|
|
|
|
|
Proiect de Lege privind organizarea si exercitarea profesiei de Avocat, 2010
Sursa: Baroul Bucuresti
Link: http://www.baroul-bucuresti.ro/img.php?m=t&id=1
Capitolul 1 - Dispozitii Generale
Art. 1
(1) Profesia de avocat este libera
si independenta, cu organizare si
functionare autonome, in conditiile
prezentei legi si ale statutului profesiei.
(2) Profesia de avocat se exercita numai
de avocatii inscrisi in tabloul baroului din
care fac parte, barou component al Uniunii
Nationale a Barourilor din Romania,
denumita in continuare U.N.B.R.
(3) Constituirea si functionarea de
barouri in afara U.N.B.R. sunt interzise.
Actele de constituire si de inregistrare ale
acestora sunt nule de drept. Nulitatea poate
fi constatata si din oficiu.
Art. 2
(1) In exercitarea profesiei
avocatul este independent si se supune
numai legii, statutului profesiei si codului
deontologic.
(2) Avocatul promoveaza si apara
drepturile, libertatile si interesele legitime
ale omului.
(3) Avocatul are dreptul sa asiste si sa
reprezinte persoanele fizice si juridice in
fata instantelor autoritatii judecatoresti si a
altor organe de jurisdictie, a organelor de
urmarire penala, a autoritatilor si
institutiilor publice, precum si in fata altor
persoane fizice sau juridice, care au
obligatia sa permita si sa asigure
avocatului desfasurarea nestingherita a
activitatii sale, in conditiile legii.
(4) Orice persoana are dreptul sa isi
aleaga in mod liber avocatul.
(5) In exercitarea dreptului de aparare
avocatul are dreptul si obligatia de a starui
pentru realizarea liberului acces la justitie,
pentru un proces echitabil si intr-un termen
rezonabil
Art. 3
(1) Activitatea avocatului se
realizeaza prin:
a) consultatii si cereri cu caracter juridic;
b) asistenta si reprezentare juridica in fata
instantelor judecatoresti, a organelor de
urmarire penala, a autoritatilor cu atributii
jurisdictionale, a notarilor publici si a
executorilor judecatoresti, a organelor
administratiei publice si a institutiilor,
precum si a altor persoane juridice, in
conditiile legii;
c) redactarea de acte juridice, atestarea
identitatii partilor, a continutului si a datei
actelor prezentate spre autentificare;
d) asistarea si reprezentarea persoanelor
fizice sau juridice interesate in fata altor
autoritati publice cu posibilitatea atestarii
identitatii partilor, a continutului si a datei
actelor incheiate;
e) apararea si reprezentarea cu mijloace
juridice specifice a drepturilor si
intereselor legitime ale persoanelor fizice
si juridice in raporturile acestora cu
autoritatile publice, cu institutiile si cu
orice persoana romana sau straina;
f) activitati de mediere;
g) activitati fiduciare constand in primirea
in depozit, in numele si pe seama
clientului, de fonduri financiare si bunuri,
rezultate din valorificarea sau executarea
de titluri executorii, dupa incheierea
procedurii succesorale sau a lichidarii,
precum si plasarea si valorificarea
acestora, in numele si pe seama clientului,
activitati de administrare a fondurilor sau a
valorilor in care acestea au fost plasate;
h) stabilirea temporara a sediului pentru
societati comerciale la sediul profesional al
avocatului si inregistrarea acestora, in
numele si pe seama clientului, a partilor de
interes, a partilor sociale sau a actiunilor
societatilor astfel inregistrate;
i) activitatile prevazute la lit. g) si h) se pot
desfasura in temeiul unui nou contract de
asistenta juridica;
j) orice mijloace si cai proprii exercitarii
dreptului de aparare, in conditiile legii.
(2) Activitatile prevazute la alin. (1) se
exercita numai de avocat, daca legea nu
prevede altfel.
Art. 4
In exercitarea profesiei si in
legatura cu aceasta avocatul este protejat
de lege
Art. 5
(1) Formele de exercitare a
profesiei de avocat sunt: cabinete
individuale, cabinete asociate, societati
civile profesionale sau societati
profesionale cu raspundere limitata.
(2) In cabinetul individual isi poate
exercita profesia un avocat definitiv,
singur sau impreuna cu alti avocati
colaboratori.
(3) Cabinetele individuale se pot asocia
in scopul exercitarii in comun a profesiei;
drepturile si obligatiile avocatilor titulari ai
unor cabinete asociate isi pastreaza
caracterul personal si nu pot fi cedate. In
mod corespunzator cabinetele individuale
se pot asocia si cu societatile civile
profesionale.
(4) Cabinetele individuale se pot grupa
pentru a-si crea facilitati tehnicoeconomice
in vederea exercitarii profesiei
si isi pastreaza individualitatea in relatiile
cu clientii.
(5) Societatea civila profesionala se
constituie din 2 sau mai multi avocati
definitivi. In societatea civila profesionala
isi pot exercita profesia si avocati
colaboratori sau avocati salarizati.
Societatea civila profesionala si avocatii
care profeseaza in cadrul ei nu pot acorda
asistenta juridica persoanelor cu interese
contrare.
(6) Cabinetele grupate, cabinetele
asociate, societatile civile profesionale si
societatile profesionale cu raspundere
limitata pot avea si proprietate comuna.
(7) Avocatul poate schimba oricand
forma de exercitare a profesiei, cu
instiintarea baroului din care face parte.
(8) Avocatul nu isi poate exercita
profesia, in acelasi timp, in mai multe
forme de exercitare a acesteia.
(9) Formele de exercitare a profesiei pot
fi instrainate prin acte intre vii numai intre
avocati definitivi si aflati in exercitiul
profesiei sau pot fi lichidate la incetarea
calitatii, cu respectarea regimului
investitiilor reglementat prin prezenta lege.
Art. 5^1
(1) Societatea profesionala cu
raspundere limitata este o societate civila
cu personalitate juridica, constituita, in
conditiile prevazute de prezenta lege si de
statut, prin asocierea a cel putin 2 avocati
definitivi, aflati in exercitiul profesiei,
indiferent daca detin sau nu ori daca
apartin sau nu unei alte forme de exercitare
a profesiei.
(2) Dobandirea personalitatii juridice a
societatii profesionale cu raspundere
limitata are loc la data inregistrarii la barou
a deciziei emise de catre consiliul baroului
in a carui raza teritoriala se afla sediul ei
principal.
(3) Societatea profesionala cu raspundere
limitata detine un patrimoniu de
afectatiune.
(4) Obligatiile si raspunderea societatii
profesionale cu raspundere limitata sunt
garantate cu patrimoniul de afectatiune.
Asociatii raspund personal, in limita
aportului social al fiecaruia.
(5) In situatia in care societatea
profesionala cu raspundere limitata se
constituie din avocati care fac parte din
alte forme de exercitare a profesiei, acestea
din urma pot sa nu fie supuse lichidarii,
daca asociatii convin astfel.
(6) Forma de exercitare a profesiei din
care provine asociatul, daca este cazul, isi
inceteaza activitatea profesionala
desfasurata in nume propriu pe perioada in
care avocatul titular sau, dupa caz, avocatii
titulari ai acesteia au calitatea de asociat in
societatea profesionala cu raspundere
limitata. Pe perioada in care forma de
exercitare a profesiei isi inceteaza
activitatea din aceasta cauza, in Tabloul
avocatilor se mentioneaza corespunzator
situatia privind incetarea activitatii, in
conditiile prevazute de statut.
(7) In cazul prestatiilor profesionale
constand in asistenta si reprezentare
juridica la instante, parchete, organe de
cercetare penala sau alte autoritati,
societatea profesionala cu raspundere
limitata are obligatia de a mentiona in
contractul incheiat cu clientul numele
avocatului/avocatilor ales/alesi sau
acceptat/acceptati de client sa asigure
serviciul profesional, precum si acordarea
sau, dupa caz, neacordarea dreptului de
substituire.
(8) Societatea profesionala cu raspundere
limitata conduce contabilitatea in partida
simpla si este supusa regimului
transparentei fiscale. Plata impozitului pe
venit se face de catre fiecare asociat,
pentru venitul sau propriu.
Art. 6
Orice avocat, indiferent de forma
de exercitare a profesiei, poate sa incheie
conventii de colaborare cu experti sau cu
alti specialisti, in conditiile legii.
Societatile civile profesionale si societatile
profesionale cu raspundere limitata pot
incheia astfel de conventii numai cu
acordul tuturor asociatilor.
Art. 7
(1) Formele de exercitare a
profesiei de avocat si cabinetele grupate
vor fi individualizate prin denumire, dupa
cum urmeaza:
a) in cazul cabinetului individual -
numele avocatului titular, urmat de
sintagma cabinet de avocat;
b) in cazul cabinetelor asociate - numele
tuturor titularilor, urmate de sintagma
cabinete de avocat asociate;
c) in cazul societatilor civile profesionale
si al societatilor profesionale cu
raspundere limitata - numele a cel putin
unuia dintre asociati, urmat de sintagma
societate civila de avocati sau, dupa caz,
societate civila de avocati cu raspundere limitata;
d) in cazul cabinetelor grupate - numele
fiecarui titular de cabinet, urmat de
sintagma cabinete de avocat grupate.
(2) Denumirea formei de exercitare a
profesiei, individualizata potrivit alin. (1),
poate fi pastrata si dupa decesul sau
plecarea unuia dintre asociati, cu acordul
acestuia, sau, dupa caz, al tuturor
mostenitorilor celui decedat, exprimat in
forma autentica.
(3) Denumirile prevazute la alin. (1) vor
figura pe firmele cabinetelor sau
societatilor, in conditiile stabilite de
statutul profesiei.
(4) In cazul tuturor formelor de
exercitare a profesiei de catre avocatii
straini se pot utiliza denumirea si numele
formei de exercitare a profesiei din tara
sau din strainatate, in conditiile prezentului
articol.
Art. 8
(1) Conventiile de grupare si de
asociere a cabinetelor, actele de constituire
a societatilor civile profesionale de avocati
si a societatilor profesionale cu raspundere
limitata, precum si conventiile prevazute la
art. 6 se incheie in forma scrisa, cu
respectarea conditiilor de fond prevazute
de lege si de statutul profesiei.
(2) Consiliul baroului sesizat verifica
indeplinirea conditiilor legale si,
constatand indeplinirea lor, dispune
inregistrarea conventiei in termen de o
luna de la inregistrarea cererii.
(3) Impotriva deciziei consiliului baroului orice persoana care se considera
vatamata intr-un drept sau interes legitim
al sau poate formula plangere la organele
de jurisdictie profesionala, in conditiile
prezentei legi si ale statutului profesiei.
(4) Barourile tin evidenta separata a
avocatilor pentru fiecare forma de
exercitare a profesiei
Art. 9
(1) Barourile si U.N.B.R. asigura
exercitarea calificata a dreptului de
aparare, competenta si disciplina
profesionala, protectia demnitatii si
onoarei avocatilor membri.
(2) In fiecare judet exista si functioneaza
un singur barou membru al U.N.B.R., cu
sediul in localitatea de resedinta a
judetului.
(3) Fiecare barou organizeaza si asigura
functionarea a cate unui serviciu de
asistenta judiciara pe langa fiecare
judecatorie. Consiliul baroului raspunde de
organizarea si functionarea acestui
serviciu.
Art. 10
Avocatul este dator sa pastreze
secretul profesional privitor la orice aspect
al cauzei care i-a fost incredintata, cu
exceptia cazurilor prevazute expres de
lege.
Capitolul II - Dobandirea calitatii de avocat
Sectiunea 1 - Conditiile de inscriere in avocatura
Art. 11
(1) Poate fi membru al unui
barou din Romania cel care indeplineste urmatoarele conditii:
a) are exercitiul drepturilor civile si
politice;
b) este licentiat al unei facultati de drept
cu durata stabilita de lege.
c) nu se gaseste in vreunul dintre cazurile
de nedemnitate prevazute de prezenta lege;
d) este apt, din punct de vedere medical,
pentru exercitarea profesiei.
(2) Indeplinirea conditiei prevazute la lit.
d) a alin. (1) trebuie dovedita cu certificat
medical de sanatate, eliberat pe baza
constatarilor facute de o comisie medicala
constituita in conditiile prevazute in
statutul profesiei.
Art. 12
(1) Membrul unui barou dintr-o
alta tara poate exercita profesia de avocat
in Romania, in cazul indeplinirii
conditiilor prevazute de prezenta lege.
(2) Pentru a acorda consultanta juridica
privind dreptul romanesc, avocatul strain
are obligatia de a sustine un examen de
verificare a cunostintelor de drept
romanesc si de limba romana, organizat de
U.N.B.R.
(3) Avocatul strain poate exercita
profesia de avocat in Romania, la alegere,
in cadrul uneia dintre formele de
organizare prevazute la art. 5.
(4) Avocatul strain nu poate pune
concluzii orale sau scrise in fata instantelor
judecatoresti si a celorlalte organe
jurisdictionale si judiciare, cu exceptia
celor de arbitraj international.
(5) Onorariile cuvenite avocatului strain
se vor inregistra si se vor plati integral in
Romania.
(6) Avocatul strain care exercita profesia
in Romania este obligat sa se inscrie in
tabloul special tinut de fiecare barou si se
supune prevederilor prezentei legi, ale
statutului profesiei si codului deontologic
Art. 13
Este nedemn de a fi avocat:
a) cel condamnat definitiv prin hotarare
judecatoreasca la pedeapsa cu inchisoare
pentru savarsirea unei infractiuni
intentionate, de natura sa aduca atingere
prestigiului profesiei;
b) cel care a savarsit abuzuri prin care au
fost incalcate drepturi si libertati
fundamentale ale omului, stabilite prin
hotarare judecatoreasca, sau a savarsit
abuzuri impotriva profesiei de avocat,
stabilite prin procedura prevazuta in
Statutul profesiei de avocat.
c) cel caruia i s-a aplicat pedeapsa
interdictiei de a exercita profesia, pe durata
stabilita prin hotarare judecatoreasca sau
disciplinara;
d) falitul fraudulos, chiar reabilitat.
Art. 14
Exercitarea profesiei de avocat
este incompatibila cu:
a) activitatea salarizata in cadrul altor
profesii decat cea de avocat;
b) ocupatiile care lezeaza demnitatea si
independenta profesiei de avocat sau
bunele moravuri;
c) exercitarea nemijlocita de fapte
materiale de comert.
Art. 15
Exercitarea profesiei de avocat
este compatibila cu:
a) calitatea de deputat sau senator,
consilier in consiliile locale sau judetene;
b) activitati si functii didactice in
invatamantul juridic superior;
c) activitatea literara si publicistica;
d) calitatea de arbitru, mediator,
conciliator sau negociator, consilier fiscal,
consilier in proprietate intelectuala,
consilier in proprietate industriala,
traducator autorizat, administrator sau
lichidator in cadrul procedurilor de
reorganizare si lichidare judiciara, in
conditiile legii.
Art.16.
(1) Primirea in profesie se
realizeaza numai in baza unui examen
organizat de U.N.B.R., potrivit prezentei
legi si Statutului profesiei de avocat.
(2) Cel care, pana la data sustinerii
examenului de primire in profesia de
avocat, a indeplinit functia de judecator,
procuror, notar public, consilier juridic sau
jurisconsult timp de 5 ani, dobandeste
calitatea de avocat definitiv, cu conditia
promovarii examenului de definitivat in
profesia din care provine.
(3) Examenul pentru primirea in profesia
de avocat se sustine in cadrul Institutului
National pentru Pregatirea si
Perfectionarea Avocatilor si se desfasoara
in mod unitar pe centre teritoriale si avand
la baza o metodologie elaborata si aprobata
de Consiliul U.N.B.R.
(4) Tematica examenului este unica la
nivelul U.N.B.R., iar selectarea subiectelor
se face de comisiile de examen teritoriale.
(5) Comisia de examen este formata, cu
precadere, din avocati - cadre didactice
universitare, care au minimum 10 ani
vechime in profesie. Desemnarea acesteia
se face de Comisia permanenta a
U.N.B.R., la propunerea barourilor
Art. 17
(1) La inceputul exercitarii
profesiei avocatul efectueaza in mod
obligatoriu un stagiu de pregatire
profesionala cu durata de 2 ani, timp in
care are calitatea de avocat stagiar.
(2) Conditiile efectuarii stagiului,
drepturile si obligatiile avocatului stagiar,
ale avocatului indrumator, precum si ale
baroului fata de acestia sunt reglementate
prin statutul profesiei.
(2^1) In perioada stagiului, cu acordul
avocatului indrumator, avocatii stagiari pot
urma cursuri de masterat, care sunt luate in
considerare la aprecierea formarii
profesionale initiale in conditiile prevazute
de Statutul profesiei de avocat.
(3) Stagiul se suspenda in caz de lipsa
motivata din profesie ori in caz de incetare
a indrumarii profesionale fara culpa
avocatului stagiar. Perioada de stagiu
anterior efectuata se socoteste pentru
indeplinirea stagiului.
(4) Dupa efectuarea stagiului avocatul
stagiar va sustine examenul de definitivare.
(5) Avocatul stagiar respins de trei ori la
examenul de definitivare va fi exclus din profesie.
Art. 18
Activitatea unui avocat stagiar
poate fi indrumata numai de avocati
definitivi cu o vechime de cel putin 6 ani
in aceasta calitate si care se bucura de o
reputatie profesionala nestirbita.
Art. 19
(1) Dobandeste calitatea de
avocat definitiv avocatul stagiar care a
promovat examenul de definitivare in
conditiile art. 17, precum si avocatul care a
promovat examenul de absolvire a
Institutului National pentru Pregatirea si
Perfectionarea Avocatilor, in conditiile
prevazute de statutul profesiei.
(2) Dobandeste calitatea de avocat
definitiv cel inscris in profesie in conditiile
art. 16 alin. (2), daca a fost definitivat in
functia juridica pe care a exercitat-o
inainte de primirea in avocatura.
(3) Dobandeste calitatea de avocat
definitiv cel care a fost inscris in profesie
in conditiile art. 16 alin. (2), daca a
promovat examen de definitivare in functia
juridica pe care a exercitat-o anterior. Cei
care nu indeplinesc conditiile de vechime
in profesiile anterioare vor fi obligati sa
sustina examenul de definitivare in
avocatura.
(4) Avocatii - fosti judecatori nu pot
pune concluzii la instantele unde au
functionat, iar fostii procurori si cadre de
politie nu pot acorda asistenta juridica la
unitatea de urmarire penala la care si-au
desfasurat activitatea, timp de 2 ani de la
incetarea functiei respective.
Art. 20
(1) Profesia de avocat nu poate fi
exercitata la instantele, precum si la
parchetele de pe langa acestea, inclusiv la
Directia Nationala Anticoruptie, Directia
de Investigare a Infractiunilor de
Criminalitate Organizata si Terorism,
inalta Curte de Casatie si Justitie sau la
Parchetul de pe langa inalta Curte de
Casatie si Justitie, unde sotul avocatului
sau ruda ori afinul sau pana la gradul al
treilea 3 inclusiv indeplineste functia de
judecator sau procuror, indiferent de
sectia, directia, serviciul sau biroul in care
isi desfasoara activitatea.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica in mod
corespunzator si avocatului al carui sot,
ruda ori afin pana la gradul al treilea
inclusiv indeplineste functia de judecator
la Curtea Constitutionala ori functia de
judecator financiar, consilier de conturi sau
procuror financiar la instantele Curtii de
Conturi.
(3) Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplica si
avocatului titular, avocatului asociat,
avocatului colaborator sau salarizat in
cadrul profesiei, care se foloseste de forma
de organizare profesionala ori de
raporturile de conlucrare profesionala
stabilite in conditiile legii in scopul
eludarii acestor interdictii, sub sanctiunea
sanctiunea savarsirii unei abateri
disciplinare grave.
Art. 21
(1) La inscrierea in barou avocatul depune in fata consiliului
baroului, in cadru solemn, urmatorul
juramant:
Jur sa respect si sa apar Constitutia si legile tarii, drepturile si libertatile omului si sa exercit profesia de avocat cu cinste si demnitate. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!
(2) Juramantul poate fi depus si fara
formula religioasa. In acest caz, juramantul
va incepe cu formula:
Jur pe onoare si constiinta!
Art. 22
(1) Avocatul stagiar poate pune
concluzii numai la judecatorie si poate
asista ori reprezenta partea la organele si
institutiile prevazute la art. 3.
( 1^1) Avocatii stagiari, dupa inscrierea in
barou, au obligatia sa urmeze cursurile
Institutului National pentru Pregatirea si
Perfectionarea Avocatilor, in perioada de
stagiu.
(2) Avocatul definitiv are dreptul sa puna
concluzii la toate instantele, cu exceptia
Inaltei Curti de Casatie si Justitie si Curtii
Constitutionale, unde va putea pune
concluzii daca are o vechime neintrerupta
in profesie de cel putin 5 ani de la
definitivare.
(2^1) Avocatul definitiv este obligat sa
frecventeze formele de pregatire
profesionala continua organizate de barou,
Institutul National pentru Pregatirea si
Perfectionarea Avocatilor sau de formele
de exercitare a profesiei in conditiile
prevazute de Statutul profesiei de avocat.
Neindeplinirea fara justificare a obligatiei
de perfectionare a pregatirii profesionale
constituie, in conditiile prevazute de lege
si de statutul profesiei, abatere
disciplinara.
Art. 23
(1) Baroul are obligatia sa
intocmeasca anual tabloul avocatilor
definitivi si stagiari in ordine alfabetica, cu
mentionarea numelui, prenumelui, titlului
stiintific, datei inscrierii in barou, sediului
profesional, formei de exercitare a
profesiei si a instantelor la care au dreptul
sa puna concluzii.
(2) A doua parte a tabloului va cuprinde
cabinetele asociate, societatile civile
profesionale si societatile profesionale cu
raspundere limitata, cu indicarea sediului
si a avocatilor care le compun.
(3) Prin grija baroului, tabloul anual al
avocatilor si modificarile intervenite sunt
comunicate la inceputul fiecarui an
instantelor judecatoresti, organelor de
urmarire penala si autoritatilor
administrative ale judetului sau
municipiului Bucuresti, precum si
U.N.B.R.
Art. 24
(1) Consiliul baroului emite
decizii de trecere pe tabloul avocatilor
incompatibili, la cerere sau din oficiu, iar
reinscrierea pe tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei se face numai la
cerere, dupa incetarea starii de
incompatibilitate.
(2) In cazurile in care exista
incompatibilitate, decizia de primire in
profesie va produce efectele numai de la
data incetarii starii de incompatibilitate,
care trebuie rezolvata in termen de doua
luni de la emiterea deciziei.
Art. 25
(1) Exercitarea oricarei activitati
de asistenta juridica specifica profesiei de
avocat si prevazuta la art. 3 de catre o
persoana fizica sau juridica ce nu are
calitatea de avocat inscris intr-un barou si
pe tabloul avocatilor acelui barou
constituie infractiune si se pedepseste
potrivit legii penale.
( 1^1 ) Instantele sunt obligate sa verifice si
sa se pronunte asupra calitatii de
reprezentant al unei persoane care se
prezinta ca avocat, exercitand acte
specifice acestei profesii si folosind
insemnele profesiei de avocat.
(2) Actele specifice profesiei de avocat,
efectuate in mod public de o persoana care
nu a dobandit calitatea de avocat in
conditiile prezentei legi, sunt nule daca s-a
produs o vatamare ce nu poate fi remediata
in alt mod, in afara de cazul in care modul
de indeplinire a acestora a fost de natura sa
produca o eroare comuna cu privire la
calitatea celui care le-a savarsit.
(3) In cazurile prevazute de prezentul
articol, baroul are dreptul la actiune in
despagubiri impotriva persoanei fizice sau juridice care exercita fara drept profesia de
avocat.
(4) Sumele obtinute cu titlu de
despagubiri potrivit alin. (3) vor fi
cuprinse in bugetele barourilor si vor fi
folosite in mod exclusiv pentru
organizarea activitatii de pregatire
profesionala a avocatilor, in conditiile legii
Sectiunea 2 - Incetarea si suspendarea calitatii de avocat
Art. 26
Calitatea de avocat inceteaza:
a) prin renuntarea scrisa la exercitiul
profesiei;
b) prin deces;
c) daca impotriva avocatului s-a luat
masura excluderii din profesie ca sanctiune
disciplinara;
d) daca avocatul a fost condamnat
definitiv pentru o fapta prevazuta de legea
penala si care il face
Art. 27
Calitatea de avocat este
suspendata:
a) in caz de incompatibilitate, pe durata
existentei acestei stari;
b) pe perioada interdictiei de a profesa,
dispusa prin hotarare judecatoreasca sau
disciplinara;
c) in caz de neplata totala sau partiala a
taxelor si a contributiilor profesionale catre
barou, catre U.N.B.R. si catre sistemul
propriu de asigurari sociale, timp de 3 luni
de la scadenta acestora si pana la
lichidarea integrala a datoriilor.
Capitolul III - Drepturile si indatoririle avocatului
Sectiunea 1 - Drepturile avocatilor
Art. 28
(1) Avocatul inscris in tabloul
baroului are dreptul sa asiste si sa
reprezinte orice persoana fizica sau
juridica, in temeiul unui contract incheiat
in forma scrisa, care dobandeste data certa
prin inregistrarea in registrul oficial de
evidenta.
(2) Avocatul, precum si clientul au
dreptul sa renunte la contractul de asistenta
juridica sau sa il modifice de comun acord,
in conditiile prevazute de statutul profesiei.
Renuntarea unilaterala a clientului nu
constituie cauza de exonerare pentru plata
onorariului cuvenit, pentru serviciile
avocatiale prestate, precum si pentru
acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat
in interesul procesual al clientului.
Art. 29
Avocatul are dreptul de a alege
si de a fi ales in organele de conducere ale
profesiei, in conditiile prevazute in
prezenta lege si in statut
Art. 30
(1) Pentru activitatea sa
profesionala avocatul are dreptul la onorariu si la acoperirea tuturor
cheltuielilor facute in interesul procesual al
clientului sau.
(2) In acest scop, avocatul poate sa isi
deschida un cont bancar pentru incasarea
onorariilor si altul pentru depunerea
sumelor primite de la client pentru
cheltuieli procesuale in interesul acestuia.
Modul de administrare a sumelor predate
de client avocatului, pentru cheltuieli
procesuale in interesul sau, va fi stabilit
prin conventia dintre avocat si client, in
conditiile prevazute de statutul profesiei.
(3) Contractul de asistenta juridica, legal
incheiat, este titlu executoriu. Investirea cu
formula executorie este de competenta
judecatoriei in a carei raza teritoriala se
afla sediul profesional al avocatului.
Restantele din onorarii si alte cheltuieli
efectuate de avocat in interesul procesual
al clientului sau se recupereaza potrivit
dispozitiilor statutului profesiei.
Art.31
Contestatiile si reclamatiile
privind onorariile se solutioneaza de
decanul baroului. Decizia decanului poate
fi atacata la consiliul baroului a carui
hotarare este definitiva
Art. 32
(1) Avocatii au propriul sistem
de asigurari sociale.
(2) Sistemul de asigurari sociale al
avocatilor este reglementat prin lege si se
bazeaza pe contributia acestora, precum si
pe alte surse prevazute de lege ori de
Statutul Casei de Asigurari a Avocatilor.
(3) Timpul servit in avocatura este
considerat vechime in munca.
(4) Avocatul are dreptul la recuperarea
capacitatii de munca, in conditiile
prevazute de Statutul profesiei de avocat
Art. 33
(1) Pentru asigurarea secretului
profesional, actele si lucrarile cu caracter
profesional aflate asupra avocatului sau in
cabinetul sau sunt inviolabile.
Perchezitionarea avocatului, a domiciliului
ori a cabinetului sau sau ridicarea de
inscrisuri si bunuri nu poate fi facuta decat
de procuror, in baza unui mandat emis in
conditiile legii.
(2) Nu vor putea fi ascultate si
inregistrate, cu nici un fel de mijloace
tehnice, convorbirile telefonice ale
avocatului si nici nu va putea fi
interceptata si inregistrata corespondenta
sa cu caracter profesional, decat in
conditiile si cu procedura prevazute de
lege.
Art. 34
(1) Contactul dintre avocat si
clientul sau nu poate fi stanjenit sau
controlat, direct sau indirect, de nici un
organ al statului.
(2) In cazul in care clientul se afla in stare
de arest sau detentie, administratia locului
de arest ori detentie are obligatia de a lua
masurile necesare pentru respectarea
drepturilor prevazute la alin. (1).
Art. 35
Avocatul care profeseaza
individual, cabinetele asociate, societatea
civila profesionala si societatea profesionala cu raspundere limitata au
dreptul la sediu profesional in
circumscriptia baroului in care sunt inscrisi
si la sedii secundare in alt barou din tara
sau din strainatate unde sunt luati in
evidenta.
Art. 36
Ministerul Justitiei si Libertatilor
Cetatenesti este obligat sa asigure spatiile
necesare in vederea desfasurarii activitatii
avocatilor in sediul instantelor
judecatoresti.
Art. 37
(1) In exercitarea profesiei
avocatii sunt ocrotiti de lege, fara a putea
fi asimilati functionarului public sau altui
salariat.
(2) Amenintarea savarsita impotriva
avocatului in timpul exercitarii profesiei si
in legatura cu aceasta se pedepseste cu
inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu
amenda.
(3) Lovirea sau alte acte de violenta
savarsite impotriva avocatului in conditiile
alin. (2) se pedepsesc cu inchisoare de la 6
luni la 3 ani.
(4) Actiunea penala se pune in miscare la
plangerea prealabila a partii vatamate, iar
pentru faptele prevazute la alin. (3), si din
oficiu. Retragerea plangerii prealabile sau
impacarea partilor inlatura raspunderea
penala.
(4^1) In cazul infractiunilor prevazute la
alin. (2) si (3), savarsite impotriva sotului
sau a unei rude apropiate a avocatului in
scop de intimidare ori de razbunare in
legatura cu exercitarea de catre avocat a
profesiei, limitele speciale de pedeapsa
prevazute de lege se majoreaza cu
jumatate.
(5) Avocatul este obligat sa respecte
solemnitatea sedintei de judecata, sa nu
foloseasca cuvinte sau expresii de natura a
aduce atingere autoritatii, demnitatii si
onoarei completului de judecata,
procurorului, celorlalti avocati si partilor
ori reprezentantilor acestora din proces.
(6) Avocatul nu raspunde penal pentru
sustinerile facute oral sau in scris, in forma
adecvata si cu respectarea prevederilor
alin. (5), in fata instantelor de judecata, a
organelor de urmarire penala sau a altor
organe administrative de jurisdictie si
numai daca aceste sustineri sunt in legatura
cu apararea in acea cauza si sunt necesare
stabilirii adevarului.
(7) Nerespectarea de catre avocat a
prevederilor alin. (5) si (6) constituie
abatere disciplinara grava. Raspunderea
disciplinara nu exclude raspunderea
juridica penala sau civila, dupa caz.
Sectiunea 2 - Indatoririle avocatilor
Art. 38
Avocatul este dator sa studieze
temeinic cauzele care i-au fost
incredintate, angajate sau din oficiu, sa se
prezinte la fiecare termen la instantele de
judecata sau la organele de urmarire penala ori la alte institutii, conform mandatului
incredintat, sa manifeste constiinciozitate
si probitate profesionala, sa pledeze cu
demnitate fata de judecatori si de partile
din proces, sa depuna concluzii scrise sau
note de sedinta ori de cate ori natura sau
dificultatea cauzei cere aceasta ori instanta
de judecata dispune in acest sens.
Nerespectarea imputabila a acestor
indatoriri profesionale constituie abatere
disciplinara.
Art. 39
Avocatul este obligat sa acorde
asistenta juridica in cauzele in care a fost
desemnat din oficiu sau gratuit de catre
barou.
Art. 40
Avocatul este obligat sa se
asigure pentru raspunderea profesionala, in
conditiile stabilite prin statutul profesiei.
Art. 41
Avocatul este obligat sa
participe la toate sedintele convocate de
consiliul baroului, la activitatile
profesionale si la sedintele organelor de
conducere din care face parte. Absentarea
repetata si in mod nejustificat constituie
abatere disciplinara
Art. 42
(1) Avocatul este obligat sa tina
evidentele cerute de lege si de statut cu
privire la cauzele in care s-a angajat si sa
achite cu regularitate si la timp taxele si
contributiile stabilite pentru formarea
bugetului baroului si a fondurilor Casei de
Asigurari a Avocatilor din Romania si ale
filialelor. Bugetul U.N.B.R. este format
din contributiile barourilor, stabilite conform legii si statutului profesiei.
(2) Actele intocmite de avocat pentru
tinerea evidentelor profesionale cerute de
lege, precum si pentru legitimarea fata de
terti a calitatii de reprezentant sunt acte
autentice.
Art. 43
Avocatul este obligat sa restituie
actele ce i s-au incredintat persoanei de la
care le-a primit.
Art. 44
(1) Avocatul nu poate asista sau
reprezenta parti cu interese contrare in
aceeasi cauza sau in cauze conexe si nu
poate pleda impotriva partii care l-a
consultat mai inainte in legatura cu
aspectele litigioase concrete ale pricinii.
(2) Avocatul nu poate fi ascultat ca
martor si nu poate furniza relatii nici unei
autoritati sau persoane cu privire la cauza
care i-a fost incredintata, decat daca are
dezlegarea prealabila, expresa si scrisa din
partea tuturor clientilor sai interesati in
cauza.
(3) Calitatea de martor are intaietate fata
de calitatea de avocat cu privire la faptele
si imprejurarile pe care acesta le-a
cunoscut inainte de a fi devenit aparator
sau reprezentant al vreunei parti in cauza.
(4) Daca a fost ascultat ca martor,
avocatul nu mai poate desfasura nici o
activitate profesionala in acea cauza.
(5) Avocatul nu poate indeplini functia
de expert sau de traducator in cauza in care
este angajat aparator.
Art. 45
(1) Avocatul este obligat sa
poarte roba in fata instantelor
judecatoresti.
(2) Caracteristicile robei sunt cele
stabilite prin statutul profesiei.
(3) Purtarea robei in afara incintei
instantei judecatoresti este interzisa, cu
exceptia cazurilor in care avocatul este
delegat de catre organele profesiei sa
reprezinte baroul sau U.N.B.R. intr-o
ocazie care impune aceasta tinuta
Art. 46
(1) Este interzis avocatului ca, in
mod nemijlocit sau prin persoane
interpuse, sa foloseasca procedee
incompatibile cu demnitatea profesiei in
scopul dobandirii clientelei.
(2) De asemenea, este interzis avocatului
sa foloseasca mijloace de reclama sau de
publicitate in acelasi scop. Statutul
stabileste cazurile si masura in care
avocatul poate informa publicul cu privire
la exercitarea profesiei sale
Capitolul IV - Organizarea profesiei de avocat
Sectiunea 1 - Baroul
Art. 47
(1) Profesia de avocat este
organizata si functioneaza in baza
principiului autonomiei, in limitele
competentelor prevazute in prezenta lege.
(2) Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai prin vot
secret.
(3) Organele de conducere colegiale iau
hotarari numai prin vot deschis.
Deliberarile si votul constituie secret
profesional.
Art. 48
(1) Baroul este constituit din toti
avocatii dintr-un judet sau din municipiul
Bucuresti. Sediul baroului este in orasul de
resedinta al judetului, respectiv in
municipiul Bucuresti.
(2) Baroul are personalitate juridica,
patrimoniu si buget propriu.
(3) Contributia avocatilor la realizarea
bugetului este stabilita de consiliul
baroului.
(4) Patrimoniul baroului poate fi folosit
in activitati producatoare de venituri, in
conditiile legii.
Art. 49
(1) Organele de conducere ale
baroului sunt:
a) adunarea generala;
b) consiliul;
c) decanul.
(2) In cadrul baroului isi desfasoara
activitatea comisia de cenzori si comisia de
disciplina. Organizarea, functionarea,
precum si atributiile acestora sunt
reglementate potrivit Statutului profesiei
de avocat.
Art. 50
(1) Adunarea generala este
formata din toti avocatii inscrisi in tabloul
baroului cu drept de exercitare a profesiei.
(2) Adunarea generala are urmatoarele
competente:
a) stabileste masuri pentru exercitarea
profesiei in baroul respectiv, in limitele
legii si ale statutului;
b) alege si revoca decanul, membrii
consiliului, membrii comisiei de cenzori si
pe cei ai comisiei de disciplina. Decanul
este ales pentru un mandat de 4 ani si
poate fi reales o singura data. Decanul se
alege dintre avocatii cu o vechime de
minimum 10 ani in profesie.
c) alege delegatii baroului la Congresul
avocatilor;
d) aproba proiectul de buget al baroului
si da descarcare consiliului cu privire la
activitatea si gestiunea sa.
Art. 51
(1) Adunarea generala ordinara
se intruneste anual, in primul trimestru, la
convocarea consiliului baroului.
(2) Convocarea se face prin afisare la
sediul baroului, la sediul serviciilor de
asistenta din judet si prin publicare intr-un
ziar local cu cel putin 15 zile inainte de
data stabilita.
(3) Adunarea generala extraordinara
poate fi convocata de consiliul sau de
comisia de cenzori ale baroului.
(4) La cererea a peste o treime din totalul
membrilor baroului consiliul este obligat
sa convoace adunarea generala
extraordinara in termen de cel mult 15 zile
de la primirea cererii. In acest caz
procedura convocarii va fi efectuata cu cel
putin 7 zile inainte de data stabilita.
(5) Sedinta adunarii generale este
condusa de decan impreuna cu 5 membri
alesi prin vot deschis de cei prezenti, dintre
care unul va fi desemnat secretar. In caz de
alegere sau de revocare a decanului ori a
membrilor consiliului nici unul dintre
acestia nu va face parte din prezidiu, iar
sedinta va fi condusa de cel mai in varsta
membru prezent.
Art. 52
(1) Adunarea generala este legal
constituita cu participarea majoritatii
membrilor sai.
(2) In cazul in care numarul legal nu este
intrunit, iar pe ordinea de zi a sedintei nu
este inclusa alegerea organelor de
conducere a baroului, prezidiul adunarii
generale, de fata cu cei prezenti, stabileste
o noua adunare generala in termen de cel
mult 15 zile de la data primei convocari.
Consiliul baroului are obligatia sa
indeplineasca procedura convocarii cu cel
putin 7 zile inainte de data fixata.
(3) Adunarea generala convocata in
conditiile alin. (2) este legal constituita cu
participarea a cel putin unei treimi din
numarul total al membrilor sai.
(4) Hotararile adunarii generale se iau cu
votul majoritatii membrilor prezenti, in
afara de cazurile in care legea prevede alt
cvorum de sedinta si de vot.
Art. 52^1
(1) Adunarile generale de
alegere a organelor de conducere a
baroului sunt legal constituite numai cu
participarea majoritatii membrilor adunarii
generale a baroului.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin.
(1), in cazul barourilor care au in evidenta
mai mult de 500 de avocati cu drept de
exercitare a profesiei, in cazul in care, la
prima convocare, numarul legal de
participanti nu este intrunit sunt aplicabile,
in mod corespunzator, dispozitiile art. 52
alin. (2) si (3).
(3) Participarea la adunarea generala de
alegere a organelor de conducere a
baroului se face personal. Avocatul
membru al baroului nu poate delega
exercitarea dreptului sau de vot unui alt
avocat.
Art.53
(1) Consiliul baroului este format
din 5 pana la 15 membri, alesi pe o
perioada de 4 ani, si care au o vechime
continua in profesie de minimum 8 ani.
Decanul si prodecanul se includ in acest
numar.
(2) Consiliul baroului are urmatoarele
atributii:
a) adopta hotarari pentru aplicarea si
respectarea prevederilor prezentei legi si
ale statutului profesiei;
b) duce la indeplinire hotararile
Consiliului U.N.B.R. si ale adunarii
generale a baroului;
c) intocmeste, modifica si da publicitatii
tabloul anual al avocatilor, membri ai
baroului, si il comunica celor in drept;
d) adopta masuri pentru organizarea
controlului profesional, disciplinar si
deontologic, pentru solutionarea sesizarilor
si reclamatiilor, in conditiile prevazute de
lege si de statutul profesiei;
e) hotaraste asupra starii de
incompatibilitate si asupra incetarii
acesteia;
f) solutioneaza cererile de transfer in
conformitate cu prevederile legii si ale
statutului profesiei;
g) verifica si constata daca actele privind
constituirea, modificarea si schimbarea
formelor de exercitare a profesiei, precum
si conventiile de grupare sau de conlucrare
profesionala indeplinesc conditiile prevazute de lege si de statutul profesiei;
organizeaza si tine evidenta acestora;
h) coordoneaza activitatea filialelor sau
sucursalelor Casei de Asigurari a
Avocatilor din raza de competenta;
i) organizeaza conferintele de stagiu,
cercurile de studii si editeaza publicatiile
baroului;
j) organizeaza si indruma activitatea
serviciilor de asistenta juridica din judet,
potrivit legii si statutului profesiei;
k) sesizeaza comisia de disciplina cu
judecarea abaterilor disciplinare ale
avocatilor;
l) suspenda din exercitarea profesiei, pe
durata neplatii taxelor, avocatul care nu
achita taxele si contributiile prevazute de
lege si de statutul profesiei timp de 3 luni
de la scadenta acestora, daca a fost
avertizat despre neplata si nu s-a
conformat obligatiei;
m) solutioneaza contestatiile impotriva
deciziei decanului privind onorariile;
n) stabileste cota de contributie a
avocatilor la bugetul baroului;
o) accepta donatiile si legatele facute
baroului;
p) aproba statul de functii si angajeaza
personalul baroului;
q) intocmeste proiectul de buget anual,
pe care il supune adunarii generale si
administreaza patrimoniul baroului;
r) prezinta anual adunarii generale, spre aprobare, raportul de activitate a
consiliului si a decanului, de gestiune
curenta si de gestionare a patrimoniului
baroului;
s) alege prodecanul baroului;
t) solutioneaza plangerile si contestatiile
impotriva deciziilor decanului baroului;
u) indeplineste orice alte atributii
prevazute de lege sau hotarate de Consiliul
U.N.B.R. ori de biroul executiv al
U.N.B.R.
Art. 54
Consiliul baroului lucreaza legal
in prezenta a doua treimi din numarul
membrilor sai si ia hotarari valabile cu
votul majoritatii membrilor prezenti.
Art. 55
(1) Decanul baroului are
urmatoarele competente:
a) reprezinta baroul in raporturile
acestuia cu persoanele fizice si juridice din
tara si din strainatate;
b) convoaca si prezideaza sedintele
consiliului baroului;
c) aproba cererile de asistenta juridica
gratuita;
d) exercita caile de atac impotriva
hotararilor comisiei de disciplina si
impotriva deciziilor consiliului baroului
pentru care sunt prevazute cai de atac;
e) ordonanteaza cheltuielile baroului;
f) ia masuri privind conducerea baroului
care nu sunt de competenta adunarii
generale sau a consiliului baroului g) indeplineste orice alte atributii
prevazute de lege sau hotarate de organele
de conducere ale U.N.B.R. si date in
competenta sa.
(2) Prodecanul il inlocuieste pe decan la
cererea sau in absenta acestuia.
(3) Daca decanul si prodecanul sunt in
imposibilitate temporara de a-si exercita
functiile, consiliul baroului poate delega
un consilier pentru a indeplini, in tot sau in
parte, atributiile decanului.
(4) La Baroul Bucuresti, consiliul
baroului alege 2 prodecani. Decanul este
inlocuit, la cerere sau in absenta sa, de
catre prodecanul pe care il desemneaza in
scris.
Art. 56
Avocatul nemultumit de decizia
decanului o poate ataca la consiliul
baroului.
Sectiunea 2 - Uniunea Nationala a Barourilor din Romania - U.N.B.R.
Art. 57
(1) Uniunea Nationala a
Barourilor din Romania - U.N.B.R. este
formata din toate barourile din Romania si
are sediul in capitala tarii, municipiul
Bucuresti.
(2) U.N.B.R. este persoana juridica de
interes public, are patrimoniu si buget
proprii.
(3) Bugetul U.N.B.R. se formeaza din
contributia barourilor in cote stabilite de
Congresul avocatilor. Patrimoniul U.N.B.R. poate fi folosit si in activitati
producatoare de venituri, in conditiile
legii.
(4) Baroul de avocati se constituie si
functioneaza numai in cadrul U.N.B.R.,
potrivit prezentei legi si statutului
profesiei.
(5) U.N.B.R. este succesoarea de drept a
Uniunii Avocatilor din Romania.
(6) Folosirea fara drept a denumirilor
«Barou», «Uniunea Nationala a Barourilor
din Romania», «U.N.B.R» ori «Uniunea
Avocatilor din Romania» sau a
denumirilor specifice formelor de
exercitare a profesiei de avocat de catre
orice persoana fizica sau persoana juridica,
indiferent de obiectul activitatii desfasurate
de aceasta, precum si folosirea insemnelor
specifice profesiei ori purtarea robei de
avocat in alte conditii decat cele prevazute
de prezenta lege constituie infractiuni si se
pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 3
ani sau cu amenda.
Art. 58
(1) Organele de conducere ale
U.N.B.R. sunt:
a) Congresul avocatilor;
b) Consiliul U.N.B.R.;
c) Comisia permanenta a U.N.B.R.;
d) presedintele U.N.B.R.
(2) In cadrul U.N.B.R. se constituie si
functioneaza:
a) Comisia centrala de cenzori;
b) Comisia centrala de disciplina;
c) aparatul tehnic-administrativ.
Art. 59
(1) Congresul avocatilor este
constituit din delegati ai fiecarui barou,
potrivit normei de reprezentare stabilite de
statutul profesiei, si din membrii
Consiliului U.N.B.R.
(2) Congresul avocatilor se intruneste
anual in sesiune ordinara, la convocarea
Consiliului U.N.B.R.
(3) La cererea a cel putin unei treimi din
numarul barourilor, Consiliul U.N.B.R.
este obligat sa convoace Congresul
avocatilor in sesiune extraordinara.
Art. 60
(1) Convocarea congresului se
face cu cel putin o luna inainte de data
stabilita, prin instiintarea in scris a
barourilor si prin publicare intr-un ziar
central. Consiliile barourilor sunt obligate
sa afiseze data convocarii si ordinea de zi
la sediul baroului si la instantele
judecatoresti din raza acestora.
(2) Barourile sunt obligate sa isi aleaga
delegatii cu cel putin 10 zile inainte de
congres.
(3) Congresul este legal constituit in
prezenta a doua treimi din numarul
membrilor sai si adopta hotarari cu votul
majoritatii membrilor prezenti.
Art. 61
(1) Congresul avocatilor are
urmatoarele atributii:
a) analizeaza si aproba raportul anual al
Consiliului U.N.B.R.;
b) alege Comisia centrala de cenzori si
Consiliul de conducere al Casei de
Asigurari a Avocatilor;
c) face propuneri autoritatilor cu drept de
initiativa legislativa privind profesia de
avocat;
d) adopta si modifica statutul profesiei si
statutul Casei de Asigurari a Avocatilor, in
conformitate cu prevederile prezentei legi
si pe baza proiectelor intocmite de
Consiliul U.N.B.R.;
e) adopta hotarari privitoare la relatiile
dintre barouri, perfectionarea pregatirii
profesionale si respectarea regulilor
deontologice ale profesiei;
f) alege si revoca membrii Comisiei
centrale de disciplina. Fiecare barou are
dreptul de a propune cate un candidat
pentru Comisia centrala de disciplina.
Competenta si procedura de judecata ale
Comisiei centrale de disciplina se stabilesc
prin statut;
g) aproba bugetul anual al Casei de
Asigurari a Avocatilor si executia bugetara
anuala;
h) aproba bugetul anual al U.N.B.R. si
executia bugetara anuala a acestuia si
stabileste cota de contributie a barourilor la
formarea bugetului U.N.B.R.. Cheltuielile
necesare organizarii congreselor se suporta
de catre fiecare barou in functie de
numarul reprezentantilor sai.
(2) Hotararile congresului sunt definitive
si obligatorii pentru toate organele
profesiei.
Art. 62
(1) Consiliul U.N.B.R. este
format din decanii barourilor si
reprezentantii barourilor alesi potrivit
normei de reprezentare stabilite in statutul
profesiei.
(2) Mandatul de membru al Consiliului
U.N.B.R. este de 4 ani. In cazul incetarii
mandatului unuia dintre ei, inlocuitorul sau
executa diferenta de mandat. Inlocuitorul
este desemnat in conditiile prevazute la
alin. (1).
(3) In caz de schimbare a decanului unui
barou noul decan il inlocuieste de drept pe
predecesorul sau. Celelalte vacante sunt
completate la proximul congres al
avocatilor.
(4) Consiliul U.N.B.R. se intruneste
trimestrial la convocarea presedintelui
U.N.B.R. Convocarea se face cu cel putin
15 zile inainte de data sedintei.
(5) La cererea a cel putin unei treimi din
numarul membrilor Consiliului U.N.B.R.
sau in situatii exceptionale, presedintele
U.N.B.R. va convoca Consiliul U.N.B.R.
in sedinta extraordinara, in cel mult 10 zile
de la data solicitarii sau a evenimentului
justificativ.
(6) Consiliul U.N.B.R. lucreaza in
prezenta a cel putin doua treimi din
numarul membrilor sai si adopta hotarari
valabile cu votul majoritatii membrilor
prezenti.
Art. 63
Consiliul U.N.B.R. are urmatoarele atributii:
a) este organul reprezentativ si
deliberativ al barourilor din Romania si
asigura activitatea permanenta a U.N.B.R.;
b) duce la indeplinire hotararile
Congresului avocatilor;
c) rezolva orice probleme interesand
profesia de avocat intre sesiunile
Congresului avocatilor, cu exceptia acelora
care sunt date in competenta exclusiva a
Congresului avocatilor;
d) exercita controlul asupra activitatii si
asupra hotararilor Comisiei permanente a
U.N.B.R.;
e) organizeaza examenul de verificare a
cunostintelor de drept romanesc si de
limba romana ale avocatilor straini;
f) organizeaza si conduce activitatea
Institutului National de Pregatire si
Perfectionare a Avocatilor, constituit ca
persoana juridica de drept privat nonprofit
si care nu face parte din sistemul national
de invatamant si nu este supus procedurilor
de autorizare si acreditare;
g) adopta hotarari in toate problemele
privind pregatirea si perfectionarea
profesionala a avocatilor, precum si
recomandari privind relatiile dintre
barouri;
h) organizeaza examenul de primire in
profesia de avocat si de dobandire a titlului
profesional de avocat definitiv, in
conditiile stabilite de art.16 si cu
respectarea prevederilor Statutului
profesiei de avocat;
i) organizeaza si supravegheaza serviciul
statistic general al U.N.B.R.;
j) organizeaza si editeaza publicatiile
U.N.B.R. si sprijina publicatiile barourilor;
k) intocmeste proiectul de buget al
U.N.B.R. si il supune spre aprobare
Congresului avocatilor, precum si executia
bugetara anuala a bugetului U.N.B.R.;
l) intocmeste raportul anual de activitate
si de gestiune a patrimoniului U.N.B.R. si
le supune spre aprobare Congresului
avocatilor;
m) staruie pentru realizarea bugetului
U.N.B.R. si executarea de catre barouri a
hotararilor adoptate de Congresul
avocatilor si de Consiliul U.N.B.R.;
n) alege si revoca presedintele si
vicepresedintii U.N.B.R. si membrii
Comisiei permanente a U.N.B.R., dintre
membrii sai, avocati cu o vechime mai
mare de 10 ani in profesie, pentru un
mandat de 4 ani;
o) anuleaza hotararile barourilor pentru
cauze de nelegalitate si rezolva plangerile
si contestatiile facute impotriva hotararilor
adoptate de consiliile barourilor, in
cazurile prevazute de lege si de statutul
profesiei;
p) infiinteaza Casa Centrala de Credit si
Ajutor a Avocatilor si controleaza
activitatea acesteia;
q) coordoneaza activitatea Casei de Asigurari a Avocatilor si adopta
regulamentul acesteia;
r) indeplineste si alte atributii prevazute
de lege si adopta hotarari in interesul
profesiei, cu respectarea legii;
s) acorda, la propunerea Comisiei
permanente a U.N.B.R., titlul de membru
de onoare, respectiv de presedinte de
onoare al U.N.B.R.
Art. 64
Comisia permanenta a U.N.B.R.
se compune din 15 membri, dintre care 5
membri sunt reprezentanti ai Baroului
Bucuresti, iar 10 membri sunt
reprezentanti ai celorlalte barouri din tara.
Presedintele si vicepresedintii U.N.B.R.
sunt membri de drept ai Comisiei
permanente a U.N.B.R. si se includ in cei
15 membri. Mandatul membrilor Comisiei
permanente a U.N.B.R. este de 4 ani. In
caz de incetare a mandatului unui membru
al Comisiei permanente a U.N.B.R.,
desemnarea inlocuitorului se face pe
aceleasi criterii si inlocuitorul executa
diferenta de mandat. Unul dintre membrii
Comisiei permanente a U.N.B.R.
indeplineste functia de secretar al acesteia
si este desemnat prin vot de Comisia
permanenta a U.N.B.R. Presedintele
U.N.B.R. este si presedintele Comisiei
permanente a U.N.B.R.
Art. 65
(1) Comisia permanenta a
U.N.B.R. are urmatoarele atributii:
a) este organul executiv al Consiliului
U.N.B.R., cu activitate permanenta si de
legatura cu barourile U.N.B.R.;
b) duce la indeplinire hotararile
Congresului avocatilor si ale Consiliului
U.N.B.R. si supravegheaza executarea
acestor hotarari de catre barouri, adoptand
decizii corespunzatoare;
c) organizeaza serviciile Consiliului
U.N.B.R. si serviciile proprii si angajeaza
personalul acestora;
d) asigura executia bugetara si urmareste
realizarea resurselor bugetului U.N.B.R.;
e) accepta donatiile si legatele facute
U.N.B.R.;
f) in realizarea atributiilor sale, emite
decizii executorii.
g) aproba propunerile barourilor de
desemnare a comisiilor teritoriale necesare
pentru sustinerea examenului de intrare si
definitivare in profesia de avocat.
(2) Comisia permanenta a U.N.B.R. este
condusa de presedintele U.N.B.R. si
lucreaza valabil in prezenta majoritatii
membrilor sai si tot astfel adopta deciziile.
(3) Comisia permanenta a U.N.B.R.
indeplineste si alte atributii stabilite de
lege sau de organele ierarhice ale profesiei.
Art. 66
(1) Presedintele U.N.B.R. are
urmatoarele atributii:
a) reprezinta U.N.B.R. in relatiile cu
persoanele fizice si juridice din tara si din
strainatate;
b) incheie conventii, acorduri si
contracte in numele U.N.B.R., cu autorizarea Consiliului U.N.B.R.;
c) convoaca si conduce sedintele
Consiliului U.N.B.R. si ale Comisiei
permanente a U.N.B.R.;
d) ordonanteaza cheltuielile bugetare si
extrabugetare ale U.N.B.R.;
e) semneaza actele Consiliului si ale
Comisiei permanente ale U.N.B.R.;
f) supravegheaza relatiile dintre
structurile centrale ale profesiei si barouri,
precum si relatiile dintre barouri;
g) acorda sprijin si ajutor barourilor in
relatiile lor cu autoritatile centrale si
locale;
h) vegheaza la asigurarea conditiilor
corespunzatoare de desfasurare a activitatii
avocatilor la instantele judecatoresti si la
organele de urmarire penala.
(2) Presedintele este inlocuit, la cerere
sau in absenta sa, de catre vicepresedintele
pe care il desemneaza in acest scop.
Art. 67
Consiliul U.N.B.R. stabileste
personalul necesar indeplinirii atributiilor
functiei pentru presedintele U.N.B.R
Capitolul V - Asistenta judiciara
Sectiunea 1 - Cazurile si conditiile de acordare a asistentei judiciare
Art. 68
(1) In cazurile prevazute de lege,
barourile asigura asistenta judiciara in
urmatoarele forme:
a) in cauzele penale, in care apararea este
obligatorie potrivit dispozitiilor Codului de
procedura penala;
b) in orice alte cauze decat cele penale,
ca modalitate de acordare a ajutorului
public judiciar, in conditiile legii;
c) asistenta judiciara prin avocat,
acordata la solicitarea organelor
administratiei publice locale.
(2) In cazuri de exceptie, daca drepturile
persoanei lipsite de mijloace materiale ar fi
prejudiciate prin intarziere, decanul
baroului poate aproba acordarea cu titlu
gratuit a asistentei de specialitate juridica.
Art. 68^1
(1) In cazul in care, potrivit art.
11-19 din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul
public judiciar in materie civila, aprobata
cu modificari si completari prin Legea nr.
193/2008, a fost incuviintata cererea de
ajutor public judiciar sub forma asistentei
prin avocat, cererea impreuna cu
incheierea de incuviintare se trimit de
indata decanului baroului din
circumscriptia acelei instante.
(2) Decanul baroului sau avocatul caruia
decanul i-a delegat aceasta atributie va
desemna, in termen de 3 zile, un avocat
inscris in Registrul de asistenta judiciara,
caruia ii transmite, odata cu instiintarea
desemnarii, incheierea prevazuta la alin.
(1). Decanul baroului are obligatia de a
comunica si beneficiarului ajutorului
public judiciar numele avocatului
desemnat. Beneficiarul ajutorului public
judiciar poate solicita el insusi desemnarea
unui anumit avocat, cu consimtamantul
acestuia, in conditiile legii.
Art. 68^2
(1) Avocatul desemnat potrivit
art. 68^1 alin. (2) sa acorde ajutorul public
judiciar nu poate refuza aceasta sarcina
profesionala decat in caz de conflict de
interese sau pentru alte motive justificate.
(2) Refuzul nejustificat de a prelua cazul
sau de a continua executarea constituie
abatere disciplinara, in conditiile legii.
(3) Refuzul nejustificat al beneficiarului
sau renuntarea unilaterala si nejustificata a
acestuia la asistenta acordata de avocatul
desemnat duce la incetarea ajutorului
public sub forma asistentei prin avocat.
Art. 68^3
(1) Asistenta extrajudiciara
prevazuta la art. 35 din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 51/2008, aprobata
cu modificari si completari prin Legea nr.
193/2008, se acorda de Serviciul de
asistenta judiciara constituit la nivelul
fiecarui barou, pe baza unei cereri al carei
model se aproba de Departamentul de
coordonare a asistentei judiciare, care va
cuprinde mentiuni privind obiectul si
natura solicitarii de asistenta, identitatea,
codul numeric personal, domiciliul si
starea materiala ale solicitantului si ale
familiei sale, atasandu-se inscrisuri
doveditoare ale veniturilor acestuia si ale
familiei sale, precum si dovezi cu privire la
obligatiile de intretinere sau de plata
Cererea va fi insotita si de o declaratie pe
propria raspundere a solicitantului, in
sensul de a preciza daca in cursul ultimelor
12 luni a mai beneficiat de ajutor public
judiciar, in ce forma, pentru ce cauza,
precum si cuantumul acestui ajutor.
(2) Dovada starii materiale a
solicitantului se face, in principal, cu
urmatoarele documente:
a) adeverinta eliberata de autoritatile
competente sau de catre angajator, dupa
caz, din care sa rezulte veniturile
profesionale ale solicitantului si ale
celorlalti membri ai familiei supuse,
potrivit legii, impozitului pe venit realizate
in perioada prevazuta de legislatia privind
ajutorul public judiciar sau sumele incasate
cu titlu de pensie, indemnizatie de somaj
sau asigurari sociale si altele asemenea,
incasate pe aceeasi perioada;
b) livretul de familie si, dupa caz,
certificatele de nastere ale copiilor;
c) certificatul de persoana cu handicap al
solicitantului sau al copilului, dupa caz;
d) declaratie pe propria raspundere din
care sa reiasa ca solicitantul si ceilalti
membri ai familiei nu beneficiaza de alte
venituri suplimentare;
e) declaratie pe propria raspundere
privind situatia patrimoniala a
solicitantului si a familiei sale;
f) declaratie pe propria raspundere din
care sa rezulte ca solicitantul si/sau celalalt
parinte natural ori adoptiv sau, dupa caz, o alta persoana careia i s-a incredintat
copilul in vederea adoptiei sau care are
copilul in plasament ori in plasament in
regim de urgenta ori a fost numita tutore se
ocupa de cresterea si ingrijirea copilului si
ca acesta nu este incredintat sau dat in
plasament niciunui organism privat
autorizat sau serviciu public autorizat ori
unei persoane juridice;
g) dovada eliberata de autoritatile
competente privind situatia bunurilor
impozabile ale solicitantului sau, dupa caz,
ale celorlalti membri ai familiei;
h) alte acte necesare stabilirii dreptului la
acordarea de asistenta judiciara, potrivit
legii.
(3) Cererea de acordare a asistentei
extrajudiciare se depune la serviciul de
asistenta judiciara si se solutioneaza in
termen de cel mult 15 zile lucratoare de la
data inregistrarii, prin decizie de admitere
ori de respingere, dupa caz.
(4) In cazul admiterii cererii de acordare
a asistentei extrajudiciare, decizia privind
acordarea de asistenta judiciara va
cuprinde urmatoarele:
a) denumirea actului;
b) denumirea organului emitent;
c) temeiul legal si de fapt pentru
emiterea deciziei;
d) persoana careia i se acorda asistenta
extrajudiciara;
e) tipul sau forma asistentei extrajudiciare acordate;
f) data eliberarii, functia si semnatura
persoanei care a eliberat actul respectiv.
(5) In temeiul deciziei de acordare a
asistentei extrajudiciare, decanul baroului
competent desemneaza un avocat din
Registrul de asistenta judiciara al baroului.
(6) Dupa posibilitati, decanul baroului
poate aproba acordarea asistentei
extrajudiciare de catre un avocat ales de
persoana careia i se acorda asistenta
judiciara.
(7) Decizia prevazuta la alin. (3) se
comunica solicitantului in termen de 5 zile
lucratoare de la data emiterii deciziei.
(8) Decizia de respingere a cererii de
acordare a asistentei extrajudiciare poate fi
contestata la consiliul baroului, in termen
de 5 zile de la comunicarea acesteia.
(9) Contestatiile formulate impotriva
deciziei de respingere se solutioneaza de
consiliul baroului, la prima sedinta a
consiliului baroului.
Art. 68^4
Avocatul care acorda asistenta
judiciara potrivit prezentului capitol nu are
dreptul sa primeasca de la client sau de la
cel aparat niciun fel de remuneratie sau de
alte mijloace de recompensa, nici chiar cu
titlu de acoperire a cheltuielilor.
Sectiunea 2 - Organizarea activitatii de acordare a asistentei judiciare
Art. 68^5
(1) In cadrul U.N.B.R. se
organizeaza Departamentul de coordonare
a asistentei judiciare, organ cu activitate
permanenta, coordonat de un
vicepresedinte al U.N.B.R. Structura
organizatorica a acestui departament se
stabileste prin decizie a Comisiei
permanente a U.N.B.R.
(2) Departamentul de coordonare a
asistentei judiciare emite decizii si norme
metodologice in limitele atributiilor
conferite prin prezenta lege, in conditiile si
cu procedura prevazute de Statutul
profesiei de avocat.
Art. 68^6
Departamentul de coordonare a
asistentei judiciare exercita, in principal,
urmatoarele atributii:
a) desfasoara conducerea metodologica a
activitatii de acordare a asistentei
judiciare;
b) elaboreaza proiectul de Regulamentcadru
pentru organizarea serviciilor de
asistenta judiciara;
c) propune sau, dupa caz, avizeaza,
proiecte de protocoale ce se incheie cu
autoritatile publice competente in scopul
obtinerii mijloacelor financiare necesare
pentru organizarea serviciilor de asistenta
judiciara;
d) organizeaza Registrul national de
asistenta judiciara pe baza registrelor
intocmite de barouri;
e) organizeaza si coordoneaza metodologia de plata a onorariilor pentru
asistenta judiciara acordata;
f) efectueaza controlul asupra asistentei
judiciare acordate;
g) elaboreaza proiecte de acte normative
in domeniul asistentei judiciare, pe care le
propune Ministerului Justitiei in vederea
promovarii;
h) stabileste, impreuna cu Ministerul
Justitiei, indicii statistici, tine evidenta
statistica a sistemului de asistenta judiciara
si analizeaza informatiile necesare pentru
planificarea si coordonarea corecta a
sistemului de asistenta judiciara;
i) colaboreaza cu Ministerul Justitiei
pentru buna functionare si planificarea,
inclusiv din punct de vedere bugetar, a
sistemului de asistenta judiciara;
j) popularizeaza sistemul de asistenta
judiciara;
k) stabileste formularistica utilizata de
barouri pentru organizarea activitatii de
asistenta judiciara si extrajudiciara, in
conditiile legii;
l) reprezinta U.N.B.R. in domeniul
asistentei judiciare, in cadrul colaborarii
internationale in materie, in conditiile legii
sau ale Statutului profesiei de avocat
Art. 68^7
In vederea organizarii activitatii
de asistenta judiciara, barourilor
indeplinesc urmatoarele atributii:
a) organizeaza serviciile de asistenta
judiciara atat la nivelul fiecarui barou, cat
si la sediul fiecarei instante judecatoresti;
b) organizeaza si actualizeaza Registrul
de asistenta judiciara al fiecarui barou pe
baza cererilor avocatilor, aprobate de
consiliul baroului;
c) desemneaza avocatii inscrisi in
Registrul de asistenta judiciara pentru
acordarea asistentei judiciare, tinand cont
de experienta profesionala si de calificarea
avocatului, precum si de natura si
complexitatea cazului, de celelalte
desemnari ale acestuia in virtutea prezentei
legi si de gradul de angajare al acestuia;
d) efectueaza controlul asupra acordarii
asistentei judiciare de catre avocatii din
cadrul baroului;
e) organizeaza si executa programe de
popularizare a sistemului de asistenta
judiciara;
f) indeplinesc orice alte atributii
prevazute de lege sau de Regulamentul
pentru organizarea serviciilor de asistenta
judiciara.
Art. 68^8
(1) Baroul organizeaza serviciile
de asistenta judiciara la sediile tuturor
instantelor judecatoresti din judet, in spatii
destinate exclusiv desfasurarii acestei
activitati, care se pun la dispozitie, in mod
obligatoriu si cu titlu gratuit de Ministerul
Justitiei si Libertatilor.
(2) Serviciile de asistenta prevazute la
alin. (1) sunt conduse de un avocat
definitiv, numit de consiliul baroului, si
sunt coordonate de un membru al consiliului. Organizarea, functionarea si
atributiile serviciilor de asistenta judiciara
se realizeaza potrivit regulamentului
aprobat de consiliul baroului, in baza
Regulamentului-cadru pentru organizarea
serviciilor de asistenta judiciara aprobat de
Consiliul U.N.B.R.
Art. 68^9
(1) Fiecare barou organizeaza
Registrul de asistenta judiciara in care sunt
inscrisi avocatii ce pot fi desemnati pentru
acordarea asistentei judiciare si a asistentei
extrajudiciare.
(2) Registrul este public, se pastreaza pe
suport hartie si in format electronic si se
publica pe pagina de internet a fiecarui
barou.
(3) Actualizarea Registrului de asistenta
judiciara pentru urmatorul an calendaristic
se efectueaza pana la sfarsitul lunii
septembrie a anului calendaristic
precedent.
(4) In cazurile exceptionale, in Registrul
de asistenta judiciara pot fi operate
modificari si in cursul anului, potrivit
procedurii prevazute pentru inscrierea in
registru.
(5) U.N.B.R. organizeaza Registrul
national de asistenta judiciara, constituit
din registrele de asistenta judiciara ale
tuturor barourilor.
(6) Registrul national de asistenta
judiciara se publica pe pagina de internet a
U.N.B.R. si se actualizeaza in mod automat odata cu actualizarea datelor din
registrul fiecarui barou.
Art. 68^10
(1) Pentru inscrierea in
Registrul de asistenta judiciara, avocatul
depune o cerere la baroul din care face
parte.
(2) Cererea prevazuta la alin. (1) se
completeaza conform formularului aprobat
de Departamentul de coordonare a
asistentei judiciare din cadrul U.N.B.R.
(3) Inscrierea avocatului in Registrul de
asistenta judiciara se efectueaza in baza
deciziei consiliului baroului.
(4) Consiliul baroului poate, motivat, sa
refuze inscrierea in registru sau sa radieze
din registru un avocat in urmatoarele
cazuri:
a) daca avocatului solicitant i s-a aplicat
o sanctiune disciplinara;
b) daca avocatul este invinuit pentru
savarsirea unei infractiuni de drept comun;
c) daca s-a constatat incalcarea repetata a
dispozitiilor prezentei legi sau calitatea
inferioara a asistentei judiciare acordate.
(5) Radierea din registru poate fi dispusa
pentru o perioada de un an, iar daca se
constata savarsirea consecutiva a 3 sau a
mai multor abateri de la obligatiile
prevazute de prezenta lege, radierea se
poate dispune pentru o perioada de pana la
3 ani.
(6) Refuzul baroului de inscriere a
avocatului solicitant in registru, precum si masura radierii unui avocat din registru pot
fi contestate potrivit procedurii prevazute
la cap. VI «Raspunderea disciplinara».
(7) Decizia de radiere din registru se
aduce la cunostinta publicului prin afisare
pe pagina de internet a baroului, precum si
pe pagina de internet a U.N.B.R.
Art. 68^11
(1) Pentru asistenta judiciara
acordata, avocatul desemnat are dreptul la
un onorariu stabilit de organul judiciar,
potrivit naturii si volumului activitatii
desfasurate, in limitele sumelor stabilite
prin protocolul incheiat intre U.N.B.R. si
Ministerul Justitiei.
(2) Prin actul de incuviintare a asistentei
judiciare, organul judiciar stabileste si
valoarea provizorie a onorariului
avocatului.
(3) Dupa acordarea asistentei judiciare,
avocatul intocmeste un referat scris cu
privire la prestatia avocatiala efectiva,
conform formularului aprobat de
Departamentul de coordonare a asistentei
judiciare din cadrul U.N.B.R. Referatul
este supus confirmarii organului judiciar,
care, in functie de volumul si
complexitatea activitatii desfasurate de
avocat, precum si in raport cu durata, tipul
si particularitatile cauzei, poate dispune
mentinerea sau majorarea onorariului
stabilit initial.
(4) Referatul confirmat potrivit alin. (3)
se inainteaza baroului, in vederea
efectuarii formalitatilor prevazute de lege
pentru plata onorariilor.
(5) In cazul in care avocatul este sanctionat
disciplinar, potrivit art.70 alin.(l), avocatul
nu va primi onorariul in asigurarea
asistentei judiciare pentru care a fost
desemnat, pentru acel caz.
Art. 68^12
(1) Plata onorariului pentru
asistenta judiciara acordata se face lunar
prin virament bancar, pe baza
documentelor pentru decontare prevazute
la art. 68^11 alin. (2), avizate de consiliul
baroului.
(2) Sumele necesare pentru plata
onorariilor sau, dupa caz, a remuneratiilor
pentru asistenta judiciara se vireaza lunar,
in conditiile legii, intr-un cont distinct,
deschis de fiecare barou. Respectarea de
catre barouri a destinatiei fondurilor astfel
virate face si obiect al controlului
U.N.B.R., in conditiile stabilite de Statutul
profesiei de avocat.
Art. 68^13
(1) Pentru asistenta
extrajudiciara acordata, avocatul desemnat
are dreptul la un onorariu stabilit potrivit
naturii, complexitatii si volumului
activitatii desfasurate, certificate printr-un
referat scris al avocatului, conform
formularului pentru decontare aprobat de
Departamentul de coordonare a asistentei judiciare din cadrul U.N.B.R.
(2) In cazul avocatilor desemnati,
coordonatorul Serviciului de asistenta
juridica al baroului verifica si avizeaza
raportul avocatului care a acordat asistenta
extrajudiciara si propune consiliului
baroului plata remunerarii, in cuantumul
fixat in functie de particularitatile cauzei,
tipul, volumul de munca depus si calitatea
asistentei acordate, in limitele sumelor
stabilite prin protocolul incheiat intre
U.N.B.R. si Ministerul Justitiei si
Libertatilor Cetatenesti.
Art. 68^14
U.N.B.R. si barourile
conlucreaza cu Ministerul Justitiei,
Consiliul Superior al Magistraturii,
instantele judecatoresti, precum si cu
parchetele de pe langa acestea, in vederea
desfasurarii in bune conditii a activitatii de
acordare a asistentei judiciare prevazute de
prezentul capitol.
Art. 69
(1) Onorariile pentru asistenta
judiciara acordata in oricare dintre formele
prevazute de prezentul capitol se stabilesc
prin protocolul incheiat intre U.N.B.R. si
Ministerul Justitiei, in conditiile legii.
(2) Fondurile necesare pentru plata
onorariilor prevazute la alin. (1) se asigura
potrivit art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea nr.
146/1997 privind taxele judiciare de
timbru, cu modificarile si completarile
ulterioare.
(3) Fondurile necesare organizarii si
functionarii serviciilor de asistenta judiciara din cadrul barourilor se asigura
din sumele alocate pentru finantarea
sistemului de ajutor public judiciar si a
sistemului de asistenta juridica, potrivit art.
26 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 146/1997,
cu modificarile si completarile ulterioare,
pe baza propunerilor transmise anual
Ministerului Justitiei de catre U.N.B.R., cu
ocazia intocmirii proiectului bugetului de
stat. Eliberarea sumelor aprobate se
realizeaza potrivit procedurii stabilite prin
ordin al ministrului justitiei.
(4) Onorariile pentru asistenta judiciara
acordata in oricare dintre formele
prevazute de prezentul capitol, la
solicitarea organelor administratiei publice
locale, se acorda din fondurile acestor
organe, in limitele sumelor stabilite prin
protocol incheiat de fiecare barou cu
acestea. In lipsa protocolului, sunt
aplicabile limitele stabilite prin protocolul
prevazut la art. 689^1 alin. (1).
Capitolul VI - Raspunderea disciplinara
Art. 70
(1) Avocatul raspunde
disciplinar pentru nerespectarea
prevederilor prezentei legi sau ale
statutului, pentru nerespectarea deciziilor
obligatorii adoptate de organele de
conducere ale baroului sau ale uniunii,
precum si pentru orice fapte savarsite in
legatura cu profesia sau in afara acesteia,
care sunt de natura sa prejudicieze onoarea
si prestigiul profesiei sau ale institutiei.
(2) Avocatul care conduce asistenta
judiciara de pe langa fiecare instanta este
obligat sa sesizeze in scris consiliului
baroului faptele comise de orice avocat, in
conditiile prevederilor alin. (1).
(3) Instantele judecatoresti si parchetele
Ministerului Public sunt obligate sa
inainteze consiliului baroului orice
plangere facuta impotriva unui avocat si sa
il instiinteze despre orice actiune de
urmarire penala sau de judecata pornita
impotriva unui avocat.
Art. 71
(1) Anchetarea abaterii si
exercitarea actiunii disciplinare sunt de
competenta consiliului baroului.
(2) Anchetarea abaterii si exercitarea
actiunii disciplinare privind pe membrii
organelor de conducere ale uniunii si pe
decanii barourilor sunt de competenta
comisiei permanente a uniunii.
(3) Membrii comisiei permanente care
sunt anchetati nu pot participa la
dezbaterile privind luarea deciziei de
exercitare a actiunii disciplinare.
(4) In toate cazurile actiunea disciplinara
poate fi exercitata in termen de cel mult un
an de la data savarsirii abaterii.
Art. 72
(1) In cadrul fiecarui barou se
organizeaza si functioneaza o comisie de
disciplina care judeca, in prima instanta si
in complet de 3 membri, abaterile
disciplinare savarsite de avocatii din acel
barou.
(2) In cadrul U.N.B.R. este organizata si
functioneaza Comisia centrala de
disciplina, care judeca:
a) ca instanta de fond, in complet de 3
membri, abaterile savarsite de membrii
Consiliului U.N.B.R. si de decanii
barourilor;
b) in contestatie, in complet de 5
membri, potrivit prevederilor statutului
profesiei.
(3) Recursul declarat impotriva deciziei
disciplinare a Comisiei centrale de
disciplina, ca instanta de fond, este judecat
de Consiliul U.N.B.R. constituit ca
instanta disciplinara in plenul sau, in afara
de persoana implicata in cauza.
(4) Impotriva hotararilor pronuntate
potrivit alin. (2) si (3), partea interesata
poate declara recurs la sectia de contencios
a Curtii de Apel Bucuresti, a carei hotarare
este definitiva si irevocabila.
(5) Procedura judecarii abaterilor
disciplinare este stabilita in statutul
profesiei si se completeaza cu prevederile
Codului de procedura civila.
Art. 73
(1) Sanctiunile disciplinare sunt:
a) mustrarea;
b) avertismentul;
c) amenda de la 500.000 lei la 5.000.000
lei, care se face venit la bugetul baroului.
Plata amenzii se va face in termen de 30 de
zile de la data ramanerii definitive a
hotararii disciplinare. Neachitarea in acest termen atrage suspendarea de drept din
exercitiul profesiei, pana la achitarea
sumei. Limitele amenzii disciplinare se
actualizeaza periodic de catre Consiliul
U.N.B.R., in functie de rata inflatiei.
d) interdictia de a exercita profesia pe o
perioada de la o luna la un an;
e) excluderea din profesie.
(2) In perioada interdictiei avocatul nu
poate presta sub nici o forma asistenta
juridica, nu poate face uz de calitatea de
avocat si nu poate participa la activitatea
organelor profesiei.
(3) Impotriva deciziei disciplinare pot
declara recurs persoana interesata, decanul
baroului si presedintele uniunii, in termen
de 15 zile de la comunicare.
Art. 74
(1) In caz de abatere evidenta
si grava, instanta disciplinara poate lua
masura suspendarii avocatului din
exercitiul profesiei pana la judecarea
definitiva a cauzei.
(2) Impotriva incheierii prin care s-a luat
aceasta masura se poate declara recurs in
termen de 5 zile de la comunicare.
(3) Recursul este suspensiv de executare
si va fi solutionat de urgenta.
Capitolul VII - Casa de Asigurari a Avocatilor
Art. 75
(1) In cadrul U.N.B.R. este
organizata si functioneaza Casa de
Asigurari a Avocatilor, in scopul stabilirii
si acordarii pensiilor si ajutoarelor sociale
cuvenite avocatilor si urmasilor acestora
cu drepturi proprii la pensie, in conditiile
prevazute de legea speciala.
(2) Organizarea si functionarea Casei de
Asigurari a Avocatilor se stabilesc de
Congresul avocatilor prin statutul acesteia.
Art. 76
(1) Sunt membri ai Casei de
Asigurari a Avocatilor toti avocatii in
activitate, avocatii pensionari si urmasii
acestora cu drepturi proprii la pensie si la
ajutoare sociale.
(2) Avocatul inscris in barou, cu drept de
exercitare a profesiei, este obligat sa
contribuie la constituirea fondului Casei de
Asigurari a Avocatilor. Contributia nu
poate fi mai mica decat suma stabilita de
Consiliul U.N.B.R., astfel incat sa acopere
nevoile curente de plata ale Casei de
Asigurari a Avocatilor. Avocatii pot face
parte si din alte forme de asigurari sociale.
Art. 77
(1) Perioada in care un avocat
este deputat sau senator este luata in calcul
la stabilirea vechimii in avocatura.
Indemnizatia de parlamentar si celelalte
drepturi banesti incasate se considera
venituri din profesie si se iau in calcul la
stabilirea pensiei de catre Casa de
Asigurari a Avocatilor.
(2) Raporturile banesti intre Casa de
Asigurari a Avocatilor si asigurarile
sociale de stat se reglementeaza potrivit
legii
Art. 78
(1) Casa de Asigurari a Avocatilor are personalitate juridica,
patrimoniu si buget propriu. Sediul sau
este in municipiul Bucuresti. Patrimoniul
sau poate fi folosit in activitati economice
producatoare de venituri, in conditiile
legii, cu autorizarea consiliului uniunii.
(2) Casa de Asigurari a Avocatilor poate
infiinta sucursale sau filiale, in conditiile si
cu procedura prevazute in statutul de
organizare si functionare a acesteia.
Art. 79
(1) Casa de Asigurari a
Avocatilor este condusa si administrata de
un consiliu format din 5 membri, dintre
care 3 avocati in activitate si 2 avocati
pensionari, alesi de congres pe o perioada
de 4 ani.
(2) Consiliul alege din randurile sale un
presedinte si un vicepresedinte. Unul
dintre membri, desemnat de presedinte,
indeplineste si functia de secretar al
consiliului.
Art. 80
(1) Controlul financiar al Casei
de Asigurari a Avocatilor se exercita de
catre comisia de cenzori, compusa din 3
membri, dintre care 2 avocati in activitate
si un avocat pensionar.
(2) Barourile si avocatii sunt obligati sa
puna la dispozitie comisiei de cenzori si
inspectorilor financiari ai Casei de
Asigurari a Avocatilor toate datele privind
veniturile asupra carora se retine
contributia pentru fondul de pensii si
ajutoare sociale.
Capitolul VII^1 - Exercitarea in Romania a profesiei de catre avocatii care au obtinut calificarea profesionala in unul dintre statele membre ale Uniunii Europene si ale Spatiului Economic European
Sectiunea 1 - Dispozitii generale
Art. 80^1
Dispozitiile prezentului capitol
se aplica avocatilor care si-au obtinut
calificarea profesionala in unul dintre
statele membre ale Uniunii Europene si ale
Spatiului Economic European, care isi
exercita profesia pe teritoriul Romaniei:
a) in mod independent sau in asociere;
b) ca avocati salariati in Romania;
c) prin prestarea de servicii.
Art. 80^2
In sensul prezentului capitol:
a
) avocat reprezinta orice persoana
provenind dintr-un stat membru al Uniunii
Europene sau al Spatiului Economic
European, care este autorizata sa-si
desfasoare activitatile profesionale sub
titlul profesional corespunzator obtinut
intr-un stat membru;
b) stat membru de origine reprezinta
statul membru al Uniunii Europene sau al
Spatiului Economic European, in care un
avocat a obtinut dreptul de a utiliza unul
dintre titlurile profesionale prevazute la lit.
a), inainte de a practica profesia de avocat in Romania;
c) titlu profesional din statul membru de
origine reprezinta titlul profesional utilizat
in statul membru unde un avocat a obtinut
dreptul de a folosi acest titlu, inainte de a
practica profesia de avocat in Romania;
d) grupare reprezinta orice entitate, cu
sau fara personalitate juridica, organizata
potrivit legislatiei unui stat membru, in
cadrul careia avocatii isi desfasoara
activitatile profesionale impreuna, sub
nume comun;
e) titlu profesional din Romania
reprezinta titlul profesional sub care un
avocat este inscris in Tabloul avocatilor
din Romania;
f) autoritatea romana competenta este
structura din cadrul Uniunii Nationale a
Barourilor din Romania, desemnata
potrivit statutului.
Art. 80^3
Avocatii care profeseaza in
Romania sub titlul profesional din statul
membru de origine pot desfasura aceleasi
activitati profesionale ca si avocatii care
profeseaza sub titlul profesional obtinut in
Romania, pot acorda asistenta juridica si
pot reprezenta persoane fizice sau
persoane juridice in fata instantelor
romane, referitor la dreptul statului
membru de origine, dreptul comunitar,
dreptul international, precum si dreptul
romanesc, cu respectarea regulilor de
procedura aplicabile in fata instantelor
romane.
Art. 80^4
(1) Avocatii care profeseaza
in Romania sub titlul profesional din statul
membru de origine vor folosi denumirea
sub care isi desfasoara profesia in statul
membru de origine, exprimata in limba
oficiala sau in una dintre limbile oficiale
ale statului membru de origine respectiv.
(2) Pe langa denumirea prevazuta la alin.
(1), in denumire se va mentiona, alaturi de
forma juridica de exercitare a profesiei in
Romania, si forma juridica a gruparii din
statul membru de origine.
(3) Autoritatea romana competenta poate
cere unui avocat care profeseaza sub titlul
profesional obtinut in statul membru de
origine sa indice gruparea profesionala din
care face parte in statul membru de origine
sau autoritatea judiciara in cadrul careia
este admis sa-si exercite profesia, potrivit
legii din statul membru de origine.
(4) Avocatul care obtine admiterea in
profesia de avocat in Romania in conditiile
art. 805 sau 8014 are dreptul sa foloseasca
titlul profesional din statul membru de
origine, exprimat in limba oficiala sau in
una dintre limbile oficiale ale statului
membru de origine, alaturi de titlul
profesional corespunzator profesiei de
avocat din Romania.
Art. 80^5
(1) Indiferent de forma de
exercitare a activitatii pe teritoriul
Romaniei, avocatii care profeseaza sub
titlul profesional din statul membru de
origine pot solicita oricand recunoasterea diplomelor, in vederea admiterii in
profesia de avocat si a practicarii acesteia
sub titlul profesional din Romania.
(2) In vederea recunoasterii diplomelor
in Romania, solicitantul va trebui sa
sustina, la alegere, un examen de verificare
a cunostintelor sau sa efectueze un stagiu
de 3 ani in domeniul dreptului romanesc.
(3) Uniunea Nationala a Barourilor din
Romania va stabili componenta comisiei
de evaluare, precum si continutul si modul
de desfasurare a examenului sau a
stagiului, dupa caz.
(4) La depunerea cererii de recunoastere
a diplomei, in vederea determinarii
continutului si modului de desfasurare a
examenului sau a perioadei de stagiu,
comisia de evaluare va verifica in prealabil
daca experienta profesionala dobandita de
solicitant este de natura sa acopere in tot
sau in parte diferentele existente intre
dreptul romanesc si cel al statului membru
de origine in care a fost obtinuta diploma,
in vederea exceptarii partiale sau totale de
la indeplinirea conditiilor prevazute la alin.
(2).
(5) Prevederile prezentului articol se
completeaza cu dispozitiile legislatieicadru
privind recunoasterea reciproca a
calificarilor profesionale.
Art. 80^6
(1) Autoritatea competenta
romana si autoritatile competente din
statele membre de origine colaboreaza in
vederea aplicarii corespunzatoare a dispozitiilor prezentei legi, informatiile
care se obtin in cadrul acestor colaborari
fiind confidentiale.
(2) Autoritatea competenta din statul
membru de origine poate formula
observatii in cadrul procedurilor
disciplinare care se desfasoara impotriva
unui avocat care profeseaza sub titlul
profesional din acel stat.
Sectiunea 2 - Exercitarea cu caracter permanent a profesiei in Romania de catre avocatii care au obtinut calificarea profesionala in unul dintre statele membre ale Uniunii Europene si ale Spatiului Economic European
Art. 80^7
(1) In conditiile prezentei
sectiuni, oricare dintre avocatii prevazuti la
art. 80^2 lit. a) poate desfasura pe teritoriul
Romaniei, cu caracter permanent si sub
titlul profesional din statul membru de
origine, activitatile prevazute la art. 80^3.
(2) Avocatii care isi exercita in mod
permanent activitatea pe teritoriul
Romaniei pot dobandi titlul profesional din
Romania fie in conditiile prevazute la art.
80^5, fie potrivit art. 80^14.
Art. 80^8
(1) Avocatul care doreste sa
profeseze in Romania sub titlul profesional
din statul membru in care si-a obtinut
calificarea profesionala se inscrie in
tabloul special tinut de barourile romane,
in conditiile prezentului articol, ale art. 12
alin. (6) si ale statutului profesiei.
(2) Autoritatea romana competenta
inscrie avocatul solicitant pe baza
prezentarii unui certificat care atesta
inregistrarea lui la autoritatea competenta
din statul membru de origine. Autoritatea
romana competenta informeaza autoritatea
competenta din statul membru de origine
despre inscriere.
(3) Certificatul prevazut la alin. (2)
trebuie sa fie eliberat cu cel mult 3 luni
inainte de formularea cererii de inscriere in
Tabloul avocatilor din Romania.
(4) La publicarea numelor avocatilor
inscrisi in Romania, autoritatea romana
competenta va publica si numele
avocatilor inscrisi potrivit prezentei
sectiuni.
Art. 80^9
(1) Avocatilor care profeseaza
sub titlul profesional din statul membru de
origine li se asigura reprezentarea
corespunzatoare in asociatiile profesionale
ale avocatilor din Romania, potrivit
dispozitiilor prezentei legi si ale statutului
profesiei; ei au cel putin dreptul de a
participa la alegerea organelor de
conducere ale acestor asociatii.
(2) Avocatii care profeseaza sub titlul
profesional din statul membru de origine
sunt obligati fie sa se asigure pentru
raspundere profesionala, in conditiile
stabilite prin statutul profesiei, fie sa
devina membri ai Casei de Asigurari a
Avocatilor, in conditiile prevazute la cap.
VII.
(3) Avocatii pot fi scutiti de obligatiile
prevazute la alin. (2), daca fac dovada unei
asigurari platite sau a unei alte garantii
date in conditiile legii statului membru de
origine, in masura in care asigurarea sau
garantia este echivalenta din punctul de
vedere al conditiilor si al acoperirii. Daca
acoperirea este doar partiala, avocatii
trebuie sa incheie o asigurare suplimentara
pentru a acoperi aspectele care nu se
regasesc in asigurarea sau in garantia data
potrivit reglementarilor din statul membru
de origine.
Art. 80^10
Avocatii inscrisi in Romania
sub titlul profesional din statul membru de
origine pot profesa ca salariati in oricare
dintre formele de organizare a profesiei,
permise pentru avocatii care profeseaza
sub titlul profesional obtinut in Romania.
Art. 80^11
Avocatii care profeseaza in
Romania sub titlul profesional din statul
membru de origine se supun acelorasi
reguli de conduita profesionala prevazute
in prezenta lege si in statutul profesiei ca si
avocatii care profeseaza sub titlul
profesional obtinut in Romania, pentru
activitatile desfasurate pe teritoriul tarii.
Art. 80^12
(1) Avocatii prevazuti in
prezentul capitol raspund disciplinar
pentru nerespectarea prezentei legi sau a
statutului, potrivit prevederilor cap. VI.
(2) Inainte de initierea procedurilor
disciplinare impotriva unui avocat care
profeseaza sub titlul profesional din statul
membru de origine, autoritatea romana
competenta informeaza in cel mai scurt
timp autoritatea competenta din statul
membru de origine, furnizand orice
informatii utile in cauza.
(3) Autoritatea romana competenta
coopereaza cu autoritatea competenta din
statul membru de origine pe tot parcursul
desfasurarii procedurilor disciplinare.
(4) Retragerea permanenta sau temporara
de catre autoritatea competenta din statul
membru de origine a autorizatiei de
exercitare a profesiei are ca efect
obligatoriu interdictia temporara sau
permanenta ca avocatul in cauza sa
profeseze in Romania sub titlul profesional
din statul membru de origine.
Art. 80^13
(1) Unul sau mai multi
avocati din aceeasi grupare ori din acelasi
stat membru, care profeseaza sub titlul
profesional din statul membru de origine,
pot profesa in Romania prin infiintarea
unui sediu secundar al gruparii respective,
organizat in orice forma de exercitare a
profesiei de avocat prevazuta de legea
romana.
(2) Profesia de avocat se poate exercita si
in cadrul formelor asociate prevazute de
legea romana, astfel:
a) mai multi avocati din diferite state
membre, care profeseaza sub titlurile
profesionale din statele membre de
origine;
b) unul sau mai multi avocati dintre cei prevazuti la lit. a) si unul sau mai multi
avocati din Romania.
(3) Avocatul care intentioneaza sa
profeseze sub titlul profesional din statul
membru de origine informeaza autoritatea
romana competenta despre faptul ca este
membru al unei forme de exercitare a
profesiei in statul membru de origine si
furnizeaza toate detaliile relevante despre
acea grupare.
Art. 80^14
(1) Avocatii care profeseaza
sub titlul profesional din statul membru de
origine si care isi desfasoara activitatea
efectiv si cu regularitate, pe o perioada de
cel putin 3 ani in Romania, in domeniul
dreptului romanesc sau al dreptului
comunitar sunt admisi in profesia de
avocat in Romania, fara a fi necesara
indeplinirea conditiilor prevazute la art.
805, cu respectarea prevederilor prezentei
legi referitoare la exercitiul drepturilor
civile si politice si la cazurile de
nedemnitate si incompatibilitate.
(2) In fata autoritatii romane competente
solicitantii trebuie sa faca dovada
desfasurarii cu regularitate a activitatii in
Romania pe o perioada de cel putin 3 ani
in domeniul dreptului romanesc sau
comunitar. In acest scop:
a) avocatii trebuie sa prezinte toate
informatiile si documentele relevante cu
privire la numarul de cauze in care au
acordat asistenta juridica, precum si cu
privire la natura acestora;
b) autoritatea romana competenta poate
sa verifice caracterul efectiv si
regularitatea activitatii desfasurate si poate
cere avocatului, daca este necesar, sa ofere
clarificari, in scris sau verbal, cu privire la
informatiile si documentele prevazute la
lit. a).
(3) Avocatii care profeseaza sub titlul
profesional din statul membru de origine in
Romania pot oricand sa ceara ca diplomele
sa le fie recunoscute, potrivit dispozitiilor
art. 80^5, in vederea obtinerii admiterii in
profesia de avocat in Romania si a
exercitarii acesteia sub titlul profesional
astfel obtinut.
(4) Avocatii care profeseaza sub titlul
profesional din statul membru de origine si
care au desfasurat in mod efectiv si cu
regularitate o activitate profesionala in
Romania pe o perioada de cel putin 3 ani,
dar pe o perioada mai scurta in domeniul
dreptului romanesc, pot obtine admiterea
in profesia de avocat si dreptul de a o
practica sub titlul profesional din Romania,
fara a fi necesara indeplinirea conditiilor
prevazute la art. 80^5, cu respectarea
prevederilor prezentei legi referitoare la
exercitiul drepturilor civile si politice si la
cazurile de nedemnitate si
incompatibilitate, dupa urmatoarea
procedura:
a) autoritatea romana competenta ia in
considerare desfasurarea efectiva si cu
regularitate a activitatii in perioada de cel
putin 3 ani, cunostintele si experienta
profesionala dobandite in Romania,
precum si orice participare la prelegeri si
seminarii despre dreptul romanesc sau
deontologia profesiei de avocat;
b) solicitantul pune la dispozitia baroului
roman orice informatie si documentatie
relevanta, in special despre cauzele in care
a acordat asistenta juridica.
(5) Decizia autoritatii romane
competente de a nu acorda inscrierea
automata in cazul in care nu s-a prezentat
dovada ca cerintele prevazute la alin. (1)
sau (4) au fost indeplinite va fi motivata,
comunicata solicitantului si baroului si
supusa cailor de atac prevazute de statutul
profesiei.
(6) Desfasurarea efectiva si cu
regularitate a activitatii avocatului in
Romania si capacitatea sa de a o continua
sunt evaluate pe baza unui interviu sustinut
cu comisia de evaluare prevazuta la art.
805.
(7) Autoritatea romana competenta
poate, printr-o decizie motivata si supusa
cailor de atac prevazute de statutul
profesiei, sa refuze avocatului solicitant
acordarea titlului profesional de avocat in
Romania, daca se considera ca aceasta ar
aduce atingere ordinii publice, ca urmare a
unor abateri disciplinare, a unor plangeri si
incidente de orice fel.
(8) Reprezentantii Uniunii Nationale a
Barourilor din Romania sunt obligati sa pastreze confidentialitatea informatiilor
primite cu ocazia examinarii cererii de
acordare a titlului profesional in Romania.
Sectiunea 3 - Exercitarea in Romania, prin prestarea de servicii, a profesiei de catre avocatii provenind din statele membre ale Uniunii Europene si ale Spatiului Economic European
Art. 80^15
(1) In conditiile prezentei
sectiuni, avocatii provenind din statele
membre ale Uniunii Europene si ale
Spatiului Economic European pot
desfasura in Romania activitati
profesionale care pot fi exercitate
ocazional sub forma prestarii de servicii.
(2) Activitatea de prestare de servicii
prevazuta la alin. (1) se exercita in
Romania prin reprezentarea drepturilor si
intereselor legitime ale persoanelor fizice
si persoanelor juridice in justitie sau in fata
autoritatilor publice, in conditiile
prevazute pentru avocatii stabiliti in acest
stat, fara a fi necesara inscrierea in barou.
(3) Pentru exercitarea altor activitati
decat cele mentionate la alin. (2), avocatul
respecta conditiile si regulile de conduita
profesionala ale statului membru de
origine, precum si legislatia romana
privind profesia, in special cu privire la
incompatibilitati, la secretul profesional, la
relatiile dintre avocati, la interdictia ca
acelasi avocat sa reprezinte doua parti
avand interese contrarii, precum si la
publicitate. Un avocat care nu este stabilit
in Romania este tinut de respectarea
acestor reguli numai in masura in care
respectarea lor este justificata obiectiv
pentru asigurarea exercitarii corecte a
activitatilor de avocat, a demnitatii
profesiei si a respectarii regulilor privind
incompatibilitatea.
Art. 80^16
(1) Autoritatea romana
competenta cere avocatului care presteaza
servicii dovedirea calitatii sale de avocat.
(2) In cazul nerespectarii obligatiilor
prevazute la art. 80^15, autoritatea romana
competenta stabileste prin statut
consecintele acestei nerespectari.
(3) La verificarea cazului de nerespectare
a obligatiilor prevazute la art. 80^15,
autoritatea romana competenta poate
solicita orice informatii profesionale utile
cu privire la persoana care presteaza
servicii.
(4) Autoritatea romana competenta va
informa autoritatea competenta din statul
membru de origine despre orice decizie
luata. Comunicarile prevazute de prezentul
alineat au caracter confidential.
Capitolul VIII - Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 81
Prezenta lege va fi pusa in aplicare astfel:
a) actualele organe de conducere ale
Uniunii Avocatilor din Romania isi vor indeplini in continuare atributiile, potrivit
legii si statutului profesiei, ca organe de
conducere ale U.N.B.R., pe intreaga durata
a mandatului pentru care au fost alese;
b) Consiliul U.N.B.R. va elabora
proiectul statutului profesiei si il va adopta
in termen de cel mult 90 de zile de la data
intrarii in vigoare a prezentei legi*).
Statutul profesiei va fi publicat in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I;
c) formele noi de asociere pentru
exercitarea profesiei de avocat se vor
organiza si vor functiona numai dupa
intrarea in vigoare a noului statut al
profesiei.
Art. 82
(1) La data intrarii in vigoare a
prezentei legi persoanele fizice sau juridice
care au fost autorizate in baza altor acte
normative ori au fost incuviintate prin
hotarari judecatoresti sa desfasoare
activitati de consultanta, reprezentare sau
asistenta juridica, in orice domenii, isi
inceteaza de drept activitatea. Continuarea
unor asemenea activitati constituie
infractiune si se pedepseste potrivit legii
penale.
(2) De asemenea, la data intrarii in
vigoare a prezentei legi*) inceteaza de
drept efectele oricarui act normativ,
administrativ sau jurisdictional prin care
au fost recunoscute ori incuviintate
activitati de consultanta, reprezentare si
asistenta juridica contrare dispozitiilor
prezentei legi.
(3) Prevederile alin. (1) si (2) nu se
aplica profesiei de consilier juridic, care va
fi exercitata potrivit dispozitiilor Legii nr.
514/2003 privind organizarea si
exercitarea profesiei de consilier juridic.
(4) Consiliile si decanii barourilor au
obligatia si autorizarea sa urmareasca
ducerea la indeplinire a prevederilor alin.
(1) si (2) si sa ia masurile legale in acest
sens.
Art. 83
La data intrarii in vigoare a
prezentei legi, denumirea Uniunea
Avocatilor din Romania se inlocuieste cu
denumirea Uniunea Nationala a Barourilor
din Romania, in toate actele normative.
Art. 84
La data intrarii in vigoare a
prezentei legi orice dispozitii contrare se
abroga.
Alte reglementari
Termeni juridici, grupare tematica
|
.gif)
|
|
|
|
|
