea de produse principale.
    (6) In situatia in care volumul arboretelor puternic afectate de calamitati naturale este mai mare decat posibilitatea anuala, aceasta poate fi depasita cu aprobarea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
    (7) Volumul prevazut la alin. (6), care depaseste posibilitatea anuala, se precompteaza in anii urmatori de aplicare a amenajamentului silvic.
    (8) Precomptarea se realizeaza in cadrul aceleiasi proprietati.
    (9) Se interzice compensarea volumului de recoltat, prevazut de amenajamentul silvic din unitati amenajistice inaccesibile, cu volume echivalente din unitati amenajistice situate in zone accesibile.

    Art. 60
    (1) Produsele lemnoase ale padurii si ale vegetatiei forestiere din afara fondului forestier se recolteaza pe baza de autorizatie de exploatare eliberata de ocolul silvic.
    (2) Estimarea cantitativa si calitativa a produselor lemnoase se face prin acte de evaluare intocmite de ocoalele silvice, conform normelor tehnice silvice specifice.
    (3) Ocolul silvic care elibereaza autorizatia de exploatare are obligatia sa execute predarea spre exploatare, controlul exploatarii si reprimirea parchetelor.

    Art. 61
    Produsele nelemnoase specifice fondului forestier se recolteaza in conformitate cu normele tehnice aprobate prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.


    Capitolul VIII - Exploatarea masei lemnoase


    Art. 62
    (1) Exploatarea masei lemnoase se face dupa obtinerea autorizatiei de exploatare si predarea parchetului, cu respectarea regulilor silvice si in conformitate cu instructiunile privind termenele, modalitatile si perioadele de colectare, scoatere si transport al materialului lemnos, aprobate prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
    (2) Exploatarea masei lemnoase se face de persoane juridice atestate de autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura.
    (3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), persoanele fizice pot exploata in regie proprie un volum de maximum 20 m3/an din padurile pe care le au in proprietate.
    (4) Regulamentul de atestare a persoanelor juridice prevazute la alin.
    (2) si componenta comisiei de atestare se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, din comisie facand parte si reprezentanti ai asociatiilor patronale si profesionale din domeniu, recunoscute la nivel national.

    Art. 63
    (1) Arborii destinati taierii se inventariaza si, dupa caz, in functie de natura taierii, se marcheaza cu dispozitive speciale de marcat de catre personalul silvic imputernicit, in conformitate cu normele tehnice.
    (2) Forma si modul de utilizare a dispozitivelor speciale de marcat, precum si modul de marcare a arborilor sau a unor loturi de arbori se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.

    Art. 64
    (1) Dispozitivele speciale de marcat au regimul marcilor si al sigiliilor, iar tiparele lor se inregistreaza si se pastreaza la birourile notariale.
    (2) Operatiunile prevazute la alin. (1) sunt scutite de taxa de timbru prevazuta de lege pentru primirea in depozit la birourile notariale a inscrisurilor sau a documentelor.
    (3) Conducatorul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura poate aproba utilizarea unor dispozitive speciale de marcat care nu au regimul marcilor si al sigiliilor.

    Art. 65
    (1) La exploatarea masei lemnoase se folosesc tehnologii de recoltare, de colectare, lucrari in platforma primara si de transport al lemnului din padure care sa nu produca degradarea solului, a drumurilor forestiere si a malurilor apelor, distrugerea sau vatamarea semintisului utilizabil, precum si a arborilor nedestinati exploatarii, peste limitele admise de normele tehnice.
    (2) Titularii autorizatiilor de exploatare raspund pe toata durata exploatarii pentru prejudiciile produse in cuprinsul parchetului si drumurilor auto forestiere pe care circula.

    Art. 66
    (1) In scopul asigurarii fondurilor necesare pentru acoperirea cheltuielilor privind eventualele prejudicii de natura celor prevazute la art. 65 alin. (1), inclusiv pentru refacerea elementelor de drum forestier distruse din vina titularilor autorizatiilor de exploatare, acestia depun la ocolul silvic, anticipat emiterii autorizatiei de exploatare, o cautiune de minimum 5% din valoarea contractului.
    (2) Cuantumul cautiunii prevazute la alin. (1) se stabileste la data contractarii masei lemnoase sau a lucrarii de exploatare a lemnului.

    Art. 67
    (1) Pentru colectarea lemnului din paduri se construiesc cai de acces si instalatii pasagere, in conformitate cu instructiunile prevazute la art. 62 alin. (1).
    (2) Colectarea lemnului prin traversarea terenurilor apartinand altor proprietari se face cu plata servitutii de trecere si, dupa caz, a despagubirilor stabilite prin intelegerea partilor.


    Capitolul IX - Provenienta si circulatia materialelor lemnoase


    Art. 68
    (1) Materialele lemnoase, indiferent de provenienta lor, se transporta numai insotite de documente specifice de transport, din care sa rezulte cu certitudine legalitatea provenientei acestora.
    (2) Sunt interzise primirea spre incarcare si transportul cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase neinsotite de documentele de transport prevazute la alin. (1).

    Art. 69
    (1) Controlul circulatiei materialelor lemnoase se efectueaza de catre:
    a) personalul silvic;
    b) ofiterii si agentii de politie abilitati;
    c) personalul care exercita controlul financiar fiscal din cadrul autoritatii publice centrale pentru finante publice, precum si cel al Garzii Financiare.
    (2) Personalul prevazut la alin. (1) lit.
    b) si
    c) este obligat sa sprijine personalul silvic in actiunile de control al circulatiei materialelor lemnoase, in conditiile legii.

    Art. 70
    Materialele lemnoase gasite in circulatie fara documentele specifice de transport, cu documente specifice de transport a caror valabilitate a expirat sau care nu au inscrisa provenienta legala se confisca de personalul prevazut la art. 69 alin. (1) si se valorifica potrivit legii.

    Art. 71
    (1) Materialele lemnoase insotite de documente specifice de transport care nu sunt completate corespunzator se retin si se predau in custodie.
    (2) Custodia materialelor lemnoase se asigura de cel mai apropiat ocol silvic sau de persoane fizice ori juridice care detin spatii corespunzatoare de depozitare, cu acordul acestora.
    (3) Daca, in termenul stabilit de personalul imputernicit care a dispus retinerea sau ca urmare a hotararii judecatoresti, nu se confirma provenienta legala a materialelor lemnoase, acestea se confisca potrivit prevederilor legale.
    (4) In cazul in care s-a stabilit provenienta legala, materialele lemnoase retinute se restituie.
    (5) Materialele lemnoase confiscate conform prevederilor alin.
    (3) si ale art. 70 se restituie proprietarilor, daca acestia sunt identificati si nu sunt autorii faptelor ilegale care au condus la aplicarea sanctiunii de confiscare, sau se valorifica potrivit legii.
    (6) Cheltuielile ocazionate de retinere, custodie si transport se suporta de persoana care nu a facut dovada provenientei legale a materialelor lemnoase retinute.

    Art. 72
    (1) Se interzic primirea, depozitarea, prelucrarea, transportul si comercializarea materialelor lemnoase fara documente specifice de transport ale acestora sau cu documente din care nu rezulta cu certitudine provenienta legala a acestora.
    (2) Materialele lemnoase prevazute la alin. (1) se confisca si se valorifica potrivit legii.

    Art. 73
    Normele referitoare la provenienta, circulatia si comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spatiilor de depozitare a materialelor lemnoase si al instalatiilor de prelucrat lemn rotund se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.


    Capitolul X - Cercetarea stiintifica din silvicultura


    Art. 74
    Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura coordoneaza, organizeaza si indruma activitatea de cercetare stiintifica si dezvoltarea tehnologica din domeniu, sprijina dezvoltarea acestora si urmareste folosirea eficienta a rezultatelor obtinute, in vederea fundamentarii tehnico-stiintifice a masurilor de gospodarire a padurilor.

    Art. 75
    Cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica din domeniul silviculturii se realizeaza prin Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice care se reorganizeaza, prin hotarare a Guvernului, in Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice "Marin Dracea", in coordonarea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, ca institut national cu personalitate juridica, precum si prin alte institutii de drept public si privat care au ca obiect de activitate cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica din domeniu.

    Art. 76
    Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice "Marin Dracea" poate avea in administrare ocoale silvice si baze experimentale, potrivit legii, in care se efectueaza cercetari in vederea generalizarii rezultatelor in practica silvica.

    Art. 77
    Cercetarea stiintifica in domeniul silviculturii este finantata de la bugetul de stat, prin bugetul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, precum si din alte surse, potrivit legii.


    Capitolul XI - Dezvoltarea constiintei forestiere


    Art. 78
    (1) Autoritatea publica centrala pentru educatie impreuna cu autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura vor include la formele de invatamant obligatorii, in programele curriculare, notiuni privitoare la paduri, la conservarea acestora, precum si la rolul si importanta lor in cadrul biosferei si in viata oamenirii, in general.
    (2) Notiunile prevazute la alin. (1) se vor dezvolta diferentiat si progresiv, in functie de forma de invatamant.

    Art. 79
    Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura are obligatia realizarii actiunilor specifice, prin cai si mijloace adecvate, pentru urmatoarele scopuri:
    a) formarea constiintei forestiere;
    b) crearea unui minimum de cunostinte profesionale la proprietarii de paduri.

    Art. 80
    (1) Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura infiinteaza Centrul National pentru Perfectionare in Silvicultura.
    (2) Regulamentul de organizare si functionare a centrului prevazut la alin. (1) se va stabili prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.

    Art. 81
    (1) In perioada 15 martie-15 aprilie a fiecarui an, autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura organizeaza "Luna plantarii arborilor".
    (2) Luna plantarii arborilor se organizeaza cu participarea consiliilor judetene, a prefecturilor, a primariilor, a inspectoratelor scolare teritoriale, a institutiilor confesionale, a unitatilor militare, precum si a altor institutii cu caracter public.
    (3) Cu prilejul organizarii manifestarilor prevazute la alin. (1), autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, prin unitatile aflate in subordinea, in coordonarea sau sub autoritatea acesteia, va pune la dispozitia celor interesati materialul saditor si logistica necesara.
    (4) In perioada prevazuta la alin. (1), autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, administratorii padurilor proprietate publica a statului si ocoalele silvice private sunt obligati sa desfasoare actiuni publice de popularizare si educare privind rolul si importanta padurii si activitati practice de realizare de plantatii forestiere, intretinerea si conducerea arboretelor.

    Art. 82
    Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura sprijina initiativa si actiunile institutiilor publice, ale mass-media si ale organizatiilor neguvernamentale referitoare la apararea, dezvoltarea si gospodarirea padurilor.


    Capitolul XII - Accesibilizarea padurilor


    Art. 83
    (1) Marirea gradului de accesibilizare a fondului forestier constituie o conditie de baza a gestionarii durabile a padurilor.
    (2) Drumurile forestiere sunt cai de transport tehnologic, de utilitate privata, utilizate pentru: gospodarirea padurilor, desfasurarea activitatilor de vanatoare si pescuit sportiv, interventii in caz de avarii, calamitati sau dezastre, fiind inchise circulatiei publice, cu exceptia activitatilor sportive, de recreere si turism care se pot practica numai cu acordul proprietarului, iar in cazul padurilor proprietate publica a statului, cu acordul administratorului acestora.
    (3) Conditiile de acces se afiseaza pe indicatoare specifice, la intrarea pe drumul forestier.
    (4) Pentru construirea drumurilor forestiere nu este necesara obtinerea autorizatiei de construire.

    Art. 84
    Executia drumurilor forestiere se aproba pe baza avizelor acordate de autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, dupa cum urmeaza:
    a) pentru drumurile forestiere care se realizeaza in padurile proprietate publica a statului, de administratorul acestora;
    b) pentru drumurile forestiere care se realizeaza in padurile proprietate publica si privata a unitatilor administrativ-teritoriale, de unitatea administrativ-teritoriala proprietara a terenului;
    c) pentru drumurile forestiere care se realizeaza in padurile proprietate privata a persoanelor fizice si juridice, de proprietar.

    Art. 85
    (1) Proiectarea si constructia drumurilor forestiere se realizeaza pe baza principiilor care respecta incadrarea in peisaj si nu afecteaza calitatea apei, a solului si a habitatelor.
    (2) Proiectarea de drumuri forestiere se realizeaza de persoane fizice sau juridice atestate de o comisie infiintata in acest scop.
    (3) Metodologia, criteriile de atestare si comisia de atestare se stabilesc prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, cu consultarea asociatiilor profesionale de profil.
    (4) Comisia de atestare este compusa din specialisti din cadrul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, specialisti in cercetare, proiectare si in constructia de drumuri forestiere, specialisti din invatamantul superior de profil si reprezentanti ai asociatiilor patronale-profesionale recunoscute la nivel national.
    (5) Activitatile de proiectare si de construire a drumurilor forestiere se desfasoara in conformitate cu ghidurile de bune practici si cu normativele aprobate de autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura.
    (6) Studiile de fezabilitate pentru dezvoltarea retelei de drumuri forestiere se realizeaza in corelare cu cele pentru lucrarile de corectare a torentilor.
    (7) Supravegherea si controlul executiei drumurilor forestiere revin proiectantului, beneficiarului si autoritatilor de la care s-au obtinut avizele.
    (8) Receptia lucrarilor privind drumurile forestiere se efectueaza de beneficiar si de reprezentanti ai autoritatilor de la care s-au obtinut avizele, in prezenta reprezentantilor proiectantului si ai constructorului.

    Art. 86
    Lucrarile de corectare a torentilor si intretinerea investitiilor efectuate pentru corectarea torentilor in fondul forestier se realizeaza cu fonduri publice, in conformitate cu prevederile Strategiei nationale pentru dezvoltarea fondului forestier national si ale Strategiei nationale de management al riscului la inundatii.

    Art. 87
    Intretinerea si repararea drumurilor forestiere sunt in sarcina proprietarului, respectiv a administratorului, pentru drumurile forestiere aflate in fondul forestier proprietate publica a statului, cu respectarea normativelor sau a ghidurilor de bune practici aprobate prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.


    Titlul IV - Dezvoltarea durabila a fondului forestier national



    Capitolul I - Dezvoltarea fondului forestier national


    Art. 88
    (1) Dezvoltarea fondului forestier si extinderea suprafetelor de padure constituie o obligatie si o prioritate nationala, in vederea asigurarii echilibrului ecologic la nivel local, national si global si se realizeaza prin Programul national de impadurire.
    (2) Programul national de impadurire prevazut la alin. (1) se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
    (3) Realizarea Programului national de impadurire prevazut la alin. (1) se face prin lucrari de impadurire a terenurilor din afara fondului forestier national si a terenurilor cu destinatie agricola, in vederea imbunatatirii conditiilor de mediu si a optimizarii peisajului, a asigurarii si cresterii recoltelor agricole, a prevenirii si combaterii eroziunii solului, a protejarii cailor de comunicatie, a digurilor si a malurilor, a localitatilor si a obiectivelor economice, sociale si strategice, urmarindu-se impadurirea unor terenuri cu alta destinatie decat cea silvica, in suprafata de 2 milioane ha, pana in anul 2035.

    Art. 89
    (1) Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura realizeaza continuu si actualizeaza periodic, la fiecare 5 ani, inventarul forestier national, denumit in continuare I.F.N., aliniat la standardele Uniunii Europene, in scopul obtinerii de informatii actualizate despre starea si evolutia vegetatiei forestiere de pe intreg teritoriul tarii.
    (2) Metodologia de inventariere statistica a tuturor resurselor forestiere din Romania, pe baza careia se realizeaza I.F.N., se aproba de conducatorul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.

    Art. 90
    (1) Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura asigura realizarea cu continuitate a Sistemului national al perdelelor forestiere de protectie, potrivit legii.
    (2) Realizarea Sistemului national al perdelelor forestiere de protectie constituie obiectiv de utilitate publica.
    (3) Este obligatorie administrarea perdelelor forestiere de protectie prin ocoalele silvice prevazute la art. 10 alin.
    (2) lit. a).
    (4) Finantarea actiunilor prevazute la alin.
    (3) se realizeaza de la bugetul de stat, prin bugetul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, pe baza unei metodologii aprobate prin ordin comun al conducatorului acesteia si al conducatorului autoritatii publice centrale pentru finante.

    Art. 91
    Finantarea Programului national de impadurire prevazut la art. 88 si a Sistemului national al perdelelor forestiere de protectie prevazut la art. 90 se face din fondul de ameliorare a fondului funciar, fondul de conservare si regenerare a padurilor, alocatii de la bugetul de stat si din alte fonduri prevazute de lege.


    Capitolul II - Forme asociative ale proprietarilor de paduri


    Art. 92
    (1) Persoanele fizice si/sau juridice care au in proprietate terenuri forestiere se pot constitui in asociatii, potrivit legii.
    (2) Principiile care stau la baza constituirii asociatiilor prevazute la alin. (1) sunt urmatoarele:
    a) libera asociere;
    b) respectarea regimului silvic;
    c) gospodarirea durabila a padurilor.
    (3) Infiintarea asociatiilor de proprietari de paduri se face in vederea realizarii obiectivelor de ordin economic, ecologic si de management durabil al padurilor, urmarindu-se:
    a) consolidarea proprietatii;
    b) comercializarea in conditii de profitabilitate a produselor fondului forestier;
    c) crearea de ocoale silvice proprii;
    d) cresterea capacitatii de absorbtie a fondurilor interne si externe;
    e) reprezentarea drepturilor proprietarilor in raport cu autoritatile.

    Art. 93
    Asociatiile de proprietari de paduri se infiinteaza potrivit prevederilor art. 92 alin. (1) si functioneaza in conformitate cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 246/2005.

    Art. 94
    (1) Pentru a beneficia de sprijin conform legii, asociatiile de proprietari de paduri si formele asociative prevazute la art. 92 alin. (1) trebuie sa se inscrie in Registrul national al asociatiilor de proprietari de paduri, tinut la nivelul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
    (2) Continutul, modelul si procedura de inscriere in Registrul national al asociatiilor de proprietari de paduri se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.

    Art. 95
    (1) Obstile de mosneni in devalmasie, obstile de mosneni in indiviziune, obstile razesesti nedivizate, composesoratele, padurile graniceresti, padurile urbariale, comunele politice, alte comunitati si forme asociative cu diferite denumiri, existente anterior anului 1948, fac parte din tezaurul istoric al Romaniei.
    (2) Proprietatea formelor asociative prevazute la alin. (1) este garantata, indivizibila si inalienabila.
    (3) Formele asociative prevazute la alin. (1), rezultat al manifestarii vointei comunitatilor locale, sunt persoane juridice; organizarea si functionarea acestora se vor reglementa prin lege speciala.

    Art. 96
    Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura sprijina constituirea si dezvoltarea asociatiilor de proprietari de paduri si a formelor asociative, prin bugetul sau.


    Capitolul III - Modalitati de sprijin pentru dezvoltarea durabila a padurilor


    Art. 97
    (1) In scopul gestionarii durabile a fondului forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice si a celui proprietate publica si privata a unitatilor administrativteritoriale, statul aloca anual de la buget, prin bugetul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, sume pentru:
    a) asigurarea integrala de la bugetul de stat a costurilor administrarii, precum si a serviciilor silvice pentru fondul forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice, daca suprafata proprietatii forestiere este mai mica sau egala cu 30 ha, indiferent daca aceasta este sau nu este cuprinsa intr-o asociatie; plata se face catre ocolul silvic care asigura administrarea sau serviciile silvice, dupa caz;
    b) acordarea unor compensatii reprezentand contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recolteaza, datorita functiilor de protectie stabilite prin amenajamente silvice care determina restrictii in recoltarea de masa lemnoasa;
    c) asigurarea diferentei dintre sumele necesare pentru finantarea integrala a lucrarilor prevazute la art. 33 alin.
    (3) lit. a)-
    d) si sumele calculate la nivelul maxim in fondul de conservare si regenerare a padurilor;
    d) contravaloarea lucrarilor de combatere a bolilor si daunatorilor prevazute la art. 57 alin. (1), numai pentru fondul forestier proprietate privata a persoanelor fizice si juridice, daca suprafata proprietatii forestiere este mai mica sau egala cu 30 ha, indiferent daca aceasta este sau nu este cuprinsa intr-o asociatie;
    e) refacerea padurilor si a cailor forestiere de transport afectate de calamitati naturale sau de incendii cu autor necunoscut, daca sumele constituite la nivelul maxim din fondul de conservare si regenerare a padurilor sunt insuficiente;
    f) sprijinirea infiintarii si dezvoltarii asociatiilor de proprietari de paduri;
    g) punerea la dispozitia proprietarilor de paduri a materialelor de educatie forestiera privind ocrotirea si conservarea padurilor.
    (2) Pentru gestionarea durabila a fondului forestier proprietate publica a statului se aloca administratorului acestuia, prin bugetul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, sume pentru refacerea cailor forestiere de transport afectate de calamitati naturale.

    Art. 98
    Sumele prevazute la art. 97 alin. (1) lit. a),
    c) ,
    d) si
    e) se pun la dispozitia ocolului silvic care asigura serviciile silvice, cele prevazute la art. 97 alin. (1) lit. b),
    f) si
    g) si la art. 101 se pun la dispozitia proprietarilor, iar cele prevazute la art. 21 alin.
    (4) se pun la dispozitia structurilor teritoriale de specialitate ale autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.

    Art. 99
    (1) Normele metodologice de acordare, utilizare si control al sumelor anuale prevazute la art. 98 se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentului cod.
    (2) Prin normele metodologice prevazute la alin. (1) se aproba si procedura de realizare a serviciilor silvice si de efectuare a controalelor de fond.

    Art. 100
    Realizarea cadastrului aferent fondului forestier national, a I.F.N., a monitoringului sol-vegetatie forestiera este finantata anual de la bugetul de stat, prin bugetul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.

    Art. 101
    (1) Persoanele fizice sau juridice care sunt de acord si pe ale caror terenuri agricole se infiinteaza perdele forestiere de protectie raman in continuare proprietari pe terenul respectiv si pe padurea astfel infiintata si primesc anual, pana la inchiderea starii de masiv, o compensatie a pierderii de venit in cuantum de 10 ori pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, stabilit in conditiile legii, la hectar, corespunzator suprafetei efectiv ocupate de perdelele forestiere de protectie.
    (2) In termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentului cod, autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura elaboreaza metodologia de acordare a compensatiei prevazute la alin. (1), pe care o aproba prin ordin al conducatorului acesteia.
    (3) Plata compensatiei prevazute la alin. (1) se face din:
    a) fondul de ameliorare a fondului funciar, constituit potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
    b) alocatii de la bugetul de stat;
    c) alte surse prevazute de lege.
    (4) Persoanele juridice care au concesionate terenuri proprietate publica a statului cu alta destinatie decat cea forestiera, in conditiile legii, pe care se realizeaza perdele forestiere de protectie, sunt scutite de la plata redeventei aferente suprafetei ocupate de perdelele forestiere.


    Titlul V - Controlul aplicarii si respectarii regimului silvic


    Art. 102
    Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura organizeaza si realizeaza prin personalul propriu imputernicit si prin personalul imputernicit de la structurile teritoriale de specialitate ale autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura:
    a) controlul aplicarii si respectarii regimului silvic in fondul forestier national;
    b) controlul modului in care se aplica si se respecta normele specifice in vegetatia forestiera din afara fondului forestier;
    c) controlul circulatiei materialelor lemnoase, al instalatiilor de prelucrat si al spatiilor de depozitare a materialelor lemnoase;
    d) controlul circulatiei produselor nelemnoase din fondul forestier national.

    Art. 103
    (1) Detinatorii de fond forestier si de vegetatie forestiera din afara fondului forestier, inclusiv ocoalele silvice, sunt obligati sa permita accesul personalului silvic imputernicit pentru controlul respectarii regimului silvic sau a normelor tehnice specifice, dupa caz, dupa instiintarea prealabila a acestora.
    (2) Personalul silvic imputernicit pentru controlul respectarii regimului silvic are dreptul sa patrunda pe proprietatile forestiere in vederea indeplinirii sarcinilor de serviciu.


    Titlul VI - Raspunderi si sanctiuni


    Art. 104
    Incalcarea prevederilor prezentului cod atrage, dupa caz, raspunderea disciplinara, materiala, civila, contraventionala sau penala, potrivit legii.

    Art. 105
    (1) Prejudiciul adus padurii, denumit in continuare prejudiciu, indiferent de natura juridica a proprietatii si de suprafata padurii avuta in proprietate, se evalueaza potrivit legii.
    (2) Valoarea prejudiciilor din padurile incadrate prin amenajamentul silvic in grupa I functionala, din perdelele forestiere de protectie si din jnepenisuri se stabileste prin multiplicarea de doua ori a valorii obtinute potrivit legii.
    (3) In situatiile in care prejudiciul evaluat potrivit prevederilor alin. (1) si
    (2) nu a fost recuperat de ocolul silvic care asigura serviciile silvice sau administrarea padurii, acesta se recupereaza de autoritatea publica centrala pentru finante publice, ca reprezentant al statului roman.
    (4) Prejudiciul prevazut la alin. (1) se evalueaza de personalul silvic imputernicit potrivit legii.
    (5) Sumele reprezentand contravaloarea prejudiciului care se recupereaza se distribuie in conformitate cu prevederile legale in vigoare.

    Art. 106
    (1) Reducerea suprafetei fondului forestier national fara respectarea dispozitiilor art. 36 si 37 constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda.
    (2) Cu pedeapsa prevazuta la alin.(1) se sanctioneaza si schimbarea destinatiei obiectivului pentru care s-a obtinut aprobarea de scoatere din fondul forestier national sau de ocupare a fondului forestier national, daca schimbarea destinatiei se produce in termen de 5 ani de la aprobarea scoaterii din fondul forestier.
    (3) Autorul faptelor prevazute la alin.(1) si
    (2) este obligat sa elibereze terenul forestier de orice constructii sau instalatii amplasate ilegal.
    (4) Reinstalarea vegetatiei forestiere se executa, pe cheltuiala autorului faptelor prevazute la alin.(1) si (2), de catre ocolul silvic care realizeaza serviciile silvice sau administrarea padurii respective, pe amplasamentul care face obiectul infractiunii.

    Art. 107
    Ocuparea fara drept, in intregime sau in parte, a unor suprafete din fondul forestier national constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.

    Art. 108
    (1) Taierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din radacini, fara drept, de arbori, puieti sau lastari din fondul forestier national si din vegetatia forestiera situata pe terenuri din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, constituie infractiune silvica si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
    a) cu inchisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amenda, daca valoarea prejudiciului produs este de cel putin 5 ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior la data constatarii faptei;
    b) cu inchisoare de la 6 luni la 4 ani, daca valoarea prejudiciului produs este mai mica decat limita prevazuta la lit. a), dar fapta a fost savarsita de cel putin doua ori in interval de un an, iar valoarea cumulata a prejudiciului produs depaseste limita prevazuta la lit. a);
    c) cu inchisoare de la 2 ani la 6 ani, daca valoarea prejudiciului produs este de cel putin 20 de ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior la data constatarii faptei;
    d) cu inchisoare de la 4 ani la 16 ani, daca valoarea prejudiciului produs este de cel putin 50 de ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, la data constatarii faptei.
    (2) Maximul pedepselor prevazute la alin.(1) se majoreaza cu 3 ani, in cazul in care faptele au fost savarsite in urmatoarele imprejurari:
    a) de doua sau mai multe persoane impreuna;
    b) de o persoana avand asupra sa o arma sau o substanta narcotica ori paralizanta;
    c) in timpul noptii;
    d) in padurea situata in arii naturale protejate de interes national.
    (3) In cazul in care infractiunile prevazute la alin.(1) au fost savarsite cu stirea sau cu acordul personalului silvic, nivelul minim valoric al prejudiciului pentru calificarea faptei ca infractiune silvica se stabileste la o valoare de 2,5 ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior la data constatarii faptei.
    (4) Tentativa se pedepseste.

    Art. 109
    (1) Pasunatul in padurile sau in suprafetele de padure in care acesta este interzis constituie infractiune silvica si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
    a) cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda, daca valoarea prejudiciului este de cel putin 5 ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior la data constatarii faptei;
    b) cu inchisoare de la un an la 5 ani sau cu amenda, daca valoarea prejudiciului este de cel putin 20 de ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior la data constatarii faptei;
    c) cu inchisoare de la 2 ani la 7 ani sau cu amenda, daca valoarea prejudiciului este de cel putin 50 de ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior la data constatarii faptei.
    (2) Maximul pedepselor prevazute la alin.(1) se majoreaza cu 3 ani in cazul in care faptele au fost savarsite in urmatoarele imprejurari:
    a) in timpul noptii;
    b) in padurea situata in arii naturale protejate de interes national.

    Art. 110
    (1) Furtul de arbori doborati sau rupti de fenomene naturale ori de arbori, puieti sau lastari care au fost taiati ori scosi din radacini, din paduri, perdele forestiere de protectie, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrari de impadurire si din vegetatia forestiera din afara fondului forestier national, precum si al oricaror altor produse specifice ale fondului forestier national constituie infractiune si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
    a) cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda, daca valoarea materialului lemnos sustras este de 5 pana la 20 de ori inclusiv mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior;
    b) cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani, daca fapta a fost savarsita de cel putin doua ori in interval de un an, iar valoarea cumulata a materialului lemnos depaseste valoarea prevazuta la lit.a);
    c) cu inchisoare de la 2 ani la 6 ani, daca valoarea materialului lemnos sustras este de peste 20 pana la 50 de ori inclusiv mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior;
    d) cu inchisoare de la 4 ani la 16 ani, daca valoarea materialului lemnos sustras depaseste de 50 de ori pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior.
    (2) Maximul pedepselor prevazute la alin.(1) se majoreaza cu 3 ani in cazul in care faptele au fost savarsite in urmatoarele imprejurari:
    a) de doua sau mai multe persoane impreuna;
    b) de o persoana avand asupra sa o arma sau o substanta narcotica ori paralizanta;
    c) in timpul noptii;
    d) in padurea situata in arii naturale protejate de interes national.

    Art. 111
    (1) Distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare prin incendiere a padurilor, a perdelelor forestiere de protectie, a vegetatiei forestiere din terenurile degradate ameliorate prin impaduriri, a jnepenisurilor si a vegetatiei forestiere din afara fondului forestier national, de catre proprietari, detinatori, administratori sau de orice alta persoana, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda.
    (2) Daca fapta prevazuta la alin.(1) a avut ca urmare producerea unui dezastru, se pedepseste cu detentie pe viata sau cu inchisoare de la 15 ani la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

    Art. 112
    Constituie infractiune silvica si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda folosirea fara drept sau contrar reglementarilor specifice in vigoare a dispozitivelor speciale de marcat care a avut drept consecinta producerea unui prejudiciu cu o valoare de 5 ori mai mare decat pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior.

    Art. 113
    Falsificarea dispozitivelor speciale de marcat constituie infractiune silvica si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 5 ani.

    Art. 114
    Nerespectarea obligatiei prevazute la art. 30 alin.(1) constituie infractiune silvica si se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda.

    Art. 115
    Maximul special al pedepselor se majoreaza cu 2 ani in cazurile in care infractiunile prevazute la art. 106-113 sunt savarsite de personal silvic.

    Art. 116
    Materialul lemnos rezultat din savarsirea infractiunilor se confisca si se valorifica potrivit legii.

    Art. 117
    Pe langa organele de urmarire penala sunt competente sa constate faptele prevazute la art. 106-113 personalul silvic din cadrul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura si al structurilor sale teritoriale cu specific silvic, personalul silvic din cadrul Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva si al structurilor sale teritoriale, personalul silvic din cadrul ocoalelor silvice private autorizate, precum si personalul imputernicit din cadrul Jandarmeriei Romane.

    Art. 118
    (1) Personalul silvic prevazut la art. 117 are competenta sa identifice si sa inventarieze, in locurile unde se afla, materialele lemnoase provenite din savarsirea unor fapte ce pot fi calificate ca infractiuni silvice.
    (2) Materialele lemnoase prevazute la alin.(1) se retin de personalul silvic imputernicit sa constate aceste fapte.
    (3) Procedura de retinere prevazuta la alin.
    (2) se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.

    Art. 119
    (1) In cazul constatarii prejudiciilor produse prin fapte ce pot fi calificate ca infractiuni, persoana care are calitatea sa le constate depune actul de constatare la unitatea sau la institutia in care isi desfasoara activitatea.
    (2) Conducatorul unitatii sau al institutiei prevazute la alin.(1) transmite actul de constatare la parchetul de pe langa instanta competenta din punct de vedere material si teritorial.

    Art. 120
    Faptele prevazute la art. 106-113 prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, indiferent de modul si de mijloacele de savarsire a faptei, de scopul urmarit, de imprejurarile in care fapta a fost comisa, de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce, precum si de persoana si de conduita faptuitorului.

    Art. 121
    Prevederile prezentului titlu se completeaza cu dispozitiile Codului penal si ale Codului de procedura penala.


    Titlul VII - Dispozitii tranzitorii si finale


    Art. 122
    (1) Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura elaboreaza, in termen de 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentului cod, normele, regulamentele, instructiunile si ghidurile de bune practici si le aproba prin ordin al conducatorului acesteia, exercitand si controlul aplicarii lor.
    (2) Pana la elaborarea si aprobarea actelor normative prevazute la alin. (1) se aplica normele, regulamentele si instructiunile aflate in vigoare la data intrarii in vigoare a prezentului cod.

    Art. 123
    Pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior se stabileste anual, prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.

    Art. 124
    Regulamentul de paza a fondului forestier se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.

    Art. 125
    (1) Stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice se reglementeaza prin lege speciala, in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentului cod.
    (2) Pana la intrarea in vigoare a legii speciale prevazute la alin.(1) se aplica prevederile referitoare la contraventiile silvice din Ordonanta Guvernului nr.96/1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului forestier national, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.139/2005 privind administrarea padurilor din Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 38/2006, cu modificarile ulterioare, si din Legea nr. 31/2000 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice, cu modificarile si completarile ulterioare.

    Art. 126
    Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura prezinta anual Guvernului raportul privind starea padurilor.

    Art. 127
    (1) Personalul silvic de toate gradele este obligat sa poarte, in exercitiul atributiilor de serviciu, uniforma si insemnele distinctive stabilite prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
    (2) Uniforma si insemnele prevazute la alin.(1) se asigura gratuit de angajator, fara a fi impozitate, iar pentru personalul silvic din cadrul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura se asigura gratuit, prin bugetul acesteia.
    (3) Gradele profesionale, drepturile si indatoririle personalului silvic se stabilesc prin statutul personalului silvic, aprobat prin lege speciala.
    (4) Indemnizatiile aferente gradelor profesionale pentru personalul silvic din cadrul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura si subunitatile teritoriale ale acesteia se stabilesc prin hotarare a Guvernului, in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentului cod.
    (5) Personalul silvic din cadrul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura, al subunitatilor teritoriale ale acesteia, al ocoalelor silvice, al structurilor silvice de rang superior si al Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva beneficiaza de un spor de risc de 25% din salariul de baza.
    (6) Inginerii silvici cu pregatire superioara de lunga durata, cu cel putin 3 ani vechime in domeniul silviculturii, sunt autorizati sa execute masuratori topografice.
    (7) Inginerii silvici cu pregatire superioara de lunga durata, cu tema de doctorat in domeniul masuratorilor terestre sau avand cel putin 5 semestre de studiu in domeniul masuratorilor terestre, pot sa efectueze lucrari de geodezie.
    (8) 20% din cuantumul amenzilor incasate si 35% din contravaloarea materialelor lemnoase confiscate raman la dispozitia persoanei juridice in structura careia isi desfasoara activitatea personalul silvic care a aplicat amenda sau a realizat confiscarea.
    (9) Sumele prevazute la alin.
    (8) se utilizeaza de fiecare persoana juridica, dupa cum urmeaza:
    a) pentru premierea personalului silvic care isi desfasoara activitatea in cadrul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura si al structurilor teritoriale silvice ale acesteia;
    b) 50% pentru premierea personalului silvic din cadrul Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva si ocoalelor silvice private, iar 50% pentru investitii legate de paza fondului forestier si sustinerea financiara a unor actiuni in instanta initiate de persoana juridica.

    Art. 128
    (1) La data intrarii in vigoare a prezentului cod se interzice efectuarea de studii sumare de amenajare si de transformare a pasunilor impadurite.
    (2) Studiile de transformare a pasunilor impadurite si amenajamentele silvice, aprobate pana la data intrarii in vigoare a prezentului cod, raman valabile pana la intocmirea amenajamentului silvic in conditiile prezentului cod, dar nu mai tarziu de expirarea valabilitatii acestora.
    (3) Studiile sumare de amenajare aprobate raman in vigoare pana la data intocmirii amenajamentului silvic, in conditiile prezentului cod.
    (4) Dupa data intrarii in vigoare a prezentului cod, pe terenurile forestiere retrocedate ca urmare a aplicarii prevederilor legilor funciare, ocoalele silvice realizeaza lucrarile prevazute in amenajamentele silvice in vigoare.

    Art. 129
    La data intrarii in vigoare a prezentului cod sunt interzise punerea in valoare si autorizarea spre exploatare de masa lemnoasa din paduri pentru care nu sunt asigurate serviciile silvice, in conditiile prezentului cod.

    Art. 130
    Pana la elaborarea metodologiei prevazute la art. 43 se aplica metodologia in vigoare la data intrarii in vigoare a prezentului cod.

    Art. 131
    (1) Ocoalele silvice prevazute la art. 10 alin.(2), infiintate pana la data intrarii in vigoare a prezentului cod, sunt obligate sa se inscrie in Registrul national al administratorilor de paduri si al ocoalelor silvice, in termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentului cod, si sunt continuatoarele in drepturi ale vechilor persoane juridice.
    (2) Persoanele juridice prevazute la alin.(1) se radiaza din Registrul comertului, respectiv din Registrul asociatiilor si fundatiilor, in temeiul autorizatiei emise conform prevederilor prezentei legi, pe baza normelor metodologice aprobate prin ordin comun al ministrului justitiei si al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale.
    (3) Autorizatiile de functionare ale ocoalelor silvice private eliberate anterior intrarii in vigoare a prezentului cod sunt valabile 12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentului cod.

    Art. 132
    (1) Prelucrarea lemnului rotund in instalatii si/sau utilaje apartinand persoanelor juridice se realizeaza numai dupa autorizarea persoanei juridice si a fiecarei instalatii si/sau utilaj de o comisie constituita de autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura si dupa inregistrarea acesteia in Registrul instalatiilor si/sau al utilajelor de prelucrat lemn rotund, tinut la nivelul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
    (2) Prelucrarea lemnului rotund in instalatii si/sau cu utilaje apartinand persoanelor fizice se realizeaza dupa inregistrarea persoanei fizice in Registrul instalatiilor si/sau al utilajelor de prelucrat lemn rotund, tinut la nivelul subunitatilor teritoriale ale autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.
    (3) Procedura si criteriile de inregistrare si autorizare a persoanelor si instalatiilor prevazute la alin.(1) si
    (2) se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.

    Art. 133
    (1) Pentru fondul forestier proprietate publica a statului nu se platesc taxe si impozite.
    (2) Pentru cladirile amplasate in fondul forestier se platesc taxele si impozitele prevazute de lege.

    Art. 134
    Regia Nationala a Padurilor - Romsilva poate utiliza fondul forestier proprietate publica a statului, pe care il administreaza in scopurile prevazute la art. 11 alin.
    (4) si (5), potrivit metodologiei aprobate prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura.

    Art. 135
    (1) Pana la punerea in posesie a terenurilor forestiere in temeiul legilor funciare, Regia Nationala a Padurilor Romsilva are obligatia sa execute lucrarile tehnice silvice conform amenajamentelor silvice si reglementarilor impuse de regimul silvic, acordand proprietarilor profitul rezultat din valorificarea masei lemnoase respective.
    (2) Profitul rezultat se acorda in bani sau in natura, la cererea proprietarilor, pentru perioada dintre validare si punerea in posesie.
    (3) Serviciile de paza si protectie a vegetatiei forestiere de pe terenurile retrocedate se asigura, in conditiile legii, de ocoalele silvice din structura Regiei Nationale a Padurilor Romsilva si dupa punerea in posesie a proprietarilor de terenuri forestiere, persoane fizice si juridice, pana la formarea de catre acestia a structurilor proprii de administrare/prestari de servicii silvice ori pana la incheierea contractelor de administrare/ prestari de servicii silvice cu un ocol silvic existent, dar nu mai mult de 180 de zile de la data intocmirii procesului-verbal de punere in posesie.
    (4) Contravaloarea serviciilor prevazute la alin.
    (3) se suporta de la bugetul de stat.

    Art. 136
    (1) Regia Nationala a Padurilor - Romsilva plateste administratorului sau ocolului silvic care asigura serviciile silvice pentru padurea retrocedata sumele din fondul de conservare si regenerare a padurilor aferente valorii masei lemnoase recoltate prin taieri rase, definitive sau accidentale I, reactualizate la data punerii in posesie, diminuate cu sumele cheltuite pentru regenerare pana la data punerii in posesie, dupa caz.
    (2) Sumele prevazute la alin.(1) se platesc pentru suprafetele de padure neregenerate, indiferent de data punerii in posesie, si nu pot fi mai mici decat sumele necesare impaduririi si efectuarii lucrarilor de intretinere pana la realizarea starii de masiv, in termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentului cod.

    Art. 137
    Padurile, altele decat cele proprietate publica a statului, incadrate prin amenajamentele silvice in grupa I functionala, precum si cele cu varsta de pana la 20 de ani sunt scutite de taxe si impozite.

    Art. 138
    Legislatia subsecventa Legii nr. 26/1996 Codul silvic, Ordonantei Guvernului nr.96/1998, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.139/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 38/2006, cu modificarile ulterioare, ramane in vigoare pana la elaborarea legislatiei in conditiile prezentului cod.

    Art. 139
    La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga:
    a) Legea nr. 26/1996 - Codul silvic, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.93 din 8 mai 1996, cu modificarile si completarile ulterioare;
    b) Ordonanta Guvernului nr.96/1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului forestier national, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.122 din 26 februarie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare;
    c) Ordonanta Guvernului nr.81/1998 privind unele masuri pentru ameliorarea prin impadurire a terenurilor degradate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.313 din 27 august 1998, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 107/1999;
    d) art. 4-9 din Hotararea Guvernului nr.954/2002 privind aprobarea Regulamentului pentru stabilirea modalitatilor concrete de gospodarire a padurilor si de repartizare a resurselor materiale si a surselor financiare cuvenite persoanelor fizice si juridice pentru padurile pe care le au in proprietate si pe care le administreaza prin structuri silvice de stat, pe baza contractuala, precum si a obligatiilor acestora, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.686 din 17 septembrie 2002, cu modificarile ulterioare;
    e) Legea nr. 545/2002 privind trecerea unor terenuri forestiere in administrarea Regiei Autonome "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat", publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.726 din 4 octombrie 2002;
    f) Ordonanta Guvernului nr.77/2004 pentru stimularea asocierii proprietarilor de paduri private in scopul gospodaririi durabile a acestora, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.791 din 27 august 2004, aprobata cu modificari prin Legea nr. 515/2004, cu modificarile ulterioare;
    g) Ordonanta Guvernului nr.82/2004 privind masurile necesare pentru accesibilizarea fondului forestier prin construirea de drumuri forestiere, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.796 din 27 august 2004, aprobata cu modificari prin Legea nr. 514/2004;
    h) art. 5 alin.
    (2) din Ordonanta Guvernului nr.81/2004 privind infiintarea, organizarea si functionarea crescatoriilor de vanat si a complexurilor de vanatoare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.795 din 27 august 2004, aprobata cu modificari prin Legea nr. 486/2004;
    i) art. 1-9, art. 11-16 si art. 18 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.139/2005 privind administrarea padurilor din Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.939 din 20 octombrie 2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 38/2006, cu modificarile ulterioare;
    j) orice alta dispozitie contrara prevederilor prezentului cod. Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.


    ANEXA - DEFINITII


    1. Administrarea padurilor - totalitatea activitatilor cu caracter tehnic, economic si juridic desfasurate de ocoalele silvice, de structurile de rang superior sau de Regia Nationala a Padurilor Romsilva in scopul asigurarii gestionarii durabile a padurilor, cu respectarea regimului silvic

    2. Amenajament silvic - documentul de baza in gestionarea padurilor, cu continut tehnico-organizatoric si economic, fundamentat ecologic

    3. Amenajarea padurilor - ansamblul de preocupari si masuri menite sa asigure aducerea si pastrarea padurilor in stare corespunzatoare din punctul de vedere al functiilor ecologice, economice si sociale pe care acestea le indeplinesc

    4. Arboret - portiunea omogena de padure atat din punctul de vedere al populatiei de arbori, cat si al conditiilor stationale

    5. Arboretum - suprafata de teren pe care este cultivata, in scop stiintific sau educational, o colectie de arbori si arbusti

    6. Circulatia materialelor lemnoase - actiunea de transport al materialelor lemnoase intre doua locatii, folosindu-se in acest scop orice mijloc de transport, si/sau transmiterea proprietatii asupra materialelor lemnoase

    7. Compozitie-tel - combinatia de specii urmarita a se realiza de un arboret care imbina in mod optim, atat prin proportie, cat si prin gruparea lor, exigentele biologice cu obiectivele multiple, social-economice ori ecologice

    8. Consistenta - gradul de spatiere a arborilor in cadrul arboretului. Consistenta, in functie de gradul de dezvoltare a arboretului, se exprima prin urmatorii indici:
    a) indicele de desime - in cazul semintisurilor, lastarisurilor sau plantatiilor fara starea de masiv incheiata;
    b) indicele de densitate - determinat in raport cu suprafata de baza sau cu volumul;
    c) indicele de inchidere a coronamentului

    9. Control de fond - totalitatea actiunilor efectuate in fondul forestier, in conditiile legii, de catre personalul care asigura administrarea padurilor si serviciile silvice, in scopul:
    a) verificarii starii limitelor si bornelor amenajistice;
    b) verificarii suprafetei de padure in scopul identificarii, inventarierii si evaluarii valorice a arborilor taiati in delict, a semintisurilor utilizabile distruse sau vatamate, a oricaror altor pagube aduse padurii, precum si stabilirii cauzelor care le-au produs;
    c) verificarii oportunitatii si calitatii lucrarilor silvice executate;
    d) identificarii lucrarilor silvice necesare;
    e) verificarii starii bunurilor mobile si imobile aferente padurii respective;
    f) inventarierii stocurilor de produse ale padurii existente pe suprafata acesteia;
    g) stabilirii pagubelor si/sau daunelor aduse padurii, precum si propuneri de recuperare a acestora

    10. Defrisare - actiunea de inlaturare completa a vegetatiei forestiere, fara a fi urmata de regenerarea acesteia, incluzand scoaterea si indepartarea cioatelor arborilor si arbustilor, cu schimbarea folosintei si/sau a destinatiei terenului

    11. Detinator - proprietarul, administratorul, prestatorul de servicii silvice, transportatorul, depozitarul, custodele, precum si orice alta persoana fizica sau juridica in temeiul unui titlu legal de fond forestier sau de materiale lemnoase

    12. Dispozitiv special de marcat - ciocanele silvice de marcat, instrumentele folosite de personalul silvic pentru marcarea arborilor, a cioatelor si a materialului lemnos

    13. Ecosistem forestier - unitatea functionala a biosferei, constituita din biocenoza, in care rolul predominant il au populatia de arbori si statiunea pe care o ocupa aceasta

    14. Exploatare forestiera - procesul de productie prin care se extrage din paduri lemnul brut in conditiile prevazute de regimul silvic

    15. Gestionarea durabila a padurilor - administrarea si utilizarea padurilor astfel incat sa isi mentina si sa isi amelioreze biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare, vitalitatea, sanatatea si in asa fel incat sa asigure, in prezent si in viitor, capacitatea de a exercita functiile multiple ecologice, economice si sociale permanente la nivel local, regional, national si global fara a crea prejudicii altor ecosisteme

    16. Masa lemnoasa - totalitatea arborilor pe picior si/sau doborati, intregi sau parti din acestia, inclusiv cei aflati in diferite stadii de transformare si miscare in cadrul procesului de exploatare forestiera

    17. Materiale lemnoase - lemnul rotund sau despicat de lucru si lemnul de foc, cheresteaua, flancurile, traversele, lemnul ecarisat - cu sectiune dreptunghiulara sau patrata -, precum si lemnul cioplit. Aceasta categorie cuprinde si arbori si arbusti ornamentali, pomi de Craciun, rachita si puieti

    18. Material forestier de reproducere - materialul biologic vegetal prin care se realizeaza reproducerea arborilor din speciile si hibrizii artificiali, importanti pentru scopuri forestiere; aceste specii si acesti hibrizi se stabilesc prin lege speciala

    19. Ocol silvic - unitatea constituita in scopul administrarii padurilor si/sau asigurarii serviciilor silvice, indiferent de forma de proprietate asupra fondului forestier, avand suprafata minima de constituire dupa cum urmeaza:
    a) in regiunea de campie - 3.000 ha fond forestier;
    b) in regiunea de deal - 5.000 ha fond forestier;
    c) in regiunea de munte - 7.000 ha fond forestier

    20. Ocupare temporara a terenului - schimbarea temporara a folosintei unui teren cu destinatie forestiera in scopuri si pe perioade stabilite in conditiile legii

    21. Precomptare - actiunea de inlocuire a volumului de lemn prevazut a fi recoltat din arboretele incluse in planurile decenale de recoltare a produselor principale cu volume rezultate din exploatarea masei lemnoase din arborete afectate integral de factori biotici sau abiotici ori din arborete cu varsta peste 60 de ani, afectate partial de factori biotici sau abiotici ori provenite din defrisari legale si taieri ilegale

    22. Parchet - suprafata de padure in care se efectueaza recoltari de masa lemnoasa in scopul realizarii unei taieri de ingrijire sau a unui anumit tratament

    23. Perdele forestiere de protectie - formatiunile cu vegetatie forestiera, amplasate la o anumita distanta unele fata de altele sau fata de un obiectiv cu scopul de a-l proteja impotriva efectelor unor factori daunatori si/sau pentru ameliorarea climatica, economica si estetico-sanitara a terenurilor

    24. Perimetru de ameliorare - terenurile degradate sau neproductive agricol care pot fi ameliorate prin impadurire, a caror punere in valoare este necesara din punctul de vedere al protectiei solului, al regimului apelor, al imbunatatirii conditiilor de mediu si al diversitatii biologice

    25. Plantaj - cultura forestiera constituita din arbori proveniti din mai multe clone sau familii, identificate, in proportii definite, izolata fata de surse de polen strain si care este condusa astfel incat sa produca in mod frecvent recolte abundente de seminte, usor de recoltat

    26. Posibilitate - volumul de lemn ce poate fi recoltat dintr-o padure, in baza amenajamentului silvic, pe perioada de aplicare a acestuia

    27. Posibilitate anuala - volumul de lemn ce poate fi recoltat dintr-o padure, rezultat ca raport dintre posibilitate si numarul anilor de aplicabilitate a amenajamentului silvic

    28. Prejudiciu adus padurii - efectul unei actiuni umane, prin care este afectata integritatea padurii si/sau realizarea functiilor pe care aceasta ar trebui sa le asigure. Aceste actiuni pot afecta padurea:
    a) in mod direct, prin actiuni desfasurate ilegal;
    b) in mod indirect, prin actiuni al caror efect asupra padurii poate fi cuantificat in timp. Se incadreaza in acest tip efectele produse asupra acestora in urma poluarii, realizarii de constructii, exploatarii de resurse minerale, cu identificarea relatiei cauza-efect certificate prin studii realizate de organisme abilitate, neamenajarea zonelor de limitare a propagarii incendiilor, precum si neasigurarea dotarii minime pentru interventie in caz de incendiu 29. Prestatie silvica - lucrarile cu caracter tehnic silvic efectuate de ocoale silvice, pe baza de contract, in vegetatia forestiera din afara fondului forestier national

    30. Principiul teritorialitatii - efectuarea administrarii si serviciilor silvice, dupa caz, pe baza de contract, de catre ocolul silvic care detine majoritatea fondului forestier din raza unitatii administrativ-teritoriale respective

    31. Produse accidentale I - volumul de lemn rezultat din exploatarea arboretelor afectate integral de factori biotici si abiotici, din exploatarea unor arbori din arborete cu varste de peste 60 de ani, afectate partial de factori biotici si abiotici, sau cel provenit din defrisari legal aprobate

    32. Produse accidentale II - volumul de lemn rezultat din exploatarea unor arbori din arborete cu varste de pana la 60 de ani, afectate partial de factori biotici si abiotici

    33. Provenienta materialelor lemnoase - sursa localizata de unde au fost obtinute materialele lemnoase, respectiv:
    a) fondul forestier national;
    b) vegetatia forestiera din afara fondului forestier;
    c) centrele de sortare si prelucrare a lemnului;
    d) depozitele de materiale lemnoase;
    e) pietele, targurile, oboarele si altele asemenea, autorizate pentru comercializarea materialelor lemnoase;
    f) import

    34. Pretul mediu al unui metru cub - pretul mediu de vanzare al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, calculata de masa lemnoasa pe picior la nivel national pe baza datelor statistice din anul anterior

    35. Regimul codrului - modul general de gospodarire a unei paduri, bazat pe regenerarea din samanta

    36. Regimul crangului - modul general de gospodarire a unei paduri, bazat pe regenerarea vegetativa

    37. Regimul silvic - sistemul unitar de norme tehnice silvice, economice si juridice privind amenajarea, cultura, exploatarea, protectia si paza fondului forestier, in scopul asigurarii gestionarii durabile

    38. Schimbarea categoriei de folosinta - schimbarea folosintei terenului cu mentinerea destinatiei forestiere, determinata de modificarea prevederilor amenajamentului silvic in scopul executarii de lucrari, instalatii si constructii necesare gestionarii padurilor

    39. Scoatere definitiva din fondul - schimbarea definitiva a destinatiei forestiere a unui teren in alta destinatie, in forestier national conditiile legii

    40. Servicii silvice - totalitatea activitatilor cu caracter tehnic, economic si juridic desfasurate de ocoalele silvice, de structurile de rang superior sau de Regia Nationala a Padurilor Romsilva in scopul asigurarii gestionarii durabile a padurilor, cu respectarea regimului silvic, exceptand valorificarea masei lemnoase

    41. Sezon de vegetatie - perioada din an de la intrarea in vegetatie a unui arboret pana la repaosul vegetativ

    42. Silvicultura - ansamblul de preocupari si actiuni privind cunoasterea padurii, crearea si ingrijirea acesteia, recoltarea si valorificarea rationala a produselor sale, prelucrarea primara a lemnului, precum si organizarea si conducerea intregului proces de gestionare

    43. Spatii de depozitare a materialelor - spatiile delimitate, in care detinatorul materialelor lemnoase are dreptul sa lemnoase realizeze depozitarea acestora in vederea expedierii pentru transport, a prelucrarii primare si industriale, a comercializarii, precum si platformele primare de la locul de taiere a masei lemnoase pe picior

    44. Stare de masiv - stadiul din care o regenerare se poate dezvolta independent, ca urmare a faptului ca exemplarele componente ale acesteia realizeaza o desime care asigura conditionarea lor reciproca in crestere si dezvoltare, fara a mai fi necesare lucrari de completari si intretineri

    45. Structura silvica de rang superior - structura in a carei subordine se pot afla, din punct de vedere tehnic, ocoalele silvice private

    46. Subunitate de gospodarire - diviziunea unei unitati de productie si/sau protectie, constituita ca urmare a gruparii arboretelor din unitatea de productie si/sau protectie in functie de telul de gospodarire

    47. Teren neproductiv - terenul in suprafata de cel putin 0,1 ha, care nu prezinta conditii stationale care sa permita instalarea si dezvoltarea unei vegetatii forestiere

    48. Terenuri degradate - terenurile care prin eroziune, poluare sau actiunea distructiva a unor factori antropici si-au pierdut definitiv capacitatea de productie agricola, dar pot fi ameliorate prin impadurire, si anume:
    a) terenurile cu eroziune de suprafata foarte puternica si excesiva;
    b) terenurile cu eroziune de adancime - ogase, ravene, torenti;
    c) terenurile afectate de alunecari active, prabusiri, surpari si scurgeri noroioase;
    d) terenurile nisipoase expuse erodarii de catre vant sau apa;
    e) terenurile cu aglomerari de pietris, bolovanis, grohotis, stancarii si depozite de aluviuni torentiale;
    f) terenurile cu exces permanent de umiditate;
    g) terenurile saraturate sau puternic acide;
    h) terenurile poluate cu substante chimice, petroliere sau noxe;
    i) terenurile ocupate cu halde miniere, deseuri industriale sau menajere, gropi de imprumut;
    j) terenurile neproductive, daca acestea nu se constituie ca habitate naturale;
    k) terenurile cu nisipuri mobile, care necesita lucrari de impadurire pentru fixarea acestora; l) terenurile din oricare dintre categoriile mentionate la lit. a)-
    k) , care au fost ameliorate prin plantatii silvice si de pe care vegetatia a fost inlaturata

    49. Unitate de productie - suprafata de fond forestier pentru care se elaboreaza un amenajament silvic. La si/sau protectie constituirea unei unitati de protectie si de productie se au in vedere urmatoarele principii:
    a) se constituie pe bazine sau pe bazinete hidrografice, in cadrul aceluiasi ocol silvic;
    b) delimitarea se realizeaza prin limite naturale, artificiale permanente sau pe limita proprietatii forestiere, dupa caz. Se includ intr-o unitate de productie si/sau protectie proprietati intregi, nefragmentate; proprietatile se pot fragmenta numai daca suprafata acestora este mai mare decat suprafata maxima stabilita de normele tehnice pentru o unitate de productie si/sau protectie

    50. Vegetatie forestiera din afara - vegetatia forestiera situata pe terenuri din afara fondului forestier national, fondului forestier national care nu indeplineste unul sau mai multe criterii de definire a padurii, fiind alcatuita din urmatoarele categorii:
    a) plantatiile cu specii forestiere de pe terenuri agricole;
    b) vegetatia forestiera de pe pasuni cu consistenta mai mica de 0,4;
    c) fanetele impadurite;
    d) plantatiile cu specii forestiere si arborii din zonele de protectie a lucrarilor hidrotehnice si de imbunatatiri funciare;
    e) arborii situati de-a lungul cursurilor de apa si canalelor;
    f) zonele verzi din intravilan, altele decat cele definite ca paduri;
    g) parcurile dendrologice si arboretumurile, altele decat cele cuprinse in paduri;
    h) aliniamentele de arbori situate de-a lungul cailor de transport si comunicatie 51. Zona deficitara in paduri - judetul in care suprafata padurilor reprezinta mai putin de 16% din suprafata totala a acestuia




    Materialul de fata reprezinta o prelucrare si formatare neoficiala a prevederilor oficiale, avand la baza texte publice preluate de la: http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=87661

    Poate fi de interes si:
    OUG 58/2013 pentru modificarea si completarea Legii nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultura, industrie alimentara, piscicultura, silvicultura si dezvoltare rurala si pentru abrogarea art. II din Legea nr. 122/2012 pentru modificarea si compl
    Legea 117/2013 pentru aprobarea OUG 58/2012 privind modificarea unor acte normative din domeniul protectiei mediului si padurilor. Lege nr. 117/2013
    Legea 213/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protectie
    Ordin nr. 862/2010 pentru aprobarea infiintarii Consiliului National de Vanatoare
    Lege nr. 193/2009 pentru aprobarea OUG nr. 193/2008 privind modificarea si completarea art. 37 si 39 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic
    HG nr. 495/2009 pentru stabilirea nivelului reducerii sumei de rambursat din volumul creditului acordat in conditiile Legii nr. 231/2005 privind stimularea investitiilor in agricultura, industrie alimentara, silvicultura, piscicultura, precum si in a
    Legea pomiculturii, legea nr. 348/2003, republicata 2008
    Comentariile Codului civil - Publicitatea drepturilor, a actelor si a faptelor juridice. Cartea funciara
    Mihaela Mineran

    Pret: 43 lei
    25.8 lei
    COMANDA ACUM

    Cautare legislatie:



    -------------
    Drept OnLine va prezinta in cadrul acestei Sectiuni cateva reglementari juridice de interes general, cu mentiunea ca informatiile prezentate in aceasta sectiune au un caracter pur informativ, existand posibilitatea de a fi intervenit modificari ulterioare, abrogari, nesurprinse aici.
    -------------


    Alte reglementari





    Termeni juridici, grupare tematica


  • Coordonator
    Magdalena Popeanga

    Website administrat de
    Alioth Software
    Politica de securitate
    Termeni si conditii
     RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
    109 useri online

    Useri autentificati: