DreptOnline.ro, portal juridic, stiri, legislatie, raspunsuri juridice
Comunitate juridica online: DreptOnline.ro   AvocatRomania.ro   Avocat-Divort.ro   Avocat-Partaj.ro  


Intreaba un avocat

Sitemap

Comunitate
Home
Resurse
Tribuna
Jurisprudenta
Stiri
Dezbateri
Cariere
Comunitate
Dictionar juridic
Carti juridice
Evenimente

Monitorul Oficial
Monitorul Oficial
Arhiva Monitor

Raspunsuri juridice
Intreaba un avocat
Raspunsuri juridice
Arhiva raspunsuri

Traducatori
Cautare
Lista

Utile
Decizii RIL si NC
Hotarari CEDO
Informatii utile
Avocat
Legislatie
Legislatie pag 2
Divortul
Divort din strainatate
Personalitati
Interviuri
Modele cereri
Istorie
Adrese utile
Institutii
Curs valutar BNR
Calculator TVA
Verificare IBAN

Interactiv
Teste grila
Confruntare
Jurist vs Jurist
Dezbateri spete
Argumente
Jocul mintii
Test cunostinte
Fise tari
Afla profesia

User
Contact
Newsletter
Login
Inregistrare
Echipa DreptOnline
Linkuri
English


Login | Intreaba un avocat | Recomanda | Discutii |
Carti juridice Recursuri in interesul legii | Exceptii de neconstitutionalitate
   

Hotararea CEDO din 14 ianuarie 2014 in Cauza Asociatia Victimelor Magistratilor din Romania impotriva Romaniei

Hotarari CEDO - Curtea Europeana a Drepturilor Omului
2014 [3 decizii]
2013 [8 decizii]
2012 [12 decizii]
2011 [9 decizii]
2010 [17 decizii]
2009 [10 decizii]
2008 [11 decizii]
2007 [9 decizii]
2006 [6 decizii]
2005 [1 decizii]
2004 [3 decizii]
2003 [2 decizii]
2002 [1 decizii]
2001 [1 decizii]
1999 [1 decizii]
1998 [2 decizii]
TOTAL [96 decizii]
Cautare jurisprundenta, spete:    

Drept OnLine pune la dispozitia tuturor specialistilor din domeniul juridic o colectie de decizii, sentinte din practica judiciara. Pentru a regasi un anumit text puteti utiliza mecanismul de cautare, prin introducerea unui criteriu sau prin alegerea domeniului de Drept.

Sistemul de practica judiciara are un caracter pur consultativ, avand un rol de informare, neavand un caracter oficial.






Detaliu speta


Hotararea CEDO din 14 ianuarie 2014 in Cauza Asociatia Victimelor Magistratilor din Romania impotriva Romaniei

Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Publicata in
Monitorul Oficial nr. 543/2014 - M. Of. 543 / 22 iulie 2014



Data: 14-01-2014


CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI
SECTIA A TREIA


Hotararea CEDO din 14 ianuarie 2014 in Cauza Asociatia Victimelor Magistratilor din Romania impotriva Romaniei

Strasbourg
Cererea nr. 47/732/06

DEFINITIVA

Hotararea a devenit definitiva in conditiile prevazute la art. 44 § 2 din Conventie. Aceasta poate suferi modificari de forma.
In Cauza Asociatia Victimelor Magistratilor din Romania impotriva Romaniei,
Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Sectia a treia), reunita intr-o camera compusa din Josep Casadevall, presedinte, Alvina Gyulumyan, Corneliu Birsan, Jan Sikuta, Nona Tsotsoria, Kristina Pardalos, Johannes Silvis, judecatori, si Santiago Quesada, grefier de sectie,
dupa ce a deliberat in camera de consiliu, la 10 decembrie 2013,
pronunta prezenta hotarare, adoptata la aceeasi data:


PROCEDURA


1. La originea cauzei se afla Cererea nr. 47.732/06 indreptata impotriva Romaniei, prin care noua resortisanti ai acestui stat, Rodica Neagu, Virgil Radu, Valentin Turigioiu, C. Gheorghe Lupan, Viorica Alda, Eugen Neagu, Maria Nicolau, Domnica Turigioiu si Valerica Sugubete, precum si Asociatia Victimelor Magistratilor din Romania (reclamantii), au sesizat Curtea la 14 august 2006, in temeiul art. 34 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (Conventia).

2. Reclamantii sunt reprezentati de R. Neagu, presedintele asociatiei. Guvernul roman (Guvernul) este reprezentat de agentul guvernamental, doamna Irina Cambrea, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

3. Reclamantii au sustinut, in special, ca refuzul instantelor nationale de a inscrie asociatia reclamanta in Registrul asociatiilor si fundatiilor a fost nejustificat si a incalcat dreptul acestora la libertatea de asociere.

4. La 10 aprilie 2012, cererea a fost comunicata Guvernului.


IN FAPT


I. Circumstantele cauzei

5. La 28 iunie 2005, asociatia reclamanta a solicitat, in fata Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti, dobandirea personalitatii juridice si inscrierea acesteia in Registrul asociatiilor si fundatiilor aflat la grefa judecatoriei.
In conformitate cu statutul sau, membrii fondatori ai asocatiei erau cei noua reclamanti. Consiliul director al asociatiei era compus din cinci membri, iar in calitate de presedinte a fost numita doamna R. Neagu.
In sustinerea cererii sale, asociatia reclamanta a anexat un document eliberat de Ministerul Justitiei, prin care se confirma disponibilitatea denumirii alese, precum si copii ale actului constitutiv si ale statutului acesteia, documente care, in partile lor relevante, prevedeau:
"Scopul asociatiei este de a proteja drepturile si interesele legitime ale membrilor sai in fata tuturor autoritatilor nationale care au competenta de a administra, de a exercita controlul si/sau de a infaptui justitia.
Obiectivele asociatiei sunt:
- sa sustina si sa promoveze relatiile intre membrii sai si acele entitati recunoscute de lege care protejeaza drepturile si interesele acestora;
- sa monitorizeze activitatea sistemului judiciar din Romania cu scopul sesizarii autoritatilor in domeniu in privinta oricaror nedreptati, nereguli sau ilegalitati comise de magistratii din Romania;
- sa faca publica orice situatie ce prezinta caracter inechitabil sau partinitor in aplicara legii, in masura in care publicul are dreptul de a lua cunostinta de aspectele negative ale activitatii sistemului judiciar din Romania;
- sa sustina initiativele membrilor sai in fata oricarei instante internationale;
- sa organizeze orice forma de protest (marsuri, demonstratii, pichetari) avand autorizatia prealabila din partea autoritatilor si in conformitate cu legea;
- sa semnaleze gravitatea si pericolul public pe care le-ar reprezenta un sistem judiciar partinitor ori lipsit de competenta;
- sa fie creata o baza de date care sa cuprinda cauzele pendinte in fata autoritatilor in care membrii sai sunt parti la procedura;
- sa coopereze cu organismele legislative prin prezentarea de idei, proiecte, propuneri etc. in scopul imbunatatirii functionarii sistemului judiciar din Romania."

6. La 30 noiembrie 2005, judecatoria a respins cererea, retinand ca scopul acestei asociatii venea in contradictie cu art. 40 alin. (2) din Constitutia Romaniei, care prevede ca "organizatiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militeaza impotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranitatii, a integritatii sau a independentei Romaniei sunt neconstitutionale". In continuare, instanta a mai retinut:
"In statutul sau, asociatia reclamanta porneste de la premisa ca un grup de persoane ce se considera victime ale magistratilor - urmare a unor procese sustinute in fata autoritatilor judiciare - doresc sa infiinteze o asociatie care le-ar promova interesele, in special prin utilizarea oricaror mijloace legale ce ar face publice pretinsele nedreptati, nereguli sau ilegalitati, si, de asemenea, protestand impotriva acestor aspecte.
O atare premisa, relevata de chiar denumirea asociatiei, este profund neconstitutionala, prin faptul ca un grup de persoane declara proprio motu ca o hotarare judecatoreasca este nedreapta, ilegitima sau cu aspecte de nelegalitate. Toate aceste aspecte incita la nerespectarea hotararilor judecatoresti si reprezinta o forma de impotrivire fata de una dintre puterile statului, puterea judecatoreasca. [...]
Ingerinta este prevazuta de lege [...] in conditiile in care, dat fiind scopul sau, asociatia este neconstitutionala.
Scopul masurii este sa protejeze ordinea publica si drepturile celorlalti. [...]
Masura este necesara in conditiile in care, in prezent, imaginea sistemului judiciar este o chestiune de interes national, orice atac impotriva instantelor judecatoresti semnificand astfel o problema de o importanta deosebita care justifica refuzul de a acorda personalitate juridica unei asociatii ce promoveaza o imagine defavorabila a justitiei, avand in vedere ca niciunul dintre membrii sai nu are calitatea sa constate «nedreptatea, neregulile sau ilegalitatile comise de catre magistrati», intrucat doar autoritatile statului abilitate sa faca investigatii in aceasta privinta au competenta de a se pronunta cu privire la astfel de chestiuni."
Instanta nationala nu a considerat necesar sa ofere asociatiei reclamante posibilitatea de a remedia neregularitatile constatate, prin modificarea statutului acesteia, astfel cum era prevazut la art. 9 din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000, in masura in care a considerat ca modificarea scopului asociatiei reclamante, pentru conformarea la dispozitiile constitutionale, ar altera chiar esenta asociatiei.

7. Asociatia reclamanta a formulat recurs impotriva incheierii in fata Tribunalului Bucuresti. Aceasta a subliniat ca, potrivit statutului sau, toate activitatile asociatiei urmau a fi realizate in conformitate cu legea si, prin urmare, scopul ei nu putea fi considerat a fi unul neconstitutional.

8. La 16 februarie 2006, Tribunalul Bucuresti a respins recursul, mentinand hotararea primei instante. Instanta de recurs a facut trimitere si la dispozitiile statutului asociatiei reclamante, in conformitate cu care consiliul director al acesteia avea competenta de a admite sau de a respinge o cerere de afiliere pe baza propriei evaluari a intrunirii ori neintrunirii conditiilor pentru detinerea calitatii de victima a justitiei intr-un proces in justitie. O astfel de competenta era nelegala, din moment ce consiliul manifesta o putere discretionara in evaluarea situatiilor in care au avut loc incalcari ale unor drepturi, interese legitime si/sau ale legii de catre magistrati. Arogandu-si o asemenea competenta, consiliul director a incercat sa se substituie institutiilor nationale si internationale abilitate sa faca astfel de evaluari, substituire neconstitutionala, ilegitima si nelegala.
In continuare, instanta a retinut ca statutul nu indeplinea cerintele legale privitoare la destinatia bunurilor, in cazul dizolvarii asociatiei. Potrivit dispozitiilor statutului, "in cazul dizolvarii, destinatia bunurilor este decisa de reuniunea adunarii generale, in conformitate cu prevederile art. 60", in timp ce art. 6 alin. (3) lit. g)din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 prevede ca "destinatia bunurilor este prevazuta in statut".

II. Dreptul intern relevant

9. Conform art. 40 alin. (2) din Constitutie:
"Partidele sau organizatiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militeaza impotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranitatii, a integritatii sau a independentei Romaniei sunt neconstitutionale."

10. Dispozitiile legale relevante privind inscrierea in Registrul asociatiilor si fundatiilor, astfel cum au fost citate in hotararile Colegiul consilierilor juridici Arges impotriva Romaniei (nr. 2.162/05, pct. 18-19, 8 martie 2011) si Bozgan impotriva Romaniei (nr. 35.097/02, pct. 11, 11 octombrie 2007), sunt urmatoarele:
Potrivit art. 6 alin. (3) lit. g) din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, statutul asociatiei cuprinde destinatia bunurilor, in cazul dizolvarii, cu respectarea dispozitiilor art. 60; acest din urma articol prevede conditiile generale aplicabile transmiterii bunurilor ramase in urma dizolvarii.
Art. 9 din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii stabileste ca judecatorul desemnat sa verifice legalitatea cererii de inscriere si a documentelor doveditoare trebuie sa examineze cererea in termen de 3 zile de la data depunerii sale. Daca, in termenul fixat, judecatorul concluzioneaza ca documentele prezentate nu sunt conforme cerintelor legale, reprezentantul asociatiilor este citat in camera de consiliu si i se acorda termen o saptamana pentru remedierea acestor neregularitati. La expirarea termenului, daca judecatorul stabileste ca neregularitatile au fost remediate, el va lua act de aceasta prin incheiere si va dispune inscrierea asociatiei in Registrul asociatiilor si fundatiilor. In cazul in care neregularitatile nu au fost inlaturate, judecatorul va respinge cererea de inscriere (art. 10).
Art. 12 din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 prevede ca inscrierea unei asociatii in Registrul asociatiilor si fundatiilor se efectueaza doar in ziua ramanerii irevocabile a incheierii de admitere. Art. 33 din acelasi act normativ prevede ca orice modificare a statutului asociatiei care a dobandit personalitate juridica si a fost inscrisa legal trebuie inscrisa in Registrul asociatiilor si fundatiilor, conform unei proceduri similare celei de inscriere ca asociatie.
Ordonanta mai prevede ca o asociatie poate fi dizolvata printr-o hotarare judecatoreasca cand scopul sau activitatea asociatiei a devenit ilicita ori contrara ordinii publice sau cand realizarea scopului este urmarita prin mijloace ilicite ori contrare ordinii publice (art. 56).


IN DREPT


I. Cu privire la pretinsa incalcare a art. 11 din Conventie

11. Reclamantii se plang de incalcarea de catre autoritati a dreptului lor la libertatea de asociere prin respingerea de catre acestea a cererii de inregistrare a asociatiei, in conformitate cu dispozitiile de drept intern. Art. 11 din Conventie prevede:
"Orice persoana are dreptul la libertate de intrunire pasnica si de asociere, inclusiv a constitui cu altii sindicate si de a se afilia la sindicate pentru apararea intereselor sale.
Exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restrangeri decat cele prevazute de lege care, intr-o societate democratica, constituie masuri necesare pentru securitatea nationala, siguranta publica, apararea ordinii si prevenirea infractiunilor, protectia sanatatii, a moralei ori a drepturilor si a libertatilor altora. Prezentul articol nu interzice ca restrangeri legale sa fie impuse exercitarii acestor drepturi de catre membrii fortelor armate, ai politiei sau ai administratiei de stat."

12. Guvernul contesta acest argument.

A. Cu privire la admisibilitate

13. Curtea constata ca acest capat de cerere nu este in mod vadit nefondat in sensul art. 35 § 3 a) din Conventie. In continuare constata ca nu prezinta niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare este declarat admisibil.

B. Cu privire la fond

1. Argumentele partilor

14. Reclamantii sustin ca scopul declarat al asociatiei reclamante era sa promoveze si sa protejeze drepturile si interesele legitime ale membrilor sai si nu sa uzurpe competentele puterii judecatoresti. Toate obiectivele enumerate in statutul asociatiei aveau ca scop o cooperare mai stransa intre membrii asociatiei si autoritatile responsabile pentru protejarea drepturilor si intereselor acestora.
Prin urmare, asociatia reclamanta nu a fost infiintata cu scopul functionarii in afara cadrului legal. Dimpotriva, scopul acesteia era sa se foloseasca de toate mijloacele legale pentru ca orice potential abuz sa fie evitat ori remediat. De asemenea, asociatia a dorit sa participe la functionarea corecta a sistemului judiciar prin tragerea unui semnal de alarma asupra eventualelor abuzuri ori erori judiciare. Nu a fost infiintat un sistem judiciar paralel si nici nu a existat o intentie in acest sens.
Avand in vedere scopurile si strategia asociatiei reclamante, ingerinta in exercitarea drepturilor protejate de art. 11 din Conventie nu pare a fi necesara si, in orice caz, este disroportionata.

15. Guvernul admite ca respingerea cererii de inscriere a asociatiei reclamante in Registrul asociatiilor si fundatiilor reprezenta o ingerinta in exercitarea drepturilor protejate prin art. 11 din Conventie; cu toate acestea, Guvernul considera ca ingerinta era prevazuta de lege, urmarea un scop legitim si era necesara intr-o societate democratica.
In acest sens, Guvernul sustine ca dispozitiile legislative care reglementeaza inscrierea in Registrul asociatiilor si fundatiilor, respectiv Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 si art. 40 din Constitutie, erau accesibile si previzibile in ceea ce priveste aplicarea lor, iar ingerinta in litigiu era, prin urmare, prevazuta de lege.

16. A mai afirmat ca masura in litigiu a fost luata nu numai in interesul apararii ordinii publice, suprematiei legii si separatiei puterilor in stat, ci si pentru apararea drepturilor altor persoane.

17. Avand in vedere ca scopul declarat al potentialei asociatii era sa isi asume competente atribuite exclusiv puterii judecatoresti si sa evalueze hotarari pronuntate de instantele interne, ingerinta era necesara pentru functionarea corecta a sistemului judiciar. Instantele interne au prezentat o motivare detaliata in sprijinul demonstrarii tezei potrivit careia scopul asociatiei reclamante este contrar ordinii publice: intentia acesteia de a critica hotararile judecatoresti si de a obliga persoanele raspunzatoare sa dea socoteala pentru "victimele" astfel create compromitea insasi notiunea de "justitie" si reprezenta o ofensa adusa sistemului judiciar. De asemenea, evaluarea criticata si stabilirea raspunderii se faceau extra legem, in baza aprecierilor exclusive ale propriilor membri.
In acest context, Guvernul arata ca activitatea profesionala a magistratilor era reglementata de Legea nr. 303/2004, care continea dispozitii specifice cu privire la raspunderea disciplinara si penala a acestora, precum si la autoritatile abilitate sa initieze astfel de proceduri. Art. 52 alin. (3) din Constitutie se refera la mecanismele specifice pentru indreptarea erorilor judiciare.
Scopul principal al asociatiei reclamante, respectiv erodarea increderii publice in procesul judiciar, era contrar ordinii publice si art. 40 alin. (2) din Constitutie, iar posibilitatea de a accepta inscrierea sub conditia ca a modificat doar o parte a dispozitiilor cuprinse in statutul acesteia era, prin urmare, exclusa (Guvernul a citat, a contrario, Cauza Colegiul consilierilor juridici Arges impotriva Romaniei, citata anterior, pct. 40).

18. Circumstantele prezentei cereri sunt, de asemenea, diferite de cele examinate de catre Curte in Cauza Bozgan impotriva Romaniei, citata anterior, deoarece, in acest din urma caz, decizia instantelor s-a intemeiat pe banuiala ca potentiala asociatie ar fi intentionat sa creeze un sistem judiciar paralel, in timp ce in speta prezenta statutul asociatiei reclamante se refera explicit la infiintarea unui asemenea sistem.

19. Guvernul a sustinut ca libertatea de exprimare nu putea implica libertatea de a promova un comportament ostil justitiei sau sa incite la nerespectarea hotararilor judecatoresti definitive.
Prin urmare, refuzul instantei de a inscrie asociatia reclamanta a fost proportionat, avand in vedere ca scopul sau principal era contrar statului de drept; rolul preventiv al masurii in litigiu a avut un caracter fundamental in cauza de fata, orice sanctiune ulterioara inscrierii fiind tardiva, avand in vedere necesitatea apararii prestigiului si calitatii procesului judiciar.

2. Motivarea Curtii

(a) Stabilirea existentei unei ingerinte

20. Curtea observa ca partile sunt de acord ca a existat o ingerinta in exercitarea drepturilor reclamantilor la libertatea de asociere si nu are motive sa adopte o pozitie diferita.

(b) Stabilirea justificarii ingerintei

21. Curtea reitereaza ca o astfel de ingerinta contravine art. 11 din Conventie, cu exceptia cazului in care este "prevazuta de lege", urmareste unul sau mai multe dintre scopurile legitime prevazute la paragraful 2 al acestui articol si este "necesara intr-o societate democratica" pentru atingerea acestor scopuri.

(i) Prevazuta de lege

22. Curtea este convinsa ca ingerinta in litigiu a fost prevazuta de lege, respectiv prin Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 si de art. 40 alin. (2) din Constitutie.

(ii) Scop legitim

23. In opinia Curtii, ingerinta contestata a urmarit mai multe scopuri legitime, printre care apararea ordinii publice si a drepturilor si libertatilor altor persoane.

(iii) Masura necesara intr-o societate democratica

24. Curtea a retinut in jurisprudenta sa relevanta in materia libertatii de asociere ca dreptul consacrat prin art. 11 din Conventie include si dreptul de a constitui o asociatie pentru a actiona in mod colectiv intr-un domeniu de interes reciproc [a se vedea Gorzelik si altii impotriva Poloniei (MC), nr. 44.158/98, pct. 88-93, CEDO 2004-I, si Sidiropoulos si altii impotriva Greciei, 10 iulie 1998, pct. 40, Culegere de hotarari si decizii 1998-IV].

25. In continuare, Curtea reaminteste ca modul in care legislatia nationala consfinteste aceasta libertate si aplicarea sa practica de catre autoritati arata starea democratiei in statul in cauza. Curtea a s-a referit in mod repetat la relatia directa dintre democratie, pluralism si libertatea de asociere si a stabilit principiul potrivit caruia doar motive intemeiate si obligatorii pot justifica restrictii aduse libertatii de asociere. Astfel de restrictii sunt toate subiectul unei supravegheri riguroase [a se vedea, printre altele, Refah Partisi (the Welfare Party) si altii impotriva Turciei (MC), nr. 41.340/98, 41.342/98, 41.343/98 si 41.344/98, pct. 86-89, CEDO 2003-II].
In consecinta, pentru a determina daca exista o necesitate in sensul art. 11 § 2 din Conventie, statele detin doar o marja limitata de apreciere, care este dublata de un control european riguros privind, in acelasi timp, legislatia si deciziile prin care este aplicata, chiar si pe cele pronuntate de instante independente (a se vedea Eoitim ve Bilim Emekcileri Sendikasy impotriva Turciei, nr. 20.641/05, pct. 49, CEDO 2012).

26. In examinarea pe care o realizeaza, sarcina Curtii nu este de a substitui viziunea sa celei a autoritatilor nationale relevante, ci, mai degraba, de a verifica, din perspectiva art. 11 din Conventie, deciziile pronuntate in exercitarea atributiilor lor; prin urmare, trebuie sa analizeze ingerinta incriminata in lumina cauzei in ansamblu si sa stabileasca daca a fost "proportionala cu scopul legitim urmarit" si daca motivele prezentate de autoritatile nationale pentru a o justifica sunt "relevante si suficiente". Astfel, Curtea trebuie sa se convinga ca autoritatile nationale au aplicat standarde conforme principiilor prevazute la art. 11 din Conventie si, in plus, ca si-au fundamentat deciziile pe o evaluare acceptabila a faptelor relevante [a se vedea Sidiropoulos si altii, citata anterior, pct. 40 si Partidul comunistilor (nepeceristi) si Ungureanu impotriva Romaniei, nr. 46.626/99, pct. 49, CEDO 2005-I].

27. In prezenta speta, Curtea trebuie sa examineze daca ingerinta in cauza, respectiv refuzul instantelor interne de a inscrie asociatia, corespunde unei "nevoi sociale stringente" si a fost "proportionala cu scopul legitim urmarit".

28. Curtea remarca, in primul rand, tinand seama de faptul ca asociatia reclamanta a fost inactiva inainte de solicitarea inscrierii, instantele nationale si-au intemeiat refuzul referitor la cererea reclamantei exclusiv pe evaluarea conformitatii actului constitutiv si a statutului acesteia cu dispozitiile generale ale art. 40 alin. (2) din Constitutie. Prin urmare, Curtea va retine doar aceste acte ca baza de evaluare pentru a stabili daca ingerinta in cauza a fost necesara [a se vedea, printre altele, Refah Partisi (the Welfare Party) si altii, citata anterior, pct. 116, si Colegiul consilierilor juridici Arges, citata anterior, pct. 37].

29. Curtea observa ca instantele interne s-au referit in mod repetat, in motivarea acestora, la scopurile asociatiei ca fiind, in principal, neconstitutionale si nelegale (supra, pct. 6-8).
In continuare, instantele nationale nu au considerat necesar sa ii ofere asociatiei reclamante posibilitatea de a-si modifica statutul sau; in opinia acestora, orice modificare ar fi alterat chiar esenta asociatiei, care era aceea de a incuraja nerespectarea hotararilor judecatoresti definitive, de a eroda imaginea sistemului judiciar, pe scurt, de a se opune sistemului judiciar, in paralel cu arogarea unor competente care apartin in mod exclusiv autoritatilor nationale (supra, pct. 6).

30. Desi este de acord ca increderea publica in sistemul judiciar reprezinta un aspect extrem de important, Curtea nu este totusi convinsa de calificarea oferita prin hotararile nationale scopurilor emanand din statutul potentialei asociatii; mai mult, Curtea considera ca motivarile instantelor interne s-au intemeiat pe banuieli privind adevaratele intentii ale membrilor fondatori ai asociatiei si activitatile in care acestia ar putea fi implicati dupa inceperea functionarii (a se vedea, mutatis mutandis, Sidiropoulos si altii, citata anterior, pct. 46, si Bozgan, citata anterior, pct. 23).

31. Circumstantele de fapt in prezenta cauza sunt diferite de cele din Cauza Bota impotriva Romaniei [(dec.), nr. 24.057/03, 12 octombrie 2004], in care Curtea a considerat proportionala dizolvarea unei asociatii care includea, printre scopurile sale statutare, "infiintarea de barouri" si ai carei membri au desfasurat in mod efectiv activitati care tineau de competenta exclusiva a Uniunii Nationale a Barourilor din Romania.
In prezenta cauza nu reiese ca dispozitiile statutare ale asociatiei reclamante contineau vreun indiciu ca scopul acesteia era de a infiinta astfel de organizatii sau structuri paralele care puteau aduce atingere institutiilor statului. Dimpotriva, clauzele relevante se refera la promovarea cooperarii intre membrii asociatiei si "organizatii sau persoane fizice recunoscute de lege care protejeaza drepturile si interesele acestora" sau cu "organismele legislative" (supra, pct. 8).

32. In plus, Curtea retine ca legislatia nationala prevede posibilitatea dizolvarii unei asociatii in cazul in care se dovedeste ca scopurile sale sunt contrare ordinii publice sau ca aceasta functioneaza contrar dispozitiilor sale statutare (a se vedea, mutatis mutandis, Bozgan, citata anterior, pct. 36).

33. In ceea ce priveste motivarea tribunalului privind modul cum era stipulata in statut destinatia bunurilor, Curtea retine, pe de o parte, ca acest aspect a fost invocat pentru prima data in recurs, iar, pe de alta parte, nu a fost acordat un termen asociatiei reclamante pentru remedierea neregularitatilor, astfel cum prevede art. 9 din ordonanta Guvernului (idem, pct. 28).

34. Tinand seama de cele de mai sus, Curtea considera ca motivele invocate de autoritati pentru a refuza inscrierea asociatiei reclamante nu erau nici intemeiate si obligatorii si nici determinate de "nevoi sociale stringente". In plus, o astfel de masura severa, precum respingerea cererii de inscriere, luata chiar inainte de inceperea functionarii asociatiei, apare disproportionata in raport cu scopul urmarit (a se vedea Koretskyy si altii impotriva Ucrainei, nr. 40.269/02, pct. 54-55, 3 aprilie 2008).
Prin urmare, ingerinta nu poate fi considerata necesara intr-o societate democratica.

35. In consecinta, a fost incalcat art. 11 din Conventie.

II. Cu privire la celelalte pretinse incalcari ale Conventiei

36. In cele din urma, reclamantii s-au plans, in temeiul art. 6 si art. 14 din Conventie, ca procesul impotriva lor nu a fost echitabil in masura in care instantele interne au fost partinitoare si i-au discriminat in comparatie cu alte asociatii carora li s-a permis inscrierea.

37. Dupa examinarea acestor capete de cerere, Curtea considera ca, in lumina tuturor elementelor de care dispune si in masura in care este competenta sa se pronunte cu privire la aspectele invocate, acestea nu indica nicio aparenta incalcare a drepturilor si a libertatilor stabilite in Conventie sau in protocoalele sale.

38. Rezulta ca aceste capete de cerere sunt in mod vadit nefondate si trebuie respinse in temeiul art. 35 § 3 lit. (a) si § 4 din Conventie.

III. Cu privire la aplicarea art. 41 din Conventie

39. Art. 41 din Conventie prevede:
"Daca Curtea declara ca a avut loc o incalcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si daca dreptul intern al inaltei parti contractante nu permite decat o inlaturare incompleta a consecintelor acestei incalcari, Curtea acorda partii lezate, daca este cazul, o reparatie echitabila".

A. Prejudiciu

40. Reclamantii au solicitat 6 000 euro (EUR) cu titlu de despagubire pentru prejudiciul material si 1 000 EUR pentru fiecare an de intarziere de inscriere a asociatiei. De asemenea, au solicitat 3 000 EUR cu titlu de despagubire pentru prejudiciul moral tinand seama de umilirea si frustrarea suferite ca urmare a imposibilitatii de atingere a scopurilor propuse prin constituirea asociatiei.

41. Guvernul sustine ca suma solicitata cu titlu de despagubire pentru prejudiciul material este speculativa si solicita respingerea acestei pretentii. Guvernul considera, in continuare, ca simpla constatare a incalcarii ar constitui o reparatie echitabila suficienta pentru toti reclamantii.

42. Curtea reitereaza ca trebuie sa existe o legatura clara de cauzalitate intre prejudiciul pretins de reclamanti si incalcarea Conventiei constatata. Curtea nu considera pretinsul prejudiciu material ca fiind justificat in totalitate, dar nu considera nerezonabila supozitia ca reclamantii au suportat in mod cert cheltuieli cauzate in mod direct de incalcarea constatata. De asemenea, considera ca, drept urmare a incalcarii constatate, reclamantii au suferit in mod cert un prejudiciu moral care nu poate fi reparat doar prin constatarea incalcarii.
In consecinta, tinand seama de circumstantele spetei in ansamblu si pronuntandu-se in echitate, Curtea acorda in comun reclamantilor 2 000 EUR cu titlu de despagubire pentru prejudiciile materiale si morale, plus orice suma ce poate fi datorata cu titlu de impozit.

B. Cheltuieli de judecata

43. Reclamantii nu au depus nicio cerere pentru cheltuielile de judecata.

C. Dobanzi moratorii

44. Curtea considera necesar ca rata dobanzii sa se intemeieze pe rata dobanzii facilitatii de imprumut marginal practicata de Banca Centrala Europeana, majorata cu 3 puncte procentuale.


PENTRU ACESTE MOTIVE,
In unanimitate,
CURTEA:


1. declara cererea admisibila in ceea ce priveste art. 11 din Conventie si inadmisibila pentru celelalte capete de cerere;

2. hotaraste ca a fost incalcat art. 11 din Conventie;

3. hotaraste:
a) ca statul parat trebuie sa plateasca in comun reclamantilor, in termen de 3 luni de la data ramanerii definitive a hotararii, in conformitate cu art. 44 § 2 din Conventie, suma de 2 000 EUR (doua mii de euro), plus orice suma ce poate fi datorata cu titlu de impozit, cu titlu de despagubire pentru prejudiciile materiale si morale, suma care trebuie convertita in moneda nationala a statului parat la rata de schimb aplicabila la data platii;
b) ca, de la expirarea termenului de 3 luni mentionat si pana la efectuarea platii, aceasta suma trebuie majorata cu o dobanda simpla, la o rata egala cu rata dobanzii facilitatii de imprumut marginal practicata de Banca Centrala Europeana, aplicabila pe parcursul acestei perioade si majorata cu 3 puncte procentuale;

4. respinge cererea de acordare a unei reparatii echitabile pentru celelalte capete de cerere formulate de reclamanti.

Redactata in limba engleza, apoi comunicata in scris, la 14 ianuarie 2014, in temeiul art. 77 § 2 si art. 77 § 3 din Regulamentul Curtii.





Lista hotarari CEDO


Cautare text




Termeni juridici, grupare tematica




Coordonator
Magdalena Popeanga

Website administrat de
Alioth Software
Politica de securitate
Termeni si conditii
 RSS DreptOnline.ro - Canale RSS juridice
11 useri online

Useri autentificati: